Tag Archives: naveta

01 oameni pe strada trecere de pietoni rp

Strategii de dezvoltare pentru zonele periurbane. Circa 20.000 de oameni, din 17 localtăţi, fac naveta la Cluj-Napoca

Dezvoltarea oraşelor duce implicit la dezvoltarea zonelor periurbane. Iar în cazul oraşului Cluj-Napoca este greşit să luăm în calcul doar cele trei localităţi vecine (Floreşti, Baciu şi Apahida). Numărul real se ridică la 17 localităţi, din care aproape 20.000 de oameni fac navata zilnic spre Cluj-Napoca. Tiparul se aplică şi celorlalte oraşe din judeţ. 

Pentru toate aceste zone periurbane este obligatoriu să existe strategii de dezvoltare, sarcină ce revine Consiliului Judeţean Cluj. Primul pas este însă delimitarea zonelor periurbane din judeţ. În consecinţă, în şedinţa CJ de săptămâna viitoare va fi dezbătut un proiect de hotărâre privind “delimitarea zonelor periurbane aferente municipiilor Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Dej, Gherla și orașului Huedin, precum și desemnarea acestora ca zone funcționale de interes județean”.

“Se preconizează că zonele periurbane vor deveni cea mai reprezentativă structură urbană pentru muncă şi trai de pe glob în secolul al XXI-lea (Ravetz, Fertner, Nielsen, 2013). Prin urmare, se consideră necesară elaborarea unui Plan de delimitare a teritoriilor periurbane din Judeţul Cluj, având în vedere şi faptul că Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu completările şi modificările ulterioare, face referire expresă la necesitatea unui studiu de specialitate pentru delimitarea unor astfel de zone. Scopul studiului este de a stabili limitele zonelor periurbane în vederea fundamentării dimensionării spațiale și a elaborării viitoarei strategii de dezvoltare a zonelor periurbane și a planului de amenajare a teritoriilor periurbane din județul Cluj.

Conform definiției din Legea nr. 350/2001, privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, teritoriul periurban reprezintă suprafața din jurul municipiilor şi orașelor, delimitată prin studii de specialitate, în cadrul căreia se creează relații de interdependenta în domeniul economic, al infrastructurii, deplasărilor pentru muncă, asigurărilor cu spaţii verzi şi de agrement, asigurărilor cu produse agroalimentare etc.

Conform prevederilor art. 21 din Legea nr. 350/2001, privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul judeţean coordonează activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel judeţean, conform legii, iar în conformitate cu art. 22 Consiliul judeţean stabileşte orientările generale privind amenajarea teritoriului şi organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor, prin iniţierea şi aprobarea planurilor de amenajare a teritoriului judeţean şi zonal. În exercitarea atribuțiilor precitate a fost elaborat un studiu de fundamentare care să definească zonele periurbane ale județului și care să fundamenteze realizarea unor strategii de dezvoltare ale acestor zone. Prin acest studiu s-a dorit identificarea şi delimitarea teritoriilor periurbane din Judeţul Cluj, dezvoltate în jurul municipiilor Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Dej, Gherla şi în jurul oraşului Huedin, studiindu-se, în acest fel, relaţiile de dependenţă ale mediului urban de cel rural şi ale mediului rural de urban, dar mai ales impactul orașelor asupra satelor și legătura funcțională dintre acestea “, se arată în proiectul de hotărâre.

  • Zona periurbană a municipiului Cluj-Napoca – zonă funcțională de interes județean – compusă din municipiul Cluj-Napoca și comunele Aghireșu, Aiton, Apahida, Baciu, Bonțida, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Dăbâca, Feleacu, Florești, Gârbău, Gilău, Jucu, Săvădisla și Tureni;
  • Zona periurbană a municipiului Turda – zonă funcțională de interes județean – compusă din municipiul Turda și comunele Călăraşi, Mihai Viteazu, Moldoveneşti, Petreştii de Jos și Sănduleşti;
  • Zona periurbană a municipiului Câmpia Turzii  – zonă funcțională de interes județean – compusă din municipiul Luna Câmpia Turzii și comunele Tritenii de Jos și Viişoara;
  • Zona periurbană a municipiului Dej  – zonă funcțională de interes județean – compusă din municipiul Dej și comunele Căşeiu, Câţcău, Cuzdrioara, Jichişu de Jos, Mica și Vad;
  • Zona periurbană a municipiului Gherla – zonă funcțională de interes județean – compusă din municipiul Gherla și comunele Fizeşu Gherlii și Mintiu Gherlii;
  • Zona periurbană a orașului Huedin – zonă funcțională de interes județean – compusă din orașul Huedin și comunele Izvoru Crişului, Poieni și Sâncraiu;

Zona periurbană a municipiului Cluj-Napoca: 17 comune şi 20.000 de navetişti 

Confor “Studiului de fundamentare privind definirea zonelor periurbane din județul Cluj în scopul realizării planului de amenajare a acestora”, zona periurbană a municipiului Cluj-Napoca este cea mai extinsă, cuprinzând 17 comune.

