Tag Archives: mall

woodfield-mall-08

Unde se deschid malluri noi în 2018

Dezvoltatorii imobiliari au în plan să construiască aproximativ 290.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale noi în 2018.

alina

„Anticipăm că atenţia dezvoltatorilor de retail se va îndrepta spre oraşele mai mici ca număr de locuitori, trend care a început deja să se facă simţit pe piaţă în ultimele 18 luni. Investiţiile de retail în oraşele principale vor viza cel mai probabil extinderea şi modernizarea proiectelor vechi la standardele actuale”, spune Andrei Drosu, consultant research department în cadrul companiei de consultanţă imobiliară JLL.

Astfel, printre extinderile la care face referire consultantul JLL, pot fi menţionate cea pe care compania britanică Nova Imobiliare vrea s-o facă proiectului Colosseum de lângă Bucureşti şi extinderea proiectului Electroputere din Craiova. Francezii de la Catinvest investesc 70 de milioane de euro pentru extinderea Electroputere Parc Craiova şi pentru construirea unei noi clădiri cu spaţiu mixt, de retail şi de birouri. Grupul francez a început deja construcţia clădirii independente.

La Iaşi, Prime Kapital, o companie de investiţii şi dezvoltare imobiliară fondată de doi dintre foştii manageri ai NEPI Rockcastle, Martin Slabbert şi Victor Semionov, vrea să extindă proiectul Era Shopping Iaşi până în 2019. Prime Kapital a cumpărat în 2017 proiectul de la britanicii de la Argo Group, într-o tranzacţie de 35 de milioane de euro, potrivit presei locale. Argo Property Management, compania prin care Argo Group este prezent în România, a vândut în 2016 şi mallul Shopping City Sibiu către compania sud-africană NEPI Rockcastle, pentru 100 de milioane de euro. Acum, Argo Property Management mai are pe piaţa locală centrele comerciale Era Park din Oradea (64.000 de metri pătraţi) şi Shopping City Suceava (47.000 de metri pătraţi) şi deţine un teren în Iaşi, unde intenţionează să dezvolte un ansamblu rezidenţial.

Articolul integral AICI! 

Tags: , , ,
Iulius Mall Cluj 01

Mallurile din România sunt printre cele mai noi din Europa

România se află pe poziţia a treia în topul ţărilor europene cu cel mai nou stoc de malluri, în condiţiile în care 82% din centrele comerciale funcţionale la finalul anului 2016 au fost livrate în ultimii 10 ani, faţă de o pondere de doar 38% la nivelul Europei, indică un studiu Cushman & Wakefield.

Astfel, dintr-un stoc existent de malluri (fără retail park-uri şi galerii comerciale) de aproape 2,1 milioane de metri pătraţi, aproape 1,7 milioane de metri pătraţi au fost livraţi în perioada 2007 – 2016.

În acest clasament, România este depăşită de Bulgaria şi Serbia, care de asemenea intră în categoria pieţelor emergente din ultimii zece ani, în timp ce pieţele mature, precum Germania, Franta şi Marea Britanie, se află în partea inferioară a topului, în condiţiile în care mai puţin de 20% din stocul comercial al acestor ţări a fost construit în ultimii zece ani.

Anul trecut, pe piaţa europeană au fost finalizate centre comerciale cu o suprafaţă închiriabilă de 4,5 milioane de metri pătraţi, în scădere cu 6% faţă de 2015. România, cu livrări de 229.000 mp, a contribuit cu 5% la stocul nou finalizat la nivel european.

În Europa Centrală şi de Est (ECE), livrările de centre comerciale au scăzut cu 17% în 2016, după un declin de 11% în 2015. Activitatea puternică de dezvoltare din ultimii zece ani a dus la o creştere semnificativă a densităţii centrelor comerciale în multe dintre capitalele regiunii. Praga, Bucureşti şi Budapesta sunt excepţiile, deoarece densitatea centrelor comerciale este sub media densităţii din Europa Centrală şi de Est.

