Tag Archives: liviu dragnea

aktual24.ro-Liviu-Dragnea.jpg.pagespeed.ce.ihQz22XdOu

LISTA cu noile salarii după adoptarea Legii salarizării. Cât câştigă Dragnea

Camera Deputaţilor a făcut publice indemnizaţiile pentru funcţiile de demnitate publică alese, precum şi salariile celor care ocupă funcţii în Serviciile instituţiei şi în birourile parlamentare, în plată la 30 septembrie, respectând astfel o prevedere din recent adoptata Lege a salarizării.

Indemnizaţiile (brute) pentru funcţiile de demnitate publică alese, în plată la 30 septembrie 2017, sunt următoarele:

Preşedintele Camerei Deputaţilor – 16.675 lei

Vicepreşedinţi – 15.515 lei

Secretari şi chestori – 15.225 lei

Liderii grupurilor parlamentare – 14.500 lei

Preşedinţii comisiilor permanente – 14.065 lei

Vicepreşedinţii comisiilor permanente – 13.630 lei

Secretarii comisiilor permanente – 13.340 lei

Deputaţi – 13.050 lei

Totodată, Camera Deputaţilor a publicat şi lista funcţiilor din Serviciile Camerei Deputaţilor la data de 30 septembrie 2017, menţionând atât salariul de bază minim, cât şi salariul de bază maxim. Redăm salariul de bază maxim (brut) al unora dintre funcţii:

Secretar general – 17.900 lei

Secretar general adjunct – 17.677 lei

Şef departament/ director general – 12.400 lei

Şef serviciu – 10.285 lei

Şef birou – 9.145 lei

Expert parlamentar – 7.289 lei

Consilier parlamentar – 8.859 lei

Şofer – 3.703 lei

Bucătar (referent) – 2.936 lei

Muncitor spălător auto/liftier – 2.365 lei

Lista funcţiilor din cadrul birourilor parlamentare la data de 30 septembrie 2017 conţine următoarele salarii de bază maxime (în valoare brută):

Consilier – 3.811 lei

Expert – 3.471 lei

Şofer – 1.450 lei

Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice indică la art. 33, privind Transparenţa veniturilor salariale, autorităţile şi instituţiile publice care vor publica la sediul propriu şi pe pagina proprie de internet, în datele de 31 martie şi 30 septembrie ale fiecărui an, şi vor menţine publicată o listă a tuturor funcţiilor din autorităţile sau instituţiile publice respective ce intră în categoria personalului plătit din fonduri publice, cuprinzând salariul de bază, baza de calcul, valoarea anuală a voucherelor de vacanţă, valoarea anuală a indemnizaţiei de hrană.

Tags: , , , , ,
aktual24.ro-Liviu-Dragnea.jpg.pagespeed.ce.ihQz22XdOu

Ancheta DNA privind afacerile preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, a fost extinsă

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) s-au sesizat din oficiu în legătură cu alte aspecte din investigaţia Rise Project privind presupusele afaceri ale lui Liviu Dragnea, existând indicii cu privire la săvârşirea unor infracţiuni asimilate corupţiei, precizează DNA.

“La data de 10 iulie 2017, procurorii anticorupţie s-au sesizat din oficiu în legătură cu alte aspecte conţinute în investigaţia jurnalistică, publicată la data de 6 iulie 2017 (altele decât cele precizate în comunicatul nr. 690/VIII/3/7 iulie 2017), existând indicii cu privire la săvârşirea unor infracţiuni asimilate corupţiei”, se arată într-un răspuns al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la solicitarea MEDIAFAX.

Procurorii anticorupţie mai precizează că în acest moment este începută urmărirea penală doar cu privire la faptă, “in rem” şi că această etapă nu are caracterul formulării unor acuzaţii împotriva unei persoane, ci are doar semnificaţia instituirii cadrului procesual în care se pot strânge primele probe cu privire la o anumită faptă.

Informaţiile vin după ce, vineri, DNA a anunţat că o parte din dezvăluirile Rise Project privind afacerile lui Liviu Dragnea fac obiectul unui dosar deschis în februarie 2016, fiind solicitate acte de la autorităţile din Brazilia.

“O parte dintre aspectele conţinute în investigaţia jurnalistică publicată la data de 6 iulie 2017 fac obiectul unui dosar penal aflat pe rolul DNA. În acest dosar, constituit pe bază de sesizare din oficiu, procurorii au dispus, la data de 19 februarie 2016, începerea urmăririi penale in rem (faţă de fapte) sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie şi asimilate corupţiei. După începerea urmăririi penale in rem au fost administrate mijloace de probă constând în audieri de martori, ridicări de documente, solicitări de relaţii de la autorităţile naţionale şi de la autorităţile din Brazilia”, transmite DNA.

Rise Project a publicat o serie de materiale despre presupusele afaceri ale liderului PSD Liviu Dragnea în Brazilia, dar şi despra firma Tel Drum.

