Tag Archives: locuri de munca

AmzAcademy_Woman with laptop1_400x600

Clujul, oraşul unde poţi lucra de acasă

În zona de oraşe mari, precum Bucureşti, Cluj, Timişoara, oamenii caută să lucreze de acasă. Zona de IT a fost prima care a permis munca de acasă şi reprezentanţii ei sunt în continuare primii care deschid pieţe.

În fruntea topului oraşelor cu cea mai mare cerere de joburi stă Bucureştiul, urmat de Cluj, Timişoara, Iaşi, Sibiu şi Braşov. „În zona de oraşe mari, precum Bucureşti, Cluj, Timişoara, oamenii caută să lucreze de acasă. Zona de IT a fost prima care a permis munca de acasă şi sunt în continuare primii care deschid piaţa pe multe zone“,  declarat Bogdan Badea, noul CEO al eJobs, în cadrul emisiuniii de business ZF Live.

Cele mai multe oferte de joburi se înregistrează în zona de entry level, astfel că oamenii cu mai puţin de doi ani experienţă sunt cei mai căutaţi de companiile angajatoare. Următorii pe listă sunt muncitorii, care pot fi entry level, specialişti sau top level, fiind căutaţi mai ales în Transilvania şi Banat. Bogdan Badea a adăugat că noua generaţie este atrasă de brandurile care oferă un scop în viaţă, precum Bookster, care are pe lângă scopul economic şi scopul de a-i face pe oameni să citească mai mult

Tags: , , , ,
locuri-de-munca5

În ce domenii se găsesc cele mai multe locuri de muncă vacante

Numărul de locuri de muncă vacante din economie, un indicator al deficitului de forţă de muncă la nivel naţional, a scăzut în al patrulea trimestru al anului trecut cu 9,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, la 54.700, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În trimestrul al patrulea din 2017, rata locurilor de muncă vacante a fost de 1,13%, în scădere cu 0,09 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent.

”Numărul locurilor de muncă vacante a fost de 54.700, în scădere cu 4.200 locuri de muncă vacante faţă de trimestrul anterior. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2016, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,16 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 6.000”, se arată în comunicat.

În ultimul trimestru din 2017, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică şi alte activităţi de servicii (2,52% pentru fiecare în parte), urmate de sănătate şi asistenţă socială (2,40%).

În industria prelucrătoare s-a concentrat peste o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (14.600 locuri vacante), iar rata a fost de 1,23%.

”Sectorul bugetar a însumat peste 31% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 8.000 locuri vacante se regăsesc în sănătate şi asistenţă socială, 6.800 locuri vacante în administraţia publică, respectiv 2.400 locuri vacante în învăţământ. La polul opus, cele mai mici valori atât ale ratei cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă (0,16%, respectiv 100 locuri vacante)”, se arată în comunicat.

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cea mai mare diminuare atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante s-a înregistrat în administraţia publică (-1,49 puncte procentuale, respectiv -3.700 locuri vacante), ca urmare a aplicării prevederilor legale în vigoare, respectiv în sănătate şi asistenţă socială (-0,64 puncte procentuale, respectiv -1.800 locuri vacante).

”La polul opus, cu cele mai relevante creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit activităţile de intermedieri financiare şi asigurări (+0,42 puncte procentuale), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+0,22 puncte procentuale), respectiv transport şi depozitare (+0,21 puncte procentuale)”, se arată în comunicat.

