Tag Archives: OAR

kogalniceanu

Cum va arăta strada Kogălniceanu din Cluj-Napoca FOTO

Au fost anunțate rezultatele concursului internațional de soluții de arhitectură „Amenajare urbană str. Kogălniceanu, str. Universității și străzile adiacente” din Cluj-Napoca.

PREMIUL I – PROIECT NR. 53 – DP1212 – MOSSFERN SRL

Autor principal: MOSSFERN ARHITECTURĂ

Coautori: Lázár Csaba, Perju Mădălina Simona, Macalik Arnold Ernő, Vass Dániel,  Pop Vlad Bogdan, Vajna Botond Szilárd, Molnár Attila, Szilágyi-Bartha József

”Proiectul câștigător este o reflecție integrată a problemelor complexe ale sitului și a cerințelor specifice asociate concursului de arhitectură. Pentru concept, autorii pornesc de la metafora șotronului: „este ritualul vieților noastre de fiecare zi, pe care trebuie să le îndeplinim”. Diferitele straturi ale lucrării depuse – scrise, desenate, schițate sau randate – reprezintă documentarea completă și coerentă a soluțiilor propuse. Rezultatul este o încercare reușită de a răspunde tuturor problemelor majore cu intervenții minimale. Fiecare secvență a „șotronului urban” propus este ilustrată prin reprezentări arhitecturale amănunțite și descrieri bine susținute istoric și cultural.” – aprecierea Juriului

PREMIUL II – PROIECT NR. 56 – GC0301 – ȘERBAN I. DANIEL LUCIAN B.I.A.

Autori principali: Andrei Bacoșcă, Mădălina Doroftei, Ruxandra Grigoraș, Marina Melenti, Daniel Șerban

”Proiectul nr. 56 prezintă un concept unitar și riguros, care propune trei tipologii spațiale diferite, integrate coerent: strada pietonală – un spațiu continuu care include     largo-urile, piațetele și grupurile statuare, grădina vegetală în relație cu Biserica Reformată și grădina minerală organizată în afara zidului de incintă, situat în extremitatea estică a sitului. Propunerea se remarcă printr-un caracter urban modern, geometrizat și sobru potrivit vocației academice a zonei.” – aprecierea Juriului

PREMIUL III – PROIECT NR. 52 – NO1808 – NORMA ARHITECTURĂ ȘI URBANISM S.R.L.

Autori principali: arh. Fleșeriu Alexandru Nicolae, arh. Péter Eszter

Coautori: arh. Costea Andrei, arh. Moldovan Miruna

Colaboratori arhitectură: arh. Vladovici Alexandru

Colaboratori specialităţi: ing. peisagist Dudaș Maria, ing. Mozoran Alexandru, ing. Sandor Roland

”Proiectul se diferențiază prin utilizarea pietrei de râu, un material specific pentru Cluj până la începutul secolului XX. Prin utilizarea acestui pavaj se conturează o zonificare precisă ce delimitează zone de trecere și zone de repaos. Se remarcă, însă, ca fiind nepracticabil detaliul de punere în operă a acestui tip de paviment, precum și suprafețele excesiv de mari în vecinătatea instituțiilor importante ale străzii, fiind un material ce induce o atmosferă rurală.” – aprecierea Juriului

Concursul a fost internațional, fiind invitate să participe colective de specialiști din România, țările Uniunii Europene și Spațiului Economic European și Confederația Elvețiană.

Scopul concursului a fost selectarea celei mai bune soluții în vederea amenajării urbane str. Kogălniceanu, str. Universității și străzile adiacente din Cluj Napoca, pentru atribuirea contractului de proiectare.

Câștigătorul concursului a obținut premiul cel mare reprezentat de contractul de proiectare cu valoare estimată la nivelul sumei de 755.000 lei, fără TVA. Pentru proiectul plasat pe locul doi se va oferi un premiu de 60.000 RON, iar pentru cel de-al treilea, de 30.000 RON.

Juriul concursului a fost alcătuit din specialiști cu mare experiență în domeniul lucrărilor de această anvergură, fiind cooptați experți în arhitectură, urbanism și peisagistică cu notorietate internațională:

Membri titulari:

Arh. Pieter Uyttenhove – președintele juriului

Arh. Rudolf Gräf

Arh. Ligia Subțirică

Arh. Kazmer Kovacs

Arh. Johannes Bertleff

Arh. Raluca Munteanu

Arh. Matei Bogoescu

Membri supleanți:

Arh. Andrei Cebotaru

Competiția se alătură unei serii de concursuri de arhitectură organizate de Ordinul Arhitecților din România alături de Primăria Municipiului Cluj-Napoca, în calitate de promotor, serie care a debutat în noiembrie 2016 cu concursul Turnul Celor Trei Vârste, urmat apoi în 2017 de concursul Rethinking Someș respectiv concursul pentru amenajarea Parcului Feroviar în primăvara anului 2018. În plus, acestor două concursuri li se alătură și Concursul Ethno Park Cluj organizat în primăvara anului trecut de OAR, de această dată alături de Consiliul Județean Cluj.

 

 

Tags: , , , ,
kogalniceanu

S-a lansat concursul pentru reamenajarea străzii Kogălniceanu. Premii de peste 800.000 lei

Ordinul Arhitecţilor din România şi primăria Cluj-Napoca au lansat concursul pentru reamenajarea străzii Mihail Kogălniceanu. Juriul are șapte membri: cinci din România (fostul arhitect șef al Clujului, Ligia Subțirică, Raluca Munteanu, Kazmer Kovacs și Johannes Bertleff, arhitecți la București, și Rudolf Gräf, de la Timișoara); dintre străini, au acceptat să jurizeze concursul belgianul Pieter Uyttenhove și italianul Stefano D`Avino.