În ultimul material, jurnaliştii au publicat un document despre care susţin că este clasificat, atribuit DGIPI, numit „Notă privind aspecte care afectează climatul socio-economic al judeţului Teleorman”. În documentul prezentat se precizează că, la nivelul IPJ Teleorman, se deţin o serie de informaţii referitoare la „preşedintele CJ care şi-a format o reţea infracţională compusă din persoane cu putere de decizie în judeţ”. În urma verificărilor s-ar fi descoperit că ar fi fost deţinător majoritar al acţiunilor la purtător ale companiei Tel Drum. Societatea, se precizează în act, în perioada 2000-2010, ar fi obţinut, „prin licitaţii trucate majoritatea fondurilor guvernamentale existente la nivelul CJ Teleorman”. Conform documentului citat, cumpărarea firmei de către Liviu Dragnea s-a făcut în condiţii frauduloase.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, duminică seara, că nu are nicio afacere în Brazilia şi nicio legătură cu ancheta DNA, afirmând că „totul pleacă de Soros”.

„Să o iau inginereşte. Nu am nicio afacere în Brazilia, nu am nicio afacere în nicio alătă ţară. Nu a dus bani în Brazilia, nu am transferat bani în nicio altă ţară. Declaraţia mea de avere este foarte clară”, a declarat preşedintele PSD, Liviu Dragnea, la RTV.

Liviu Dragnea a susţinut că documentul în baza căruia îi sunt aduse acuzaţiile legate presupusele sale afaceri nu este asumat de nicio instituţie

Tags: , , , ,
grindeanu-dragnea-microfoane

Grindeanu: Avem nevoie de stabilitate, nu de noi schimbări, crize politice, eventual alte alegeri. Ce spune Dragnea

Premierul Sorin Grindeanu a postat, duminică seara, pe contul său de Facebook, în contextul informaţiilor apărute privind schimbarea sa din funcţie, un apel la stabilitate şi predictibilitate, în care arată că nu e nevoie de noi „schimbări”, noi „crize politice” şi „eventual alte alegeri”.

„România are astăzi în faţă mai multe oportunităţi, care ne pot îndrepta decisiv pe drumul progresului şi prosperităţii. Dar pentru asta avem nevoie de stabilitate şi predictibilitate. Votul din decembrie 2016 ne-a arătat că şi românii vor acelaşi lucru: un Guvern cu largă susţinere parlamentară şi stabil. Această încredere pe care ne-au acordat-o românii nu poate fi înşelată cu noi schimbări, noi crize politice, eventual alte alegeri – într-un cuvânt INSTABILITATE”, a scris Grindeanu pe Facebook.

El a arătat că vizita lui Klaus Iohannis în SUA a relansat parteneriatul strategic cu SUA, iar întâlnirile pe care le-a avut în Israel, Austria, Franţa şi Croaţia şi contactele cu oficiali UE fac parte din acest efort de a merge în aceeaşi direcţie, aceea de a arăta că România este capabilă să-şi respecte promisiunile şi că investitorii pot avea încredere în România.

„Depinde de noi să arătăm că suntem o naţiune unită şi determinată să meargă pe drumul cel bun. Cred că dialogul între Preşedinţia României, Senat, Camera Deputaţilor si Guvern este important. Ca români, avem în faţă aceste oportunităţi. Doar trebuie să avem suficientă maturitate politică şi viziune să şi profităm de ele. De aceea, România are nevoie de stabilitate si predictibilitate!”, a adăugat Grindeanu.

Primarul general Gabriela Firea a descris, sâmbătă, un scenariu privind schimbarea integrală a Guvernului Grindeanu, în care majoritatea parlamentară actuală îi va prezenta şefului statului un nou candidat de premier, care ar putea fi o femeie din actualul Executiv sau din Parlament.

Liderul PSD Liviu Dragnea a anunţat, săptămâna trecută, că raportul de evaluare a implementării programului de guvernare va fi finalizat duminică seara, el menţionând că va merge în CExN al PSD săptămana viitoare, cu o propunere, iar CExN va decide privind măsurile care vor fi luate.

„Duminică seara sper ca raportul să fie gata. Este un raport amplu. Nu este evaluarea miniştrilor, este evaluarea implementării programului de guvernare, care este de fapt obiectivul acestei evaluări şi luni, marţi, miercuri vom discuta probabil şi cu miniştrii şi cu primul-ministru şi la finalul discuţiilor vom prezenta o decizie în CExN”, a spus Dragnea.

El a arătat că există întârzieri în implementarea programului şi trebuie identificate cauzele.

„Cel mai important este programul de guvernare, să vedem dacă sunt întârizeri în implementarea programului – şi din păcate se pare că sunt. Să vedem care sunt cauzele – dacă sunt generate de unii membri ai Guvernului, de mecanismele interne de funcţionare a Guvernului, de anumiţi funcţionari din ministere. După ce vedem cauzele, atunci o să propunem şi măsuri, pentru că dacă ne concentrăm doar la schimbarea unor membri ai Guverului, şi cauzele rămân aceleaşi, o să fim în aceeaşi situaţie”, a spus Dragnea.

