Tag Archives: legea salarizării

652x450_116749-medicii-au-sansa-sa-se-pregateasca-in-strainatate-pentru-a-face-operatii-de-inima-la-copii

Olguţa Vasilescu: Regulamentul de sporuri trebuie revizuit, legea salarizării nu se modifică

Regulamentul de sporuri în sistemul de sănătate trebuie revizuit şi sperăm ca sindicaliştii care îi reprezintă pe cei din sectorul medical să fie de acord cu variante corecte de salarizare, afirmă ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, care precizează că Legea salarizării nu se modifică.

“Din punctul meu de vedere, Regulamentul de sporuri în Sănătate trebuie revizuit. Nu este normal ca un doctor de la Fundeni să aibă un venit mai mic decât un doctor de la Băileşti, doar pentru că acolo s-au acordat sporuri mai mari, după cum nu e normal ca secretara să aibă, în continuare, sporuri mai mari decât medicul. Asta se întâmplă, din păcate, în continuare, în foarte multe spitale. Nu este necesară amendarea Legii salarizării, ci a Regulamentului de sporuri, unde sperăm ca sindicaliştii care îi reprezintă pe cei din sectorul medical să fie de acord cu variante corecte de salarizare şi nu să urmărească doar interesul categoriilor de personal pe care le reprezintă şi să rămânem în situaţia în care venitul unui muncitor fără studii superioare depăşeşte, uneori cu 100%, venitul unui profesor, de exemplu, iar în alte cazuri scade de la 1.500 la 1.300 venitul unuia care chiar interferează cu pacientul. Asta pentru că ne dorim o lege aşezată pe principii corecte, chiar dacă cei vizaţi direct ar vrea să fie aşa, dar să nu li se aplice lor”, a scris miercuri Lia Olguţa Vasilescu, pe pagina sa de Facebook.

Aceasta a subliniat că nu Ministerul Muncii sau Parlamentul României trebuie să decidă ce specializare este mai importantă şi “merită mai multe sporuri”, această decizie intrând în atribuţiile Ministerului Sănătăţii.

“În Ministerul Muncii s-a lucrat la o ‘lege cadru’ a salarizării, prin aceasta urmărindu-se nişte principii cum ar fi ‘la muncă egală salarii egale’. Cu alte cuvinte, femeia de serviciu sau îngrijitoarea (…) să aibă acelaşi salariu şi dacă lucrează în Învăţământ, în Inspectoratele de Poliţie sau în Sănătate. Pentru cazurile excepţionale, cum ar fi Sănătatea, unde îngrijitoarea lucrează printre bolnavi şi are o meserie, în mod evident, mai riscantă, dar al cărei risc nu îl pot aprecia cei care elaborează o lege cadru, ci doar specialiştii din instituţii cu atribuţii, s-a luat decizia ca ministerele de resort, în acest caz Ministerul Sănătăţii, să elaboreze un ‘Regulament de sporuri’. Nu au cum să decidă cei din Ministerul Muncii sau Parlamentul României (pentru ca legea e iniţiată de parlamentari) ce specializare e mai importantă şi merită mai multe sporuri, de exemplu secţiile de boli infecţioase faţă de cele de boli interne”, precizează ministrul Muncii.

Potrivit acesteia, plafonarea la 30% a sporurilor, care exista şi în vechea lege, dar nu s-a aplicat, a fost decisă în contextul în care cheltuielile de salarizare în Sănătate creşteau lunar cu 100 de milioane de lei şi, în cazul unor spitale din Bucureşti, s-a constatat că secretara avea spor mai mare decât doctorul.