Numărul de locuri de muncă vacante a scăzut după 2008, când s-a înregistrat o rată maximă, de 1,94%, şi un număr maxim,de peste 100.000, până în 2010, când s-a atins un nivel minim, de 0,59%. Ulterior, rata locurilor de muncă neocupate a crescut constant până în prezent.

viewscnt

Tags: , , ,
locuri-de-munca5

Numărul de locuri de muncă neocupate a crescut cu 12,3% într-un an

Numărul de locuri de muncă vacante din economie, un indicator al deficitului de forţă de muncă la nivel naţional, a crescut în al doilea trimestru al acestui an cu 12,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, la 64.125, nivelul maxim de după 2008. Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în continuare în administraţia publică (3,98%) şi în sănătate, dar criza de forţă de muncă creşte la stat şi scade în sectorul privat, în condiţiile în care numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut creşteri în administraţia publică şi sănătate, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Rata medie a locurilor de muncă vacante, care reprezintă proporţia posturilor neocupate în totalul locurilor de muncă disponibile, a fost în doilea trimestru din 2017 de 1,33%, în creştere cu 0,02 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent şi cu 0,1 puncte faţă de al doilea trimestru al anului trecut.

În al doilea trimestru din 2016, numărul locurilor de muncă vacante a fost de 57.140, iar rata locurilor vacante – de 1,23%.

Comparativ cu primul trimestru al acestui an, numărul locurilor de muncă neocupate a crescut în al doilea trimestru cu 3,1%, ceea ce înseamnă 1.900 de joburi disponibile mai mult.

Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (3,98%), în sănătate şi asistenţă socială (3,11%) şi în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (2,55%).

La nivelul economiei reale, cea mai mare criză de forţă de muncă se înregistrează în industria de prelucrare, unde în primul trimestru erau 15.576 de locuri de muncă vacante, adică aproape un sfert din numărul total la nivel naţional, iar rata posturilior neocupate era de 1,31%.

Cea mai mare rată a joburilor neocupate este în sectorul tranzacţiilor imobiliare, cu 1,76% în al doilea trimestru, în creştere faţă de trimestrul anterior, când procentul era de 1,71%.

La polul opus, cele mai mici probleme în găsirea de forţă de muncă se înregistrează în industria extractivă, cu o rată a posturilor vacante de 0,18%.

În sectorul bugetar s-au înregistrat 36% din totalul locurilor de muncă vacante în al doilea trimestru din 2017, acelaşi nivel ca în trimestrul precedent, din care 10.600 în administraţia publică, 10.200 în sănătate şi asistenţă socială şi 2.200 în învăţământ, mai arată datele INS.

Datele arată că numărul de locuri de muncă vacante a crescut la stat în al doilea trimestru, cu excepţia învăţământului, dar scade în sectorul privat.

Faţă de perioada similară a anului anterior, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cea mai importantă creştere, în al doilea trimestru, în sănătate şi asistenţă socială (+0,68 puncte procentuale).

Diminuări ale ratei locurilor de muncă vacante s-au constatat pe segmentul de muncitori necalificaţi (-0,03 puncte procentuale), respectiv la poziţiile de asamblori de maşini şi echipamente (-0,01 puncte procentuale).

Numărul de locuri de muncă vacante a scăzut după 2008, când s-a înregistrat o rată maximă, de 1,94%, şi un număr maxim,de peste 100.000, până în 2010, când s-a atins un nivel minim, de 0,59%. Ulterior, rata locurilor de muncă neocupate a crescut constant până în prezent.

Tags: , , ,
Harta 3D a Romaniei

România este pe locul patru în Europa, după numărul de locuri de muncă generate de investițiile străine directe

România ocupă locul patru în Europa în clasamentul țărilor cu cel mai mare număr de locuri de muncă nou create prin investiții străine directe în 2016, conform ediţiei din 2017 a barometrului EY European attractiveness survey. Anul trecut, România a atras 132 de proiecte de investiții străine directe (în creștere de 32% față de anul precedent) care au generat 17.545 de noi locuri de muncă.

Untitled

Marea Britanie este în fruntea clasamentului cu peste 43.000 de noi locuri de muncă, urmată de Polonia (cu 22.000) și de Germania, care a avut aproape 20.000 de noi locuri de muncă generate prin proiecte ISD.