El a spus că săptămâna viitoare va avea loc CExN al PSD, fiind o „săptămână importantă”.

„Nu plec în Turcia, nu plec nicăieri. Săptămâna viitoare este o săptămână importantă. CExN cred că ar trebui să aibă loc săptămâna viitoare, de asta nu discut despre nicio vizită”, a mai spus Dragnea, care a arătat că va merge în CExN cu o propunere ca urmare a finalizării raportului de evaluare.

„Deocamdată nu ştim dacă vom propune schimbări în Guvern, indiferent despre cine ar fi vorba din Guvern”, a mai susţinut liderul PSD.

Dragnea a susţinut, totodată, că schimbarea Guvernului Grindeanu nu va genera o criză politică, dar a adăugat: „Dar nu cred că ajungem acolo. Sau…cine ştie?”.

Liderul PSD i-a transmis, tot săptămâna trecută, preşedintelui Klaus Iohannis, asigurări în mod „direct şi public” privind faptul că nu se va întâmpla nimic în ţară în timpul vizitei acestuia în SUA, asigurările fiind făcute în contextul informaţiilor privind remanieri sau chiar schimbarea Guvernului.

Liderul PSD Liviu Dragnea i-a răspuns, duminică seara, premierului Sorin Grindeanu, care făcea un apel la stabilitate şi predictibilitate, în contextul informaţiilor apărute privind schimbarea sa din funcţie, că stabilitatea unei ţări nu stă într-o persoană.

„Azi noapte am vorbit ultima oară cu premierul. Rămân puţin suprins de declaraţie, dar cu tot calmul pe care îl am spun că e greu să îmi spună mie cineva că eu nu ţin la stabilitatea unei ţări. Nimeni nu poate să-mi spună lucrul ăsta”, a spus Dragnea la România Tv, întrebat despre apelul lui Grindeanu.

El a dat exemplul perioadei alegerilor şi a campaniei, când au existat momente tensionate şi „o nervozitate mare”.

„Eu nu am marşat atunci la a stimula, la a incita, la a adopta anumite acţiuni care ar fi degenerat în instabilitate. Sunt destul de responsabil. Îi mulţumesc premierului pentru grija pe care o poartă pentru stabilitate”, a spus Dragnea.

El a arătat, referindu-se la afirmaţia premierului privind „alte alegeri”, că nu este cazul şi nu este vorba de a avea alte alegeri.

„În afară de aceste afirmaţii, predicţii, ar trebui să ne uităm la programul de guvernare. Săptămâna viitoare vom adopta decizii în CExN – poate fi o decizie ca Guvernul să rămână aşa cum e, sau pot apărea schimbări”, a mai spus Dragnea.

El l-a ironizat pe Grindeanu, arătând că nu are experienţa politică a acestuia, dar atrăgându-i atenţia că stabilitatea unei ţări nu stă într-o persoană.

„Eu nu am experienţa politică a premierului. (…) Eu nu am vorbit de persoane în campanie. Stabilitatea unei ţări nu stă într-o persoană”, a subliniat Dragnea.

Tags: , , , ,
aktual24.ro-Liviu-Dragnea.jpg.pagespeed.ce.ihQz22XdOu

Dragnea acuză o “gaură în bugetul pe 2017″ de 10 miliarde lei . Ce răspund Cioloş şi Dragu

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat duminică seară că ”este foarte posibil” ca luni să iniţieze o comisie parlamentară de anchetă în faţa căreia să fie chemaţi fostul premier Dacian Cioloş, fostul ministru de Finanţe Anca Dragu, fostul ministru al Fondurilor Europene, şeful ANAF şi preşedintele Consiliului Fuscal pentru a da explicaţii în legătură cu rectificarea bugetară din noiembrie 2016.

Liderul PSD a spus că din cauza acelei rectificări bugetare din noiembrie 2016, bugetul pe 2017 va avea cu zece miliarde de lei mai puţin.

Fostul ministru de Finanţe a explicat că acuzaţia nu are nicio logică. 

“Bugetul din fiecare an începe de la zero. Se face un cadru macroeconomic, pe baza căruia se estimează veniturile şi cheltuielile. La sfârşitul anului se trage linie şi dacă veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, este surplus, dacă sunt mai mici este deficit”, a spus Dragu, pentru News.ro.

Fostul ministru a subliniat că deficitul bugetar a fost sub nivelul programat în 2016, iar pentru 2017 responsabilitatea bugetului este a noului guvern, în întregime.

“Dacă aşa-zisa gaură ar fi existat, deficitul ar fi sărit în 2016 de 4% din PIB, însă a fost de 2,59% din PIB”, a precizat Dragu.

