Tag Archives: marasti

laterenuri

Exerciţiu pentru cartiere mai prietenoase în Cluj continuă în Mănăştur

După reactivarea zonei Scorţarilor – Parcul Farmec (cartierul Mărăşti din Cluj-Napoca) prin iniţiativa “Verde pe Canalul Morii”, urmează implementarea proiectului “Pârâul nostru de La Terenuri” (Mănăştur). Cele două acţiuni sunt finanţare prin Fondul de Inovare Culturală (FIC) susținut de către Centrul Cultural Clujean (CCC).

“Din experiența inițiativei La Terenuri, în cartierul Mănăștur s-a simțit în ultimii ani nevoia conectării Cinematografului Dacia de Zona Verde, nu doar fizic, prin aleea de legătură, ci și simbolic, ca un parcurs comunitar între cultura de cartier și spațiul verde, două locuri în care oamenii își petrec timpul liber, în care identitatea locală și sănătatea pot merge mână în mână, când ne referim la comunități care se întâlnesc, se cunosc și conviețuiesc.

Inițiativa noastră a activat aleea care bordează pârâul printr-o expoziție de fotografie în aer liber (2016), diverse ateliere (grafitti, reciclare, dezbateri), iar în 2017 am construit patru module de mobilier urban pe roți, care folosesc acest traseu pentru a lega fizic zona verde La Terenuri de Cinema Dacia. Așadar, această ocazie de a pune în evidență zona pârâului, vine pe un fond necesar, după cinci ani de implicare în cartier.

Începe să capete sens faptul că încercăm să implicăm spații, oameni, instituții și entități (La Terenuri, Cinema Dacia, Primăria Cluj-Napoca, Școala Liviu Rebreanu, biblioteca de cartier, producători de cartier, restaurante locale) într-un proces care dorește activarea cetățenilor din cartier în beneficiul tuturor”, spun reprezentanţii grupului de inițiativă pentru Mănăștur.

Poza noua 21.05.2018

(*proiectul iniţial)

PROBLEME identificate în zona Pârâului Calvaria:

– Tronsonul Dacia – La Terenuri, care începe cu o zonă foarte nesigură (chiar dacă este proprietate privată) – o groapă lângă Cinema Dacia, un pericol pentru toți
– Aleea de lângă Pârâu, foarte des circulată și deseori înghesuită și sufocată de traficul de mașini din zonă, care duce la o lipsă a siguranței pietonale și de locuri de staționare (bănci) și de relaxare
– Accesul între cele două maluri ale pârâului se face doar prin 3 puncte/podețe centrale în stare foarte proastă, fiind nevoie de o conectivitate mai bună între maluri și oameni
– Lipsa utilităților publice precum toalete publice și surse de apă

REZOLVĂRI propuse:

Propunem următoarele etape:
– Consultări
– Evenimente comunitare
– Cercetare – investigație – acțiune
– Transfer de cunoștințe asupra procesului

În cadrul Zilelor Mănăşturului, eveniment inclus în programul Zilele Clujului 2018, a avut loc prezentarea rezultatelor proiectului, “care includ analiza cercetării sociologice privind acest tronson dar și nevoile întegului cartier, discutarea soluțiilor propuse de echipele mixte de studenți peisagiști și arhitecți și cum putem transmite mai bine autorităților toate acestea, încât în viitorul apropiat zona să poată beneficia de investiții publice care să respecte comunitățile și multiplele utilizări ale spațiului public”.

Echipa de cetățeni implicați în proiect: Gabi Barbu (activități pentru copii, părinți, bunici), Marcela Armanca  (jurnalist Buletin de Mănăștur, părinte), Mihai Armanca (jurnalist Buletin de Mănăștur, părinte), Sonia Borș-Oprișa (peisagist, coordonare ateliere interdisciplinare), Păunița Boancă (peisagist, coordonare ateliere interdisciplinare), Silviu Medeșan (arhitect), Gabi Rusu (relatia cu liceenii, consultări, eveniment comunitar), Maria Corrieri Fleser (consultări, sondaje, voluntari), Anca Chiș și Marina Mironică (coordonare cercetare sociologică), Anna Șargov (părinte, târgul bunătăților locale), Grig Vulpe și Bernadeta Pătrașcu (documentare foto-video), Lala Panait (facilitare relație între cetățeni, autorități și alți actori urbani).

