Tag Archives: medicamente

dancila-dragnea-1000x600

Primer: “Singurul mod prin care se poate asigura un acces neîngrădit al populației la medicamentele esențiale îl reprezintă elaborarea de politici și programe publice”

PRIMER – Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România – “Solicităm Coaliției de Guvernare PSD-ALDE și Guvernului Dăncilă să introducă în Programul de Guvernare măsuri de politici industriale menite să stimuleze fabricarea de medicamente în România, pentru a stopa declinul acestei ramuri economice și a reduce dependența de importuri.”

Primer_logoPrimer consideră că singurul mod prin care se poate asigura un acces neîngrădit al populației la medicamentele esențiale îl reprezintă elaborarea de politici și programe publice care să stimuleze investițiile în domeniul manufacturii de medicamente pe teritoriul țării.

“Politicile publice din domeniul medicamentului de după 2015, elaborate în afara oricărui dialog cu producătorii de medicamente din România, au făcut imposibilă continuarea investițiilor în situri noi de fabricație precum și în extinderea celor existente”, a comentat Dragoș Damian Director Executiv PRIMER.

“Astfel, a) politica discriminatorie de prețuri, care impune standarde duble pentru medicamentele generice, b) “taxa clawback” care s-a dublat în ultimii 2 ani și care generează o dubla impozitare a industriei farmaceutice, c) absența unor stimulente financiare pentru achiziția specifică de echipamente industriale și d) lipsa oricărei diplomații economice pentru exportul de medicamente –  reprezintă doar câteva obstacole în calea dezvoltării fabricilor de medicamente din România” a completat reprezentantul PRIMER.

Producătorii de medicamente care au fabrici in România, indiferent de capital, au plătit în ultimii 5 ani sute de milioane de lei în contul “taxei clawback”, în loc să investească în extinderea și modernizarea capacităților de producție, în transferuri tehnologice de produse noi și în angajarea mai multor specialiști în cercetare și dezvoltare. “Pentru a da un exemplu asupra impactului negativ al politicilor publice din domeniul manufacturii de medicamente din România, este suficient să arătăm că în 2006 se fabricau în România pentru desfacere pe piața internă 314 milioane de cutii de medicamente, în vreme ce în 2016 se fabricau doar 190 de milioane, o scădere de 40% în 10 ani. Orice încercare din ultimul an de a demonstra Ministrului Sănătații și Ministrului Finanțelor Publice că fabricile de medicamente din România pierd din competitivitate, în special datorită “taxei clawback”, a fost sortită eșecului”, a arătat reprezentantul PRIMER.

PRIMER consideră că în capitolul vizând măsurile economice și politicile industriale din Programul de Guvernare 2018-2020 trebuie să fie cuprinse prevederi concrete și specifice referitoare la industria de medicamente privind modalități de a reduce fiscalitatea și de a stimula transferul de unități de producție, tehnologie și facilități de cercetare-dezvoltare către România. Aceste măsuri, dacă sunt implementate imediat, vor face în așa fel încât după 2020 să nu mai vorbim despre crize de medicamente, despre medicamente aduse de bolnavi din alte țări și despre închideri de fabrici de medicamente.

Din PRIMER fac parte cele mai importante 16 fabrici de medicamente din țară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, GEDEON-RICHTER, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, ROPHARMA, SANTA SA, SLAVIA PHARM, ZENTIVA, TERAPIA-SUN PHARMA, VIM SPECTRUM.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
00170417_large

Trafic internaţional cu medicamente, prin farmacii online din Cluj. Prejudiciu de 55 mil. lei

Procurorii DIICOT au efectuat 47 de percheziții la membrii unei rețele infracționale, care ar fi câștigat, ilegal, prin trafic internațional de medicamente, aproximativ 55 de milioane de lei.

Din cercetări, a reieșit că, în perioada 2012 – 2018, rețeaua infracțională, organizată pe mai multe paliere, ar fi distribuit, fără drept, în principal în SUA, medicamente supuse controlului special, scoase din circuitul legal. Medicamentele erau astfel scoase din circuitul legal, prin intermediul unor farmacii din județele Cluj și Bistrița, cu complicitatea unor farmaciști.

Comenzile erau preluate în sistem on-line, printr-un “call-center”, ce funcționa în județul Cluj. Membri grupării ar fi pregătit, ambalat și expediat comenzile, sub forma unor scrisori poștale, către clienți din SUA, care comandau produsele prin intermediul unor farmacii on-line. Banii erau primiți prin intermediul unor servicii financiare de transfer de bani, de către alți membri ai grupării.