Şi fostul premier Dacian Cioloş a reacţionat luni la anunţul lui Liviu Dragnea, potrivit căruia ar fi găsit o “gaură de 10 miliarde” în buget, afirmând că PSD îşi acoperă nerealizările şi promisiunile mincinoase cu diversiuni şi propagandă.

“Confruntat probabil cu câteva cifre şi realităţi ale economiei româneşti pe care eu le tot spun de câteva luni, conştient că nu ştie pe unde să scoată cămaşa ca să acopere financiar promisiunile făcute în campania electorală, domnul Liviu Dragnea face o scamatorie şi anunţă că ar fi găsit, citez, «o gaură de zece miliarde în buget». Pentru orice om cu minime cunoştinţe economice, o astfel de «gaură» ar fi presupus fie venituri mai mici, fie cheltuieli mai mari decat cele prognozate şi, oricum, ar fi trebuit să se regăsească în deficitul bugetar – ceea ce nu este cazul. Această «gaură» NU există”, a scris Dacian Cioloş pe pagina sa de Facebook.

El susţine că în 2016 veniturile au fost mai mari decât în 2015, iar deficitul final a fost sub cel prognozat şi aprobat de Parlament odată cu bugetul pentru anul trecut.

“Mai mult, în decembrie am rambursat integral firmelor TVA în valoare de 2,1 miliarde de lei, fără a lăsa presiune pe bugetul anului următor, cum se obişnuieşte, tocmai pentru a uşura povara noului Guvern. Restul sunt poveşti. De altfel, în 2017 este alt buget. În caz că anul acesta nu îşi poate onora promisiunile electorale, domnul Liviu Dragnea nu poate da vina pe bugetul de anul trecut. Dar, nu-i aşa, domnul Dragnea nu se încurcă în detalii. În rest, este acelaşi mod de lucru folosit de PSD şi cât timp am guvernat: tehnocraţii sunt de vină. PSD îşi acoperă nerealizările şi promisiunile mincinoase cu diversiuni şi propagandă. Bugetul ţării nu este un sac fără fund şi nici nu poate fi administrat haiduceşte, domnule Liviu Dragnea. Promisiunile dumneavoastră populiste vor fi aplicate pe spatele celor care muncesc cinstit şi plătesc taxe, ne veţi îndatora ţara şi viitorul. Chiar aşa, de ce nu aţi spus în campanie că veţi creşte taxele pentru o parte dintre angajaţi şi aţi făcut acest lucru în a doua şedinţa de Guvern?”, a adăugat fostul premier.

Tags: , , , , , ,
Parlament

Săptămână importantă pentru Romania. Convocarea noului Parlament şi desemnarea premierului

Săptămână importantă pentru Romania. Preşedintele Klaus Iohannis a convocat marţi, 20 decembrie, noul Parlament, urmând ca în zilele următoare să aibă loc consultări cu partidele politice pentru desemnarea noului premier.

Luni, 19 decembrie, este ultima zi din mandatul parlamentarilor aleşi în urmă cu 4 ani. Biroul permanent al Camerei Deputaţilor se reuneşte pentru a marca finalul mandatului dar şi pentru a lua act de demisia liderului PSD Liviu Dragnea din Parlament, gest pe care acesta l-a făcut cu scopul de a nu beneficia de pensie specială.

Florin Iordache, preşedintele Camerei Deputaţilor, a declarat că şedinţa din data de 19 decembrie va fi ultima din acest mandat, iar scopul este de a lăsa ”lucrurile în ordine pentru următorul Parlament”.

“Pe ordinea de zi mai avem şi demisia domnului preşedintele Dragnea şi alte materiale pe final de mandat”, a declarat Iordache.

În paralel, Centrul de primire pentru deputaţii nou aleşi (legislatura 2016 – 2020) se va deschide luni, 19 decembrie, la ora 10.00. Acesta va funcţiona în fiecare zi, până la finalizarea procedurilor legale. În această perioadă, deputaţii vor îndeplini toate formalităţile necesare preluării mandatului de parlamentar: completarea şi depunerea fişei deputatului, a declaraţiei pe propria răspundere privind calitatea de lucrător sau colaborator al Securităţii, dacă este cazul, precum şi un Curriculum Vitae. Totodată, conform Legii 176/2010, deputaţii pot depune declaraţiile de avere şi interese, termenul fiind însă de 30 de zile din momentul validării. De asemenea, aceştia vor completa o fişă pentru evidenţa unitară a deputaţilor în viitoarea legislatură şi vor primi informaţiile necesare despre structurile instituţiei şi atribuţiile specifice ale fiecăreia, pentru a putea beneficia de suportul necesar îndeplinirii mandatului de parlamentar.

Marţi, preşedintele Klaus Iohannis a convocat noul Parlament, după care va chema partidele care au intrat în Legislativ la consultări pentru formarea noului guvern.

”Voi convoca noul parlament, pentru marţi, 20 decembrie, ora 12:00, iar pentru miercuri 21 decembrie şi joi voi convoca consultări cu partidele politice”, a declarat Klaus Iohannis.