În privința numărului de proiecte de investiții atrase în 2016, România se situează la mică distanță înaintea Cehiei și Ungariei în zona Europei Centrale și de Est și pe poziția a doisprezecea în topul general european.

Investiţiile străine directe în Europa

Investiţiile străine directe (ISD) în Europa au atins un nivel record în 2016, cu 5.845 de noi proiecte înregistrate (o creştere de 15% față de anul precedent). Acest fapt a dus la crearea unui număr de de aproape 260.000 locuri noi de muncă (o creştere de 19%).

Marea Britanie (1.100 proiecte), Germania (1.063 proiecte) şi Franţa (aproape 800 proiecte) au fost principalele trei destinaţii europene pentru investiții în 2016, care au atras mai bine de jumătate (51%) din investiţiile străine directe. Spania şi-a consolidat poziţia a patra, în timp ce Polonia a urcat o poziţie în clasamentul ISD, devenind prima ţară din Europa Centrală care a intrat în primele cinci destinaţii de investiţii. România este pe locul 12 (cu132 proiecte, în creștere cu 35% față de 2015).

Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România, spune:

“În 2016, preocupările de natură geopolitică au fost prioritare pentru consiliile de administraţie, dar  s-au continuat investițiile în cea mai mare piaţă unică din lume, unde PIB-ul Zonei Euro l-a depășit pe cel al Statelor Unite pentru prima dată după criza financiară din 2008. Creşterea lentă a multor pieţe emergente din 2016 pare să fi contribuit la atractivitatea europeană, iar investitorii globali văd forţa de muncă din Europa ca pe un activ foarte important. Robotica și inteligența artificială au contribuit, de asemenea, la consolidarea principalelor sectoare tradiționale de producție și de servicii de business din Europa.”

Din rândul primelor trei destinaţii pentru investiții, Franţa a cunoscut cea mai mare creştere, cu 30% mai multe proiecte faţă de anul precedent. Ea a fost urmată de Germania (creştere de 12%) şi Marea Britanie (creştere de 7%). Cu cele 1.063 de proiecte înregistrate, Germania şi-a întărit atacul la prima poziţie din clasament, deţinută de multă vreme de Marea Britanie în topul european al destinaţiilor ISD.

Doar Olanda (-5%), Belgia (-5%) şi Elveţia (-2%) au înregistrat creşteri globale negative, fapt ce marchează o încetinire faţă de 2015, când toate au înregistrat creşteri pozitive.

În ciuda unui an 2016 pozitiv pentru ISD în Europa – o regiune cu peste 500 milioane de consumatori şi 30 milioane de companii – provocările geopolitice şi macroeconomice au avut impact, pe termen scurt, asupra sentimentului privind investiţiile. Dintre cei 505 executivi de la nivel global intervievaţi în luna martie a acestui an, doar 28% intenţionează să-şi extindă operaţiunile europene în anul următor, ceea ce înseamnă o scădere de patru puncte procentuale faţă de nivelul de 32% din 2015.

Cu toate acestea, încrederea investitorilor în perspectivele europene pe termen mai lung a crescut semnificativ, dacă se ia în calcul procentul investitorilor care se aşteaptă la revenirea către o creştere economică stabilă, după cel puţin cinci ani de stagnare, procent care a ajuns la 56% faţă de 45% în 2015.

Companiile americane sunt cel mai mare investitor în Europa

Cu un număr de 1.310 proiecte ISD, companiile americane reprezintă cel mai mare bloc de investitori în Europa, cumulând 22% din toate proiectele ISD europene în 2016. Proiectele ISD din Statele Unite au crescut în 2016 cu 10% faţă de anul anterior.

Cele mai multe investiţii străine directe în Europa au provenit, însă, din fluxuri intra-europene de ISD, care au crescut cu 18% în 2016. Germania și-a consolidat poziția de principal investitor transfrontalier, lansând 651 de proiecte în 2016 – cu 25% mai mult față de anul precedent. După Germania, primii cinci investitori intra-europeni, după numărul de proiecte ISD, au fost Franţa, Marea Britanie, Elveţia şi Italia.