Rusia continuă să fie cea mai mare piaţă de dezvoltare a centrelor comerciale din Europa Centrală şi de Est, în ciuda faptului că livrările de 1,2 milioane de metri pătraţi realizate în 2016 au fost la cel mai scăzut nivel din 2005.

În 2016, Europa de Vest a înregistrat o creştere de 15% a livrărilor de centre comerciale. Franţa a fost din nou cea mai activă ţară din această regiune şi va continua să fie activă şi în viitor, datorită încrederii consumatorilor şi a brandurilor internaţionale intrate pe piaţă. Italia şi Spania au înregistrat o creştere puternică în anul 2016, în timp ce activitatea de dezvoltare în regiunea Benelux a fost robustă, fiind finalizate proiecte „cheie”, precum Docks Bruxelles. Activitatea de dezvoltare în Marea Britanie a scăzut cu 17% faţă de anul precedent.

În viitor, ne aşteptăm ca dezvoltatorii să se orienteze către zonele în care există o densitate scăzută a stocului de centre comerciale, cheltuieli de consum ridicate şi riscuri reduse sau stocul existent a ajuns la maturitate şi are nevoie de îmbunătăţiri, reamenajari sau extinderi, arată studiul companiei de consultanţă imobiliară.

În ultimii ani, concurenţa puternică din partea altor segmente de comerţ cu amănuntul şi schimbarea comportamentului consumatorilor au obligat proprietarii centrelor comerciale să caute modalităţi de a se diferenţia prin oferta lor. Creşterea cumpărăturilor on-line şi progresul tehnologic creează provocări, dar şi oportunităţi pentru proprietarii de centre comerciale, în condiţiile în care cumpărătorii caută să-şi sporească experienţa de cumpărături fizice cu o experienţă socială / de petrecere a timpului liber. Activitatea de dezvoltare se concentrează din ce în ce mai mult pe noile formate, cu o prezenţă mai puternică a operatorilor din industria alimentară şi a băuturilor, de petrecere a timpului liber şi de divertisment, pentru a spori traficul şi timpul petrecut în centrul comercial.

Cushman & Wakefield a identificat cele mai noi tendinţe în rândul centrelor comerciale din Europa, care vor avea un impact puternic asupra dezvoltării pieţei în viitor: Extinderile centrelor comerciale existente; transformarea centrelor comerciale în spaţii sociale multifuncţionale; creşterea importanţei ofertei de cafenele şi restaurante; divergenţa centrelor comerciale: proiecte regionale vs. locale; convergenţa elementelor omnichannel; creşterea centrelor comerciale care adoptă concepte şi formate noi; dezvoltarea sau transformarea unor centre comerciale în proiecte cu destinaţie mixtă

În ultimii ani, centrele comerciale au evoluat de la spaţii convenţionale pentru vânzarea cu amănuntul la centre multifuncţionale, cu o ofertă extinsă de restaurante, pentru petrecerea timpului liber şi divertisment, precum şi de servicii publice. Scopul este de a crea centre care se integrează perfect în comunitatea locală.

Importanţa ofertei de cafenele şi restaurante din centrele comerciale a crescut în întreaga Europă. Zonele de food court tradiţionale evoluează pentru a satisface cerinţele consumatorilor moderni care caută experienţe culinare unice, iar dezvoltatorii caută noi concepte care să răspundă acestor cerinţe.

Influenţa crescută a generaţiei „millennials”, care caută experienţe deosebite în activităţile de petrecere a timpului liber, divertisment şi luat masa, a dus la dezvoltarea unor centre comerciale regionale de mari dimensiuni, cu o proporţie mare din spaţiul total dedicat operatorilor non-retail.

Pe de altă parte, schimbarea stilului de viaţă a consumatorilor, care au din ce în ce mai puţin timp la dispoziţie, favorizează dezvoltarea unor centre locale de dimensiuni mici şi medii ancorate de un retailer de food, care beneficiază de o bună accesibilitate, parcare generoasă şi orar extins de funcţionare.

Până la sfârşitul anului 2018, pe piaţa europeană vor fi construite 186 de mall-uri noi, dintre care 80 vor fi centre comerciale mai mici, cu dimensiuni cuprinse între 5.000 – 20.000 mp.

