Tag Archives: leu

lei-ron-bani

Reuters: Monedele est-europene se vor aprecia în următorul an, cu excepţia leului şi a dinarului sârbesc

Instabilitatea provocată pe piaţa globală de aprecierea dolarului nu va avea un efect de lungă durată asupra monedelor din Europa Centrală şi de Est, majoritatea urmând să se aprecieze în următoarele 12 luni, singurele excepţii urmând să fie leul românesc şi dinarul sârbesc, potrivit unui sondaj realizat de Reuters în rândul a 30 de analişti.

Inflaţia s-a menţinut moderată în pofida creşterii economice solide şi a majorării salariilor în cea mai mare parte a Europei Centrale, care are legături strânse cu zona euro şi este mai puţin vulnerabilă la fluctuaţiile preţurilor mărfurilor comparativ cu alte regiuni emergente.

Cele mai importante monede din estul Uniunii Europene au atins în această lună minime ale mai multor luni faţă de euro, ca efect al majorării dobânzilor în Statele Unite şi al aprecierii dolarului, evoluţii care au declanşat vânzări de active pe pieţele emergente.

Estimările medii făcute în cursul unui sondaj care a avut loc în perioada 3-9 mai arată că coroana cehă se va aprecia în următorul an cu 3% faţă de euro, raportat la închiderea tranzacţiilor de miercuri, la 24,844 unităţi pentru un euro.

Zlotul polonez se va aprecia, potrivit estimărilor, cu 2,2%, la 4,17 unităţi pentru un euro, iar forintul unguresc cu 1,3%, la 311,36 unităţi pentru un euro.

Leul românesc şi dinarul sârbesc, care în acest an au avut performanţe mai bune faţă de restul monedelor din regiune, se vor deprecia în următoarele 12 luni  cu 0,9%, respectiv cu 1,3%, conform previziunilor analiştilor.

Leul şi dinarul s-ar putea deprecia în continuare în următoarele săptămâni, potrivit sondajului, în timp ce coroana, forintul şi zlotul se vor aprecia cu circa 1% până la sfârşitul acestei luni.

Analiştii se aşteaptă ca zlotul şi coroana să aibă o evoluţie similară, chiar dacă politicile monetare ale celor două ţări sunt divergente.

Banca centrală a Cehiei, care are cea mai sscăzută ţintă de inflaţie din regiune, de 2%, a început să majoreze dobânzile în august anul trecut.

Băncile centrale din Polonia şi Ungaria au semnalat că ar putea menţine dobânzile la minime record timp de mai mulţi ani.

 

Tags: , , , ,
cod-fiscal

La cât vor ajunge cursul euro-leu şi ROBOR, în 2018. Previziunile analiştilor CFA

Analiştii financiari certificaţi (Certified Financial Analists – CFA) se aşteaptă ca în acest an cursul să treacă pragul de 4,7 lei/euro, indicele ROBOR la 3 luni să urce spre 3% şi ca inflaţia în următoarele 12 luni să crească la 3,7%, arată un sondaj publicat luni de CFA România.

„În luna ianuarie 2018, indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a crescut cu 5 puncte până la valoarea de 46 puncte. Această evoluţie s-a datorat componenţei de anticipaţii a indicatorului. Astfel, indicatorul condiţiilor curente s-a redus, cu 1,8 puncte, până la valoarea de 57,2 puncte, în timp ce indicatorul anticipaţiilor a crescut cu 8,4 puncte până la valoarea de 40,4 puncte”, se arată într-un comunicat al organizaţiei.

În ceea ce priveşte cursul de schimb, „este de remarcat că peste 90% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4.7168 (în creştere cu 170 pips faţă de valoarea înregistrată în exerciţiul anterior), în timp ce pentru orizontul de 12 luni valorea medie a cursului anticipat este de 4.7643 (valoare în creştere cu 215 pips faţă de cea înregistrată în luna anterioară)”.

Potrivit CFA, „sunt de remarcat (consistente cu anticipaţiile de majorare a raţei inflaţiei) anticipaţiile de majoare a ratelor de dobândă (faţă de valorile actuale) la leu atât pentru scadenţele pe termen scurt (3 luni), cât şi pentru cele pe termen mediu (5 ani), 97%, şi respectiv 92% dintre participanţii la sondaj anticipând această evoluţie”. Astfel, „rata medie a ROBOR cu scadenţă de 3 luni anticipată peste 12 luni este 2,95% (comparativ cu o valoare de 3,21% înregistrată în exerciţiul anterior), iar yield-ul la obligaţiunile suverane denominate în lei cu scadenţă de 5 ani este de 4,60% (comparative cu valoarea de 4,48% înregistrată în exerciţiul anterior)”, arată datele sondajului.

Indicatorul de încredere macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la condiţiile curente-referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii şi anticipaţiile, pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie.

