Tag Archives: locuinte sociale

cluj-napoca-my-favorite

Primăria Cluj începe achiziția de locuințe sociale! Are buget de 2.1 mil. euro (CONDIȚII)

Primăria Cluj-Napoca a lansat miercuri, 14 august, procedura de achiziție de pe piața liberă a unor imobile de locuințe cu destinația de locuințe sociale, de la persoane fizice și juridice. Bugetul estimat pentru acest an este de 10,2 milioane de lei, adică 2,1 milioane de euro.

“Este vorba despre o nouă alternativă la numărul redus de locuinţe sociale la nivelul municipiului, raportat la numărul de cereri de locuințe sociale (apartamente cu 1, 2 și 3 camere), cu destinația de locuințe sociale. Municipalitatea clujeană acordă anual, în medie, 15 locuințe sociale, în condițiile în care numărul de cereri este de 400 pe an.

În acest fel, prin achiziționarea de locuințe disparate, se evită situația creării unor blocuri sau cartiere întregi de locuinţe sociale dedicate în exclusivitate grupurilor vulnerabile, care sunt expuse riscului stigmatizării şi segregării sociale”, transmite municipalitatea clujeană.

Ce condiții trebuie să îndeplinească ofertele

Conform procedurii, la acest demers “poate participa orice persoană fizică sau juridică care doreşte să înstrăineze o clădire, care satisface cerinţele cuprinse în documentaţia pentru achiziţie imobil şi care deţine un titlu de proprietate valabil asupra acesteia”.

Propunerea financiară se face în lei/mp util și va cuprinde prețul final de tranzacționare (cu toate taxele incluse, mai puțin taxele notariale). Ajudecarea se va face la prețul cel mai scăzut. Nu se consideră admisibile ofertele care depășesc prețul de 6.636 lei/mp util (echivalentul a 1.404 euro), calculat la cursul euro afișat de Banca Națională a României, din ziua publicării anunțului și cele care nu îndeplinesc cerințele tehnice.
Data limită de depunere a ofertelor este de 16 septembrie, ora 10:00. Orice ofertă primită după termenul limită de depunere a ofertelor menţionat anterior sau la o altă adresă decât cea indicată (Registratura Primăriei Cluj-Napoca, str. Moţilor nr. 5) nu va fi evaluată de achizitor, fiind păstrată la sediul acesteia, nedeschisă.
Comisia de evaluare și negociere va trece la etapa de negociere a prețului în lei/ mp util cu ofertantul care a obținut cel mai mare punctaj în urma evaluării, în funcție de caracteristicile concrete ale imobilului și de modul în care acesta este în măsură să satisfacă cerințele achizitorului. Scopul negocierii este acela de a asigura o utilizare optimă a fondurilor publice ce stau la baza prezentei achiziții.
Plata către ofertantul declarat câștigător se va face prin virament.
Primăria Cluj cumpără locuințe sociale de 2 milioane euro. Nu se acceptă ofertele peste 1.404 €/mp util (CONDIȚII)

Este nevoie de 400 de locuințe sociale anual

Conform recensământului populației și locuințelor (2011), la nivelul judeţului exista un stoc de locuinţe convenţionale de 312.886 unităţi dintre care doar 2.537 în proprietatea statului. În Cluj-Napoca existau 129.837 de locuinţe, dintre care 98% în proprietate privată și 1,3% în proprietate de stat. În 2014, stocul de locuinţe din fondul public în Cluj-Napoca era de 1.554 unități, sub 1,5% din totalul de locuinţe din oraș.

Stocul a inclus „174 locuinţe construite prin programul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe (ANL), 1.368 locuinţe sociale și din fondul locativ de stat, ocupate în proporţie de 100%, și 12 locuinţe de necesitate.” “În ceea ce privește alocarea de locuințe sociale, învederăm faptul că anual se acordă în medie de 15 locuințe sociale, în condițiile în care numărul de cereri este de 400 pe an”, se arată în procedura de achiziție.

Primăria oferă subvenții la chirie

O altă măsură luată de Primăria Cluj-Napoca ca alternativă la numărul redus de locuinţe sociale la nivelul municipiului, a fost cea de acordare de subvenţii pentru chirie persoanelor/familiilor care se află în risc de marginalizare.

Așadar, municipalitatea subvenționează parţial sau integral chiria victimelor violenţei domestice şi persoanelor cu venituri mici, cu sume cuprinse între 900 şi 1.400 de lei pentru o perioadă de un an, cu posibilitate de prelungire de 24 de luni.

Subvenţia la chirie este acordată victimelor violenţei în familie care au un venit de până la 1.500 de lei pe membru de familie şi persoanelor cu venituri mici care au un venit de până la 738 de lei pe membru de familie, cu condiţia să nu fi avut proprietăţi în ultimii 10 ani.