Tags: , , , , ,
aktual24.ro-Liviu-Dragnea.jpg.pagespeed.ce.ihQz22XdOu

Legea “Dragnea” de eliminare a 102 taxe, declarată constituţională

Curtea Constituţională a decis vineri că legea adoptată de Parlament prin care se elimină 102 taxe nefiscale, printre care taxa radio-tv şi taxa auto, este constituţională.

”Ne-am pronunţat în sensul respingerii sesizării ca fiind neîntemeiată, motivând că toate criticile care s-au formulat nu îşi găsesc un temei constitutional care să ne justifice admiterea sesizării”, a declarant preşedintele CCR, Valer Dorneanu.

El a mai spus că motivele cele mai multe au vizat fondul şi justificarea tăierii taxelor.

”Chestiunea asta nu e atributul CCR să stabilească ce taxe sunt valabile şi ce taxe nu sunt valabile. Am avut în vedere şi faptul că proiectul s-a derulat în procedură parlamentară de urgenţă, ceea ce justifica într-un fel Parlamentul să scurteze nişte termene şi să treacă peste nişte termene. În ceea ce priveşte criticile cu privire la faptul că nu s-ar fi solicitat informarea Guvernului, ea s-a solicitat, chiar dacă nu a venit. Raporturile dintre Parlament şi Guvern şi sunt dictate de nişte principia constituţionale, potrivit cărora Parlamentul este organul reprezentativ suprem, unica autoritate legiuitoare şi într-un fel guvernul se află sub control parlamentar”, a adăugat Dorneanu.

El a apreciat că legea nu a afectat principiul separaţiei puterilor în stat.

”În ceea ce priveşte cele două mari instituţii să zic aşa păgubite de această măsură, noi am reţinut, fără a intra în analiza fondului, că legea a modificat art. 41 din Legea de organizare a radiodifuziunii şi televiziunii, spunând că toate cheltuielile necesare pentru funcţionarea şi dezvoltarea instutiţiilor vor fi suportate din legea bugetului de stat. Deci este treaba guvernului şi a parlamentului să înlocuiască resursele de unde vor fi finanţate cele două instituţii”, a menţionat preşedintele CCR.

El a mai spus că decizia de vineri a fost luată cu majoritate de voturi.

Dragnea, după decizia CCR privind taxele: Ce e bun pentru oameni nu are cum să fie neconstituţional

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a precizat, vineri, referindu-se la decizia CCR de respingere a contestaţiilor privind Legea de eliminare a 102 taxe nefiscale, că aceasta reprezintă o nouă dovadă “că ceea ce este bun pentru oameni nu are cum să fie neconstituţional”.

“Decizia de astăzi a Curţii Constituţionale privind eliminarea celor 102 taxe este o nouă dovadă că ceea ce este bun pentru oameni nu are cum să fie neconstituţional”, a scris Dragnea pe Facebook.

El a adăugat că decizia CCR reprezintă a doua dovadă “că cei care au atacat aceste legi bune au avut doar o miză electorală”.

“Au crezut că, dacă blochează cele două legi, PSD va pierde voturi în alegeri. A fost însă un calcul greşit, iar totul s-a întors împotriva lor. Sper ca preşedintele Iohannis să accepte rezultatul şi să promulge cât mai repede cele două legi”, a menţionat Dragnea.

El a dat din nou asigurări că PSD a prevăzut în bugetul pentru 2017 atât eliminarea celor 102 taxe, cât şi majorările de venituri cu 15% pentru profesori şi medici.

Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, a adoptat pe 25 octombrie Legea privind eliminarea a peste 100 de taxe, inclusiv taxa Radio-TV, iniţiată de Liviu Dragnea. Actul normativ, care duce la anularea a 102 taxe nefiscale, a fost adoptat în procedură de urgenţă în ambele camere al Parlamentului.

Din rândul celor 102 taxe propuse pentru a fi eliminate fac parte timbrul de mediu pentru autovehicule, 33 de taxe consulare şi de cetăţenie, 20 de taxe de la Registrul Comerţului, taxele radio-TV, taxa suplimentară pentru eliminarea paşaportului, 22 de taxe pentru pierderea sau modificarea actelor, 13 taxe extrajudiciare de timbru şi taxele pentru permisele de pescuit recreativ/sportiv.

Curtea Constituţională (CCR) a fost sesizată ulterior, în 15 noiembrie, de către preşedintele Klaus Iohannis cu privire la legea care elimină 102 taxe nefiscale, printre care şi taxa radio-tv, şeful statului argumentând că actul normativ încalcă mai multe articole din legea fundamentală. El a spus că dacă legea celor 102 taxe e retrimisă la mine, voi decide dacă o voi promulga sau nu.

Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, a adoptat pe 25 octombrie Legea privind eliminarea a peste 100 de taxe, inclusiv taxa Radio-TV, iniţiată de Liviu Dragnea. Actul normativ, care duce la anularea a 102 taxe nefiscale, a fost adoptat în procedură de urgenţă în ambele camere al Parlamentului.

Din rândul celor 102 taxe propuse pentru a fi eliminate fac parte timbrul de mediu pentru autovehicule, 33 de taxe consulare şi de cetăţenie, 20 de taxe de la Registrul Comerţului, taxele radio-TV, taxa suplimentară pentru eliminarea paşaportului, 22 de taxe pentru pierderea sau modificarea actelor, 13 taxe extrajudiciare de timbru şi taxele pentru permisele de pescuit recreativ/sportiv.

Curtea Constituţională (CCR) a fost sesizată ulterior, în 15 noiembrie, de către preşedintele Klaus Iohannis cu privire la legea care elimină 102 taxe nefiscale, printre care şi taxa radio-tv, şeful statului argumentând că actul normativ încalcă mai multe articole din legea fundamentală. El a spus că dacă legea celor 102 taxe e retrimisă la mine, voi decide dacă o voi promulga sau nu.

Preşedintele Klaus Iohannis a argumentat, în sesizarea trimisă CCR, două modalităţi de încălcare a Constituţiei: pe formă şi pe fond.

În ceea ce priveşte forma, Klaus Iohannis a arătat că Parlamentul a adoptat legea privind eliminarea a 102 taxe nefiscale fără a consulta Guvernul, ceea ce se traduce, în opinia şefului statului, prin încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat. “În cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificări bugetare, este necesar ca Parlamentul să solicite o informare din partea Guvernului”.

“Parlamentul nu poate prestabili modificarea cheltuielilor bugetare fără să ceară Guvernului o informare în acest sens. Dat fiind caracterul imperativ al obligaţiei de a cere informarea menţionată, rezultă că nerespectarea acesteia are drept consecinţă neconstituţionalitatea legii adoptate”, se arata în sesizarea trimisă de către preşedinte Curţii Constituţionale.

A doua serie de argumente prin care preşedintele Klaus Iohannis încearcă să demonstreze neconstituţionalitatea legii privind eliminarea a 102 taxe, vizează aspecte de fond.

Astfel, şeful statului a acuzat nerespectarea disciplinei fiscal-bugetare, prevăzută de legea fundamentală, de acte normative precum şi de jurisprudenţa CCR. “Măsurile adoptate vor produce consecinţe imediate, fiind afectată execuţia în curs a bugetului de stat. Totodată, legea cuprinde măsuri menite să atragă majorarea directă şi indirectă a cheltuielilor bugetare, precum şi măsuri menite să diminueze veniturile bugetare (…) În plus, legiuitorul trebuia să identifice în mod concret şi sursa de finanţare necesară pentru aplicarea legii”, se mai arata în sesizarea preşedintelui.

De asemenea, Klaus Iohannis a acuzat lipsa de predictibilitate şi coerenţă a legii privind eliminarea taxelor, ”deoarece nu cuprinde soluţii legislative cu privire la ansamblul efectelor pe care le vor produce măsurile instituite”.

Purtătorul de cuvânt al  preşedintelui, Mădălina Dobrovolschi, a declarat pentru MEDIAFAX că textul legii conţine indicii de neconstituţionalitate având în vedere “graba cu care a fost tratat acest subiect de catre Parlament si care indica un periculos populism electoral”.

Potrivit acesteia, reducerea taxelor este în esenţă o idee bună, dar “vorbim despre o lege cu un impact bugetar semnificativ, care chiar daca presupune efecte importante, nu s-a bucurat de etapa normala si necesara a unei dezbateri publice”.

“Domnul  presedinte, Klaus Iohannis, e un sustinator al ideii eliminarii unor taxe. Avem prea multe taxe, in esenta reducerea numarului lor este o idee buna. Cazul de fata este insa unul special. Vorbim despre o lege cu un impact bugetar semnificativ, care chiar daca presupune efecte importante, nu s-a bucurat de etapa normala si necesara a unei dezbateri publice. Este, asa cum a numit-o domnul presedinte o ‘modalitate heirupista, care e fundamental contraproductiva si daunatoare Romaniei”, a afirmat purtătorul de cuvânt

Tags: , , , , ,
Spitalul-Sanador

Majorările salariale din educaţie şi sănătate ar putea intra în vigoare din 1 ianuarie 2017

Majorările salariale din Educaţie şi Sănătate sunt constituţionale, a decis miercuri Curtea Constituţională a României, după ce legea de aprobare a OUG 20, adoptată în Parlament, a fost atacată atât de Guvernul României, cât şi de PNL, pe motiv că rapoarte au fost depuse târziu.

Premierul Dacian Cioloş a declarat în luna noiembrie că acţiunea priveşte legea şi nu ordonanţa în sine.