Situată în zona protejată a centrului istoric al orașului, strada Mihail Kogălniceanu prezintă potențialul unui spațiu public vibrant, creativ, de bună calitate prin valoarea patrimonială arhitectural-urbanistică, prin specificul cultural-educațional și prin numărul important de utilizatori cotidieni de toate vârstele, în special tineri — școlari și studenți. Acest potențial este insuficient valorificat și este periclitat de traficul autoturismelor personale care produc poluare, afectând calitatea experienței utilizatorilor spațiului public și degradând componente valoroase de patrimoniu.

Obiectivul principal al concursului este contractarea de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca a serviciilor de proiectare necesare unei amenajări de bună calitate a spațiului public al străzii Mihail Kogălniceanu și a străzilor adiacente: Universității, Em. de Martonne, axa nord-sud alcătuită din străzile JánosBolyai – Hermann Oberth – Kovács Dezsö, Gaál Gábor și Baba Novac, inclusiv Piața Cipariu.

În subsidiar, se urmărește și un scenariu de extindere a intervenției în curțile interioare ale unor instituții publice.

Miza concursului constă în formularea unei soluții arhitectural-urbanistice contemporane, discrete și respectuoase față de patrimoniul construit, de transformare a străzii M.Kogălniceanu într-un spațiu public de bună calitate, sigur, confortabil și adaptabil. Elaborarea unei soluții poetice este preferabilă unui proiect cu aspecte decorative pregnante.

În peisajul Clujului strada Kogălniceanu reprezintă unul dintre cele mai sugestive peisaje pentru înțelegerea caracterului arhitectural al orașului istoric. Aici regăsim concentrate straturile succesive ale profilului acestuia, clădirile baroce, neoclasiciste, moderniste și chiar brutaliste amestecându-se într-un veritabil palimpsest. Acest mozaic temporal și stilistic se recomandă pe sine ca un martor veridic și natural al caracterului orașului a cărui marcă predominantă este diversitatea recognoscibilă atât în profilatură cât și structură: cea etnică, culturală, profesională etc. Strada Kogălniceanu exprimă concentrat istoria unui oraș cosmopolit.

Predarea proiectelor: 11 septembrie 2018
Anunțarea câștigătorilor: 17 septembrie 2018

Premiul I Contractul de proiectare cu valoare estimată la nivelul sumei de 755 000 lei, fără TVA
Premiul II 60 000 lei
Premiul III 30 000 lei

Tags: , , , , ,
DanielaMaier

Nou preşedinte la OAR Transilvania. Accent pe judeţele vecine Clujului şi consultaţii cu publicul

Filiala Transilvania a Ordinului Arhitecţilor din România (OART) are un nou preşedinte. Este vorba despre arhitecta Daniela Maier, vicepreședinte al OART în perioada 2010-2018 (două mandate) şi coordonatorul proiectului Scena Urbană.

Pentru următorii patru ani, Daniela Maier doreşte o mai bună comunicare: intern – cu arhitecții, și extern – atât cu presa și cu opinia publică în general, cât și cu (potențialii) clienți/beneficiari ai serviciilor de arhitectură. Prima decizie luată de noul Consiliu Teritorial a vizat tocmai acest aspect:

”De luna viitoare (iunie), juristul filialei poate fi consultat, de luni până joi, între orele 15:00 și 16:00, la sediul OART. De asemenea, colegii noștri, dar și orice persoană interesată de activitatea OART și a arhitecților în general, sau chiar un beneficiar interesat de un sfat din partea unui arhitect, vor putea sta de vorbă, la fel, de luni până joi, cu un membru al Consiliului Teritorial, la sediul Ordinului (Bd. Eroilor nr. 22, ap. 10, Cluj-Napoca), după un program ce va fi anunțat în cel mai scurt timp pe site-ul filialei. Aceeași regulă se va aplica și pentru județele Bistrița și Sălaj, unde vor exista puncte de întâlnire cu acești consilieri OART”, a anunțat Daniela Maier, după prima ședință a Consiliului Teritorial, care a avut loc vineri, 11 mai.

Accent pe judeţele vecine

Noua conducere a OART își dorește să pună mai mare accent și pe problemele din celelelalte județe membre ale filialei, în afară de Cluj, astfel că a decis să creeze două noi posturi de vicepreședinți, dedicate județelor Bistrița și Sălaj, în care le-a numit pe arhitectele Monica Rațiu, respectiv Corina Caraba.

Szabolcs Guttmann, în continuare în conducerea OART

Ordinul Arhitecţilor din România- Filiala Transilvania (OART) și-a ales săptămâna trecută, la Cluj-Napoca, noua conducere, pentru mandatul 2018-2022. Președintele, membrii Consiliului Teritorial, ai comisiilor de disciplină și cenzorii au fost aleși în 5 mai, în cadrul Conferinței Teritoriale. Vicepreședinții și președintele Comisiei de Disciplină au fost aleși în prima ședință a Consiliului Teritorial, care a avut loc în 11 mai.

Astfel, vicepreședinte pentru legislație a fost numit fostul președinte al filialei, arhitectul Szabolcs Guttmann, vicepreședinte pe domeniul comunicării a fost numită arhitecta Daniela Tecău, iar vicepreședinte pentru stagiatură și educație a rămas arhitectul Dan Domșa. Ca și în mandatele anterioare, trezorierul filialei este arhitectul Marcel Crișan. Președintele Comisiei de Disciplină a fost numit arhitectul Nicolae Mirișan, iar comisia de cenzori are un nou președinte, în persoana arhitectei Cornelia Trocaru.

Despre Daniela Maier

Daniela Maier, fost vicepreședinte pe imagine al OART timp de două mandate: 2010-2014 și 2014-2018, a organizat și coordonat două ediții ale Bienalei de Arhitectură Transilvania – în 2015 și 2017.

Noul președinte al OART este și inițiatorul Scenei Urbane, o serie de proiecte publice apărute în 2012 în Cluj-Napoca. Scena Urbană foloseşte arta, activităţile sportive, ateliere şi intervenţii de land-art pentru exemplificarea potenţialului cultural şi educaţional al spaţiilor urbane slab valorificate, cu readucerea acestora pe harta obiectivelor cultural-active ale Clujului.