Oraşele rămân atractive, în ciuda deteriorării sentimentului privind investiţiile

Zona metropolitană londoneză se situează pe primul loc în clasamentul zonelor urbane după numărul de proiecte ISD din 2016 – atrăgând 40% din proiectele ISD din Marea Britanie. Este urmată de zona metropolitană pariziană.

Se înregistrează o creştere a atractivităţii zonelor germane Dusseldorf şi Oberbayern (Munchen), care au ocupat poziţiile trei şi patru, în timp ce regiunea spaniolă Catalonia (Barcelona) a urcat o poziţie, pe locul cinci, cu o creştere anuală de 5%.

În privința sentimentului legat de investiţii, Londra şi-a păstrat poziţia de cel mai atractiv oraş european. Paris şi Berlin au fost clasificate de investitori pe locurile doi şi trei drept cele mai atractive destinaţii pentru investiţii – deşi atractivitatea lor a scăzut comparativ cu anul anterior în favoarea altor oraşe europene, printre care Frankfurt, Munchen şi Amsterdam.

Analiza pe sectoare

Sectoarele de software şi servicii pentru afaceri au atras împreună un sfert din proiectele ISD în 2016, fapt care subliniază transformarea digitală a Europei. Producţia software a atras cele mai multe investiții străine directe în Europa în 2016, generând 780 de proiecte – o creştere de 12%.

Serviciile pentru afaceri au urmat pe locul al doilea, cu un număr în creștere de proiecte, de 47% în 2016. Această creştere a fost alimentată de puternica activitate înregistrată în Marea Britanie, Franţa şi Spania. Irlanda şi Olanda s-au remarcat și ele prin creşteri impresionante ale numărului de proiecte ISD în servicii pentru afaceri, de 343%, respectiv 133%.

Sectorul de producţie european a atras peste 1.500 de proiecte ISD în 2016 – o creştere anuală de 6%, față de 29% din proiectele ISD (1.455) şi 53% din noile locuri de muncă în 2015.

Regiunea CEE se poziţionează din ce în ce mai mult ca “atelierul de producţie” al Europei. În 2016, regiunea CEE şi-a asigurat 755 de proiecte, marcând o creştere de 15% şi o cotă globală de 49% din totalul proiectelor ISD europene de producţie – în creştere faţă de 45% în 2015.

Activităţile de vânzări şi marketing au atras 46% din toate proiectele ISD în 2016, în creştere faţă de 41% în 2015. Este de remarcat faptul că firmele care au inițiat proiecte de investiții străine directe în afara Europei au cumulat 45% din proiectele ISD din vânzări şi marketing.

Privind înainte: viitorul Europei se bazează pe talent şi inovare

Întrebaţi despre impactul pe care l-ar putea avea Brexitul asupra operaţiunilor companiilor lor, 80% dintre investitorii stabiliţi în Europa au declarat că nu au planuri de schimbare sau de relocare. Cu toate acestea, au subliniat că au unele îngrijorări legate de posibilele consecinţe fiscale, administrative şi de reglementare. Fără să nege incertitudinea legată de climatul geopolitic curent, 65% dintre investitorii intervievaţi au încredere în viitorul Uniunii Europene.

Datele arată că libera circulaţie a mărfurilor, a serviciilor, a capitalului şi a forţei de muncă pe cuprinsul celor 28 de state membre continuă să ofere un mediu suficient de atractiv în care afacerile să se dezvolte, se se adapteze şi să investească – generând astfel profit și noi locuri de muncă.