Comisiile reunite de buget şi muncă din Camera Deputaţilor au aprobat majorarea cu 15% a salariilor de bază din învăţământ începând cu 1 ianuarie 2017, amendamentul fiind votat de către parlamentarii PSD şi UDMR, liberalii absentând. Totodată, deputaţii din comisiile menţionate au mai aprobat şi plata sporurilor pentru personalul medical la nivelul anului 2016, nu 2009 cum era până acum, precum şi majorarea cu 25% a salariului de bază de încadrare de care beneficiază personalul din aparatul propriu al CNAS.

Ei au introdus în lege şi alte categorii de beneficiari. Astfel, în sistemul gradaţiilor de merit va fi inclus, alături de personalul didactic de predare, şi personalul de predare şi cercetare din universităţi, cel auxiliar din învăţământ şi asimilat acestuia, în care este inclus şi personalul din Bibliotecile Centrale Universitare, în urma unui amendament propus de preşedintele Federaţia Naţională Sindicală “Alma Mater”, Anton Hadăr.

Miercuri, Curtea Constituţională a amânat luarea unei decizii în legătură cu Legea celor 102 taxe şi impozite a lui Liviu Dragnea. O decizie în acest sens va fi luată vineri.

Dragnea: Dacă legea e promulgată rapid, intră în vigoare de la 1 ianuarie

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a salutat, miercuri, decizia CCR privind creşterea veniturilor cu 15% pentru angajaţii din sănătate şi educaţie, el arătând că are încredere că şeful statului, Klaus Iohannis, va promulga legea cât mai repede, astfel încât să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2017.

“Salut decizia CCR privind creşterea veniturilor cu 15% pentru angajaţii din sănătate şi educaţie! Avem încredere că preşedintele Iohannis va promulga legea cât mai repede, astfel încât aceste majorări să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2017″, a scris Dragnea pe Facebook.

El a menţionat că PSD a luat în calcul aceste majorări în proiectul de buget prezentat încă din campania electorală, aşa cum a luat în calcul şi creşterea salariului minim la 1.450 lei începând tot cu 1 ianuarie 2017.

Impactul bugetar anunţat de ministerul Finanţelor va fi de 4,8 miliarde de lei, dar econo­miştii cred că el va fi mult mai mare. Potrivit acestora, majo­ra­rea nu va avea influenţă asupra bugetului pe 2016, dar va face un an 2017 extrem de dificil, în condiţiile în care cheltuielile sunt deja la limită, potrivit unei analize realizate de Ziarul Financiar. 

„Impactul pentru 2017 este unul major. Repetăm greşelile din 2008, când felul în care s-a acţionat – un de­fi­cit bugetar de 5,5% din PIB, la o creş­tere economică de peste 8% – a fost ex­pre­sia unei iresponsabilităţi totale”, a co­men­tat economistul Ionuţ Dumitru.

Economistul Aurelian Dochia adaugă: „O să tragem ponoasele mai târziu, poate nu chiar ca în 2008 – 2009, pentru că nu suntem într-o conjunctură de criză. Însă riscurile sunt evidente. 2017 va fi un an cu multe semne de întrebare: este improbabil că vom mai avea o creştere economică de 5% ca în 2016, la care se adaugă toate presiunile pe buget decise în acest an. Este posibil ca peisajul favorabil să se schimbe ca urmare a depăşirii deficitului bugetar de 3% din PIB, prin urmare ratele de dobândă să se modifice, iar ratingul de ţară să fie pus sub semnul întrebării”.

Parlamentul face majorări de salarii în pofida legii responsabilităţii fiscal-bugetare (69/2010) care spune: “Nu se pot promova acte normative cu mai puţin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului guvernului, în conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituţia Ro­mâniei, re­publicată, care conduc la creşterea cheltuie­lilor de personal sau a pensiilor în sec­torul bugetar”. Le­gea a fost ela­borată tocmai pentru a preîn­tâmpina exce­sul din anii electo­rali 2008 – 2009. Însă încăl­ca­rea le­gilor se poate re­zol­va uşor, printr-o singură sintagmă: „Prin derogare de la legea X”.

De ce econo­miştii au o senzaţie de deja-vu în faţa deciziei Parla­mentului din aceste zile? În campania electorală din 2008 (alegeri legislative) şi apoi în cea din 2009 (alegeri prezi­denţiale) s-au întâmplat lucruri care au devenit în timp exemple de neadecvare. Pe fondul campaniei electorale, chel­tuielile de personal ale bugetului consolidat au crescut cu 72% într-un singur an, de la 25 de miliarde de lei în 2007 la 42 de miliarde în 2008. Efectul legilor de majorare a cheltuielilor adop­tate în 2008 s-a răsfrânt şi asupra anului 2009. Astfel, cheltuielile buge­tului cu sala­riile au crescut în 2009 cu încă aproa­pe 4 miliarde de lei, comparativ cu anul precedent, până la 46,7 miliar­de de lei, în total o creştere cu 87% faţă de 2007. Nu există date certe care să arate cât a fost influenţat cursul de această inundaţie de bani. A existat un „mix“, spune economistul Ionuţ Dumitru, între conjunctura internaţio­nală gravă şi politicile proaste luate de guvern.

