Tag Archives: parcul etnografic cluj

1_3_175080_1529514519_09436_fav

Conservarea jocurilor traditionale romanesti in Parcul Etnografic „Romulus Vuia” (P)

 Tetarom SA, societate care functioneaza in subordinea Consiliului Judetean Cluj, invita copiii, tinerii si persoanele aflate la varsta senectutii sa participe la un eveniment ce vizeaza conservarea jocurilor traditionale romanesti. Manifestarea va avea loc joi, 21 iunie, incepand cu ora 13.00, in Parcul Etnografic „Romulus Vuia”. 

Dintre jocurile romanesti traditionale pe care Tetarom, impreuna cu partenerii, le promoveaza si incearca sa le ocroteasca, pot fi amintite: Ratele si vanatorii; Castel; Oina; Baba oarba; Lapte gros; De-a v-ati ascunselea; Tara, tara, vrem ostasi; Flori, fete sau baieti; Poarca si Popicu’, acest „baseball romanesc”.â

Aceste jocuri vechi, traditionale, au evoluat si stau azi la baza unor sporturi celebre in lumea intreaga cu mii de suporteri – baseball, fotbal, handbal, oina, etc., sporturi bine organizate in federatii afiliate la comitete olimpice si organizatii internationale in domeniu, dovada ca obiceiurile bune se pastreaza si merita conservate.

Frumusetea acestor jocuri a transcens lumea satului romanesc, unde au luat nastere, ele fiind aduse si la oras de catre cei dezradacinati din lumea traiului bucolic de la tara. Aceste jocuri nu sunt decat expresia fericirii si a spiritului liber al omului care, chiar si in vremuri de restriste – calamitati, razboaie sau urgii, gasea resurse nebanuite in a se incuraja si motiva sa mearga mai departe, sa lupte, chiar daca sub forma unui joc si sa se convinga ca viata merita traita.

Derulat de compania Tetarom prin Asociatia Sportiva Tetarom, proiectul se desfasoara in cadrul „Olimpiadei Tetarom” si este organizat in parteneriat cu Federatia Romana de Oina, Asociatia Romana si cea Europeana  pentru Jocuri si Sporturi Traditionale, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, institutie de cultura subordonata Consiliului Judetean Cluj, Asociatia Maramuresenilor din Cluj-Napoca si YTA Events. Proiectul se deruleaza cu prilejul Anului Centenarului iar pentru a marca in mod corespunzator importanta evenimentului, Tetarom si-a propus sa sustina financiar si sa se implice in mai multe actiuni menite sa contribuie la aniversarea acestui moment unic in istoria neamului romanesc si a Statului Roman modern.

Pe langa implicarea in doua proiecte dedicate acestui an – „Clujul in Romania Unita 1918-2018” si „Romania 1918 – Marea Unire” (Documentele  Marii Uniri), Tetarom SA va mai sustine si evenimente publice sau manifestari aniversare, precum evenimente folclorice si  traditionale, dedicate conservarii obiceiurilor romanesti.

Tags: , , , ,
00149299_large

72.000 lei pentru revitalizarea Parcului Etnografic din Cluj

Parcul Etnografic “Romulus Vuia”, situat în apropierea Pădurii Hoia – Baciu – cunoscută în întreaga lume pentru fenomenele paranormale care au loc aici, va fi revitalizat printr-un concurs de idei dedicat arhitecţilor şi urbaniştilor şi organizat de Consiliul Judeţean Cluj în parteneriat cu Ordinul Arhitecţilor din România (OAR), iar banii vor veni printr-un grant norvegian.

Suma premiilor puse la bătaie este de 72.000 de lei: premiul I – 31.500 lei, premiul II – 22.500 lei şi premiul III – 18.000 lei.

Concursul urmăreşte două direcţii:

1. realizarea obiectivelor: centru administrativ, centru pentru promovarea moşternirii satului românesc şi scena în aer liber

2. extinderea parcului spre Pădurea Hoia şi amenajarea zonei în vederea creşterii potenţialului său turistic.

Parcul Etnografic “Romulus Vuia” este un muzeu în aer liber ce are aproximativ 200 obiective.

Planul tematic al Parcului etnografic a fost elaborat în 1929 de către Romulus Vuia. În urma cedării nord-vestului Transilvaniei prin Dictatului de la Viena (30 august 1940), Parcul etnografic se refugiază la Sibiu, unde funcţionează până în 1945. În anul 1956 planul tematic al Parcului a fost restructurat pe patru sectoare tematice de către Teodor Onişor şi Valer Butură: Instalaţii tehnice şi ateliere meşteşugăreşti; Tipuri zonale de gospodării şi monumente de arhitectură populară; Sectorul etno-botanic (plante tradiţionale, construcţii agricole de hotar) şi Sectorul etno-zootehnic (creşterea animalelor, construcţii pastorale din hotarul satelor). Un accent deosebit a fost pus pe primele două sectoare. În cadrul primului sector exponatele sunt grupate în funcţie de natura materiei prime prelucrate: prelucrarea lemnului; prelucrarea metalelor şi mineritul ţărănesc; prelucrarea ţesăturilor de lână; prelucrarea lutului; prelucrarea pietrei; prelucrarea produselor agricole. Conform planului tematic, în cadrul celui de-al doilea sector urmau să fie reconstituite gospodării ţărăneşti caracteristice pentru diferite zone etnografice din Transilvania. În prezent sunt reprezentate următoarele zone etnografice: Maramureş, Oaş, Năsăud, Câmpia Transilvaniei, Zarand, Podgoria Alba, Mocănimea Munţilor Apuseni, Depresiunea Călăţele, Bran, Bistriţa (saşi) şi Gurghiu.

Televiziunea britanică BBC a inclus Pădurea Hoia-Baciu în topul celor mai bântuite 5 păduri din lume, alături de Pădurea Wychwood, din Anglia, Insula Păpuşilor, din Mexic, Pădurea Neagră, din Germania şi Pădurea Aokigahara, din Japonia.

Poveştile despre fenomene paranormale atrag în zonă practicanți de yoga, Wicca și amatori de paranormal. În 1968, un clujean a fotografiat în Poiana Rotundă un OZN, fotografiile fiind printre puținele de acest gen autentice, după părerea specialiștilor

Tags: , , , , ,