Tag Archives: legile justitiei

Justitie-31

Raportul MCV menţionează tensiunile provocate de OUG 13 şi modificările la legile Justiţiei

Raportul privind progresele României în cadrul mecanismului de Cooperare şi Verificare menţionează tensiunile şi efectele Ordonanţei 13, emisă de Guvern în iarna acestui an. Legat de modificările la legile Justiţiei, Comisia Europeană insistă asupra importanţei avizului Comisiei de la Veneţia.

“În ciuda angajamentului asumat de Guvern de a încerca finalizarea MCV cât mai curând posibil, progresele referitoare la abordarea recomandărilor MCV din ianuarie 2017 au fost afectate de situaţia politică. Într-o perioadă de nouă luni de la raportul din ianuarie 2017, în România s-au succedat două guverne, în timp ce tensiunile crescânde dintre puterile statului (Parlament, Guvern şi sistemul judiciar) au îngreunat tot mai mult cooperarea dintre acestea”, se arată în raportul MCV, publicat miercuri.

Documentul face referire şi la Ordonanţa de Urgenţă nr 13, care a provocat proteste ample la începutul acestui an.

“Progresele pe care instituţiile judiciare au continuat să le înregistreze în lupta împotriva corupţiei au fost în mare parte puse sub semnul întrebării de evenimente precum adoptarea în ianuarie 2017 de către Guvernul anterior a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului vizând dezincriminarea anumitor infracţiuni de corupţie, cum ar fi abuzul în serviciu, şi a unei propuneri de act normativ vizând graţierea. Aceste măsuri au fost contestate prin proteste pe scară largă în întreaga ţară. Deşi ordonanţa de urgenţă a fost abrogată de Guvern şi, de asemenea, de Parlament, în urma acestor evenimente au rămas îndoieli în spaţiul public”, arată raportul MCV.

Nu sunt ignorate nici modificările la legile Justiţiei propuse de Tudorel Toader şi reacţiile negative care au apărut odată cu punerea în discuţie a acestora.

“Atunci când a fost consultat, Consiliul Superior al Magistraturii a respins de două ori proiectele de modificări, identificând aspecte precum independenţa sistemului judiciar. Preşedintele României şi societatea civilă au exprimat, de asemenea, preocupări. A fost emisă şi o petiţie prin care se solicita respectarea avizului emis de Consiliul Superior al Magistraturii, semnată de o majoritate a magistraţilor din România. Cele trei legi ale justiţiei, care datează din 2004, reglementează statutul judecătorilor şi al procurorilor, precum şi organizarea şi funcţionarea instanţelor, a parchetelor şi chiar a Consiliului Superior. Acestea au un impact direct asupra independenţei sistemului judiciar şi a sistemului de justiţie în sens mai larg; legile ca atare au reprezentat un element important în evaluarea pozitivă efectuată de către Comisie în luna ianuarie. (…) Reacţia negativă puternică din partea sistemului judiciar şi din partea unor părţi ale societăţii civile s-a concentrat în special asupra chestiunii referitoare la independenţa sistemului judiciar. Capacitatea Guvernului şi a Parlamentului de a asigura un proces legislativ deschis, transparent şi constructiv cu privire la legile justiţiei va fi esenţială”.

Recomandarea oficialilor Comisiei Europene este ca modificările la pachetul de legi să se facă ţinând seama de avizul Comisiei de la Veneţia.

“De exemplu, declaraţii publice din partea autorităţilor conform cărora întregul sistem judiciar este disfuncţional sau status quo-ul trebuie să fie „readus la normalitate”. Acest lucru este în contradicţie cu constatările pozitive ale Comisiei cu privire la rolul magistraturii în ceea ce priveşte continuarea reformei susţinute de Consiliu, precum şi cu necesitatea de a respecta independenţa sistemului judiciar”, mai arată MCV.

 

Tags: , , , ,
Justitie-31

Recomandarea Bruxelles-ului pentru modificarea Legilor justiţiei: Avizul Comisiei de la Veneţia

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene (CE), Frans Timmermans, i-a recomandat ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, în întrevederea avută marţi la Bruxelles, să aştepte avizul Comisiei de la Veneţia privind procedura de numire a procurorilor de rang înalt, a anunţat, miercuri, Tudorel Toader.

Ministrul Justiţiei a anunţat că a discutat, punctual, în amănunt, cu prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, cele mai sensibile propuneri din proiectul de lege pentru modifcarea legilor justiţiei. Una dintre a vizat şi procedura de numire a procurorilor şefi de parchete.

“O temă sensibilă care a fost discutată, aceea privind procedura de numire a procurorilor de rang înalt. Avem MCV-ul, avem cele 12 recomandări. Faptul că sunt 12 nu înseamnă că există o ierarhie, că e prima, că e a 12-a, au egală măsură, aceeaşi importanţă şi cu aceeaşi obligaţie ne îndeplinim respectivele condiţionalităţi. Recomandarea numărul 1 spune că trebuie să găsim o modalitate transparentă, robustă de numire a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin consultarea Comisiei de la Veneţia. Ştiţi că am redactat la nivelul ministerului Justiţiei un draft de solicitare de aviz, care se află în momentul acesta la comisia specială, pentru modificarea codurilor, legilor justiţiei. Discuţia cu Timmermans, cu prim-vicepreşedintele, referitoare la avizul Comisiei de la Veneţia, are în vedere această primă recomandare, aviz privind procedura de numire a procurorilor de rang înalt”, a declarat, miercuri, ministrul Justiţiei.