Potrivit CFA, p lângă întrebările necesare pentru calculul indicatorului de încredere macroeconomică, sondajul evaluează şi anticipaţiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rată inflaţiei, raţele de dobândă, cursul de schimb leu/euro, indicele bursier BET, condiţiile macroeconomice globale şi preţul petrolului.

Administrat de către CFA Institute, programul CFA este un program post-universitar, care pregăteşte şi testează candidaţii în domeniul eticii şi standardelor profesionale, analizei situaţiilor financiare, economiei, managementului de portofoliu, analizei şi evaluării diverselor instrumente financiare şi de investiţii.

Astăzi, în lume, există peste 140.000 de deţinători ai acestui titlu, majoritatea fiind afiliaţi la cele 147 societăţi membre ale CFA Institute.

CFA România este asociaţia profesioniştilor în investiţii din România, în mare parte deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA®), calificare administrată de CFA Institute (UŞĂ). CFA România este una dintre cele 147 de societăţi membre ale CFA Institute. În prezent, CFA România are peste 215 membri, majoritatea deţinători ai titlului de Chartered Financial Analyst (CFA®) sau candidaţi pentru unul din cele 3 nivele ale examinării care conduce la acordarea acestui titlu. Profesioniştii care sunt membri CFA România lucrează pentru instituţii de reglementare, instituţii supranaţionale, instituţii bancare, firme de asigurări, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanţă, sectorul public, instituţii de învăţământ, companii care activează în diverse sectoare economice etc.

De asemenea, „rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (februarie 2019/februarie 2018) a înregistrat o valoare medie de 3,71% (valoare relativ similară cu de cea înregistrată în exerciţiul anterior). Peste 90% dintre participanţi anticipează o majorare a raţei inflaţiei în următoarele 12 luni”.

Ca urmare, pentru scadenţele pe termen scurt, sunt anticipate dobânzi real-negative, în sensul că bonusurile oferite de bănci vor fi depăşite, procentual, de rata inflaţiei.

Indicatorul CFA România de Încredere Macroeconomică, a fost lansat de către CFA România în luna mai 2011, reprezentând un indicator prin care cuantifică anticipaţiile analiştilor finaniari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.

Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni iar participanţii sunt membri ai CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenelor CFA.

Tags: , , , , ,
BCR - ATM - LEU NOU

Leul se depreciază din cauza dezechilibrelor economice şi politice

Deprecierea leului, consemnată în ultimele zile, are loc pe fondul dezechilibrelor din economie şi din viaţa politică, iar dacă acestea vor persista euro ar putea ajunge la 4,75 lei, a declarat pentru MEDIAFAX analistul economic Dragoş Cabat.

„Asupra cursului acţionează mai multe cauze, cea mai importantă fiind majorarea deficitelor din economie – deficitul bugetar, deficitul de cont curent şi cel comercial. Dezechilibrele acestea şi – evident – cele politice depreciază leul. Deficitul bugetar determină Guvernul să se împrumute tot mai mult, importurile cresc faţă de importuri şi toate acestea duc la o cerere tot mai mare de valută. Iar cererea de valută scumpeşte valuta”, a explicat Dragoş Cabat.

„Dacă aceste dezechilibre vor persista, în perioada următoare vom rămâne pe acest trend de depreciere şi ne îndreptăm spre cotaţia de 4,75 lei/euro, cel puţin, până spre jumătatea acestui an. Sau mai devreme, dacă balanţele economiei nu se stabilizează”, a mai spus analistul. El a arătat că Guvernul are nevoie de tot mai mulţi bani, lucru care îl determină să se împrumute, ceea ce va finfluenţa, de asemenea, evoluţia cursului valutar.

Referindu-se la comportamentul Băncii Naţionale, Dragoş Cabat consideră că aceasta „nu mai susţine cursul, pentru că asta ar însemna să consume bani din rezerva valutară doar pentru un control temporar”.

Euro a fost cotat marţi la un nou maxim istoric, al treilea la rând, cotaţia oficială afişată de Banca Naţională a României (BNR) fiind de 4,6679 lei/euro, în creştere cu 0,05% faţă de valoarea din ziua precedentă.

Vineri, 19 ianuarie, moneda europeană a depăşit, în premieră, pragul de 4,66 lei.

Pe piaţa valutară interbancară moneda europeană a oscilat marţi între 4,6645 şi 4,6698 lei, având însă şi momente când a trecut pragul de 4,67 lei/euro.

Tags: , , , , ,
152049_euro_billete_cambio.jpg_1328648940

Euro creşte spre 4,64 lei

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat vineri un curs de referinţă de 4,6365 lei/euro, în creştere cu 0,13% faţă de nivelul atins joi, în linie cu tendinţa regională.

Joi, euro a ajuns la nivelul de 4,6304 lei.

