Tag Archives: Mugur Isarescu

isarescu_foto_jurnalul.ro

Mugur Isărescu despre leu: Este unde trebuie

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a afirmat, miercuri, la o conferință organizată de BNR și Banca Europeană de Investiții că românii nu sunt un caz unic și nici nu mai trebuie să creadă că leul se va deprecia continuu, cursul de schimb fiind unde trebuie.

“Nu suntem noi românii un caz unic și nici nu trebuie să mai credem ba că suntem o țară cu inflație care nu se putea rezolva ba că leul se va deprecia continuu. Uitați că am avut inflație negativă chiar dacă a fost determinată de unele politici fiscale. Inflația este scăzută. Leul nu se depreciază. Este unde trebuie. Cred că am scăpat de foarte multe marote, idei fixe ale trecutului și suntem o țară normală, europeană, să spunem așa. Și în domeniul politic și social nu suntem departe de o anumită frecvență, poate suntem mai emoționali așa”, a spus Mugur Isărescu, potrivit Agerpres.

Tags: , , ,
isarescu_foto_jurnalul.ro

Isărescu: România trebuie să adopte euro la un moment dat; problema e când și nu dacă

România trebuie să adopte euro la un moment dat, iar problema e când, și nu dacă, pentru că noi nu avem opțiunea opt-out, a declarat, joi, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, la “Good Governance Summit”.

“Din perspectivă juridică, adoptarea euro este ceva ce s-a realizat, pentru că, exceptând Anglia și Danemarca, România nu are opțiunea de opt-out (opțiunea de te opune — n. r.) din uniunea economică și monetară. Aceasta înseamnă că România trebuie să adopte euro la un moment dat. Pentru România, problema este când, și nu dacă, pentru că noi nu avem opțiunea opt-out”, a spus Mugur Isărescu, citat de agerpres.ro.

Acesta a subliniat că gestionarea procesului de adoptare a euro este lăsată la discreția statelor, în ciuda angajamentului de jure de a adopta această monedă.

Potrivit lui Isărescu, România îndeplinește criteriile nominale de la Maastricht, însă, pe lângă acestea, este nevoie și de convergență reală.

De asemenea, guvernatorul a precizat că statele care au adoptat euro — Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia, Slovenia — sunt țări mici, au o situație geopolitică diferită de a României și un nivel de convergență reală diferit. Țările mai mari, cu un regim de curs de schimb flexibil, cum ar fi Ungaria, Polonia, Republica Cehă și România, sunt mai prevăzătoare în ceea ce privește adoptarea euro, iar situația lor este diferită. Niciuna dintre aceste țări nu a anunțat o dată pentru adoptarea euro, a adăugat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a atras atenția asupra faptului că o zonă cu o monedă unică nu este un loc pentru economii cu probleme de competitivitate și că este nevoie de reforme structurale finalizate pentru a avea succes.

Tags: , , ,
isarescu_foto_jurnalul.ro

Isărescu: Bugetul pentru 2017 este unul ambiţios, mai ales pe partea de venituri

Bugetul de stat pe anul 2017 este ambițios pe partea de venituri, iar pe partea de cheltuieli este optimist, având în vedere cum s-au efectuat acestea în anii precedenți, a declarat, marți, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.

“Am analizat proiectul de buget. Din punctul de vedere al stabilității prețurilor și stabilității financiare, un buget care are un deficit mai mic de 3% ne ajută. Ajută politica monetară. Ne-am uitat și la construcția bugetară și cred că acest buget este unul ambițios, mai ales pe partea de venituri. Pe partea de cheltuieli, cred că bugetul este mai degrabă optimist, având în vedere maniera în care s-au efectuat cheltuielile în anii precedenți”, a afirmat Isărescu.

În ceea ce privește protestele din ultimele zile, guvernatorul BNR a atras atenția asupra faptului că instabilitatea și tensiunile politice nu ajută la stabilitatea monetară și financiară.

“Instabilitatea și tensiunile politice nu au cum să ajute în bine stabilitatea monetară și financiară, dar, ca să citez o publicație, după câte vedeți, economia își vede de treabă, dar nu trebuie să o punem la încercare!”, a avertizat Mugur Isărescu.

Proiectul bugetului de stat pe 2017 a fost adoptat marți de plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului.

Bugetul pentru 2017 se va încadra în ținta de deficit de sub 3% din PIB, a declarat, luni, prim-ministrul Sorin Grindeanu, în deschiderea ședinței plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului.