Educaţia şi urgența îmbunătăţirii abilităţilor profesionale din Europa sunt principalele motive pentru care investitorii acționează în regiune (37%, în creştere faţă de 29% în 2015), urmate de necesitatea de a susține sectorul high-tech şi inovaţia (34%).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tags: , , , , ,
locuri-de-munca5

Piaţa muncii din România. Jobul cu salariu de 3.500 de lei net/lună, fără studii superioare

În ultimul an, companiile au relocat “meseriaşi” foarte buni din alte zone ale ţării, spre Bucureşti, pe salarii ce variază între 2.500 şi 3.500 de lei net.

Cei specializaţi pe meserii de sudori, mecanici, lăcătuşi acceptau proiecte pe 3-6 luni, până când se reîntorceau în ţări puternic indus­trializate să lucreze pe salarii mari.

“Nivelul de sala­rizare pentru su­dorii care se relo­chea­ză din pro­vin­cie în Bu­cu­reşti, de exem­plu, va­riază între 2.500 şi 3.500 de lei net. Dacă au ore supli­mentare sau o per­for­manţă înaltă, ori o calificare de nişă, automat nivelul de venit variabil poate creşte. În ge­neral vorbim între 500 şi 1.500 de lei net adiţional faţă de salariul de bază”, a spus Oana Petcu, sales & ope­rations director  în cadrul firmei de re­­crutare şi închiriere de forţă de mun­că în regim temporar Humangest Group, citată de ZF.

Pe lângă salariu, angajaţii relocaţi mai primesc cazare şi transport din partea angajatorului.

Cele mai multe cereri de angajări de pe piaţa muncii vin din zona de producţie, de logistică şi transport, pe segmentul de muncă slab calificată, pe partea de muncitori şi meseriaşi.

Tags: , , , ,
targ joburi

ANOFM: 19.138 locuri de muncă, disponibile luni la nivel național

Agenții economici pun la dispoziție, luni, 19.138 de locuri de muncă vacante, cele mai multe în Municipiul București, arată datele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).

La nivel național, cele mai multe locuri de muncă sunt oferite pentru: muncitor necalificat la asamblarea/montarea pieselor (1.237), lucrător comercial (978), agent de securitate (950), muncitor necalificat în industria confecțiilor (911), manipulant mărfuri (824), confecționer asamblor articole textile (805), muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet (595), femeie de serviciu (507), șofer autocamion de mare tonaj (485), vânzător (472).

Conform sursei citate, cele mai multe locuri de muncă sunt oferite în municipiul București — 3.525, urmat de județele Ilfov — 1.205, Argeș — 1.069, Timiș — 932, Dolj — 921 și Iași — 883, iar cele mai puține în județele Sălaj—89, Prahova — 84, Caraș-Severin — 47, Botoșani — 46, Bacău — 44, Suceava — 41 și Mehedinți — 13.

Tags: , , ,
studenti_22__1_

Generația Z preferă companiile mari. Ce aşteptări au tinerii de la piaţa muncii

Adolescenții care pășesc astăzi pe piața muncii sau pe băncile facultății au deja așteptări bine conturate privind traseul lor profesional și mediul în care doresc să lucreze.

EY a intervievat în cadrul studiului Global Generations 3.0 peste 3.200 de tineri cu vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani, cunoscuți de asemenea ca Generația Z, în legătură cu factorii care le influențează încrederea în viitorii angajatori și în luarea deciziilor de angajare pe viitor.

Două treimi dintre aceștia (66%) pun cel mai mare preț pe echitatea privind remunerația, promovarea și oportunitățile de învățare la viitorul loc de muncă, arată cercetarea EY.

Experiența de muncă a părinților are un impact pozitiv asupra Generației Z

Majoritatea respondenților de la nivel global (58%) declară că experiența de lucru a părinților lor a avut un impact pozitiv asupra nivelului de încredere pe care îl au în viitorii lor angajatori.