Boc cere guvernului PSD locuințe ANL

Primarul Emil Boc solicită guvernului Viorica Dăncilă să reia construcția de locuințe ANL în oraș, după mai bine de 10 ani. El oferă terenul de pe Valea Gârbăului. Proiectul a fost lansat încă din 2010, de către Primăria Cluj-Napoca, în parteneriat cu Ministerul Apărării Naţionale. Acolo urmau să fie construite 23.000 de apartamente. La acea vreme, proiectul a fost evaluat la 69 de milioane de euro. “Încă nu am primit niciun răspuns”, a punctat edilul.

Prețurile Clujului imobiliar

În Cluj-Napoca, aşteptările proprietarilor de apartamente au crescut cu 1,1% în iulie 2019, de la 1.589 la 1.606 euro / mp util. De menţionat este că ultima valoare este cu 6,3% mai mare decât cea valabilă în perioada similară a anului trecut, respectiv 1.511 euro pe metru pătrat – aceasta fiind cea mai mare diferenţă anuală de preţ dintre cele şase centre regionale monitorizate constant de Imobiliare.ro. Creşteri au fost consemnate pe ambele segmente de piaţă analizate: locuinţele vechi s-au apreciat cu 0,9% (de la 1.595 la 1.610 euro / mp), iar cele noi cu 1,1% (de la 1.584 la 1.602 euro / mp).

Tags: , , , , ,
Emil Boc

Primăria Cluj cumpără locuințe sociale de pe piața liberă / Prețurile lunii iunie 2019

Primăria Cluj-Napoca vrea să cumpere spații pentru locuințe sociale de pe piața imobiliară. O asociație care se ocupă de problema locuirii persoanelor marginalizate arată că este nevoie de achiziția a circa 400 de astfel de locuințe anual.

Procedura pentru achiziționarea imobilelor de locuit susceptibile a avea destinația de locuințe sociale a fost publicată pe site-ul administrației local și spune că la acest demers poate participa orice persoană fizică sau juridică care doreşte să înstrăineze o clădire care satisface cerinţele cuprinse în documentaţia pentru achiziţie imobil şi care deţine un titlu de proprietate valabil asupra acesteia are dreptul de a participa, în condiţiile prezentelor norme, la procedura de negociere de preţ pentru atribuirea contractului de achiziţie imobil.

Clujul imobiliar, la mijloc de iunie 2019. Cele mai căutate zone:

Gheorgheni – 18%
Mănăștur – 14%
Mărăști – 13%
Central – 8%
Grigorescu – 6%
Zorilor – 6%
Bună Ziua – 6%
Florești – 3%
Andrei Mureșanu – 2%
Între Lacuri – 2%

Prețurile pe cartiere AICI!

Tags: , , , ,
cluj-napoca-panorama

Primăria Cluj cumperă locuințe sociale, o asociație spune că e nevoie de strategie pe termen lung. VEZI propunerile

O asociație care se ocupă de problema locuirii persoanelor marginalizate din Cluj-Napoca salută inițiativa municipalității de a cumpăra locuințe sociale, însă arată că este nevoie de elaborarea unei strategii pe 10 ani, precum și de planuri anuale și alocări bugetare adecvate.

“Recunoașterea de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca a nevoii de creștere a fondului de locuințe sociale este absolut binevenită, atât din punctul de vedere al persoanelor marginalizate, cât și al celor mulți afectați de criza locuirii (discrepanța mare între venituri și costurile locuirii în acest oraș). Estimarea nevoii de locuințe sociale publice trebuie să se facă printr-o metodologie complexă, nu doar pe baza cererilor de locuințe sociale din ultimii ani. Creșterea fondului de locuințe sociale ar trebui abordată în cadrul unei Strategii locale pe locuire. Aceasta va trebui să răspundă la multiplele manifestări ale crizei locuirii (dezvoltare spațială inegală, lipsa de locuințe publice, dezvoltare imobiliară pentru profit, evacuări forțate, persoane fără adăpost, zone urbane marginale, chirii mari, etc). Și ar trebui să devină parte dintr-o dezvoltare urbană de care beneficiază toți locuitorii orașului, nu doar cei înstăriți, și nici un caz doar cei care fac profit de pe urma ei.

Atât timp cât contribuie la creșterea fondului de locuințe sociale publice, considerăm că achiziția de pe piață a unor imobile de locuințe cu destinația de locuințe sociale este o modalitate contextual acceptabilă. Însă nu aceasta ar trebuie să fie singurul și nici măcar cel mai important instrument al creșterii fondului de locuințe sociale; este nevoie de multe alte proceduri mai puțin costisitoare, și care nu intră în logica tranzacțiilor imobiliare, dintre care primăria a utilizat deja câteva în ultimul deceniu.