Prin intermediul unor conturi off shore și a unor firme pe care le controlau direct, membrii grupării ar fi disimulat adevărata proveniență a banilor, creând aparența obținerii legale a unor venituri. Prin activitatea infracțională, aceștia ar fi obținut aproximativ 55.000.000 de lei.

Investigațiile au fost demarate în urmă cu 4 ani, polițiștii români beneficiind de sprijinul autorităților americane DEA (Drug Enforcement Administration) – S.U.A., prin intermediul unor comisii rogatorii internaționale.

Tags: , , , , ,
capsule

PRIMER: “Taxa claw-back” lezează interesele pacienților, lovește în fabricile de medicamente din țară și escaladează costurile din sistemul de sănătate

Aproape 10% din medicamentele care costă sub 25 lei au dispărut în ultimii 2 ani datorită creșterii taxei cu peste 50%.

Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România – care reunește 16 situri de fabricație din țară – trage din nou un semnal de alarmă, încă de la începutul anului, cu privire la efectele “taxei clawback” asupra accesului pacienților la medicamente ieftine și a competitivității fabricilor de medicamente din țară.

Primer_logo“Taxa clawback”, despre care autoritățile spun că este un instrument moderator al costurilor în sănătate, este de fapt un mecanism pervers prin care medicamentele ieftine, cele utilizate de milioane de români, devin nerentabile și dispar din piață.

Tabelul de mai jos, care ilustrează dispariția graduală în ultimii 2 ani a aproape 170 de medicamente care costă sub 25 lei, demonstrează că pacienților li se îngrădește accesul tocmai la medicamentele ieftine și că dispariția acestora îi va obliga să scoată mai mulți bani din buzunar pentru alternative mai scumpe iar sistemul de sănătate va trebui să suporte inutil costuri suplimentare.

Trimestru 2015-T3 2016 – T3 2017 – T3
Valoarea taxei clawback (%) 12.35% 14.91% 19.42%
Număr medicamente care costă sub 25 lei 2166 2068 2001

(Sursa: Cegedim)

Astfel, din 2015 și până în prezent, ca o consecință directă a creșterii “taxei clawback”, pacienții români găsesc în farmacii tot mai puține medicamente ieftine care tratează și vindecă boli cardiovasculare, digestive, respiratorii, reumatice și ale sistemului nervos. În plus, având în vedere că aproximativ 75% din medicamentele care costă sub 25 lei sunt fabricate în țară, “taxa clawback” vulnerabilizează industria de medicamente din România, care astfel pierde din competitivitate, lăsând statul român fară alternative din producția internă.

PRIMER solicită Guvernului Mihai Tudose să ia în serios avertismentele repetate ale fabricilor de medicamente din țară și să scutească de “taxa clawback” medicamentele care costă sub 25 lei, folosite de peste 8 milioane de români și în marea lor majoritate fabricate în România.

Din PRIMER fac parte cele mai importante 16 fabrici de medicamente din țară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, GEDEON-RICHTER, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, ROPHARMA, SANTA SA, SLAVIA PHARM, ZENTIVA, TERAPIA-SUN PHARMA, VIM SPECTRUM.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
capsule

Taxa “clawback” este cauza numărul unu pentru care dispar medicamentele ieftine, susţine “Primer”

PRIMER – Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România – care reunește 16 situri de manufactură din țară – semnalează de jumătate de an că taxa “clawback” este cauza numărul unu pentru care dispar medicamentele ieftine din farmacii și spitale și nu sunt înregistrate altele noi, blocând accesul pacienților la terapiile uzuale.

“Semnalăm de 6 luni că se adâncește criza medicamentelor ieftine din cauza taxei “clawback”. Autoritățile nu pot sau nu vor să înțeleagă că această taxă, aplicată medicamentelor sub 25 lei, produce efecte devastatoare pentru populație, sistemul sanitar și industria de medicamente”.

“Am explicat în repetate rânduri la Parlament, Ministerul Sănătații, Ministerul Finanțelor Publice și la CNAS că în condițiile în care taxa “clawback” – un impozit pe cifra de afaceri aplicat exclusiv în industria medicamentelor – ajunge să reprezinte 25% din prețul unui medicament ieftin, acesta devine nerentabil iar producătorii au dificultați în a-l produce în continuare. Am arătat prin calcule economice că taxa “clawback” reprezintă 5 lei, adică 25% din costul unui medicament care la producător este 20 lei și în farmacie sau spital 25 lei. Dacă scădem costurile de producție, de desfacere și celelalte taxe și impozite rezultă practic că aceste produse au rentabilitate zero. Situația este și mai gravă pentru medicamentele sub 15 lei, care dau pierderi de 1-2 lei” , a declarat Dragoș Damian, Director Executiv PRIMER.