De cealaltă parte, cei care spun că experiența părinților a avut un impact negativ asupra lor, indică drept motive faptul că: „părintele nu a primit o mărire de salariu de mulți ani” (39%); „părintele nu își agreează sau nu are încredere în șeful său” (33%); „părintelui nu îi place locul de muncă”; „nu își agreează / nu are încredere în colegi” (30% fiecare); și „nu agreează / nu are încredere în conducerea companiei” (28%). Un sfert dintre adolescenți resimte un impact negativ asupra nivelului de încredere în viitorii angajatori atunci când părinții lucrează pentru o companie care a concediat angajați în urma unei restructurări.

Ce ar putea determina adolescenții să aibă încredere în șefii lor

Cei mai importanți cinci factori indicați de respondenții din Generația Z care construiesc încredere într-un șef sunt: „mă tratează cu respect” (71%); „are un comportament etic” (65%); „remunerează și promovează oamenii în mod echitabil, fără a discrimina în funcție de gen, etnie sau mod de gândire” (64%); „comunică deschis și transparent” (62%); și „ia decizii înțelepte de business” (61%).

În cine are încredere Generația Z în luarea deciziilor de angajare

Când au fost întrebați în cine au încredere pentru a-i sfătui privind deciziile de angajare, respondenții din Generația Z au spus că cel mai probabil vor avea încredere în mamele lor (58%), urmate îndeaproape de tați (53%). Aproximativ o treime declară că ar avea încredere într-un profesor (39%), sau frate (36%), dar și în angajații companiei vizate, inclusiv interni (35%).

Generația Z preferă companiile mari

La nivel global, aproape jumătate dintre adolescenții cu vârsta între 16 și 18 ani declară că atunci când vor hotărî să se angajeze pentru prima dată, vor prefera o companie de mari dimensiuni (48%), care are peste 2.000 de angajați, sau o companie de dimensiuni medii (45%), care are între 500 și 1.999 angajați. 39% se gândesc să își înceapă propria afacere sau să lucreze pentru o companie mică. Doar o treime ar opta pentru un loc de muncă în instituțiile de stat și mai puțin de un sfert ar dori să lucreze în domeniul serviciilor sociale sau în domeniul non-profit.

Tags: , , , , ,
Harta 3D a Romaniei

România, pe locul 6 în Europa în topul locuri de muncă create prin investiţii străine directe

Cu o creştere de 17% faţă de anul 2014, România s-a plasat anul trecut pe locul 6 în Europa în topul locurilor de muncă nou create prin investiţii străine directe (ISD), cu peste 12.000 de joburi, arată EY European Attractiveness Survey 2016.

Investiţiile străine în Europa au atins un maxim istoric, cu 5.083 de proiecte care au generat 217.666 noi locuri de muncă. Europa de Vest continuă să fie cea mai atrăgătoare destinaţie pentru investiţii străine directe din Europa, cumulând 77% din toate proiectele. Marea Britanie, Germania şi Franţa deţin împreună puţin peste jumătate (51%) din proiectele ISD înregistrate în întreg spaţiul european.

În ceea ce priveşte locurile de muncă nou create, Europa Centrală şi de Est (CEE) a generat jumătate din numărul total de locuri de muncă, în contextul regiunea a atras 69% din numărul de proiecte ISD din sectorul de producţie.

Provocările de natură geopolitică şi macroeconomică ataşate Brexit-ului au potenţialul de a afecta intenţiile de investiţii în viitorul apropiat, arată studiul realiyat de EY. “În ciuda unui mediu de afaceri incert şi a unei game largi de riscuri geopolitice, investitorii au văzut în continuare Europa ca pe o locaţie relativ sigură. Punctele forte ale Europei constau în infrastructura digitală şi logistică, în forţa de muncă calificată şi într-un mediu stabil din punct de vedere al legilor şi reglementărilor. Totuşi, decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană ne aduce pe un teritoriu necunoscut.