“Prin Legea salarizării s-a instituit ca sporurile să nu depăşească 30% din total cheltuieli salariale pe ordonator principal de credite, pe motiv că nu e normal ca sporurile să depăşească salariile de bază. Principiul nu este nou, a existat şi în vechea lege a salarizării, dar nu s-a respectat aproape niciodată, ba dimpotrivă, indiferent de secţia unde se aplicau sporuri, acestea erau date la maximum, fie că era vorba de medici, îngrijitoare sau personal care nu intra în contact cu bolnavul. Am putut descoperi, după ce am solicitat cheltuielile cu salarizarea de la opt spitale din Bucureşti, că, de exemplu, secretara avea spor mai mare decât doctorul. Se mergea, în cazul ei, cu spor maxim, ca şi în cazul medicului, dar i se mai adăuga un spor de calculator de 15%. Evident că astfel de lucruri nu mai puteau fi tolerate, mai ales că ele au făcut ca totalul cheltuielilor de salarizare din Sănătate să devină imposibil de estimat de către Ministerul de Finanţe şi că, lunar, creşteau cu 100 de milioane de lei. În aceste condiţii Ministerul Finanţelor Publice a solicitat un text de lege clar şi aplicabil, care să permită calcule cât mai exacte, cu atât mai mult cu cât ştiţi că, de la o lună la alta, cheltuielile din Sănătate sunt diferite, în funcţie de numărul de gărzi, de asigurarea continuităţii etc. S-a luat decizia ca procentul sporurilor să rămână exact ca în vechea lege unde era suficient de acoperitor pentru ceea ce îşi dorea Ministerul Finanţelor, dar care nu s-a aplicat ca urmare a unor derogări făcute anual de la acest text, iar Ministerul Sănătăţii a intrat la negocieri cu sindicatele pentru elaborarea Regulamentului de sporuri”, a explicat ministrul Muncii.

Ea a menţionat că Regulamentul de sporuri a fost aşteptat încă din septembrie 2017 şi a fost adoptat de Guvern în ultima formă discutată cu sindicatele, respectiv fără Anexa 10.

“Am aşteptat încă din luna septembrie a anului trecut Regulamentul de sporuri, dar nu se putea ajunge la nicio soluţie cu sindicatele. Când se negocia cu reprezentanţii medicilor, ei solicitau sporuri mai mari pentru medici şi raportate la noul salariu, când se discuta cu cei care reprezintă personalul TESA, aceştia cereau sporuri mai mari pentru această categorie şi mai mici pentru medici, motivând că ‘oricum, le-au crescut salariile’. Discuţiile au fost purtate până în ultima săptămână din martie, fără a se ajunge la vreun compromis în privinţa Anexei 10, care a fost solicitată de sindicate, pentru ca, apoi, tot sindicatele să ceară eliminarea ei, iar azi, să ne transmită că o vor din nou. Ca la români! Pentru că exista riscul de a nu se mai putea plăti deloc salariile în aprilie, în absenţa unui Regulament de sporuri şi în condiţiile în care mai era doar o săptămână pentru calcularea noilor salarii, Guvernul şi-a asumat să adopte Regulamentul de sporuri în ultima formă discutată cu sindicatele, adică fără Anexa 10″, a afirmat Olguţa Vasilescu, care a subliniat că 80% dintre spitale nu înregistrează scăderi de venituri la nici un salariat, ci “creşteri masive la medici şi asistente”.

În ceea ce priveşte Legea salarizării, ministrul Muncii a reiterat că aceasta prevede creşteri etapizate până în 2022 pentru toţi bugetarii, cu excepţia celor care au depăşit deja grila stabilită pentru 2022, ceea ce înseamnă că şi biologii, chimiştii, îngrijitoarele din Sănătate vor avea creşteri, anual, cu 25 % din diferenţa pe care o au de recuperat.

“Sigur cea mai bună variantă ar fi fost ca toată lumea să crească direct pe grila care se va aplica în 2022, când noi considerăm că sistemul de salarizare va fi perfect echilibrat. Din păcate, bugetul de stat nu permite creşteri salariale mai mari de 12 miliarde anual. Şi în 2017 şi în 2018 s-a aplicat ca şi creştere această sumă. O sumă mai mare ar însemna depăşirea deficitului de 3%, ceea ce ar avea repercusiuni negative asupra economiei şi ar însemna şi încălcarea altor reguli impuse de organismele internaţionale. Atât avem, în atât ne încadrăm! Şi… important de reţinut… nimănui nu i-a scăzut salariul, dar în unele cazuri a scăzut venitul ca urmare a reaşezării sporurilor! Legea se referă la salarii, sporurile sunt acordate conform regulamentului, dar cu obligativitatea păstrării anvelopei de sporuri de 30 la sută per ordonator de credite, deci nu per persoană…Niciun angajat din sănătate nu are scăderi de venituri faţă de decembrie 2016, când am preluat guvernarea. Comparaţiile se fac cu lunile precedente, concurând noi cu noi de luna trecută”, a mai scris Olguţa Vasilescu pe pagina sa de Facebook.