Semnalul Scenei a fost dat acum șase ani, când zona cu fortificaţii şi clădiri de garnizoană de pe Cetăţuie au fost (re)aduse in atenţia publicului şi a autorităţilor locale prin instalaţii de landart,  spectacole de teatru și dans, expoziţii de arhitectură, programe pentru copii, tururi  ghidate, ateliere de film şi fotografie.

De atunci, Scena Urbană a crescut, fie că au fost evenimente proprii de “intervenție” în spații îndrăgite ale orașului – Grădina Botanică (2013), Gara și Piata Gării (2014), strada Mihail Kogălniceanu – prin Point of View (2014) și impresionantul concert din fața UBB, “Haide, “U”! pe Scena Urbană” (2017), Someșul – căruia i-au fost dedicate ParCURS Urban și River Reflections, Cimitirul Central – concert de operă în noaptea de Luminație, sub numele de “Requiem” (2015) și “Ave Maria” (2016, 2017); fie prin implicarea în evenimentele organizate de Primăria Cluj-Napoca, precum Zilele Clujului, Seri de Vară Clujene (Seri de Vară în alte timpuri), Târgul de Crăciun.

Tags: , , , ,
00173478_large

Festival pentru Someş în zona industrială, cu acces dificil la apă

Someş Delivery a demonstrat în 2017 că râul este navigabil pe segmentul cuprins între Podul Garibaldi şi Puntea Albastră din Grigorescu. În 2018 festivalul se mută în Parcul Armătura, cu acces dificil la apă.

“Primele două ediţii ale atelierului au adus pe malul Someşului echipe de studenţi alături de care am construit un loc de întâlnire pe strada Gavril Muzicescu (2016) și un ponton pe Someș lângă Sala Sporturilor (2017).

În fiecare an abordăm un alt segment al Someșului, astfel, ediția Someș Delivery de anul acesta se desfășoară în Parcul Armătura. Un segment de râu prea puțin explorat și cu mult potențial, fiind printre puținele spații verzi ale orașului în relație directă cu Someșul. Cu toate acestea accesul la apă este dificil, iar amenajările de-a lungul malului lipsesc. Ne dorim ca prin intervențiile temporare din acest an, să încurajăm accesul la râu şi să testăm modalități de utilizare a malurilor Someşului”, explică organizatorii festivalului.

Primele intervenții vor fi realizate în cadrul unui workshop adresat studenților arhitecți și organizat în parteneriat cu AStA. Faza de design va avea loc în 16 martie (explorarea sitului) şi 17 – 18 martie (conceperea și detalierea intervențiilor – la biroul AtelierMASS), iar faza de construcție în perioada 11 – 15 aprilie (on-site).

Jazz în Parcul Armătura

Amintim că primii organizatori de evenimente culturale din Cluj ce şi-au întors atenţia spre această zonă a Clujului au fost cei din echipa Jazz in the Park. În vara lui 2016 i-au invitat pe clujeni să (re)descopere unul dintre parcurile uitate ale orașului.

„Parcul Armătura nu a mai fost niciodată folosit pentru un eveniment. Locul marchează începutul unei zone mai puțin populare din Cluj, în care nu se prea întâmplă astfel de acțiuni. Asta ne-a cucerit. Spațiul e foarte frumos și sperăm ca prin acest eveniment parcul să primească mai multă atenție. Vom interveni aici minimalist, prin toaletarea spațiului și vom încerca să valorificăm o zonă cu acces la apă. Mai multe nu zic. Vă așteptăm în Parcul Armătura”, declara la acea vreme Alin Vaida, directorul festivalului Jazz in the Park.

Încă un festival pentru Someş: “Sunt Riveran”

Someşul a fost una din cele 9 teme principale ale dosarului de candidatură a Clujului pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021, competiţie pierdută în faţa Timişoarei. Centrul Cultural Clujean, asociaţie ce şi-a asumat să ducă mai departe proiectele pregătite pentru CCE 2021, a regândit tema Someşului şi a lansat în 2017 proiectul “Sunt Riveran”.

În 2018 se vor pune bazele Consiliului Râului, un board interdisciplinar format din artiști, urbaniști și specialiști ai Apelor Române și ai administrației, cu rol curatorial pentru activitățile organizate de CCC. “În luna august organizăm a treia ediție a săptămânii Sunt Riveran, dedicată temei Arta și Schimbările climatice și derulată sub forma unui apel internațional pentru artiști. O intervenție artistică spectaculoasă, curatoriată de experți locali, va crea un prim traseu de artă stradă în Cluj, de-a lungul Someșului, în zona Parcului Iuliu Hațieganu”.

2 milioane de lei pentru Someş din bugetul Clujului pentru 2018

O renumită casă de arhitectură din Spania a câştigat, în toamna lui 2017, concursul de soluţii pentru amenajarea Someşului în Cluj-Napoca. Este vorba despre Practica, birou condus de Jaime Daroca Guerrero, José Mayoral Moratilla şi José Ramón Sierra Gómez de León.

Anul acesta, 2 milioane de lei merg către studiul de fezabilitate și proiectul tehnic al obiectivului modernizarea malurilor Someșului, parte din premiul pe care l-au câștigat spaniolii.

Juriul apreciază generozitatea propunerii, care este simplă și subtilă, venind totodată cu rezolvări precise. Designul elementelor urbane propuse este deopotrivă coerent și flexibil. Juriul opinează că soluția propusă pentru zona de est, în apropierea stației de epurare, trebuie regândită cu mai multă atenție referitor la implicațiile ei ecologice și la extinderea studiului la o scară mai mare.

