Tag Archives: leu

152049_euro_billete_cambio.jpg_1328648940

Curs valutar: Leul continuă să se deprecieze, pentru a treia zi consecutiv

Cotaţia oficială afişată vineri, la ora 13.00, de Banca Naţională a României este de 4,6390 lei/euro, după ce euro a depăşit oficial pragul de 4,6 lei miercuri şi apoi a urcat la 4,6267 lei, în şedinţa de joi. Potrivit jurnaliştilor de la Ziarul Financiar, principalele cauze sunt deficitul comercial şi revoluţia fiscală.

Nivelul de peste 4,6 lei/euro nu a mai fost atins în ultimii cinci ani şi patru luni, din săptămâna 23-27 iulie 2012, când a fost atins şi maximul istoric de 4,6397 lei/euro.

Deprecierea monedei naţionale până peste pragul de 4,6 lei/euro a venit, miercuri, atât pe fondul incertitudinilor fiscale, cât şi al mesajului de relaxare a abordării faţă de cursul de schimb, transmis de banca centrală, declara, pentru MEDIAFAX, miercuri, analistul financiar Claudiu Cazacu.

Referindu-se la posibilele evoluţii în perioada imediat următoare, analistul a arătat că riscurile sunt „mai degrabă spre deprecierea leului decât spre apreciere”. „Tendinţele speculative nu vor duce neapărat la o depreciere ultrarapidă, dar eventualele reveniri sub pragul de 4,6 vor mai fi doar temporare. De acum discutăm de un nou palier al cotaţiilor – între 4,6 şi 4,7 lei/euro”, a mai spus Claudiu Cazacu.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, joi, că spre deosebire de monedele ţărilor vecine, leul românesc are o tendinţă de depreciere care este de durată mai mare, iar presiunea pe depreciere vine din deteriorarea balanţei comerciale.

Membrii Guvernului au adoptat, în şedinţa de miercuri, ordonanţa de urgenţă prin care este modificat Codul Fiscal, prevederile urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018.

Tags: , , ,
lei-ron-bani

Analiştii CFA România se aşteaptă la creşterea dobânzilor şi deprecierea leului, în următoarele 12 luni

Analiştii CFA România anticipează deprecierea leului şi majorarea ratelor de dobândă la leu în următoarele 12 luni. În ceea ce priveşte indicatorul de creştere economică, acesta a scăzut cu 6,6 puncte în iunie 2017, faţă de luna anterioară, la valoarea de 60,0 puncte, a transmis instituţia.

Scăderea indicatorului de încredere macroeconomică a fost generată de ambele componente ale sale. Indicatorul condiţiilor curente a fost de 76,2 puncte, valoare în scădere cu 7,6 puncte, în timp ce indicatorul anticipaţiilor a scăzut cu 6,1 puncte până la valoarea de 51,8 puncte.

„În ceea ce priveste cursul de schimb EUR/RON, este de remarcat că peste 70% din participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel, valorile mediane ale anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni au consemnat un curs anticipat de 4.6000 (valoare în crestere cu 350 pips faţă de cea înregistrată în exerciţiul anterior), în timp ce pentru orizontul de 12 luni au consemnat un curs anticipat de 4.6000 (valoare similară cu cea înregistrată în exerciţiul anterior)”, se arată în comunicatul transmis.

Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (iulie 2018/iulie 2017) a înregistrat o valoare mediană de 2,00% (valoare similară cu cea înregistrată în exerciţiul anterior), precizează CFA România.

„Sunt de remarcat anticipaţiile de majoare a ratelor de dobândă la leu atât pentru scadenţele pe termen scurt (3 luni) cât şi pentru cele pe termen mediu (5 ani), 90%, respectiv 95% din participanţii la sondaj anticipând această evoluţie”, menţionează CFA.

Indicatorul CFA România de Încredere Macroeconomică a fost lansat de către CFA România în luna mai 2011 reprezentând un indicator prin care doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.

Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni, iar participanţii sunt membri ai CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenelor CFA. Indicatorul de încredere macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la condiţiile curente (referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii) şi anticipaţiile, pentru un orizont de timp de un an, pentru mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie.

Administrat de către CFA Institute, programul CFA este un program post-universitar care pregăteşte şi testează candidaţii în domeniul eticii şi standardelor profesionale, analizei situaţiilor financiare, economiei, managementului de portofoliu, analizei şi evaluării diverselor instrumente financiare şi de investiţii.

Astăzi, în lume, există peste 140.000 de deţinători ai acestui titlu, majoritatea fiind afiliaţi la cele 147 societăţi membre ale CFA Institute. În prezent, CFA România are peste 210 membri, majoritatea deţinători ai titlului de Chartered Financial Analyst sau candidaţi pentru unul din cele 3 nivele ale examinării care conduce la acordarea acestui titlu.