Vineri, leu s-a depreciat în raport cu euro, în linie cu tendinţa regională. Alte monede din regiune, precum zlotul plonez şi forintul maghiar, s-au depreciat în faţa euro.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, s-a apreciat de la 3,8425 lei la 3,8484 lei.

Cursul francului elveţian a crescut de la 3,9389 lei la 3,9394 lei.

 

Tags: , , , ,
152049_euro_billete_cambio.jpg_1328648940

Curs valutar: Leul continuă să se deprecieze, pentru a treia zi consecutiv

Cotaţia oficială afişată vineri, la ora 13.00, de Banca Naţională a României este de 4,6390 lei/euro, după ce euro a depăşit oficial pragul de 4,6 lei miercuri şi apoi a urcat la 4,6267 lei, în şedinţa de joi. Potrivit jurnaliştilor de la Ziarul Financiar, principalele cauze sunt deficitul comercial şi revoluţia fiscală.

Nivelul de peste 4,6 lei/euro nu a mai fost atins în ultimii cinci ani şi patru luni, din săptămâna 23-27 iulie 2012, când a fost atins şi maximul istoric de 4,6397 lei/euro.

Deprecierea monedei naţionale până peste pragul de 4,6 lei/euro a venit, miercuri, atât pe fondul incertitudinilor fiscale, cât şi al mesajului de relaxare a abordării faţă de cursul de schimb, transmis de banca centrală, declara, pentru MEDIAFAX, miercuri, analistul financiar Claudiu Cazacu.

Referindu-se la posibilele evoluţii în perioada imediat următoare, analistul a arătat că riscurile sunt „mai degrabă spre deprecierea leului decât spre apreciere”. „Tendinţele speculative nu vor duce neapărat la o depreciere ultrarapidă, dar eventualele reveniri sub pragul de 4,6 vor mai fi doar temporare. De acum discutăm de un nou palier al cotaţiilor – între 4,6 şi 4,7 lei/euro”, a mai spus Claudiu Cazacu.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, joi, că spre deosebire de monedele ţărilor vecine, leul românesc are o tendinţă de depreciere care este de durată mai mare, iar presiunea pe depreciere vine din deteriorarea balanţei comerciale.

Membrii Guvernului au adoptat, în şedinţa de miercuri, ordonanţa de urgenţă prin care este modificat Codul Fiscal, prevederile urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018.

Tags: , , ,
lei-ron-bani

Analiştii CFA România se aşteaptă la creşterea dobânzilor şi deprecierea leului, în următoarele 12 luni

Analiştii CFA România anticipează deprecierea leului şi majorarea ratelor de dobândă la leu în următoarele 12 luni. În ceea ce priveşte indicatorul de creştere economică, acesta a scăzut cu 6,6 puncte în iunie 2017, faţă de luna anterioară, la valoarea de 60,0 puncte, a transmis instituţia.

Scăderea indicatorului de încredere macroeconomică a fost generată de ambele componente ale sale. Indicatorul condiţiilor curente a fost de 76,2 puncte, valoare în scădere cu 7,6 puncte, în timp ce indicatorul anticipaţiilor a scăzut cu 6,1 puncte până la valoarea de 51,8 puncte.

„În ceea ce priveste cursul de schimb EUR/RON, este de remarcat că peste 70% din participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel, valorile mediane ale anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni au consemnat un curs anticipat de 4.6000 (valoare în crestere cu 350 pips faţă de cea înregistrată în exerciţiul anterior), în timp ce pentru orizontul de 12 luni au consemnat un curs anticipat de 4.6000 (valoare similară cu cea înregistrată în exerciţiul anterior)”, se arată în comunicatul transmis.

Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (iulie 2018/iulie 2017) a înregistrat o valoare mediană de 2,00% (valoare similară cu cea înregistrată în exerciţiul anterior), precizează CFA România.

„Sunt de remarcat anticipaţiile de majoare a ratelor de dobândă la leu atât pentru scadenţele pe termen scurt (3 luni) cât şi pentru cele pe termen mediu (5 ani), 90%, respectiv 95% din participanţii la sondaj anticipând această evoluţie”, menţionează CFA.

Indicatorul CFA România de Încredere Macroeconomică a fost lansat de către CFA România în luna mai 2011 reprezentând un indicator prin care doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.

Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni, iar participanţii sunt membri ai CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenelor CFA. Indicatorul de încredere macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la condiţiile curente (referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii) şi anticipaţiile, pentru un orizont de timp de un an, pentru mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie.

Administrat de către CFA Institute, programul CFA este un program post-universitar care pregăteşte şi testează candidaţii în domeniul eticii şi standardelor profesionale, analizei situaţiilor financiare, economiei, managementului de portofoliu, analizei şi evaluării diverselor instrumente financiare şi de investiţii.