Aceasta a atras atenţia, în ceea ce priveşte solicitarea medicilor de a nu se face diferenţe între cei din echipa medicală, că, din păcate, bugetul nu îşi permite creşteri mai mari, astfel încât toţi bugetarii să fie trecuţi automat, de acum, la grila din 2022, aşa cum s-a făcut în cazul medicilor şi asistentelor şi că biologul din Sănătate nu poate fi plătit mai mult decât cel din Învăţământ, pentru că au aceleaşi studii.

De asemenea, ministrul Muncii a precizat că, în prezent, salariile medicilor sunt exact cum apar în Programul de Guvernare, respectiv peste 3.600 de euro brut şi, în unele cazuri, se trece şi de 3.600 de euro net.

Olguţa Vasilescu a mai menţionat că, din cauza constrângerilor financiare, sistemul va putea să echilibreze abia peste 4 ani, când Legea salarizării se va aplica efectiv.

“Ne-am asumat această lege despre care am spus ca încă nu este una perfectă fiindcă abia în 2022 se va aplica efectiv, când toţi vor fi salarizaţi conform grilelor prevăzute în anexe, că este nevoie de o perioadă de echilibrare a sistemului, care, din cauza constrângerilor financiare, va putea să se echilibreze abia peste patru ani. Dar… nu trebuie să uităm că sunt creşteri semnificative, anuale, pentru întreg sistemul bugetar, aşa cum au fost şi în 2017. Dacă ar fi fost o lege simplă, ar fi făcut-o alţii până acum, însă cei care au avut curiozitatea să privească atent deficienţele sistemului nu şi-au asumat nicio modificare, realizând că vor exista nemulţumiri, pentru că este imposibil să nu afectezi măcar 3% dintre salariaţi. Ca să concluzionez, regulamentul de sporuri trebuie revizuit, legea salarizării nu se modifică! Dacă legea va fi abrogată, aşa cum promite Orban că va face în prima zi de preluare a guvernării, cei care vor plânge după ea vor fi mai mulţi decât cei care o contestă acum”, a mai spus oficialul de la Muncă.

Tags: , , , , ,
HR World

eJobs și Benefit Seven (7card) au organizat în parteneriat cea de-a 2-a ediție a conferinței HR WORLD

Evenimentul a avut loc în prima sa ediție regională, miercuri, 7 februarie la Grand Hotel Italia, în Cluj Napoca.

Tema conferinței a fost - The Future of Talent - motiv pentru care organizatorii au oferit prezentări și dezbateri interactive care au adus pe piața de resurse umane din Transilvania idei și concepte noi care să adreseze schimbarea rolului HR-ului în anul 2018. Celor aproximativ 250 de participanți la eveniment, aparținând unei game variante de industrii, au dezbătut subiecte precum:

  •              Unde găsim echilibrul în piața muncii din România când raportul cerere-ofertă este disproporționat?
  •              Cum atragem un candidat când alți 10 angajatori îl curtează?
  •              Ce facem cu angajații actuali ca să îi reținem, să îi determinăm să interacționeze cu brandul de angajator și să ii încurajăm în această direcție?

Subiecte precum trecerea pe platforme mobile, social media, inteligența artificială, chatbots, utilizarea big data sau analiza predictivă au fost explicate și aplicate domeniului și mai mult, pieței românești a resurselor umane. Toate acestea pentru că, în mod din ce în ce mai evident, nu ne mai putem baza pe metodele utilizate în trecut pentru a descoperi și recruta talente.

Conferința reprezintă un alt pas important în strategia eJobs și a partenerului Benefit Seven (7card), de a oferi angajatorilor informație relevantă, actuală și de calitate, care să-i sprijine în demersurile lor de a inova în procesele de recrutare și retenție a talentelor. eJobs deține de altfel poziția de lider al industriei de recrutare online, ceea ce îl recomandă ca un specialist de top în domeniu. Organizatorii susțin în mod constant companiile și candidații cu “know-how” și soluții inovatoare, care fac posibil procesul de transformare a recrutării din ziua de astăzi.

Despre speakeri, trebuie să menționăm că aceștia au făcut parte din elita profesioniștilor de business din România. Ei provin de la companii de renume precum eMag, Crossover, Draxlmaier, eJobs, UP! Your Service, 7card, Sodexo precum și altele. De asemenea psihologul Alexandru Bușilă a prezentat motivele pentru care starea de fericire a unui angajat la locul de muncă este foarte importantă atât pentru angajat cât și pentru compania angajatoare.