Locuințele sociale din clădiri colective de locuințe publice nu sunt cauză de stigmatizare dacă respectă standarde de calitate, sunt conectate la oraș, nu sunt în zone subdezvoltate din punct de vedere infrastructural, sunt construite în varii tipologii arhitecturale, și dacă sunt accesibile unor categorii sociale diverse îndreptățite pe baza venitului lor la locuință socială și/sau dacă persoanele cu venituri mici care le locuiesc beneficiază de protecție socială adecvată. Invocarea scopului de a evita segregarea socială și stigmatizarea nu poate fi argument împotriva construirii de clădiri colective de locuințe sociale. Ele pot fi spații ale colectivelor de chiriași care pot deveni buni administratori ai imobilelor și colaborează cu primăria în administrarea lor, fiind totodată unități de auto-organizare ce apără drepturile chiriașilor.

Creșterea numărului de locuințe sociale trebuie să meargă mână în mână cu modificarea criteriilor de atribuire de locuințe sociale în municipiu. Din felul în care se pune problema locuințelor sociale în acest Referat, reiese că se caută soluții pentru creșterea numărului de locuințe sociale având în vedere situația categoriilor cele mai dezavantajate sau marginalizate social. Dacă într-adevăr se urmărește acest scop, atunci nu se poate ca această abordare să nu se continue și în stabilirea criteriilor de atribuire de locuințe sociale, ceea ce impune modificarea sistemului local de criterii actual. De asemenea, în completarea acestei măsuri, este nevoie urgentă și de măsuri de prevenire a evacuărilor de pe urma cărora nu li se oferă locuințe alternative adecvate celor evacuați”, arată Enikő Vincze și George Zamfir, reprezentanții asociației “Căși sociale acum!”.

Propunerile asociației “Căși sociale acum!” cu privire la creșterea fondului de locuințe sociale:

1. Lansarea acestei inițiative este un moment bun pentru ca Primăria Municipiului Cluj-Napoca să elaboreze o Strategie pe locuire, cu un capitol privind locuințele sociale și publice. Aceasta ar putea să fie o strategie pe 10 ani, dar cu măsuri pe termen scurt, mediu și lung, precum și cu planuri anuale și alocări bugetare adecvate.

2. Fundamentarea deciziei de a crește fondul de locuințe sociale ar trebui să se facă nu doar prin apelul la legea locuinței și legislația socială (chiar dacă este de apreciat că argumentarea se face la intersecția celor două). Ci ar trebui să facă apel și la Constituția României care prevede printre obligațiile statului asigurarea pentru toți a unui trai decent ce include la rândul său și o locuință decentă. Precum și la Carta Socială Europeană, în special la articolele sale privind dreptul la locuință ca drept social-economic. Utilizând și aceste argumente – pe lângă faptul că se recunoaște că locuința socială publică este un mijloc al incluziunii sociale și reducerii sărăciei și că statul, respectiv Consiliile Locale au obligația să asigure o locuință persoanelor marginalizate social, precum și să îi susțină în plata costurilor de utilități -, se va putea evita reducerea locuinței sociale publice la asocierea sa cu sărăcia.

3. În vederea estimării nevoii de locuințe sociale publice nu este suficient dacă se face referire doar la numărul de cereri de locuințe sociale, pentru că de câțiva ani încoace, multe persoane nu și-au mai depus cereri, fiind descurajate atât de numărul redus de locuințe sociale care se atribuie anual, cât și de criteriile ce făceau cele mai nevoiașe persoane drept neeligibile. Pentru asta este nevoie de o metodologie mai complexă, care să se refere printre altele și la următoarele: numărul de persoane aflate sub risc de evacuare; numărul persoanelor care locuiesc în locuințe informale; numărul de persoane marginalizate social; numărul persoanelor fără adăpost; numărul gospodăriilor din Cluj-Napoca care locuiesc în locuințe supraaglomerate; numărul gospodăriilor unde venitul pe persoană este sub venitul mediu, al celor unde venitul pe persoană este între venitul minim și cel mediu, și al celor unde venitul pe persoană este sub venitul minim.

4. Cu siguranță nu achiziția de pe piață a unor imobile de locuințe cu destinația de locuințe sociale trebuie să fie instrumentul cel mai important pentru creșterea fondului de locuințe sociale. Strategia de locuințe publice și sociale a municipiului va trebui să identifice multe alte proceduri, mai puțin costisitoare, și care nu intră în logica tranzacțiilor imobiliare, printre ele:

Construire/renovare locuințe sociale din buget local
Solicitare de sprijin din partea statului în vederea construirii de locuințe sociale (conform Legii Locuinței și normelor sale de aplicare)
Accesare fonduri europene cu scopul construirii/ renovării de locuințe care să intre în fondul de locuințe sociale publice
Exproprierea pentru cauză de utilitate publică
Preluarea unor imobile nefolosite din proprietatea ministerelor
Introducerea în intravilan a unor terenuri susceptibile, urbanizarea și conectarea lor prin transport public la restul orașului
Asocierea cu investitori imobiliari privați pentru cedarea unor apartamente nou construite în fondul de locuințe sociale publice inalienabile.