Profesioniştii care sunt membri CFA România lucrează pentru instituţii bancare, firme de asigurări, firme de intermediere de valori mobiliare, de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanţă etc.

Tags: , , ,
isarescu_foto_jurnalul.ro

Mugur Isărescu despre leu: Este unde trebuie

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a afirmat, miercuri, la o conferință organizată de BNR și Banca Europeană de Investiții că românii nu sunt un caz unic și nici nu mai trebuie să creadă că leul se va deprecia continuu, cursul de schimb fiind unde trebuie.

“Nu suntem noi românii un caz unic și nici nu trebuie să mai credem ba că suntem o țară cu inflație care nu se putea rezolva ba că leul se va deprecia continuu. Uitați că am avut inflație negativă chiar dacă a fost determinată de unele politici fiscale. Inflația este scăzută. Leul nu se depreciază. Este unde trebuie. Cred că am scăpat de foarte multe marote, idei fixe ale trecutului și suntem o țară normală, europeană, să spunem așa. Și în domeniul politic și social nu suntem departe de o anumită frecvență, poate suntem mai emoționali așa”, a spus Mugur Isărescu, potrivit Agerpres.

Tags: , , ,
bani ron

BNR – tensiunilor politice asupra cursului valutar: Leul s-a depreciat cu doar trei bani în patru zile grele pe o piaţă valutară stabilă

Criza guvernamentală şi-a arătat colţii joia trecută şi, potrivit unui mai vechi obicei, unul dintre primele efecte au fos căutat pe piaţa valutară. Gest firesc, desigur, pentru că e vorba de o piaţă vie şi sensibilă, care nu putea să rămână inertă într-un astfel de moment. Şi n-a rămas. Cursul leu-euro a reacţionat prompt.

Criza guvernamentală şi-a arătat colţii joia trecută şi, potrivit unui mai vechi obicei, unul dintre primele efecte au fos căutat pe piaţa valutară. Gest firesc, desigur, pentru că e vorba de o piaţă vie şi sensibilă, care nu putea să rămână inertă într-un astfel de moment. Şi n-a rămas. Cursul leu-euro a reacţionat prompt.

Întrebarea este cum a reacţionat. Joi 15 iunie, faţă de miercuri, leul s-a depreciat cu doi bani. De la 4,56 lei pentru un euro la 4,58. Probă de reacţie moderată. Şi care, în niciun caz, nu justifica alarma trasă de numeroşi comentatori tv, cum că… piaţa valutară se prăbuşeşte.

Or, nu doar că nu s-a prăbuşit, dar nici măcar nu s-a destabilizat. În următoarele zile bancare – vineri 16 iunie şi luni 19 iunie – cursul a rămas nemodificat. Marţi 20 iunie însă, când la ora 13 Banca Naţională a comunicat cursul pe care l-a calculat, cuvântul prăbuşire a revenit în agitaţia publică. O prăbuşire cu… un singur ban.

Dar să trec la analiză. O judecată sănătoasă – şi serioasă – nu admite verdicte pe baza analizei unei perioade de patru zile bancare. E nevoie să fie analizate serii lungi de fapte şi de cifre.

Să vedem totuşi ce s-a întâmplat marţi 20 iunie. Voi nota că în toată zona noastră, pe pieţele valutare vecine, monedele locale s-au depreciat. Şi nici măcar nu se poate spune că deprecierea de la noi a fost mai drastică decât deprecierea lor. Deprecierile altor monede regionale au atins chiar cote relativ mai mari: 0,32 la sută în Polonia, 0,21 în Ungaria şi 0,48 la sută în Cehia, în timp ce căderea leului a fost de 0,21 la sută. Poate fi însă relevantă o singură zi? Fireşte că nu. Şi nici comparaţia cu ţările vecine nu e relevantă pentru reacţia pieţei noastre la criza guvernamentală. E prea devreme pentru concluzii.

Şi totuşi, de nenumărate ori în aceste zile am fost întrebat dacă Banca Naţională va interveni în zilele următoare. Întrebarea nu are răspuns. Vocile de la BNR vor repeta plictisitor: „Nu comentăm intervenţiile de pe piaţa valutară”. Nu din secretomanie. Motivul e altul: pentru a nu influenţa piaţa; sau, mai exact, pentru a n-o deruta. Adevărul este că nicio bancă centrală nu-şi comentează intervenţiile pe piaţa valutară.

Citeşte articolul complet pe ZF

 

Tags: , , ,