Tag Archives: lonely planet

servus_2021_0 (1)

Clujul cultural, aplaudat peste hotare şi ignorat acasă. Ameninţările şi oportunităţile pentru următorii 10 ani

Transilvania ocupă prima poziţie în Top 10 al celor mai atractive regiuni din lume de vizitat în 2016, conform editorilor ghidului de călătorii Lonley Planet, iar prima oprire recomandată este oraşul Cluj-Napoca, “unul dintre hub-urile artistice în plină dezvoltare ale Europei”. De altfel, cultura este una din principalele direcţii de dezvoltare a municipiului pentru următorii 10 ani. Atât economic, cât şi din punct de vedere al imaginii Clujului la nivel european.

“Clujul va fi un reper european prin viaţa sa culturală dinamică, vibrantă, care sprijină experimentarea şi iniţiativa. Cultura va reprezenta un factor transversal în organizarea coumunităţii, devenit motorul transformării sociale şi regenerării urbane”, se arată în documentul de 1.319 pagini al Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca pentru 2014-2020, aprobată de Consiliul Local în luna septembrie 2015.

Specialiştii care au lucrat la redactarea noii strategii, coordonaţi de Călin Hinţea, fost consilier de stat, în prezent decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai”, au dedicat un întreg capitol Clujului cultural: “oraş al excelenţei artistice şi al participării culturale”. Cum oraşul se află în cursa pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021, asociaţia care se ocupă de candidatură, reprezentată de Florin Moroşanu, a avut un rol important în elaborarea componentei în cauză a strategiei.

“Cultura reprezintă un indicator al calităţii vieţii şi bunăstării individuale şi colective. Prin cultură şi prin procesele pe care cultura le catalizează, oraşul poate oferi locuitorilor noi perspective de participare la viaţa publică, poate dezvolta noi mecanisme de solidaritate, poate revitaliza zonele periferice, îşi poate dezvolta infrastructura, poate să primească o mai largă deschide europeană şi poate genera colaborări şi parteneriate care să aducă beneficii economice şi sociale întregii comunităţi. Cultura include arta şi toate formele sale de expresie artistică: muzică, teatru, dans, literatură, arhitectură, dar şi sistemul de valori, tradiţiile şi credinţele unui grup”, se explică în documentul strategiei.

O cartografiere al sectorului cultural clujean arată astfel: 19 instituţii publice de cultură, 60 de ONG-uri, numeroase grupuri informale derulând activităţi cu componentă culturală, 6 uniuni de creaţie, 6 universităţi sau departamente cu profil artistic, 3 licee de artă, 7 centre culturale străine, 17 biblioteci ce oferă cursuri de limbi străine sau acces la cărţi în alte limbi, iar anul 2012 a numărat circa 90 de festivaluri, de mai mică sau mai mare dimensiune. Din păcate, chiar dacă operatorii cuturali îşi cunosc bine publicul ţintă şi au canale specifice a comunica cu el, nu există sufieciente studii care să reflecte consumul cultural, atitudinea şi nevoile publicului faţă de acest sector.

O atenţie deosebită trebuie acordată totuşi autuurilor pe care le are Clujul faţă de alte oraşe: cea mai mare vitalitate culturală din ţară (în afara capitalei), oraş candidat la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021 şi deţinător al titlului Capitală Europeană a Tineretului 2015, noul val – şcoala de pictură, Muzeul de Artă şi Fabrica de Pensule (primul şi cel mai mare spaţiu colectiv de acest tip din ţară) au adus nominalizări la Art Cities of the Future/Phaidon 2013, cea mai dezvoltată economie creativă, TIFF – cel mai important festival de film din România, studii superioare în domeniul artistic, etc.

Există însă şi o serie de aspecte care reprezintă provocări pentru cultura clujeană şi care sunt relevante în procesul de planificare strategică, precum: ponderea scăzută a cheltuielilor bugetare rezervate culturii nu se relaţionează cu performanţele sectorului cultural din Cluj care sunt ridicate, limitările bugetare ale operatorilor culturali în contextul creşterii notabile a pulicului şi a numărului de activităţi (în 2015, municipalitatea a alocat 8 milioane de lei la capitolul cultură; Federaţia Share – responsabilă de proiectul Cluj Youth 2015 şi TIFF au fost cap de listă la finanţări), festivalizarea culturii locale, nivel redus încă de cooperare dintre instituţiile culturale locale, în special între operatorii publici şi cei independenţi, parteneriate şi fianţări reduse din partea mediului de afaceri.

În acest context, redactorii strategiei au identificat 9 priorităţi pentru segmentul cultural clujean: creşterea participării şi accesului la cultură-dezvoltarea publicului, sustenabilitatea prin programe de finanţare şi alte măsuri a activităţilor culturale, încurajarea creaţiei, dezvoltarea cooperării internaţionale şi a dimensiunii regionale şi euroepene, creşterea cooperării intra şi intersectoriale, dezvoltarea infrastructurii – susţinerea patrimoniului mobil şi imobil, creşterea calităţii a actului de cultură şi a profesionalismului operatorului cultural, dezvoltarea culturii utilizării spaţiului public şi îmbunătăţirea comuncării culturale.