Cert este că din septembrie 2008 pâ­nă în decembrie 2008, leul şi-a a pier­dut 7% din valoare, de la 3,62 lei/euro în septembrie până la 3,91 lei/euro în decembrie. Până în de­cem­brie 2009, când s-au încheiat alegerile prezi­denţiale, faţă de toamna lui 2008, când partidele au intrat în forţă în ale­geri, leul a pierdut 16,5% în faţa euro.

În acea perioadă, deficitul bugetar (ESA) s-a dublat de la 2,8% în 2007 la 5,5% în 2008, pentru a face încă un salt spectaculos în 2009, până la 9,5% din PIB, pe fondul crizei.

„Este o nesăbuinţă să ai un deficit bugetar de 5,5% din PIB (în 2008 – n.red.) la o creştere economică de 8,5%. Dacă nu exista acest derapaj în 2008, criza nu ar fi lovit atât de puternic. Exemplul Poloniei este de învăţătură: polonezii nu au căzut în recesiune pentru că nu au avut dezechilibrele macro pe care le-am avut noi”, comentează Ionuţ Dumitru.

Ce a urmat se ştie: tăieri de salarii, cu o explicaţie plastică a preşedintelui de atunci Traian Băsescu: statul este un om gras care s-a urcat în spatele unui om slab care este economia.

Guvernul liberal din 2008 al lui Popescu-Tăriceanu a refuzat formal majorarea salariilor din învăţământ cu 50%, cum cerea Parlamentul. Dar membrii guvernului care erau parlamentari şi parlamentarii liberali au votat „pentru”, la fel ca toţi ceilalţi. Majorările au fost anulate de guvernul Boc care i-a urmat lui Tăriceanu, dar profesorii şi alte categorii şi-au recâştigat drepturile salariale acordate de Parlament, în instanţă. Sunt decizii de plată în urma unor hotărâri jude­cătoreşti de 11 mld. lei, din care au fost plătite până acum 9 mld. lei.

„Scenariul se poate repeta. Guvernul ce va veni va constata că nu poate să plăti sumele pe care Parla­men­tul i le decide acum şi le anulează, dar oamenii recâştigă majorările în instanţe“, comentează Ionuţ Dumitru.

Tags: , , , , , , ,
ciolos_dragnea_92581400

Dacian Cioloș amână tăierea unor taxe, la cererea lui Liviu Dragnea

Guvernul Cioloș a decis amânarea cu un an a modificărilor Codului Fiscal, în sensul scăderii TVA, eliminării taxei pe stâlp și a supraccizei pe carburanți. Măsurile au fost cerute de Liviu Dragnea într-o discuție telefonică cu Dacian Cioloș.

Liviu Dragnea a declarat că l-a rugat pe actualul premier să amâne reducerea sau eliminarea a acestor taxe.

“I-am spus domnului Prim Ministru că noi vom aplica strict Programul de Guvernare prezentat în timpul campaniei electorale şi în acest sens i-am solicitat să analizeze posibilitatea prorogării pentru un an a unor prevederi din Codul Fiscal. Astfel, noi avem în program reducerea TVA la 18% de la 1 ianuarie 2018 dar în acelaşi timp păstrarea actualei cote de 20% în 2017 deoarece considerăm că reducerea doar cu 1 punct procentual a TVA-ului în acest an nu va aduce un avantaj nici companiilor dar nici consumatorilor. De asemenea, în ceea ce priveşte reducerea accizei la carburanţi constatăm că deşi preţul petrolului la nivel mondial este la minime istorice, în România preţul la pompă este cel mai mare din UE şi aici vorbim de preţul fără taxe, ceea ce mi se pare foarte greu de explicat.

După ce vom rezolva această situaţie împreună cu Consiliul Concurenţei vom reduce accizele cu 6% de la 1 ianuarie 2018 conform Programului nostru de Guvernare. Un alt punct al discuţiei a fost legat de taxa pe construcţii speciale care va trebui eliminată atunci când marile companii din România vor înţelege că profiturile obţinute în România trebuie plătite aici – mă refer la implementarea Directivei 1164 a CE sau alte măsuri care vor fi aprobate astfel încât companiile să verse impozitele în România dacă ele se realizează aici. I-am solicitat totodată domnului Premier să facă tot ceea ce se poate pentru a aduce o parte din cheltuielile de anul viitor în acest an. Aici vorbim de plata arieratelor, subvenţii agricole sau chiar contribuţia României la bugetul Uniunii Europene. Am solicitat lucrul acesta deoarece este clar că în acest an spaţiul fiscal rămas este mult peste ţintele stabilite la început de an. A rămas că dumnealui analizează şi ne va da un răspuns”, a spus Liviu Dragnea pentru stiripesurse.

Tags: , , , , , ,