Tudorel Toader a precizat că a fost discutat la Bruxelles şi statutul Inspecţiei Judiciare, respectiv cele trei variante posibile şi anume Inspecţia Judiciară să rămână la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Inspecţia Judiciară să treacă la Ministerul Justiţiei sau să devină o autoritate autonomă, cu statut distinct.

“În proiectul de modificare pe care l-am redactat la Ministerul Justiţiei, am propus această a treia variantă, ca Inspecţia Judiciară să fie reglementată distinct, ca o instituţie, o autoritate autonomă, independentă, care să-şi respecte rolul constituţional pe care îl are“, a mai spus Tudorel Toader.

Şi pragul privind abuzul în serviciu a fost discutat de Tudorel Toader cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, şi în acest caz fiind recomandată consultarea Comisiei de la Veneţia.

“O altă temă pe care am discutat-o şi referitor la care urmează să primim punctul de vedere al Comisiei se referă la conţinutul posibil pe care urmează să îl aibă infracţiunea de abuz în serviciu, iar pe cale de consecinţă şi de neglijenţă în serviciu. Adică acel prag, prag despre care totdeauna am spus că trebuie să fie rezonabil, dar prag care trebuie să respecte exigenţele deciziei Curţii Constituţionale şi, în acelaşi timp, ne raportăm la directiva europeană”, a completat ministrul Justiţiei.

Ministrul Justiţiei a mai prezentat, în cadrul discuţiilor de la Bruxelles, principalele repere ale foii de parcurs pentru îndeplinirea exigenţelor hotărârii Curţii Europene ale Drepturilor Omului cu privire la condiţiile din penitenciare.

„Am prezentat măsurile pe care le avem în vedere, de ordin logistic-administrativ – construcţia celor două penitenciare, modernizări, extinderea altor pavilioane. Pe de altă parte măsurile normative legislative pe care le avem în vedere pentru ca împreună cele două să ne permită îndeplinirea cerinţelor hotărârii pilot şi rezolvarea problemelor din penitenciar”, a explicat Tudorel Toader.

Consiliul Superior al Magistraturii ar putea da, joi, un aviz consultativ pe proiectul de legi al justiţiei, modificat substanţial în Parlament, faţă de varianta iniţială transmisă de ministerul Justiţiei.

Tags: , , , , ,
Justitie-31

Proiectul de modificare a legilor justiţiei a fost publicat

Ministerul Justiţiei a publicat pe site proiectul de modificare a legilor justiţiei. Candidaţii la posturile de procuror-şef al PICCJ, DNA şi DIICOT vor susţine un interviu în faţa ministrului Justiţiei, arată una dintre prevederi.

VEZI AICI PROIECTUL DE MODIFICARE A LEGILOR JUSTIŢIEI

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de către Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori, la propunerea ministrului Justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de procuror, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. (…) Procurorii participanţi la selecţie susţin în faţa ministrului Justiţiei un interviu în cadrul căruia prezintă proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care şi-au depus candidatura”, se arată în articolul 54 al proiectului de lege, publicat miercuri pe site-ul Ministerului Justiţiei.

Propunerea legislativă mai arată că, în cadrul interviului, ministrul va evalua cunoştinţele specifice funcţiei, viziunea candidatului cu privire la organizarea instituţiei la care doreşte să activeze, aptitudinile manageriale sau cele de comunicare, de analiză, de adaptare sau de strategie.

De asemenea, ministrul va cântări şi motivaţia, conduita, integritatea şi deontologia profesională a procurorului, rezultate din documentaţia depusă de către acesta la dosarul de selecţie.

„(1) Pentru fiecare dintre funcţiile de conducere, ministrul Justiţiei formulează cel puţin două propuneri motivate de numire, pe baza îndeplinirii de către procurorii participanţi la selecţie a standardelor de evaluare a interviului, precum şi a evaluării înscrisurilor depuse de către aceştia la selecţia pentru funcţia respectivă. (2) Motivarea propunerilor trebuie să cuprindă o analiză a modului de îndeplinire de către toţi procurorii participanţi la selecţie a standardelor de evaluare a interviului şi temeiurile care au justificat selecţia. (3) Pe baza îndeplinirii standardelor de evaluare a interviului, precum şi a evaluării înscrisurilor depuse de către procurorii participanţi la selecţia pentru funcţia respectivă, ministrul Justiţiei înaintează Consiliului Superior al Magistraturii cel puţin două propuneri de numire pentru fiecare funcţie de conducere vacantă”, se mai arată în proiect.