Cât privește temele de interes general care au făcut subiectul prezentărilor, acestea au variat de la expunerea unor strategii de recrutare de succes la metode actuale de analiză a datelor și la găsirea celor mai potrivite canale de comunicare în contextul diversificării continue a acestora precum și elaborarea de strategii eficiente de management.

De asemenea au existat segmente îndreptate către sfera angajaților, unde se va discuta despre viitorul beneficiilor pentru aceștia, despre modelarea experienței angajatului într-o cultură orientată spre client precum și cum să poată fi construite echipe #HappyLaJob. În contextul în care “company culture” a ajuns principalul criteriu de selecție a unui loc de muncă din partea angajaților, este evident că este nevoie de un astfel de eveniment pentru a împărtăși trendurile cele mai actuale cu specialiștii din domeniu și nu numai.

Unul din punctele principale de atracție al acestui eveniment este faptul că a fost conceput și vine strict în folosul comunității de HR. În contextul dezvoltării accelerate a acestui domeniu în Transilvania organizatorii au găsit ca este momentul ca toate energiile și ideile care se dezvoltă în această parte a țării sa fie agregate într-un context avantajos pentru toți participanții. Toate acestea pentru a reuși să răspundem la întrebarea principală: “Cum putem reinterpreta procesul de recrutare astfel încât sa putem recruta eficient, să implicăm angajații și să reușim să îi păstrăm fericiți la job?”

Pentru organizatori şi participanţi conferinţa a reprezentat un succes, asemenea cu prima de acest gen, desfășurată la București, cu o participare de peste 450 de persoane și feedback-uri foarte pozitive.

Despre eJobs

Lansată în 1999, eJobs este astăzi cea mai mare platformă de recrutare online din România, cu un număr de peste 3,5 milioane de profesioniști conectați la piața muncii și peste 30.000 de joburi active în orice moment. eJobs Group face parte din grupul media Ringier România, membru Ringier AG.

Despre 7card

7card este liderul pieței de servicii wellness și relax & sport dedicate companiilor din România, în prezent peste 1000 de companii oferind 7card ca beneficiu extrasalarial acordat angajaților. Mai mult de 30.000 de angajați români folosesc 7card, un abonament unic cu ajutorul căruia utilizatorii au acces la zeci de activități de relaxare și sport din cele mai diverse, pe care le pot practica în cadrul unei rețele de peste 500 de centre din țară.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
MEOS-Q118-Infographic_RO-01 cap tabel

Semne bune anul are, pentru cei ce vor să se angajeze. Studiu ManpowerGroup

Angajatorii români prognozează cel mai optimist ritm de angajare din ultimii nouă ani. Perspectivele de angajare din trimestrul I/2018 sunt cele mai luminoase raportate din trimestrul II/2009 până în prezent.

MEOS-Q118-Infographic_RO-01 harta tabelAngajatorii români sunt cei mai optimiști din regiunea EMEA în ceea ce privește activitatea de angajare în intervalul ianuarie – martie 2018, alături de cei sloveni, potrivit celei mai recente ediții a studiului ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forță de Muncă. Previziunea Netă de Angajare ajustată sezonier este de +17%, cea mai puternică raportată în țara noastră de la începutul anului 2009 până acum, îmbunătățindu-se față de intervalul ianuarie – martie 2017 cu 3 puncte procentuale.?????

RomReg_NW_GraphQ118_ro

Având în vedere că 22% dintre angajatori prognozează o creștere a numărului de angajați, doar 12% prevăd scăderi de personal și 64% nu anticipează nicio modificare, perspectivele de angajare la început de 2018 sunt pozitive în toate regiunile și sectoarele de activitate și indiferent de dimensiunea organizației, făcând excepție doar micro-organizațiile, adică cele cu până la zece angajați, unde angajatorii raportează o Previziune Netă de Angajare negativă de -2%.MEOS-Q118-Infographic_RO-01mijloc tabel

Cele mai optimiste în ceea ce privește activitatea de angajare din intervalul ianuarie –martie 2018 sunt organizațiile mari, cu peste 250 de angajați. Acestea raportează o Previziune Netă de Angajare de + 30%, cea mai puternică din istoria sondajului din România la această categorie de organizații.