Recomandăm gândirea unui sistem de iluminat în ton cu restul proiectului, pentru ca râul să poată participa și la imaginea nocturnă a orașului. Invităm echipa de proiect să studieze malul stâng din proximitatea podului Horea și să detalieze o soluție noninvazivă, în acord cu ideea generală a proiectului. Recomandăm echipei să abordeze în aceeași manieră conexiunile cu Parcul Feroviarilor și cu zona Iris, posibile subiecte ale unor viitoare concursuri de soluții” – juriul concursului”, puncta juriului concursului.

De-alungul anului, malurile Someşului sunt gazdă pentru diverse evenimete culturale: proiecţii TIFF, concerte Jazz in the Park, activităţi din cadrul Zilelor Clujului, festivaluri pentru copii sau istorice, etc.

Tags: , , , , , , ,
27658028_2045501425663466_643457132933004081_n

Concurs de soluţii pentru Parcul Feroviarilor. Premii de peste jumătate de milion de lei

Parcul Feroviarilor va fi redat clujenilor într-o formă propusă în urma unui concurs de soluții agreat de Primăria Cluj-Napoca împreună cu Ordinul Arhitecților din România.

Concursul de soluții va conduce la atribuirea unui contract de servicii pentru proiectare și reabilitare și va conține maxim trei soluții premiate. Astfel premiul I este în valoare de 555.450 lei, fără TVA ( sunt incluse costurile de proiectare), locul al II-lea va primi 35.000 de lei, iar cel de-al treilea, 20.000 de lei. Soluția va fi dată de un juriu internațional. Etapa de negociere ulterioară va avea ca evaluator o nouă comisie.

Calculul estimativ al proiectării este de 120.000 euro, iar amenajarea exterioară și a construcțiilor care să deservească funcțiunile necesare derulării activității acestuia se ridică la suma de aproximativ 6 900 000 euro.

Studiul peisagistic și studiul topografic au fost finalizate si vor fi puse la dispoziția concurenților. În realizarea temei s-a ținut cont și de concluziile dezbaterilor ce au avut loc anul trecut.

Tags: , , , , ,
00162912_large

Spaniolii redau viaţă Someşului la Cluj FOTO

O renumită casă de arhitectură din Spania a câştigat concursul de soluţii pentru amenajarea Someşului în Cluj-Napoca. Este vorba despre biroul Practica, condus de Jaime Daroca Guerrero, José Mayoral Moratilla şi José Ramón Sierra Gómez de León. 

00162911_large

 

00162913_large

00162914_large

Juriul concursului gestionat de Primăria Cluj-Napoca şi Ordinul Arhitecţilor din România (OAR) s-a aflat, la finele săpătămânii trecute, în oraş şi a vizitat culoarul Someşului (a fost şi pe Cetăţuie pentru a putea vedea râul de sus şi chiar şi în Parcul Armătura) pentru a se familiariza cu tema concursului de soluţii. A găsit un râu “încătuşat”, iar proiectul spaniolilor este unul “iubitor” cu Someşul, unul care îi va reda libertatea şi care îl va lăsa să se integreze în arhitectura oraşului.

Președintele juriului, arhitect Dietmar Steiner (Austria) a declarat la finalul procesului: „În experiența mea de aproape 35 de ani de participare în calitate de membru al unui juriu în competiții peste tot în Europa, rar mi-a fost dat să întâlnesc situații precum cea pe care am găsit-o la acest concurs de idei, care a fost pregătit temeinic, structurat pe criterii obiective și clare și la care au participat membri ai juriului extrem de angajați și motivați exclusiv de dorința de a găsi cea mai bună soluție pentru Someș, râul Clujului”.

Edilul Clujului, Emil Boc, a precizat: “Aș vrea să mulțumesc întregii echipe care a lucrat la proiectul legat de Someș. Este o muncă minuțioasă, serioasă și profesionistă. Municipalitatea clujeană a ales varianta concursului de soluții tocmai pentru a beneficia de cea mai bună expertiză pentru a putea aduce Someșul în Cetate, pentru a ne întoarce fața spre râul care ne traversează orașul și de a avea o soluție europeană, modernă, în concordanță cu exigențele urbanistice și de mobilitate existente la nivel european. Chiar dacă această soluție este mai lungă și presupune un timp mai îndelungat de implementare, are un mare avantaj al calității și al durabilității. Din această perspectivă am ales concursul de soluții ca fiind de departe cea mai bună modalitate de implementare a politicii urbane, coerente și pe termen lung. A fost într-adevăr un efort de echipă al OAR, al Primăriei Cluj-Napoca, al membrilor juriului din țară și din străinătate, care sunt convins că au luat cea mai bună decizie, înțeleaptă pentru viitorul orașului. Administrația va folosi această expertiză uriașă pentru folosul și binele comunității clujene. Avem o decizie europeană și sper să fie pe placul clujenilor și să-i încânte”.

PORTOFOLIUL DE PROIECTE AL SPANILILOR DE LA RPACTICA POATE FI CONSULTAT AICI 

 

 

DESCRIEREA PROIECTELOR CÂŞTIGĂTOARE:

Premiul 1 – Proiectul cu nr. de concurs 60 (premiul este reprezentat de valoarea estimată a contractului de proiectare, care se cifrează la 1.577.345 lei). Autor principal: Jaime Daroca, José Mayoral, José Ramon Sierra (PRACTICA). Colaboratori arhitectură: Raul Brito, Sofia Valdivia, Gonzalo Cortes. 
“Proiectul este construit în jurul ideii fundamentale că Someșul este un element viu, capabil de a oferi energie întregii comunități. Propunerea folosește forța transformatoare a peisajului natural și se bazează pe implicarea comunității în dezvoltarea proiectului și reușește să pună în valoare complexitatea peisajului, depășind limitele unor soluții urbanistice convenționale. Proiectul aduce soluții inovatoare pentru România și propune un nou mod de a gestiona relația dintre mediul construit și cel natural și invită toți actorii urbani să se raporteze la cadrul natural cu respect prin practici sustenabile. Este o abordare sensibilă a temei de concurs. Proiectul de față poate deveni un model de bune practici în domeniul abordării cursurilor de apă în mediul urban.