Potrivit proiectului de lege propus de către ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, propunerile sunt transmise „de îndată Consiliului Superior al Magistraturii” (CSM), dar vor fi publicate şi pe site-ul Ministerului.

Ulterior, CSM va continua procedura de selecţie a procurorilor în funcţiile de conducere dorite, unde candidaţii vor fi evaluaţi după mai multe criterii: activitatea precedentă, testare psihologică, proiectul de atribuţii, cunoştinţe specifice etc.

Propunere MJ: Inspecţia Judiciară trece la Ministerul Justiţiei şi are personalitate juridică

Proiectul de modificare a legilor justiţiei, publicat miercuri pe site-ul ministerului, arată că Inspecţia Judiciară (IJ) va trece, din subordinea CSM în cadrul Ministerului Justiţiei, instituţia având titlul de structură cu personalitate juridică.

„Se înfiinţează Inspecţia Judiciară ca structură cu personalitate juridică în cadrul Ministerului Justiţiei, cu sediul în municipiul Bucureşti, prin reorganizarea Inspecţiei judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Inspecţia Judiciară este condusă de un inspector-şef, ajutat de un inspector-şef adjunct, numiţi prin concurs organizat de Ministerul Justiţiei. (3) Inspecţia Judiciară acţionează potrivit principiului independenţei operaţionale, îndeplinind, prin inspectori judiciari numiţi în condiţiile legii, atribuţii de analiză, verificare şi control în domeniile specifice de activitate. (4) Normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie se aprobă, la propunerea inspectorului-şef, prin regulament adoptat prin ordin al ministrului Justiţiei”, se arată în articolul 109 al proiectului de lege publicat pe site-ul Ministerului.

În acelaşi document mai este prevăzut faptul că, în realizarea atribuţiilor sale, IJ dispune de un aparat propriu.

„(2) Aparatul propriu al IJ este organizat în direcţii, servicii şi birouri. În cadrul aparatului prorpiu al IJ, funcţionează inspectori judiciari, personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor, funcţionari publici şi personal contractual. (3) Organizarea şi funcţionarea IJ, structura organizatorică şi atribuţiile compartimentelor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al inspectorului-şef, care se publică în Monitorul Oficial, Partea I. (4) IJ funcţionează cu un număr maxim de 110 posturi. (5) Numărul maxim de posturi pentru aparatul IJ poate fi modificat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului Justiţiei. (7) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale IJ se asigură integral de la bugetul de stat, fondurile destinate IJ fiind evidenţiate distinct în bugetul Ministerului Justiţiei”, potrivit sursei citate.

De asemenea, în proiect mai este precizat faptul că şi conducerea IJ este numită de către ministrul Justiţiei, pe baza unui concurs.

„(1) Inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct sunt numiţi de ministrul Justiţiei dintre inspectorii judiciari în funcţie, în urma unui concurs ce constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere respective şi într-o probă scrisă privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii şi a-şi asuma răspunderea, rezistenţa la stres şi un test psihologic. (2) Concursul se organizează de Ministerul Justiţiei, potrivit regulamentului aprobat prin ordin al ministrului Justiţiei. (3) Organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de inspector-şef şi inspector-şef adjunct se anunţă cu cel puţin 3 luni înaintea datei acestora. (4) Mandatul inspectorului-şef şi al inspectorului-şef adjunct este de 4 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, cu respectarea prevederilor alin. (1). (5) Inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct pot fi revocaţi din funcţie de către ministrul Justiţiei, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale. (6) Ordinul ministrului Justiţiei prin care se dispune revocarea din funcţie poate fi atacată cu contestaţie, în termen de 15 zile de la comunicare, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Contestaţia suspendă executarea ordinului ministrului justiţiei. Hotărârea prin care se soluţionează contestaţia este definitivă”, mai prevede pachetul de legi.

Evaluarea calităţii managementului IJ se face anual, potrivit proiectului, printr-un audit extern independent, finanţat de Ministerul Justiţiei.

Inspectorul-şef îndeplineşte, în principal, atribuţii precum: conducerea şi organizarea instituţiei, exercită atribuţii legale ce îi revin în calitate de ordonator de credite, ia măsuri pentru repartizarea aleatorie a dosarelor, stabileşte echipele de control, evaluează personalul din subordine, stabileşte atribuţiile etc.

„(2) Inspectorul-şef al IJ nu solicită şi nu primeşte instrucţiuni de la nicio autoritate, instituţie sau persoană în realizarea atribuţiilor sale referitoare la declanţarea, desfăşurarea şi valorificarea controalelor, cu excepţia situaţiilor prevăzute de prezenta lege. (…) Inspectorii din cadrul IJ sunt numiţi în funcţie de către inspectorul-şef, în urma unui concurs organizat de Ministerul Justiţiei, pentru un mandat de 4 ani care poate fi prelungit o singură dată, dintre judecătorii şi procurorii care au o vechime de cel puţin 10 ani în aceste funcţii, care au cel puţin grad de tribunal sau parchet de pe lângă tribunal şi au avut calificativul „foarte bine” la ultima evaluare”, se mai precizează în document.

 

Tags: , , ,