La cota de optimism cea mai ridicată din cei aproape 10 ani de desfășurare a studiului în România se situează și angajatorii din sectorul Industrie prelucrătoare, care raportează pentru trim. I/2018 o Previziune Netă de Angajare de +39%. Perspectivele din sector se îmbunătățesc atât față de trimestrul IV/2017, fiind mai puternice cu 4 puncte procentuale, cât și față de trimestrul I/2017, consolidându-se cu 8 puncte procentuale.

Angajatorii din sectorul Construcții sunt, la rândul lor, mai optimiști decât în trecut, raportând cele mai puternice intenții de angajare din ultimii aproape șase ani. Previziunea Netă de Angajare de +21% este cu 6 puncte procentuale mai puternică decât în trim. IV/2017 și se îmbunătățește cu 11 puncte procentuale față de trimestrul I/2017.

regionalq118_roCea mai amplă îmbunătățire de la trimestru la trimestru, de 14 puncte procentuale, se înregistrează în sectorul Comerț cu ridicata și cu amănuntul, însă Previziunea Netă de Angajare de +16% raportată în acest sector pentru trim. I/2018 este mai slabă decât cea din anul precedent cu 11 puncte procentuale, cel mai abrupt declin de la an la an din toate sectoarele de activitate analizate. În schimb, angajatorii din sectorul Energie electrică, apă, gaz prognozează cea mai amplă îmbunătățire de la an la an, de 14 puncte procentuale, raportând o Previziune Netă de Angajare +9%, una din cele mai optimiste pentru acest sector din istoria studiul în România.

Intențiile de angajare sunt favorabile și la nivelul celor opt regiuni ale țării. Angajatorii din Nord-Vest sunt cei mai optimiști din România, unul din trei intenționând să angajeze în decursul trimestrului I/2018 și doar 6% prognozând o scădere de personal, ceea ce rezultă într-o Previziune Netă de Angajare de +33%, cea mai puternică raportată în regiune de aproape zece ani (din trim. III/2008). Cei mai puțin optimiști sunt angajatorii din regiunea Sud-Vest, însă Previziunea Netă de Angajare de +6% este totuși mai puternică decât în trim. IV/2017 și decât în trim. I/ 2017, îmbunătățindu-se cu 2, respectiv 9 puncte procentuale. Cele mai semnificative îmbunătățiri de la trimestru la trimestru și de la an la an, de 17 puncte procentuale, se raportează în regiunea Nord-Vest, urmată de regiunea Nord-Est, în care Previziunea Netă de Angajare se consolidează față de trimestrele IV/2017 și I/2017 cu 13, respectiv 10 puncte procentuale.

* Notă: Previziunea Netă de Angajare se obține făcând diferența dintre procentul de angajatori care anticipează o creștere a volumului total de angajări și procentul de angajatori care prevăd o scădere a angajărilor în locația lor, în trimestrul următor. Pentru țările care au acumulat date cel puțin 17 trimestre consecutiv, printre care și România, cifrele citate au fost supuse ajustării sezoniere, cu excepția cazului în care se specifică altfel.

Despre studiu:

Studiul ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forță de Muncă este cel mai longeviv și cuprinzător studiu din lume privind activitatea de angajare. ManpowerGroup administrează acest studiu predictiv încă din 1962, iar în prezent în cercetare sunt incluși aproape 59.000 de angajatori din 43 de țări și teritorii, cărora le sunt măsurate trimestrial intențiile de a-și crește sau de a-și diminua numărul total de angajați pe parcursul trimestrului următor. Studiul este un barometru al tendințelor și activităților de pe piața forței de muncă, fiind utilizat de Banca Națională a Angliei în redactarea rapoartelor sale privitor la inflație și ca sursă a raportului lunar privitor la perspectivele economice și sociale în Uniunea Europeană Monthly Monitor, redactat de Comisia Europeană. Datele studiului independent al ManpowerGroup sunt utilizate în egală măsură de analiști financiari și economici din întreaga lume în evaluarea situației piețelor de forță de muncă.

Pentru România, cercetarea de teren s-a derulat în intervalul 18 octombrie – 31 octombrie 2017 pe un eșantion reprezentativ de 625 de angajatori.

Rezultatele obținute au o marjă de eroare de+/-3,9%.