Primer_logo

Politizarea excesivă a subiectului medicamentelor și găsirea altor explicații cum ar fi metodologia de calcul al prețului la medicamente sau exporturile paralele nu-și au locul și nu conduc la soluții reale pentru stoparea dispariției medicamentelor ieftine, cele care costă in farmacie sau în spital sub 25 lei.

“Semnalele pe care le dau serviciile de urgență, spitalele și medicii referitor la dificultățile aprovizionarii cu medicamentele esențiale injectabile sau perfuzabile sunt adevărate, iar criza medicamentelor ieftine nu poate fi rezolvată altfel decât printr-un dialog cu producatorii locali care fabrică majoritatea medicamentelor sub 25 lei care se afla în aparatele și trusele de urgență din toată țara”, a mai precizat oficialul PRIMER.

“România are cel puțin 5 situri industriale de manufactură de produse injectabile și perfuzabile în care pot fi fabricate aproape toate medicamentele deficitare, acesta fiind răspunsul pe termen lung la criza din sistem – cu toate acestea, autoritățile preferă rezolvări  fără perspectivă, iar noi nu am fost contactați de niciun oficial pentru a găsi împreuna soluții, deși ne-am exprimat în repetate rânduri disponibilitatea” a conchis Damian.

Taxa “clawback” s-a majorat în mod nejustificat și inexplicabil în ultimii doi ani, în ciuda scăderii prețurilor la medicamente de acum doi ani, ajungând la 20%, adică o creștere în T3 2017 cu 30% față de T3 2016 și cu aproape 60% față de T3 2015. Estimările PRIMER arată că taxa “clawback” va crește la 25-30% în 2018, putând conduce la situații mai grave decât cele din prezent.

PRIMER reitereaza că scutirea de la plata obligației de tip “clawback” a medicamentelor care costă sub 25 lei reprezintă singura măsura care poate genera efecte durabile asupra accesului pacienților la medicamentele uzuale din farmacii și spitale. Nicio tară din Uniunea Europeană nu mai aplică impuneri fiscale suplimentare la acest nivel de preț, întelegând să reducă presiunea fiscală asupra medicamentelor ieftine, asigurându-le acestora un acces neîngrădit în așa fel încât să contribuie la scăderea costurilor din sistemele sanitare. Este momentul ca și în România să fie oprită aplicarea obligației de plată de tip “clawback” pe acest segment de medicamente.

Din PRIMER fac parte cele mai importante 16 fabrici de medicamente din țară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, GEDEON-RICHTER, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, ROPHARMA, SANTA SA, SLAVIA PHARM, ZENTIVA, TERAPIA-SUN PHARMA, VIM SPECTRUM.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
medicamente(2)(1)

Cât cheltuie românii pe medicamente. Lunar

O gospodărie a cheltuit, în medie, 60,48 lei lunar pentru produse medicale, aparate și medicamente, în 2015, se arată într-o publicație a Institutului Național de Statistică (INS).

Cea mai mare sumă a fost cheltuită pentru medicamente, respectiv 58,22 lei, iar restul pentru aparatură terapeutică și echipamente medicale. Gospodăriile de pensionari au cheltuit cea mai mare sumă, respectiv 93,96 lei, din care 91,19 lei pentru medicamente.

‘Cheltuielile totale ale gospodăriilor au fost, în anul 2015, în medie, de 2.351,5 lei lunar pe gospodărie și de 884,6 lei pe persoană și au reprezentat 87,5% din veniturile totale (în scădere cu 3,2 puncte procentuale față de anul 2014). Dintre categoriile de gospodării analizate nivelul cel mai înalt al cheltuielilor totale, medii pe o persoană (1092,3 lei lunar), a fost realizat de gospodăriile de salariați, care dispun și de veniturile cele mai mari, iar cel mai scăzut de gospodăriile de șomeri (471,7 lei). Niveluri scăzute și sub media pe ansamblul gospodăriilor s-au înregistrat și în gospodăriile de lucrători pe cont propriu în activități neagricole, agricultori și pensionari’, informează INS.

Principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, cotizațiilor și contribuțiilor, precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (hrana animalelor și păsărilor, plata muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru însămânțat, servicii veterinare etc). În structura pe destinații a cheltuielilor sunt incluse și cheltuielile pentru investiții, constând în cumpărarea sau construcția de locuințe, cumpărarea de terenuri și echipament necesar producției gospodăriei, cumpărare de acțiuni etc..

Tags: , , ,