“Prima provocare vizează tema mobilității, iar propunerile au în vedere schimbarea modului în care sunt folosite în prezent spațiile comune din zonele vizate de proiect (străzi, parcări, intersecții, trotuare, spații verzi, garaje, garduri, front de apă); promovarea unui stil de viață activ și în armonie cu preocupările riveranilor; creșterea utilizării facilităților din cartier (spații comerciale, spații de sport și agrement) în detrimentul celor din centrul orașului”, transmiteau reprezentanţii CCC, la lansarea FIC.

Iniţiativă de Cluj, premiată la Gala Premiilor Participării Publice din România

Inițiativa La Terenuri a fost premiată la Gala Premiilor Participării Publice din România 2017.  Proiectul (demarat în 2012) şi-a propus să reactiveze şi să potenţeze practici culturale şi urbane existente în zonă, astfel încât să creeze contacte între grupurile şi comunităţile diverse care folosesc zona şi să propună o metodologie prin care locuitorii să îşi reapropieze şi mai mult spaţiul imediat, să-l transforme într-un loc folosit în comun şi să-l apere împreună, în caz de pericol.

În 2016, mănăşturenii au cerut Primăriei Cluj-Napoca să transforme spaţiul într-un parc public public. Edilul Emil Boc a explicat că administraţia nu poate să facă niciun plan de investiţii până în momentul în care procesele de revendicare din zonă nu vor fi finalizate. În ultimii ani, La Terenuri a găzduit proiecţii de filme din cadrul TIFF, evenimente în cadrul Temps D’Images Cluj, Seri de Vară Clujene, Zilele Clujului.

 

Tags: , , , , , ,
2

Orăşelul din cartier. Picnic pentru revitalizarea Canalului Morii din Cluj

Cartierele Clujului stau destul de bine la capitolul spaţii verzi, iar Mărăştiul mai are noroc şi de un fir de apă – Canalul Morii, din păcate ignorat de prea multă vreme de comunitate. Situaţia are să se schimbe anul acesta, prin proiectul “Verde pe Canalul Morii”, iar primul exerciţiu pus în practică va avea loc în 6 mai, în zona Scorţarilor – Parcul Farmec. 

Verde pe Canalul Morii este unul din proiectele finanţate de Fondul de Inovare Culturală (FIC), lansat în 2017 de Centrul Cultural Clujean (asociaţie ce şi-a asumat să continue proiectele din dosarul de candidatură al Clujului la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, pierdut în faţa Timişoarei). 

Aşadar, o echipă de tineri arhitecți și-a propus reabilitarea zonei cu ajutorul comunității locale, prin salubrizarea, reconversia și accesibilizarea unor spații publice existente. Au pus pe foaie nişte idei, au făcut planşe care să ilustreze cum va fi transformată zona, au bătut la uşile clujenilor din cartier, i-au întrebat ce le lipseşte şi ce i-ar convinge să petreacă mai mult timp în spaţiile verzi de lângă casă, i-au întrebat dacă vor să se implice în implementarea ideilor şi în 6 mai sunt chemaţi la primul exerciţiu: Picnic pe Canalul Morii, cu teatru, muzică, proiecţie de film şi ateliere pentru cei mici.

“În cartierele din Cluj sunt multe spații verzi nefolosite și vrem să le arătam vecinilor că prin implicare, aceste spații verzi se pot utiliza la un potențial mult mai mare”, spun tinerii arhitecți.

Programul evenimentului 

18.00 – 20.00 Picnic pe Canalul Morii. Muzica de Dr. Dj. Arh. Le Xi
Jocuri și boardgames cu Centrul de Voluntariat Cluj-Napoca
20.00 – 21.00 Insomnia. Teatru de păpuși pentru adulți și copii pregătit și interpretat de Orsolya Gál
21.00 – 22.30 Țestoasa Roșie. Proiecție de film organizată cu ajutorul Cinemobilului

Proiectul Verde pe Canalul Morii beneficiază de o finanţare de 5.000 de euro şi îşi propune să facă mai mult decât evenimentul menţionat mai sus. Cu ajutorul specialiştilor, ideile vor fi discutate şi cele viabile for fi implementate în viitorul apropiat. Descrierea proiectului AICI. 

Alte două proiecte finanţate în 2018 prin FIC prevăd regândirea străzii Molnar Piuariu din Mărăşti şi strada Bucegi – pârâul Calvaria din Mănăştur.

“Prima provocare vizează tema mobilității, iar propunerile au în vedere schimbarea modului în care sunt folosite în prezent spațiile comune din zonele vizate de proiect (străzi, parcări, intersecții, trotuare, spații verzi, garaje, garduri, front de apă etc.); promovarea unui stil de viață activ și în armonie cu preocupările riveranilor; creșterea utilizării facilităților din cartier (spații comerciale, spații de sport și agrement) în detrimentul celor din centrul orașului”, transmiteau reprezentanţii CCC la lansarea FIC.