Astăzi, în lume, există peste 140.000 de deţinători ai acestui titlu, majoritatea fiind afiliaţi la cele 147 societăţi membre ale CFA Institute. În prezent, CFA România are peste 210 membri, majoritatea deţinători ai titlului de Chartered Financial Analyst sau candidaţi pentru unul din cele 3 nivele ale examinării care conduce la acordarea acestui titlu.

Profesioniştii care sunt membri CFA România lucrează pentru instituţii bancare, firme de asigurări, firme de intermediere de valori mobiliare, de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanţă etc.

Tags: , , ,
isarescu_foto_jurnalul.ro

Mugur Isărescu despre leu: Este unde trebuie

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a afirmat, miercuri, la o conferință organizată de BNR și Banca Europeană de Investiții că românii nu sunt un caz unic și nici nu mai trebuie să creadă că leul se va deprecia continuu, cursul de schimb fiind unde trebuie.

“Nu suntem noi românii un caz unic și nici nu trebuie să mai credem ba că suntem o țară cu inflație care nu se putea rezolva ba că leul se va deprecia continuu. Uitați că am avut inflație negativă chiar dacă a fost determinată de unele politici fiscale. Inflația este scăzută. Leul nu se depreciază. Este unde trebuie. Cred că am scăpat de foarte multe marote, idei fixe ale trecutului și suntem o țară normală, europeană, să spunem așa. Și în domeniul politic și social nu suntem departe de o anumită frecvență, poate suntem mai emoționali așa”, a spus Mugur Isărescu, potrivit Agerpres.

Tags: , , ,
bani ron

BNR – tensiunilor politice asupra cursului valutar: Leul s-a depreciat cu doar trei bani în patru zile grele pe o piaţă valutară stabilă

Criza guvernamentală şi-a arătat colţii joia trecută şi, potrivit unui mai vechi obicei, unul dintre primele efecte au fos căutat pe piaţa valutară. Gest firesc, desigur, pentru că e vorba de o piaţă vie şi sensibilă, care nu putea să rămână inertă într-un astfel de moment. Şi n-a rămas. Cursul leu-euro a reacţionat prompt.

Criza guvernamentală şi-a arătat colţii joia trecută şi, potrivit unui mai vechi obicei, unul dintre primele efecte au fos căutat pe piaţa valutară. Gest firesc, desigur, pentru că e vorba de o piaţă vie şi sensibilă, care nu putea să rămână inertă într-un astfel de moment. Şi n-a rămas. Cursul leu-euro a reacţionat prompt.

Întrebarea este cum a reacţionat. Joi 15 iunie, faţă de miercuri, leul s-a depreciat cu doi bani. De la 4,56 lei pentru un euro la 4,58. Probă de reacţie moderată. Şi care, în niciun caz, nu justifica alarma trasă de numeroşi comentatori tv, cum că… piaţa valutară se prăbuşeşte.

Or, nu doar că nu s-a prăbuşit, dar nici măcar nu s-a destabilizat. În următoarele zile bancare – vineri 16 iunie şi luni 19 iunie – cursul a rămas nemodificat. Marţi 20 iunie însă, când la ora 13 Banca Naţională a comunicat cursul pe care l-a calculat, cuvântul prăbuşire a revenit în agitaţia publică. O prăbuşire cu… un singur ban.

Dar să trec la analiză. O judecată sănătoasă – şi serioasă – nu admite verdicte pe baza analizei unei perioade de patru zile bancare. E nevoie să fie analizate serii lungi de fapte şi de cifre.

Să vedem totuşi ce s-a întâmplat marţi 20 iunie. Voi nota că în toată zona noastră, pe pieţele valutare vecine, monedele locale s-au depreciat. Şi nici măcar nu se poate spune că deprecierea de la noi a fost mai drastică decât deprecierea lor. Deprecierile altor monede regionale au atins chiar cote relativ mai mari: 0,32 la sută în Polonia, 0,21 în Ungaria şi 0,48 la sută în Cehia, în timp ce căderea leului a fost de 0,21 la sută. Poate fi însă relevantă o singură zi? Fireşte că nu. Şi nici comparaţia cu ţările vecine nu e relevantă pentru reacţia pieţei noastre la criza guvernamentală. E prea devreme pentru concluzii.

Şi totuşi, de nenumărate ori în aceste zile am fost întrebat dacă Banca Naţională va interveni în zilele următoare. Întrebarea nu are răspuns. Vocile de la BNR vor repeta plictisitor: „Nu comentăm intervenţiile de pe piaţa valutară”. Nu din secretomanie. Motivul e altul: pentru a nu influenţa piaţa; sau, mai exact, pentru a n-o deruta. Adevărul este că nicio bancă centrală nu-şi comentează intervenţiile pe piaţa valutară.

Citeşte articolul complet pe ZF

 

Tags: , , ,