“Bugetul anual este, cu siguranță, un moment important pentru România, pentru Guvern și pentru Parlament, deoarece sunt prioritizate toate proiectele și toate programele publice pe termen scurt și mediu. Este poate singurul moment în care semnificația cuvintelor din declarațiile politice este înlocuită cu realismul rece al cifrelor din proiectul legii bugetului de stat și al asigurărilor sociale. Putem astfel contribui la îmbunătățirea calității vieții românilor în 2017 fără a pretinde însă că mulțumim pe toată lumea. Proiectul de buget pentru anul 2017 este configurat pe un cadru macroeconomic cu o valoare a PIB de 815,195 miliarde lei și pe o creștere economică de 5,2%. Deficitul bugetar cash este estimat la 2,96% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,98% din PIB cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB potrivit Tratatului de Maastricht”, a afirmat Grindeanu, în plenul reunit al Parlamentului, la dezbaterile pe proiectul de buget pe 2017.

Potrivit acestuia, veniturile bugetare proiectate pentru 2017 sunt estimate la 254,717 miliarde de lei, respectiv 31,3% din PIB.

“Veniturile din economia internă reprezintă 232,5 miliarde de lei, respectiv 28,5% din PIB, iar sumele de la UE și alți donatori sunt estimate la 22,3 miliarde lei, dintre care 12,4 miliarde lei pe politică agricolă și 9,9 miliarde de lei pe politică de coeziune și alte programe. Cheltuielile bugetare sunt estimate la 278, 817 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 34,2% din PIB”, a precizat premierul.

Tags: , , , , ,
Sergiu-Oprescu

Şeful bancherilor ridică tonul: Să nu vă întrebaţi de ce băncile nu mai acordă credite sau cresc costurile

Legea dării în plată, care se rediscută acum în Parlament, este foarte criticată de bănci şi BNR. Sergiu Oprescu, preşedintele Asociaţiei României a Băncilor (ARB), un bancher extrem de ponderat, a ieşit ieri într-o declaraţie fără pre­cedent avertizând că urmează înăspri­rea condiţiilor de creditare şi majorarea costurilor odată cu aproba­rea legii privind darea în plată, iar cei care vor dori să ia credite în viitor trebuie să ştie ce a generat această situaţie.

Legea dării în plată, care se rediscută acum în Parlament, este foarte criticată de bănci şi BNR. Sergiu Oprescu, preşedintele Asociaţiei României a Băncilor (ARB), un bancher extrem de ponderat, a ieşit ieri într-o declaraţie fără pre­cedent avertizând că urmează înăspri­rea condiţiilor de creditare şi majorarea costurilor odată cu aproba­rea legii privind darea în plată, iar cei care vor dori să ia credite în viitor trebuie să ştie ce a generat această situaţie.

Proiectul de lege privind darea în plată a imobilelor a stârnit numeroase con­troverse alimentând nervozitatea ban­cherilor, care nu mai reuşesc să gă­seas­că punţi comune cu parla­men­tarii, care în mod uzual i-au susţinut având în vedere că mulţi au luat credite de la bănci.

Bancherii au avertizat că vor ma­jo­ra avansul la creditele ipotecare dacă va fi aprobată legea privind darea în plată a imobilelor, însă deja trei bănci – Raiffeisen, Bancpost şi Banca Ro­mânească – nu au mai avut răbdare şi au decis să facă deja această mişcare în toiul dezbaterilor din Parlament pri­vind darea în plată.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a criticat recent „vocea stinsă“ a ARB şi a arătat că există confuzie foarte mare în rândul societăţii în privinţa legii dării în plată.

Legea dării în plată a fost aprobată în unanimitate de Senat pentru cre­di­tele cu garanţie imobiliară mai mici de 150.000 de euro şi va fi discutată săptă­mâ­na viitoare în Camera Deputaţilor, care va avea ultimul cuvânt de spus în ceea ce priveşte proiectul de act normativ.

Tags: , , , , , , , , ,
ce-spune-mugur-isarescu-despre-cfr-marfa

Isărescu, despre darea în plată: Dacă este o lege a dreptăţii, înseamnă că sunt şi legi strâmbe – devine apoi o lege a haiduciei, asta e şi mai interesant

Legea dării în plată, prezentată de către iniţiatori, pe rând, ca o lege socială, a dreptăţii sau ca o lege economică a creat o confuzie foarte mare în rândul societăţii, care nu trebuie lăsată să persiste, a declarat joi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

“Cum să nu spui că nu este confuzie în societatea românească sau, cel puţin, în media, dacă o lege care a fost prezentată ca fiind socială, după ce s-a văzut că nu sunt 800.000 de persoane care intră sub incidenţa ei, că toate creditele ipotecare abia dacă sunt 400.000, devine pe rând o lege a dreptăţii – dacă este o lege a dreptăţii, înseamnă că sunt şi legi strâmbe – devine apoi o lege a haiduciei, asta e şi mai interesant”, a afirmat Isărescu, citat de mediafax.ro, la o conferinţă aniversară dedicată împlinirii a 25 de ani de la redeschiderea pieţei valutare din România.