Este pentru prima dată când un stat membru părăseşte uniunea, astfel că impactul şi consecinţele directe sunt greu de anticipat. Companiile vor fi nevoite să activeze planurile pentru situaţii neprevăzute la care au lucrat în ultimele luni, demarând totodată şi ajustarea planurilor pe termen lung. Impactul economic pentru viitorul apropiat se va resimţi asupra încrederii şi aşteptărilor investitorilor. Incertitudinea privind viitorul relaţiilor comerciale dintre UK şi UE va încetini investiţiile în anumite industrii, atât în regat, cât şi pe continent. Afluxul de capital către Marea Britanie este posibil să scadă, lira sterlină va rămâne într-o poziţie mai slabă, iar activitatea de IPO şi M&A va încetini de asemenea. Un lucru este însă cert: schimbările majore legate de comerţ, piaţa muncii şi politici publice nu vor avea loc peste noapte. În consecinţă, companiile au răgazul de face deja planuri pe termen lung pentru a întâmpina toate aceste provocări”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România.

Proiectele intra-europene au continuat să domine activitatea ISD, cu 54% din numărul total de proiecte şi cu 108.543 de locuri de muncă nou create. Din afara Europei, Statele Unite conduc în topul investiţiilor străine directe în Europa – 1.193 proiecte ISD şi 58.437 de locuri de muncă nou create – şi este principala ţară de la nivel global care investeşte în Europa. În sectorul financiar şi al serviciilor pentru afaceri, Statele Unite au generat 558 de proiecte şi 22.425 de noi locuri de muncă. Asia şi-a intensificat de asemenea activitatea în Europa, cu 735 de proiecte ISD şi 37.215 de locuri noi de muncă generate în 2015. China este cel mai mare investitor asiatic din Europa, cu 238 de proiecte (creştere de +2%) şi 8.917 de noi locuri de muncă.

Londra metropolitană se situează pe primul loc în clasamentul zonelor urbane, din punct de vedere al numărului de proiecte ISD atrase în 2015 – deţinând 406 din cele 1.065 de proiecte ISD din Marea Britanie – urmată de zona metropolitană Paris, cu 159 proiecte ISD. Munchen-ul şi regiunea Bavaria din Germania s-au evidenţiat ca zonele urbane cu cea mai rapidă creştere pentru investitori în 2015, cu o creştere de 134% faţă de anul anterior, urmată de Berlin.

În ceea ce priveşte sentimentul investitorilor, Londra a fost din nou considerată cel mai atrăgător oraş european, urmat de Paris – care şi-a îmbunătăţit în mod remarcabil atractivitatea cu 14% faţă de anul anterior. Conform declaraţiilor investitorilor, top 10 oraşe preferate pentru investiţii FDI include trei oraşe germane – Berlin, Frankfurt şi Munchen – precum şi două oraşe spaniole – Barcelona şi Madrid. Roma apare ca nou intrat în Top 10 oraşe în acest an, cu o creştere de 5% a atractivităţii pentru ISD faţă de anul trecut.

„O bună parte din discuţia privind Brexit-ul se axează pe viitorul statut al Londrei, ca important centru financiar european. Este puţin probabil ca baza legală pe care operează sectorul financiar din Londra să se schimbe fundamental, ea fiind construită pe însăşi legislaţia UE. În cazul puţin probabil în care oraşul nu va păstra echivalenţa cu cadrul legislativ al uniunii, Dublin pare a fi principala destinaţie pentru companiile de servicii financiare care doresc să îşi păstreze accesul la Piaţa Unică. Capitala Irlandei reprezintă în acest moment una dintre cele mai atractive alternative pentru Londra, datorită infrastructurii, legislaţiei europene, dar şi limbii vorbite la nivel local”, adaugă Bogdan Ion.