20.000 de navetişti spre Cluj-Napoca. Strategii de dezvoltare pentru localităţile din jurul oraşelor Clujului

În mare, aceasta se suprapune cu limitele Zonei Metropolitane, cu câteva excepții: trei comune din partea nordică a Zonei Metropolitane (Sânpaul, Vultureni și Borșa) nu se încadrează în zona periurbană, înregistrând valori reduse ale ratei navetismului, ceea ce denotă relații funcționale slabe cu municipiul Cluj-Napoca. De asemenea, comuna Petreștii de Jos, din partea sudică a Zonei Metropolitane, a fost încadrată în zona periurbană a municipiului Turda, ținând cont de orientarea fluxului majoritar de navetism spre Turda. În plus, au fost introduse în zona periurbană a municipiului Cluj-Napoca două comune situate în afara Zonei Metropolitane, Aghireșu și Dăbâca, ambele cu rate ridicate de navetism orientate spre Cluj-Napoca.

De altfel, în cadrul zonei periurbane, fluxul dominant de navetism se orientează spre Cluj-Napoca, valoarea acestuia fiind de cca. 20 000 de persoane pe zi, în anul 2011. “Cu siguranță, acest flux s-a amplificat până în prezent, dar așa cum am arătat și în partea de metodologie, nu avem alte surse de date verificate pentru navetism. Accesibilitatea medie a centrului urban Cluj-Napoca se situează în limite rezonabile, de 25 de minute, ceea ce, teoretic, în parametri optimi, ar trebui să permită o mobilitate crescută a populației și bunurilor. În viitor, în funcție de datele următorului recensământ din anul 2021, componența zonei periurbane poate fi actualizată cu ușurință, dacă pragurile de delimitare vor rămâne nemodificate”, se mai arată în studiul citat.

Delimitarea zonelor periurbane din județul Cluj. Observaţii şi propuneri 

  1. În primul rând, delimitările realizate în acest studiu nu vor face niciun efect, dacă zonele periurbane delimitate nu urmează să fie instituționalizate. Aceasta înseamnă constituirea lor ca entități spațiale de amenajarea teritoriului și urbanism, prin Hotărâre de Consiliu Județean.
  2. Perspectiva dezvoltării integrate a zonelor periurbane și a centrelor urbane polarizatoare pune accent pe oportunitățile oferite, în primul rând pe oportunitățile economice sub forma locurilor de muncă, concentrate, în mare măsură, în centrele urbane. Până în prezent, principalul instrument strategic de valorificare a acestor oportunități a fost reprezentat de PIDU și de proiectele atrase prin acesta. Delimitarea și constituirea zonelor periurbane ar permite susținerea acestora printr-un instrument urbanistic care ar permite valorificarea altor oportunități decât cele economice, indispensabile pentru asigurarea unei dezvoltări economice sustenabile pe termen mediu și lung. Este vorba de oportunitățile de locuire, mobilitate și acces la servicii. Acest lucru se poate realiza prin elaborarea și implementarea Planurilor de Amenajare a Teritoriului Periurban (PATP). Acest document de planificare ar permite, pe de o parte, integrarea obiectivelor de amenajare a teritoriului pentru arealele funcționale constituite în jurul centrelor urbane, pe de altă parte, ar introduce un nivel intermediar în ierarhia documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism. Astfel, se poate asigura preluarea reglementărilor din PATP în documentațiile de urbanism.
  3. Conținutul viitoarelor PATP-uri trebuie să evite suprapunerile cu alte documente de planificare, în special suprapunerile cu PIDU. PATP-le trebuie să rămână documente de amenajare a teritoriului focusate pe următoarele teme majore: reglementarea modului de utilizare a terenurilor, locuire, mobilitate (transport, circulație), dotare infrastructurală. În acest context readucem în discuție cele patru “C”-uri introduce în discuție la începutul capitolului II al acestui studiu, și anume: compactitate, concentrare, conectivitate și corelare. În vederea unei dezvoltări economice sustenabile pe termen mediu și scurt, este nevoie realizarea unor orașe mai compacte, concentrate (spațial și funcțional) și conectate la rețelele majore de transport și comunicații, precum și de corelarea dezvoltării zonelor periurbane cu procesul de dezvoltare urbană.
Tags: , , , , ,
cluj-napoca-panorama

1 din 5 clujeni face zilnic naveta. Cu cât a crescut zona metropolitană în ultimii 6 ani

Aglomeraţia din trafic este principala problemă a Clujului, la care se adaugă lipsa acută a locurilor de parcare. Pentru a găsi soluţii imediate, este nevoie de a înţelege cauzele problemei. Studiul “Pact pentru mobilitate” vine cu câteva lămuriri grăitoare: 1 din 5 clujeni angajaţi fac naveta, iar zona metropolitană este în plină dezvoltare. 