Abordarea în orașele noastre este de obicei agresivă în privința râurilor: ziduri de beton, baraje, afectarea vieții sălbatice și a ecosistemului natural. Propunerea de față poate reprezenta un adevărat manifest național, invitând orașele din România să își regândească atitudinea față de cursurile de apă care le traversează.

Protejarea ecosistemului natural și a biodiversității, precum și încetinirea vitezei curgerii râului, sunt văzute ca soluții durabile pentru a conserva caracterul natural al râului. Proiectul folosește multidisciplinaritatea pentru a lucra „în echipă” cu ecosistemul natural, și nu împotriva acestuia. Aceasta este viziunea clară pe care proiectul o propune.

Juriul a apreciat în mod deosebit:

Ideea EXTINDERII – proiectul propune crearea de mai mult spațiu pentru râu și, în acest fel, crearea unei identități mai puternice a acestuia și în același timp generarea unei noi relații între comunitate și râul care îi aparține.

Ideea CONECTĂRII – proiectul propune noi perspective asupra râului, obținute prin remodelarea topografiei și prin crearea de noi itinerarii și spații oferite locuitorilor. Conceptul balcoanelor deschise către râu aduce noi posibilități de contemplare. Aceste noi repere, asemănătoare unor intervenții artistice, au potențialul de a deveni imagini iconice pentru râu și pentru oraș.

Ideea ACCESIBILITĂȚII – proiectul propune remodelarea spațiilor din proximitatea râului, apelând la o diversitate de soluții de amenajare pentru apropierea de apă, atât minerale: piatră, nisip, beton, cât și vegetale: lemn, iarbă, plantații. Juriul apreciază varietatea ambianțelor pe care proiectul le propune a fi create de-a lungul râului. Aceste noi spații, remodelate pe cele două maluri, vor permite evoluția firească a ecosistemului natural. De asemenea, juriul apreciază generozitatea propunerii, care este simplă și subtilă, venind totodată cu rezolvări precise. Designul elementelor urbane propuse este deopotrivă coerent și flexibil. Juriul opinează că soluția propusă pentru zona de est, în apropierea stației de epurare, trebuie regândită cu mai multă atenție referitor la implicațiile ei ecologice și la extinderea studiului la o scară mai mare.

De asemenea, recomandăm gândirea unui sistem de iluminat în ton cu restul proiectului, pentru ca râul să poată participa și la imaginea nocturnă a orașului. Invităm echipa de proiect să studieze malul stâng din proximitatea podului Horea și să detalieze o soluție non-invazivă, în acord cu ideea generală a proiectului.  Recomandăm echipei să abordeze în aceeași manieră conexiunile cu Parcul Feroviarilor și cu zona Iris, posibile subiecte ale unor viitoare concursuri de soluții. ” – Juriul Concursului

Premiul 2 – Proiectul cu nr. de concurs 58 (premiu în valoare de 60.000 lei). Autor principal: SC PLANWERK ARHITECTURĂ ȘI URBANISM SRL. Colaboratori specialități: SC Adrian Pop BIROU DE ARHITECTURĂ SRL-D

Premiul 3 – Proiectul cu nr. de concurs 52 (premiu în valoare de 30.000 lei). Autor principal: Moga Marius Cătălin. Coautori: Aldea Silviu, Măgeruşan Adriana, Miclăuş Marius, Felvinczi Anamaria, Constantinescu Teodora. Colaboratori arhitectură: Nistor Alexandru, Susan Roxana, Pop Vlad, Knall Arnold, Fülöp Csenge, Apahidean Dragoş. Colaboratori specialități: Horhat Ana – peisagistică, Şoflete Marius – structuri

Concursul a fost lansat în iunie 2017, până la data-limită de 25 septembrie 2017 intrând în comisia tehnică un număr de 11 proiecte participante. Concursul de soluții a fost public, într-o singură fază, deschis pentru România, țările Uniunii Europene și Spațiului Economic European și Confederația Elvețiană.

Juriul competiției a fost format din:

• Arh. Dietmar Steiner – Austria (Președintele juriului)
• Arh. Ildiko Mitru – România
• Arh. Ligia Subțirică – România
• Arh. Claudiu Salanță – România
• Peisagist Nicolas Triboi – România
• Urb. Alexandre Sorrentino – Franța
• Arh. Darko Polic – Serbia
• Arh. Vlad Rusu – România
• Ștefan Teișanu – România

Expoziția proiectelor va putea fi vizitată în perioada 2-8 octombrie 2017, la sala de expoziții de pe str. Iuliu Maniu, nr. 4. 

 

Tags: , , , , , ,
turn

Turnul Pompierilor, reabilitat cu 88.000 euro. Va avea o oglindă gigantică în acoperiş FOTO

Turnul Pompierilor va fi reabilitat în urma unui concurs de soluţii organizat de Primăria Cluj-Napoca şi Ordinul Arhitecţilor din România (OAR). Premiile puse la bătaie depăşesc suma totală de 88.000 de euro.

Câştigătorii au fost anunţaţi sâmbătă seara, în prezenţa juriului competiţiei: arhitecţii Ligia Subțirică, Șerban Țigănaș, Szabolcs Guttman, Ionuț Radu Filip, Irina Meliță, Oana Bogdan și Adrian Hagiu și Florin Moroșanu, directorul Casei Municipale de Cultură. În urma selecţiei, au fost evaluate 25 de proiecte.

Premiul I – reprezentat de valoarea estimată a contractului de proiectare, care se cifrează la 365.823 de lei (proiectul cu numărul de concurs 70). Autor principal: Vlad Sebastian Rusu. Coautori: Anamaria Cornelia Olănescu, Anda Gheorghe, Octav Silviu Olănescu.