Comerţul Omnichannel devine din ce în ce mai important. Un număr tot mai mare de retaileri online din Europa studiază acum magazinele fizice ca o modalitate de a-şi completa strategia omnichannel, iar centrele comerciale sunt o parte esenţială a acestui proces.

„Resort-uri” de cumpărături: În Spania şi Portugalia există o tendinţă în continuă creştere de a crea centre comerciale cu tematică, având un mix comercial şi de petrecere a timpului liber concentrat pe un anumit element, cum ar fi activităţile de apă sau petrecerea timpului liber pentru copii. Cel mai mare centru comercial din Portugalia, Dolce Vita Tejo, de 122.000 de metri pătraţi, investeşte în prezent pentru a deveni o staţiune comercială.

Centrele comerciale fără ancore: În Italia, s-a înregistrat o tendinţă de creştere a dimensiunii unităţilor şi realizarea unui mix bogat şi variat de branduri. Există, de asemenea, exemple de noi concepte, cum ar fi Scalo Milano (30.000 mp), deschis în 2016, un centru comercial împărţit în trei domenii principale: Fashion, Food şi Design, fără un anume chiriaş ancoră.

S-a înregistrat o creştere a numărului de centre comerciale mixte, care includ spaţii rezidenţiale şi de birouri. În Regatul Unit, este de aşteptat ca centrele mai vechi, în special cele din locaţii secundare, să fie redezvoltate sau înlocuite cu proiecte rezidenţiale sau de agrement.

Creşterea apetitului consumatorilor pentru confort şi experienţe noi îi obligă pe proprietarii de centre comerciale să adopte noi instrumente digitale. Aplicaţiile, serviciile Click & Collect, Wi-Fi gratuit, parcare fără tichet, staţii de încărcare pentru maşini electrice, boxuri foto şi complementarea audio-vizuală a evenimentelor, sunt elemente folosite pentru atragerea vizitatorilor şi pentru a face ca experienţa petrecută în centrul comercial să fie cât mai antrenantă.

Tags: , , , ,
INVIDIAUOMO IULIUS MALL CLUJ 02

Cât te costă să-ţi deschizi magazin la mall

Stocul spaţiilor moderne de retail din România a depăşit 3 milioane mp, la finalul lunii iunie 2015, potrivit analizei realizată de DTZ Echinox Property. Din această valoare, 60% este reprezentat de centre comerciale, 25% de parcuri de retail şi 15% de galerii comerciale. Densitatea spaţiilor moderne de retail din România la mia de locuitori este de 151 mp.

Sub 4%, rata de neocupare în proiectele dominante

Rata de neocupare în proiectele dominante este sub 4%, în proiectele secundare între 10-15%, iar în cele terţiare între 20-25%.
Nivelul chiriilor prime a fost stabil în ultimii patru ani, iar în acest an nu va inregistra modificări semnificative. Începand cu T4 2015, este aşteptată o presiune ascendentă asupra nivelului prime de închiriere, ţinând cont de faptul că spaţiile comerciale de 100 mp situate la parterul centrelor comerciale dominante sunt din ce în ce mai limitate, numărul de intrări noi este în creştere, iar retailerii – în special brandurile de modă – raportează creşteri solide ale vânzărilor.

Cât este chiria pentru proiectele de retail performante

La sfârşitul S1 2015, pentru proiectele de retail performante din Bucureşti, chiriile prime continuă să se situeze între 60-70 euro/ mp/ lună, în timp ce în proiectele secundare chiria prime variază între 25-45 euro/ mp/ lună. În afara capitalei, chiria în centrele dominante variază între 20-25 euro/ mp/ lună. În oraşe precum Timişoara, Cluj Napoca, Iaşi sau Constanţa chiriile prime sunt cu 20-30% mai ridicate. În oraşele terţiare, chiria prime este de 12-18 euro/ mp/ lună.

În trimestrele viitoare, la nivel naţional, spaţiile comerciale moderne programate pentru livrare totalizează peste 100.000 mp.

Tags: , , ,