El a tradus termenul de haiduc în engleză (outlaw), care înseamnă “în afara legii”, astfel că legea dării în plată ar fi “o lege în afara legii”.

“Cel mai tare mi se pare faptul că această lege a devenit o lege economică. În anul 1991 nu intrai la ASE dacă nu ştiai că legile economice sunt legi obiective, că acţionează în afara voinţei oamenilor, şi dacă nu făceai deosebirea clară între o lege juridică, trimisă în Parlament, şi o lege economică. Ba mai mult de atât, ca să îmi vărs năduful pe confuzie, ideea aceasta, gogomănia asta cu legea economică o promovează chiar un tânăr docotor, categoric ajuns doctor printr-o eroare şi sper că se va corecta această eroare. Păi o să spunem că şi legea cererii şi ofertei, care e lege economică, o face Parlamentul, dacă într-o asemenea discuţie”, a adăugat Isărescu.

El consideră că astfel de confuzii nu trebuie lăsate să persiste în societate.

“Eu cred că, dacă lăsăm asemenea confuzii să persiste şi să fie învârtite la nivelul societăţii, ca legi economice, mâine aflăm că nu există nicio legătură între productivitate şi salarii, iar poimâine se dă o lege prin care se spune că nivelul de trai din România trebuie să-l depăşească pe cel din Germania şi atunci poate ne trezim. Nu trebuie să uităm, confuzia este primul pas spre disoluţia oricărei ordini de drept. Ultima chestie extrem de nărăvaşă, mai mult decât o lege a dreptăţii, este o lege a eliberării din sclavie, aşa am citit pe undeva. Ce cred oamenii ăia din exterior despre noi?”, a punctat şeful BNR.

Isărescu a amintit că în anul 1991, când a fost organizată la Bucureşti prima licitaţie valutară, oamenii erau entuziaşti, dar ştiau ce au de făcut, spre deosebire de prezent, când există o mare confuzie în societate, precum şi o avalanşă de critici la adresa liberalizării contului de capital, comentând că libertate fără responsabilitate “nu prea merge”.

“Atmosfera faţă de ’91 nu este îmbunătăţită din acest punct de vedere şi trebuie să recunoaştem acest lucru”, a mai spus guvernatorul.

El a menţionată că băncile şi Asociaţia Română a Băncilor (ARB) au o mare parte din vină pentru că s-a uitat “definitiv” care sunt bazele activităţii bancare.

“Dacă nu reuşim să spunem că, în momentul în care plăteşti în natură, ca şi cum ai reveni la troc, şi că după cei cu cheile la casă pot să vină cei cu cheile la maşină, cei cu frigiderul pe care l-au folosit un an, îl aduc înapoi în plată, facem un depozit de frigidere şi maşini de spălat în holul băncii, în partea cealaltă mai facem şi un ţarc pentru animale. Eu exagerez, bineînţeles, dar cred că avem cifrele astea extraordinare şi observăm că ele sunt contestate, cei care sunt în ofensiva asta ne spun de dimineaţa până seara că Banca Naţională nu şi-a făcut datoria. Păi datoria ei principală este să asigure ţării o monedă stabilă, credite din belşug, pentru cine poate să ia credite, cu dobânzi rezonabile. În momentul când atingi aceste obiective avem alte sarcini, să protejăm, să (…)”, a mai spus Isărescu.

Şeful BNR a combătut ideea că băncile nu-şi asumă riscurile, spunând că activitatea bancară, prin esenţa ei, este o activitate de risc, că bancherul trebuie să aibă grijă “ca de ochii din cap” de depozitele pe care le are în administrare.

“Dacă întârzie o singură oră cu plata depozitelor ajunse la scadenţă sau la cerere, se creează panică, iar banii aceia nu-i ţine în seif, jos, ci îi plaseasă şi ăsta este un risc, pentru că creditul este o privire în viitor şi oricine poate să greşească aici”, a arătat guvernatorul.

Isărescu a relatat o conversaţie cu un coleg de la Frankfurt pe legea dării în plată, după ce BNR a înştiinţat Banca Centrală Europeană despre acest proiect de lege, care s-a arătat foarte surprins de cum poate trece o asemenea lege, care se plasează în contradicţie cu Codul Civil, cu legile bancare şi cea a Băncii Naţionale, prin derogări multiple. Bancherul străin a concluzionat, după ce a întrebat dacă cei care au iniţiat proiectul au lucrat în vreo bancă sau au dat vreun credit şi a primit un răspuns negativ, că, de fapt, probabil au luat credite şi nu mai vor să le plătească.

Legea dării în plată, care permite cedarea garanţiei imobiliare în schimbul radierii ipotecii, va fi dezbătută în plenul Senatului, cel mai probabil săptămâna viitoare, iar votul final va fi dat ulterior în plenul Camerei Deputaţilor.

Tags: , , , , ,