”Proiectul câștigător (nr. 70) realizează un echilibru extrem de rafinat al răspunsurilor la multiplele cerințe ale temei. Funcția simbolică prin metamorfoza siluetei turnului este subtilă și contemporană, adăugând o ”vârstă” a prezentului concomitent cu o invitație pentru viitor prin oferta pe care o face platforma superioară de a găzdui instalații artistice temporare și evenimente diverse. Turnul intră astfel în dialog permanent cu orașul, devenind un turn al artelor, deschis atât la propriu cât și la figurat. El se transformă într-o scenă sau un soclu pentru performanțe artistice. Placa superioară oglindește lumea de dedesubt, stabilind o conexiune vizuală permanentă cu aceasta.” – Juriul Concursului

00149124_large

00149125_large

00149126_large

00149127_large

Premiul II – proiectul cu numărul de concurs 50 – 22.000 lei. Autor principal: Arh. Rottman Astrid Luiza. Coautori: Arh. Cosmin Anghelache; Arh. Cassandra Pop.

”Proiectul clasat pe locul al doilea (nr 50) este un proiect matur care recurge la designul elegant și rafinat al structurilor interioare de spațiere și circulații. Silueta propusă este susținută de reinterpretarea ca materialitate și proporții a siluetei vârstei sale din secolul al XIX-lea, elegantă și expresivă. Imaginea nocturnă îi consolidează aspectul de far simbolic. Spațiul interior este foarte bine organizat, oferind variațiuni tridimensionale bine articulate și ierarhizând elementele structurale din beton, metal, grile și decupaje în relație cu anvelopa istorică a turnului. Se realizează un perete parțial continuu pe toată înălțimea turnului existent oferind și suport transportului mecanizat ocazional pentru persoane cu dizabilități.” – Juriul Concursului

2

Premiul III – a mers către planşa cu numărul de concurs 73 – 13.000 lei. Autor principal: arh. Johannes Andreas Bertleff. Coautori: arh. Flavius Adrian Ianchiș, arh. Ana Maria Potoschi, arh. Raluca Grecea, arh. Ioana Mitrică, arh. Sebastian Cucu, arh. Horațiu Vasilescu, arh. Raluca Maria Olaru.

”Proiectul situat pe locul al treilea (nr. 73) este o abilă demonstrație de design, folosind efectul surpriză subtil anunțat de placajul reflectant al cornișei și balconul-drum de strajă. În interior se păstrează scheletul de beton al intervenției din secolul al XX-lea, neanulând această vârstă din viața edificiului și adăugându-se o scară-instalație care se amplifică atât funcțional cât și spațial la partea superioară. Reținut ca ofertă spațială, amenajarea sculpturală prezentată în manieră suprarealistă este completată de utilizarea tehnologiilor realității augmentate și virtuale, în compensare pentru limitările spațiului existent. Terasa platformă de la partea superioară, deși aparent reținută, este în fapt extrem de subtil anunțată prin tratamentul parapetului, atât pe exterior cât și la interior.” – Juriul Concursului

3

Menţiune – Autor principal: Radu Malasincu, Anca Malasincu, Stefan Pavaluta, Barbu Mihai-Flavius.

”Juriul a decis să acorde o mențiune onorifică unui proiect care, deși nu s-a clasat între primele lucrări, se distinge dintre toate soluțiile care au adăugat volume prismatice deasupra turnului existent prin calitatea designului intervenției contemporane. Aceasta reușește să formeze o nouă siluetă distinctă și bine proporționată. Excelentă compozițional și rafinată în detalii, soluția nu a continuat aceste eforturi și pentru organizarea spațială interioară, fiind apreciată în special pentru imaginea exterioară.” – Juriul Concursului

„Decizia de a oferi un viitor unui monument istoric al Clujului prin intermediul unui concurs de soluții este o practică europeană care asigură obținerea unui rezultat final prin selecție valorică reală. Este o procedură care aduce beneficii atât orașului, cât și profesioniștilor. Sperăm ca această inițiativă să se permanentizeze și să se răspândească la nivel național, demonstrând capacitatea Clujului de a invova în dezvoltarea urbană sustenabilă”, a declarat Dan Clinci, consultant tehnic al proiectului.

Provocarea concursului a fost de a identifica soluția cea mai bună care să pună în valoare partea istorică a Turnului, dar și să îl revitalizeze prin ameliorarea existentului și eventuala completare a acestuia. Astfel, baza Turnului este reprezentată de unul din turnurile de intrare în incinta fortificată a orașului, construită în secolul XV, în timp ce al doilea segment este reprezentat de o construcție neoclasică de secol XIX. Vârful turnului actual este ocupat de o piramidă din tâmplările de metal și învelitoare de sticlă, care este într-un stadiu avansat de degradare. S-a considerat oportună completarea celor două părți istorice, construite la distanță de patru sute de ani, cu un element relevant pentru arhitectura secolului XXI, Turnul devenind astfel, un simbol al vârstelor orașului, motiv pentru care numele concursului este „Turnul celor Trei Vârste”.

De asemenea, prin acest proiect se va reabilita și pietonaliza strada Tipografiei, pe zona din jurul Turnului. Expoziția tuturor proiectelor din concurs va putea fi vizitată până în 16 februarie 2017, pe strada Iuliu Maniu, nr.4.

Turnul Pompierilor a fost construit în 1574 în cadrul celei de-a doua incinte medievale de apărare a orașului. Inițial a purtat denumirea de “Poarta Mică din ulița Săpunului”. Turnul și o porțiune de zid fac parte dintre puținele fragmente păstrate până astăzi din a doua incintă medievală de apărare a Clujului. Această poartă a supraviețuit deoarece în secolul al XIX-lea a fost înălțată și folosită până la începutul secolului al XX-lea de pompieri pentru supravegherea orașului, de aici provenind și numele actual. După ce a încetat a mai fi folosit ca punct de observare a incendiilor, turnul a găzduit Muzeul Pompierilor, care în prezent nu mai funcționează.