Zona metropolitană, cea mai mare creştere de populaţie

Judeţul Cluj avea 727.000 de locuitori în 2017, 60% fiind concentraţi în zona metropolitană, iar 45% în municipiul Cluj-Napoca. De la recensământul din 2011 şi până în prezent, populaţia judeţului a crescut cu 5,2%, în timp ce cea din zona metropolitană cu 15,7% (aproape 14.000 de persoane n.red.), iar populaţia municipiului Cluj-Napoca a fost statică.

Cifrele pentru zona metropolitană, localităţi ce joacă rolul de cartiere rezidenţiale ale oraşului

  • Floreşti + Baciu – 42.000 de persoane (echivalentul cartierului Mărăşti)
  • Baciu + Gârbou – 14.000 de persoane (echivalentul cartierului Dâmbu Rotund)
  • Apahida + Jucu – 16.000 de persoane (echivalentul cartierului Iris)

1 din 5 clujeni aganjaţi face zilnic naveta

Populaţia angajată reprezintă 47% din totalul judeţului. Unul din cinci clujeni face zilnic naveta către altă localitate: adică 60.000 de clujeni din 340.000 de persoane cu loc de muncă. Ba mai mult, 1 din 5 clujeni fac naveta zilnic în Cluj-Napoca: adică 38.000 de persoane intră sau ies din oraş în fiecare zi.

Trafic aglomerat în Cluj? 60.000 de clujeni fac zilnic naveta. Zona metropolitană va creşte cu încă 50.000 de persoane

Fluxul de intrare în oraş. Conform datelor studiului citat, 60% din cei care vin zilnic în Cluj-Napoca sunt muncitori şi lucrători în servicii, cu educaţie gimnazială şi liceală. Există un flux secundar de intrare format de persoane cu educaţie superioară – 35% , care lucrează în sectorul de servicii şi locuiesc cu precădere în Floreşti, Apahida, Baciu şi Cojocna.

Fluxul de ieşire din oraş este format din persoane cu educaţie superioară – 60%, care lucrează pe poziţii de conducere, specialişti şi tehnicieni  în unităţi de producţie şi spaţii logistice suburbane din proximitatea oraşului Est (Apahida, Jucu, Bonţida) şi Vest (Baciu, Gârbou, Agireş). Există şi în acest caz un flux secundar de ieşire format din persoane cu educaţie liceală, care lucrează pe noile platforme industriale  pe poziţii manuale.

Trafic aglomerat în Cluj? 60.000 de clujeni fac zilnic naveta. Zona metropolitană va creşte cu încă 50.000 de persoane

Nu în ultimul rând, municipiul Cluj-Napoca este domninat locuit de către persoane cu poziţii de conducere şi specialişti, în timp ce în restul judeţului locuiesc persoane angajate pe poziţii de muncitori.

Cine locuieşte în oraş, cine în cartierele-dormitor

În acest moment dinamica imobiliară face ca în cadrul oraşului să se concetreze tot mai multe persoane care lurează în sectoarele de servicii, în timp ce în zona metropolitană şi în celelalte localităţi să locuiască cei care lucrează pe poziţii manuale în activităţi de preluare şi logistică. De asemenea, în zonele suburbane locuiesc un număr însemnat de specialişti aflaţi la început de carieră.

Încă 50.000 de persoane în zona metropolitană. Până în 2026 

Populaţia municipiului Cluj-Napoca  a rămas constantă din pricina migraţiei, fenomen care va continua şi în viitor. Suburbiile şi localităţile învecinate vor creşte însă cu până la 50.000 de locuitori, până în 2026, lucru ce va creşte presiunile pentru traficul individual şi colectiv.

“Având în vedere creşterea localităţii Floreşti şi a zonei metropolitane a municipiului Cluj-Napoca din 2011 şi până în 2017, ne putem aştepta ca cea mai mare parte a migraţiei să se fixeze până în 2016, nu în oraşul propriu-zis, ci în ariile suburbane. Cluj-Napoca include în funcţionarea sa cotidiană şi localităţile Floreşti, Baciu, Chinteni, Apahida. Presupunând că modul de distribuţie al locurilor de muncă va rămâne similar şi profilul economic al oraşului va continua tendinţa de dezvoltare a serviciilor oferite de specialist, ne puteam aştepta ca nevoile de mobilitate ale acestei populaţii suburban ră rămână similiare. Adică, să crească presiunile pentru traficul individual şi colectiv”, arată specialiştii studiului citat.

 “Pactul pentru mobilitate”, lansat în ediţia 2018 a conferinţei “Dialoguri urbane”, este un plan care a colectat şi analizat datele de trafic de la nivelului oraşului (cele captate de camerele video din oraș, cele deținute de companiile de taximetrie, cele deținute de universități) pentru a putea înţelege cauzele din spatele aglomeraţiei actuale şi a propune acţiuni imediate ce ar putea fi implementate de către administraţia locală, companii, universităţi.

Iniţiativa aparţine Centrului Cultural Clujean şi este unul din proiectele desfăşurate prin Fondul de Inovare Culturală (FIC), un mecanism care sprijină identificarea, experimentarea și măsurarea de soluții alternative la probleme ale orașului care sunt astăzi greu de finanțat, greu de abordat sau chiar greu de identificat.

Tags: , , , ,