Atractivitatea sectorului de producţie european rămâne intactă, atrăgând 49% din proiectele ISD şi 62% din locurile de muncă nou create. În cadrul sectorului de productie, creşterea ISD a fost înregistrată în Polonia (117 proiecte, +34%), Turcia (105 proiecte, +52%), Ungaria (69 proiecte, +103%), Serbia (51 proiecte, +76%) şi România (51 proiecte, +21%). Germania a luat locul Marii Britanii ca destinaţia cea mai atractivă pentru proiecte de transport şi comunicaţii (81 proiecte, +72%), în vreme ce Marea Britanie a surclasat Germania în termeni de destinaţie preferată pentru proiecte de retail şi turism (43 proiecte, +26%) în anul 2015. Sectorul auto a alimentat creşterea din zona de producţie în Ungaria şi Polonia, în vreme ce producţia de maşini şi echipamente a dominat investiţiile în Turcia, Serbia şi România.

Tags: , , , ,
accesare-fonduri-nerambursabile1-672x372

Locul de muncă unde femeile câştigă mai mult decât bărbaţii

Un sondaj realizat de Stratoscale arată că salariile femeilor care lucrează în data center sunt mai mari decât salariile bărbaţilor, indiferent poziţia ocupată.

Potrivit Fortune, citat de Business Magazin, în cadrul sondajului au răspuns 310 de profesionişti din data center din întreaga lume. Dintre aceştia doar 11,7 dintre respondenţi au fost femei, dar, în medie, acestea au câştigat cu 17% mai mult decât omologii lor de sex masculin, în orice categorie de experienţă, după cum se poate vedea în graficul de mai jos.

callcenter

Totuşi salariile operatorilor din  data center sunt mai mici decât cei care lucrează în dezvoltare, infrastructură IT sau cloud computing.

Tags: , , ,
locuri-de-munca5

Scade numărul locurilor de muncă disponibile în UE. Ce meserii se caută

Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), în Spaţiul Economic European sunt disponibile, în momentul de faţă, doar 425 de posturi vacante.

Cea mai bogată ofertă o are Marea Britanie, ţară ce caută 60 de îngrijitori persoane/ infirmieri, 60 de asistenţi medicali, 58 de bucătari, 30 de îngrijitori persoane şi un şofer profesionist.

Germania are o game extrem de diversificată de posturi disponibile, fiind nevoie de 15 factori poştali, 10 mecanici proces în tehnologia prelucrării plasticului şi a cauciucului, 7 lucrători calificaţi în producţie (industria automobilelor), 7 electricieni, 7 sudori MIG- MAG/WIG, 6 hamali, 5 operatori stivuitor, 5 operatori CNC (laminor şi strung), 5 electricieni industriali, 5 ingineri proces în tehnologia prelucrării plasticului şi a cauciucului, 5 şoferi camion pe distanţe lungi, 2 ingineri electricieni, 2 ergoterapeuţi, 2 tehnicieni electronişti (tehnologie de operare), 1 inginer calitate (producţia de echipamente în industria aerospaţială), 1 dezvoltator software, 1 inginer sistem de navigaţie satelit Galileo, 1 şofer camion (trafic local) şi 1 mecanic echipamente sanitare, de încălzire şi aer condiţionat.

În Suedia se caută 20 de femei de serviciu, 15 vopsitori auto, 10 mecanici auto şi 10 tinichigii auto, iar Slovacia vrea să găsească 30 de şoferi autocamion transport internaţional, 7 îngrijitori
persoane/ infirmieri şi 6 sticlari.

Republica Cehă are vacante 21 locuri de muncă, dintre care 15 de şofer profesionist camion, 5 de şlefuitor/ pilitor şi unul de şofer camion (transport intern şi internaţional).

Polonia caută câte un administrator/ muncitor birou asistenţă, dezvoltator Android, designer grafic şi asistent manager, Norvegia un doctorand în departamentul biomedical, un postdoctorand în departamentul biomedical şi un inginer instrumente de măsurare, Belgia un manager senior de proces (inginer în industria chimică cu experienţă vastă în lucrul cu polimeri, iar Spania un maseur.

 

Tags: , , , ,