Abandonat de ani buni, Turnul Pompierilor şi-a deschis porţile preţ de o zi în 2015. În cadrul Day 15, eveniment cuprins în programul Cluj Capitală Europeană a Tineretului. Atunci, la fiecare etaj al turnului au avut loc expoziţii şi instalaţii de artă, iar seara, de pe platforma superioară s-a desfăşurat un impresionat jos de lasere ce a putut fi admirat din toate colţurile oraşului.

Acesta nu este singurul concurs de soluţii pornit de municipalitate şi OAR. Sunt sau vor fi în derulare competiţii pentru reabilitarea malurilor Someşului, modernizarea Pieţei Lucian Blaga şi a străzilor Napoca şi Eroilor, pentru pietonalizarea străzii Kogălniceanu şi pentru amenajarea unui Teatru de vară pe Cetăţuie.

Tags: , , , , ,
00142252_large

Concurs de soluţii pentru Turnul Pompierilor din Cluj. Premii de 400.000 lei

Primăria municipiului Cluj-Napoca, în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România, sucursala Transilvania a lansat un apel public pentru concursul de soluții în urma căruia se va desemna proiectul care va fi implementat în vederea reabilitării Turnului Pompierilor.

Concursul oferă premii pentru proiectele de pe primele trei poziții, premiul cel mare fiind reprezentat de valoarea estimată a contractului de proiectare, care se cifrează la 365.823 de lei. Pentru proiectul plasat pe locul doi se va oferi un premiu de 22.000 de lei, iar pentru cel de-al treilea, de 13.000 de lei.

Juriul competiției este format din arhitectul –șef al municipiului, arh. Ligia Subțirică, președintele Ordinului Arhitecților din România, Șerban Țigănaș, precum și din arhitecții Szabolcs Guttman, Irina Meliță, Justin Baroncea, Oana Bogdan și directorul Casei Municipale de Cultură, Florin Moroșanu. De asemenea, ca membri supleanți sunt arhitecții Ionuț Radu Filip și Adrian Hagiu.

“Turnul Pompierilor este, alături de Bastionul Croitorilor, unul dintre turnurile de pază ale orașului medieval, păstrat în timp, dar singurul care încă nu a fost reabilitat pentru a fi pus în valoare ca obiectiv public de interes pentru locuitorii orașului, precum și pentru turiștii care vizitează Clujul. Acest concurs de soluții este pentru noi o modalitate de a ne asigura că, pe lângă reabilitarea părților din diferite epoci istorice, vom realiza și un obiectiv de valoare din punct de vedere a arhitecturii contemporane. Sperăm ca la acest concurs să participe cele mai creative minți ale arhitecților din România care să ne ofere un proiect de refacere a Turnului Pompierilor cu potențial de a aduce orașului nostru un nou reper arhitectonic și cultural”, a declarat primarul Emil Boc cu ocazia lansării publice a competiției.

Data limită pentru depunerea propunerilor este 26 ianuarie 2017, urmând ca în data de 6 februarie 2017 să fie anunțate rezultatele jurizării. 

Scopul concursului este de a selecta cea mai bună propunere care să permită punerea în valoare a Turnului atât din punct de vedere al restaurării părților istorice ale acestuia, cât și ca refuncționalizare și amenajare în vederea utilizării ca obiectiv turistic și ca spațiu pentru evenimente culturale diverse.

De asemenea, prin acest proiect se va realiza și reabilita și pietonalizarea străzii Tipografiei, pe zona din jurul acestuia.

Toate detaliile privind tema de proiectare și competiția se găsesc pe site-ul oficial al Ordinului Arhitecților din România, www. http://oar.archi/ro/concursuri/turnul-pompierilor.

 

Tags: , , , , ,
20151007_150347

Discuţii aprinse între preşedintele Ordinului Arhitecţilor şi primarul Boc, la dezbaterea pe tema betonării Someşului: “Proiectul arată diferit faţă de cel din 2011”

Arhitectul clujean Şerban Ţigănaş, preşedintele Oridinului Arhitecţilor din România (OAR), a luat poziţie odată cu apariţia în mass-media locală a unor informaţii conform cărora spaţiul verde de pe malul Someşului, mai exact fâşia cuprinsă între Podul Elisabeta şi Podul Garibaldi, ar urma să dispară pentru a face loc unei benzi suplimentare de circulaţie pe strada Splaiul Independenţei şi a trimis o scrisoare deschisă prin care îi cerea primarului Emil Boc să oprească şantierul: “Proiectul de lărgire a străzii de pe malul sudic, de pe tronsonul paralele cu Parcul Simion Bărnuţiu şi Cluj Arena, realizat cu aproape 10 ani în urmă şi executat parţial, este în opinia multora depăşit de dezvoltările ulterioare conceperii salee şi trebuie reanalizat critic. Planul Urbanistic General, realizat ulterior, Studiul de Mobilitate Integrată, încă nefinalizat, Concursul pentru Masterplanu-ul de dezvoltare pe cursul râului Someş, aflat în pregătire de către Primăria municipiului sunt doar câteva studii şi acţiuni menite să clarifice potenţialul actual şi rolul pe care trebuie să îl acordăm axei vitale a oraşului. În acest context, văr rog insistent să opriţi lucrările pentru o foarte rapidă şi pertinentă analiză, care să conducă la cea mai bună decizie pentru cazul pe care l-am semnalat”, a scris Ţigănaş. VEZI scrisoarea integrală AICI.

Ulterior, şantierul a fost oprit, iar societatea civilă a fost invitată, ieri, la o discuţie cu reprezentanţii Primăriei şi coordonatorii proiectului reabilitării străzii Splaiul Independenţei, ce face parte din proiectul modernizării tramei stradale din municipiu, investiţie pe bani europeni.