“Înţelegerea şi percepţia sectorului cultural este încă în vechea paradigmă, a unui domeniu periferic, adresat elitelor. De asemenea, actul cultural este în continuare centralizat, instituţionalizat. E nevoie de o intersecţie cu alte domenii şi de un manifest care să redefinească cultural şi rolul ei în societate, valorile pe care le promovează, o asumare publică a acestei abodări alături de o platformă de cooperare între operatori şi completată de campanii de comunicare şi conştientizare pentru public”, punctează specialiştii.

Pentru realizarea acestor obiective se recomandă o creştere a bugetului de alocări pentru proiectele culturale până la minim 4% din bugetul local până în 2020 şi optimizarea sistemelor de finanţare a proiectelor culturale din bani publici.

De altfel, strategia include 15 direcţii de acţiune generale concretizate într-un portofoliu de 200 de programe operaţioanale şi o simulare de buget pentru concretizarea acestora, o sumă medie necesară de 440 de milioane de euro. Implementarea proiectelor ar trebui să se plieze pe exerciţiul financiar european în curs 2014-2023.

Pentru cultură şi identitate socială ar fi necesari 61 de milioane de euro: extinderea şi modernizarea infrastructurii culturale – Construcţia Centrului Cultural “Transilvania” şi reabilitarea, modernizarea şi dotarea structurilor existente (Teatrul/Opera Română, Opera Maghiară, CCS) – 30 milioane de euro, Programul Cluj Capitală Europeană – 15 milioane euro, consilidarea, reabilitarea şi introducerea în circuitul turistic al obiectivelor de patrimoniu cultural şi istoric – 15 milioane euro, City branding – 1 milion euro.

Dacă Centrul Cultural “Transilvania”, care ar urma să găzduiască Filarmonica din Cluj-Napoca, bate pasul pe loc de ani de zile (Filarmonica “Transilvania” şi-a început noua stagiune fără dirijor permanent, iar concertele sunt organizate în continuare la Auditorium Maximum al UBB), aplicaţia Clujului pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021 a ajuns pe masa Ministerului Culturii, care va anunţa lista scurtă a oraşelor candidate la începutul lunii decembrie 2015. În cursă s-au înscris şi oraşele Bucureşti, Craiova, Timişora, Iaşi, Sf. Gheorghe, Braşov, Arad, Alba Iulia, Brăila, Baia Mare şi Târgu Mureş.

În ceea ce priveşte Clujul, în cazul în care oraşul va câştiga competiţia, municipalitatea a anunţat încă din luna mai 2015 că se angajează la o susţinere financiară de 15 milioane de euro din bugetul local, după cum urmează: 750.000 euro în anul 2017, 750.000 euro în anul 2018, 750.000 în anul 2019, 1.500.000 euro în anuş 2020, 7.500.000 euro în anul 2021 şi 3.750.000 euro în anul 2022. De altfel, înbugetul operaţional pentru programul “Cluj-Napoca 2021- Capitală Culturală Europeană” sunt prevăzute şi ale surse de finanţare, după cum urmează: Consiliul Judeţean Cluj – 6 milioane euro, Guvernul României – 10 milioane euro, Fonduri Europene – 1.5 milioane euro, Sponsori – 2.5 milioane euro. Totalul bugetului ajunge la suma de 35 milioane euro şi se împarte pe trei categorii: programul cultural, cheltuieli pentru marketing şi comunicare şi cheltuielile cu angajaţii, colaboratorii şi administrative, logistică.

VEZI aplicaţia Clujului AICI.

PE SCURT

Oportunităţi pentru Clujul cultural

– fondurile europene – 2014-2020 – Europa Creativă și fondurile structurale
– activarea spațiilor publice (manual de utilizare a spațiului public)
– cultura voluntariatului este în creștere – implicarea mai multor generații
– dezvoltarea/punerea în valoare a pivnițelor din centrul orașulu
– existența specialiștilor IT pentru proiecte de cultură digitală
– siturile naturale și de patrimoniu din împrejurimile Clujului (Catelul Bonțida, Salina Turda, Cheile Turzii etc.)
– Cluj Arena – pentru evenimente de anvergură
– mediul de afaceri clujean – redeschiderea apetitului privat pentru implicare în actul cultural
– universurile paralele – găsirea puncte de contact
– pregătirea Centrului pentru Industrii Creative (Lomb)
– proiectul Cluj Innovation City

Ameninţări pentru Clujul cultural

– fragilitatea sectorului în fața deciziei politice
– incoerența în implementarea politicilor culturale
– adâncirea izolării sectorului cultural față de cel politic și economic
– pericolul ca noile megaproiecte (Centrul Cultural Transilvania, Cluj Innovation City, Centrul pentru Industrii Creative etc) să canalizeze toate resursele fără a aduce un beneficiu întregului spectru cultural
– festivalizarea și megaevenimentizarea agendei culturale a orașului
– infrastructura de acces terestră subdezvoltată – autostrada nefinalizată, calea ferată nemodernizată
– pierderea oportunităților de a valorifica pentru comunitate spații (publice sau construite) reprezentive pentru experiența colectivă – ex. Continental, Parcul Feroviarilor etc

Tags: , , , , , , , , ,