FIC în 2018: studiu de trafic, conferinţă de Bune Practici în Administraţia Locală şi accelerator de proiecte

În 2018, FIC va realiza și un proiect rezultat din analiza datelor de trafic din Cluj. În cadrul proiectului se vor defini și dezbate o suită de proiecte experimentale la nivel de oraș pe tema viitorului pieței muncii, pentru a redacta un proiect ce va fi depus spre finanțare prin programul european Urban Innovative Actions. Nu în ultimul rând, va vea loc o nouă ediție a “Conferinței de bune practici în administrația locală” și va demara un accelerator de proiecte de inovare socială în oraș.

Tags: , , , , , ,
Cluj-stiati-ca

Clujul de după blocuri. Finanţări de 5.000 de euro pentru proiecte propuse de cetăţeni

După înfiinţarea unei Reţele Europene a Orașelor Candidate şi organizarea unei conferinţe de bune practici în administraţia locală (în cadrul căreia a fost prezentat şi programul de Bugetare Participativă derulat de Primăria Cluj-Napoca), Centrul Cultural Clujean lansează Fondul de Inovare Culturală (FIC) prin care, anul acesta, se doreşte regândirea a trei zone din Mărăști și Mănăștur.

Este vorba despre zonele Scorțarilor – Canalul Morii – Parcul Farmec şi Strada Molnar Piuariu din Mărăşti şi zona Strada Bucegi – Pârâul Calvaria din Mănăştur.

“Fondul de Inovare Culturală (FIC) este un mecanism care sprijină identificarea, experimentarea și măsurarea de soluții alternative la probleme ale orașului care sunt astăzi greu de finanțat, greu de abordat sau chiar greu de identificat. În 2017, prima ediție a Fondului are ca temă mobilitatea și abordează probleme legate de aglomerația din oraș. Am identificat trei zone din cartierele Mărăști și Mănăștur și suntem pregătiți să susținem cu bani, specialiști și autorizații pe clujenii care au propuneri de îmbunătățire a modului în care folosim împreună aceste spații. După perioada de testare, decidem împreună dacă permanentizăm schimbările propuse și dacă le putem implementa și în alte locuri din oraș”, transmit reprezentanţii organizaţiei care continuă implementarea programului de candidatură a Clujului la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, titlu pierdut în faţa Timişoarei.

Prima provocare vizează tema mobilității şi iar propunerile vor avea în vedere schimbarea modului în care sunt folosite în prezent spațiile comune din zonele vizate de proiect (străzi, parcări, intersecții, trotuare, spații verzi, garaje, garduri, front de apă etc.); promovarea unui stil de viață activ și în armonie cu preocupările riveranilor; creșterea utilizării facilităților din cartier (spații comerciale, spații de sport și agrement etc.) în detrimentul celor din centrul orașului.

Propunerile se trimit până în 24 octombrie 2017 sub forma unei scrisori de intenție care identifică problema care se vrea rezolvată, soluțiile propuse și planul de lucru pentru implementare. Scrisorile de intenție trebuie să aibă sprijinul a cel puțin 10 vecini, persoane fizice sau juridice care vor fi implicate, alături de inițiator și de specialiștii FIC, în implementarea proiectului propus.

Fondul de Inovare Culturală va sprijini propunerile câștigătoare cu câte 5.000 de euro pentru faza de implementare (această sumă poate include remunerații pentru echipa de proiect); o echipă de specialiști în legislație, siguranța circulației, management public și mobilitate, în arhitectură și design, evenimente și producție, în antreprenoriat și organizare comunitară, în dezvoltare software, care să ajute echipele de proiect în implementarea soluțiilor şi autorizațiile necesare pentru folosirea temporară a spațiilor conform propunerilor.

CALENDAR

11.10.17 – 24.10.17 | Înscrierea propunerilor – prin formular de înregistrare pe site-ul CCC;

25.10.17 – 01.11.17 | Selectarea propunerilor câștigătoare;

09.11.17 – 11.11.17 | Cele două echipe cu propuneri câștigătoare sunt invitate la Dialogurile Urbane, unde specialiștii CCC îi ajută să-și dezvolte proiectele și să își stabilească un plan detaliat pentru implementare;

01.12.17 – 31.05.18 | Implementarea proiectelor;

10.06.18 – 11.06.18 | Echipele câștigătoare participă la o nouă ediție a Dialogurilor Urbane, unde discută, alături de specialiștii CCC și ai Primăriei, despre posibilitățile de continuare a proiectelor și despre cele de replicare a lor în alte locuri din oraș;

12.06.18 – 31.07.18 | Dacă e cazul, CCC realizează, cu implicarea echipelor cu propuneri câștigătoare, și a specialiștilor necesari, teme de proiectare pentru regândirea funcțiunilor permanente ale intervențiilor vizate de proiectele câștigătoare.