La dezbatere a luat parte şi arhitectul clujean, iar reproşurile sale făcute la adresa Primăriei au încins spiritele. Edilul Boc i-a aruncat “domnului profesor” că în calitate de proiectant de stadion şi polivalentă cunoştea foarte bine proiectul de pe Splaiul Independenţei.

“Trebuie să acceptaţi un lucru absolut fundamental care ne-ar fi scutit de multe îngrjorări şi ne va scuti în continuare. Comunicarea. Comunicarea despre proiectele Primăriei, despre intenţiile oraşului, despre coordonarea între strategii şi proiectele de detaliu este absolut deficitară. Spre exemplu, nimeni dintre noi nu a putut să consulte, chiar dacă avem profesii care au legătură cu aceste probleme, secţiunea pe care o propuneţi dumneavoastră pe malul Someşului şi iată, şi domnul primar, în loc să discute pe desen tehnic complet cotat şi coordonat, a discutat pe fotografii, pe imagini”, a reproşat Ţigănaş.

Primarul s-a apărat, adresându-se cu apelativul “domnule profesor”, că partea tehnică există, iar fotografiile au fost făcute pentru publicul larg, pentru a înţelege că se merge pe trei scheme.

Pentru că arhitectul şi-a continuat ideea privind comunicarea deficitară, Boc “a scos din mânecă” PUZ-ul de la polivlentă şi stadion: “Domnule profesor, nu ştiţi cine a redactat PUZ-ul polivalentei şi stadionului”, “L-a redactat Adrian Iancu”, a răspuns Ţigănaş. “Cine l-a aplicat?”, a continuat Boc. “Firma Dico şi Ţigănaş a făcut proiectarea şi a avut pe masă toate aceste informaţii. Asta am vrut să spun”, i-a reproşat edilul.

Discuţiile au continuat pe un ton răspicat, iar primarul a repetat punctul său de vedere. În replică, preşedintele OAR spune că proiectul din trecut arată diferit faţă de ceea ce prezintă la ora actuală. Tensiunile dintre cei doi au fost întrerupte de mai mulţi particianţi ai societăţii civile, care au ţinut să-i sublinieze primarului că Ţigănas a vorbit despre consultarea planşelor proiectului tramei stradale de către publicul larg.

“Eu când am venit aici, proiectul acesta era cu aprobările potrivit procedurilor legale, la mediu, aprobarea PUZ-ului în Consiliu Local, au fost dezbateri. Nu ştiu de ce nu aţi participat. Când s-a adoptat PUZ-ul pentru polivalentă şi stadion, această bandă suplimentară era acolo, n-am auzit pe nimeni să fie o dezbatere publică, o mare nemulţumire. Aşa cum a zis şi donmul Borda, trenul s-a dus. Nu e vina mea că la momentul respectin nu a existat o mai mare sensibilitatea a societăţii civile pentru aprofundarea acestei dezbateri. Eu am spus da, când am văzut punctele dumneavoastră de vedere, ne oprim, stopăm lucrările pentru a explica încă o dată. Dar nu suntem în faza în care facem dezbater publică. Acuma este o aprofundare necesară pentru a înţelege ce se face acolo. Procedurile legale au fost parcurse”, a spus Boc făcând referire şi la faptul că proiectul datează din vremea mandatului fostului primar Sorin Apostu.

Chiar şi cu aceste explicaţii pe masă, preşedintele OAR a reluat ideea neconcordanţelor dintre proiecte: “Am avut planurile într-adevăr pe masă, în 2011. A trebuit să ne corelăm cu el. Nu samănă secţiunea de atunci cu cea pe care am văzut-o astăzi. A doua chestiune. Şi a treia chestiune, i-am remarcat primarului de atunci că soluţia pe care o aveam acolo nu ni s-a părut cea ma bună. Proiectul nostru se termina la bordura sudică a străzii respective”.

În cadrul dezbaterii publice, la care au participat circa 50 de persoane, au fost peste 11 intrvenţii din partea societăţii civile. Întrebări sau propuneri de soluţii alternative: spre exemplu, banda suplimentară auto să fie înlocuită cu una de promenadă sau de piste de biciclete.

Mirela Mărincean, şefa Serviciului Siguranţa Circulaţiei din cadrul Primăriei, a explicat că artera în cauză, fiind una de categoria a doua, trebuie să aibă două sensuri pe mers. Conform legislaţiei. Aşadar, Splaiul Independenţei ar urma să aibă o bandă dedicată tramvaiului, delimitată de o bordură şi două pentru circulaţia auto – una existentă şi cea suplimentară, care va fi construită în locul trotuarului actual. De asemenea, strada va avea sens unic: dinspre Mănăştur spre centru. În sens invers, dinspre centru spre Mănăştur, se va circula pe Dragalina. Deciziile au fost luate pe baza unui sudiu de trafic realizat între 2005-2007.

Apoi, spaţiul verde de pe malul Someşului nu va dispărea. “Rămâne zonă verde între 1.8 şi 4 metri. Nu se taie copacii. Poate va fi afectat gardul viu şi variabil terenul din pricina şantierului, dar totul va fi reamenajat, replantat. Trebuie să facem un compromise între ceea ce avem şi supravieţuirea noastră în trafic”, a asigurat primarul. Cât despre zidul de sprijin în formă de “L”, “este singura soluţie”, a subliniat Gabriela Cora, şefa Serviciului Administrare Căi Publice.

Despre o posibilă modificare a proiectului. Slabe şanse. Nefinalizarea acestuia până în iunie 2016 ar însemna pierderea a 11-12 milioane de euro, bani europeni (n.red. valoarea totală a proiectului de modernizare a tramei stradale din municipiu), sumă pe care Primăria ar fi nevoită să o acopere din propriul buget. Totuşi, în acest context, Boc a promis să se consulte cu cei de la Agenţia de Dezvoltare Nord-Vest.

VEZI PLANŞELE PROIECTULUI AICI.

Tags: , , , , , , , , , , , ,