5. Creșterea numărului de locuințe sociale trebuie să meargă mână în mână cu modificarea criteriilor de atribuire de locuințe sociale în municipiu.

6. În stabilirea criteriilor de atribuire de locuințe sociale ar trebui utilizate repere și din legea privind prevenirea și combaterea discriminării. În cazul orașului Cluj, o astfel de categorie ce are nevoie de astfel de măsuri specifice sunt persoanele cu domiciliul în zona Pata Rât, dar și în alte zone marginale și dezavantajate ale orașului.

7. Recunoașterea nevoii de locuințe sociale, precum și recunoașterea locuirii ca o condiție la îmbunătățirea tuturor celorlalte aspecte ale vieții oamenilor, impune și măsuri de prevenire a evacuărilor forțate în oraș, adică a evacuărilor care lasă persoanele evacuate fără adăpost ori chiar în sensul strict al cuvântului, deci fără acoperiș deasupra capului, ori fără alternativă locativă adecvată.

În cel mai scump oraș imobiliar din România, primăria cumpără locuințe sociale

Lipsa locuințelor sociale este o problemă majoră în Cluj-Napoca, acolo unde prețul mediu de vânzare al unui apartament a ajuns la peste 1.500 euro/mp, cea mai ridicată valoare din România. De peste 10 ani în Cluj-Napoca nu s-au mai construit locuințe ANL. Deși primăria oferă subvenții la plata chiriei pentru persoanele/ familiile aflate în risc de marginalizare, acestea reclamă faptul că proprietarii de apartamente nu doresc să închirieze persoanelor de etnie romă. Nu în ultimul rând, construirea de locuințe sociale este anevoioasă.

În consecință, municipalitatea clujeană dorește să achiziționeze de pe piața liberă imobile cu destinația de locuințe sociale. În proiectul de buget pentru 2019, pe lista obiectivelor de investiții, la capitolul autorități publice și activități generale este prevăzută suma de 28,2 milioane de lei pentru “achiziții de imobile (clădiri, locuințe sociale terenuri, exproprieri, expertize).

Clujul imobiliar, după primul trimestru din 2019

Cluj-Napoca se situează pe a doua poziție în topul scumpirilor (atât în cel trimestrial, cât și în cel anual, după Brașov), prețul mediu solicitat pentru un apartament majorându-se cu 1,7% în primele trei luni din 2019 și, respectiv, cu 6,4% în ultimul an (până la 1.560 de euro pe metru pătrat util).

Tags: , , , ,
anl_98956400

Lege pentru creşterea numărului de locuinţe sociale, iniţiată de deputaţi din Cluj

Trei deputaţi de Cluj – Horia Nasra (PSD), Adrian Dohotaru (USR), Csoma Botond (UDMR) – au depus o iniţiativă legislativă pentru creşterea fondului de locuinţe sociale.

Este vorba de un proiect de completare şi modificare a Legii 114/1996 privind locuinţele, iar în expunerea de motive la proiectul de lege iniţiatorii susţin că pe actuala piață de locuințe foarte mulți cetățeni nu au resurse materiale pentru a dobândi sau închiria o locuință adecvată, în condițiile în care aproape 40% din populație este săracă sau în risc de excluziune socială.

VEZI PROIECTUL DE LEGE AICI. 

Legea prin care se reduce chiria la locuințele ANL, promulgată de președintele Iohannis

Președintele Klaus Iohannis a promulgat, la finele lunii iunie 2017, legea privind aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului 30/2017 pentru modificarea și completarea art. 8 din Legea 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe. Actul normativ modifică metodologia de calcul a chiriei pentru locuinţele ANL, în sensul reducerii acesteia cu aproximativ 40% – 45%.

Nivelul maxim al chiriei nu poate depăși:

  1. a) 10% din venitul mediu brut lunar pe membru de familie, calculat în funcție de veniturile realizate în ultimele 12 luni, în cazul în care venitul brut pe membru de familie este mai mic sau egal cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit prin hotărâre a Guvernului;
  2. b) 20% din venitul mediu brut lunar pe membru de familie, calculat în funcție de veniturile realizate în ultimele 12 luni, în cazul în care venitul brut pe membru de familie este mai mare decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată şi care nu depăşeşte cu 100% salariul minim brut pe ţară garantat în plată;
  3. c) 30% din venitul mediu brut lunar pe membru de familie, calculat în funcție de veniturile realizate în ultimele 12 luni, în cazul în care venitul brut pe membru de familie este mai mare decât 100%  din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, dar nu mai mult de 5000 lei.
Tags: , , , ,