JURIU:

1. Anamaria Vrabie – Director al Fondului de Inovare Culturală;
2. Ștefan Teișanu – Director executiv, Centrul Cultural Clujean;
3. Rarița Zbranca – Director de programe, Centrul Cultural Clujean
4. Ovidiu Câmpean – Director de dezvoltare locală, Primăria Cluj-Napoca;
5. Alina Porumb – Consultant senior, Asociația pentru Relații Comunitare
6. Daniel Homorodean – CEO, Arxia
7. Tiberiu Moisă – Deputy CEO, Banca Transilvania
8. Norbert Petrovici – Sociolog, Universitatea Babeș Bolyai

Înscrierile propunerilor se pot face AICI. 

 

Tags: , , , , ,
marasti, panoramio,com

Evoluția prețurilor apartamentelor de vânzare din Cluj, pe cartiere, în 2015

În Cluj-Napoca, în 2015, au fost emise 122 de autorizații de construcție pentru imobile de tip bloc, iar din acestea 26 sunt pentru proiecte P+6. Cele mai multe dintre aceste constucții noi sunt proiectate pentru zonele Mărăști, Iris, Andrei Mureșanu și Mănăștur.

Agenția imobiliară clujeană Coldwell Banker Transilvania a analizat evoluția prețurilor în anul 2015:

Mărăști: Dacă în ianuarie 2015 un apartament cu 3 camere se vindea, în medie, cu 1.130 euro/mp, în decembrie un astfel de apartament se vindea cu 1.155 euro/mp. Mai concret, un apartament cu 3 camere în Mărăști de 64 mp se vindea cu 72.000 euro în februarie 2015, în timp ce o locuință cu aceeași suprafață în noiembrie se vindea cu 74.000 euro.

Apartamentele cu 2 camere în Mărăști au evoluat de la o medie de 970 euro/mp în ianuarie la 1.199 euro/mp în decembrie 2015. O locuință de 54 mp în ianuarie 2015 se vindea cu 52.000 euro, iar în noiembrie o locuință asemănătoare costa 65.000 euro.

Zorilor: În mai 2015, un apartament cu 2 camere de 50 mp se vindea cu 67.500 euro, iar în noiembrie un apartament cu aceeași suprafață se vindea cu 74.000 euro. În august 2014, o astfel de locuință costa aprox. 62.000 euro.

Mănăștur: În martie 2015, un apartament cu 2 camere de 49 mp, la etaj intermediar, se vindea cu 51.000 euro, iar în noiembrie prețul ajungea la 57.000 euro.

Centru: În aprilie 2015, o locuință de 48 mp se vindea cu 68.000 euro, iar în noiembrie cu 73.000 euro.

Grigorescu: În februarie 2015, un apartament cu 2 camere de 48 mp, la etaj intermediar, se vindea cu 50.000 euro, iar în decembrie cu 62.000 euro.

Bună Ziua: În ianuarie 2015, un apartament cu 2 camere de 65 mp se vindea cu 68.500 euro, iar în cu 70.000 euro.

Gheorgheni: În ianuarie 2015, prețurile pentru apartamentele cu 2 camere de 50 mp se învârteau în jurul sumei de 55-56.000 euro, iar în decembrie ajungeau la 63.000 euro.

Clădiri noi și prețuri pentru 2016

Conform agenției menționate, ansamblul Contemporano, care se înalță rapid pe Calea Mănăștur 38-40, va fi  fianlizat în luna septembrie 2016 și va livra pieței clujene 73 de apartamente cu 1, 2 și 3 camere, cu suprafețe între 36 și 80 mp. Mai mult de 60% din locuințe sunt deja vândute.

1 cameră – de la 47.997 euro

2 camere –  de la 63.022 euro

3 camere – de la 65.500 euro

Tot în acest an, vor începe lucrările la un alt proiect rezidențial în zona Anton Pann – strada București.

Citește și Controversele create în jurul legii dării în plată au scăzut prețurile apartamentelor de vânzare, în februarie 2016, în trei cartiere clujene.

Tags: , , , , , ,