ManpowerGroup™ (NYSE: MAN), liderul global în soluții privind forța de muncă, ajută companiile să se transforme în lumea schimbătoare a muncii, identificând, atrăgând, evaluând, dezvoltând și gestionând talentele care le permit să obțină reușite. ManpowerGroup este prezent în România de aproape 15 ani, susținând performanța, creșterea și flexibilitatea a peste 500 de companii din toate regiunile și domeniile de activitate și conectând zeci de mii de candidați talentați și de profesioniști cu experiență la oportunitățile potrivite, prin brandurile Manpower, Experis, Proservia și ManpowerGroup Solutions

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
aktual24.ro-Liviu-Dragnea.jpg.pagespeed.ce.ihQz22XdOu

LISTA cu noile salarii după adoptarea Legii salarizării. Cât câştigă Dragnea

Camera Deputaţilor a făcut publice indemnizaţiile pentru funcţiile de demnitate publică alese, precum şi salariile celor care ocupă funcţii în Serviciile instituţiei şi în birourile parlamentare, în plată la 30 septembrie, respectând astfel o prevedere din recent adoptata Lege a salarizării.

Indemnizaţiile (brute) pentru funcţiile de demnitate publică alese, în plată la 30 septembrie 2017, sunt următoarele:

Preşedintele Camerei Deputaţilor – 16.675 lei

Vicepreşedinţi – 15.515 lei

Secretari şi chestori – 15.225 lei

Liderii grupurilor parlamentare – 14.500 lei

Preşedinţii comisiilor permanente – 14.065 lei

Vicepreşedinţii comisiilor permanente – 13.630 lei

Secretarii comisiilor permanente – 13.340 lei

Deputaţi – 13.050 lei

Totodată, Camera Deputaţilor a publicat şi lista funcţiilor din Serviciile Camerei Deputaţilor la data de 30 septembrie 2017, menţionând atât salariul de bază minim, cât şi salariul de bază maxim. Redăm salariul de bază maxim (brut) al unora dintre funcţii:

Secretar general – 17.900 lei

Secretar general adjunct – 17.677 lei

Şef departament/ director general – 12.400 lei

Şef serviciu – 10.285 lei

Şef birou – 9.145 lei

Expert parlamentar – 7.289 lei

Consilier parlamentar – 8.859 lei

Şofer – 3.703 lei

Bucătar (referent) – 2.936 lei

Muncitor spălător auto/liftier – 2.365 lei

Lista funcţiilor din cadrul birourilor parlamentare la data de 30 septembrie 2017 conţine următoarele salarii de bază maxime (în valoare brută):

Consilier – 3.811 lei

Expert – 3.471 lei

Şofer – 1.450 lei

Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice indică la art. 33, privind Transparenţa veniturilor salariale, autorităţile şi instituţiile publice care vor publica la sediul propriu şi pe pagina proprie de internet, în datele de 31 martie şi 30 septembrie ale fiecărui an, şi vor menţine publicată o listă a tuturor funcţiilor din autorităţile sau instituţiile publice respective ce intră în categoria personalului plătit din fonduri publice, cuprinzând salariul de bază, baza de calcul, valoarea anuală a voucherelor de vacanţă, valoarea anuală a indemnizaţiei de hrană.

Tags: , , , , ,
Iancu Guda

“Daca suntem loviti de o noua criza internationala … cred ca vom gestiona situatia mult mai prost comparativ cu perioada 2008-2009.” Analiză realizată de Iancu Guda, Presedinte AAFBR si Lector IBR.

 

Mediul de afaceri in 2016 comparativ cu 2008 diferente majore care ne fac mai vulnerabili
 Tabloul macroeconomic din perioada recenta seamana izbitor de mult cu cel din anul 2008: crestere economica record alimentata de consum (care determina adancirea deficitului comercial, pe fondul avansului importurilor mai rapid decat cresterea exporturilor) si cresterea creditarii (care determina majorarea preturilor la imobiliare), majorarea deficitului fiscal (cauzat de, pe de o parte, performanta slaba a colectarii veniturilor fiscale care creeaza o fiscalizare redusa a cresterii economice, si, pe de alta parte, majorarile salariale si ajutoarele sociale oferite de  sectorul public). Poate singurele diferente notabile, in sens negativ, sunt datoria publica de doua ori mai mare in PIB (desi la un nivel sub jumatate fata de media UE), o forta de munca mai redusa, diminuarea la jumatate a investitiilor publice si nivelul investitiilor straine directe de aproximativ patru ori mai mici (reducerea capitalului si fortei de munca disponibile plafonand nivelul cresterii economice potentiale).Pe de alta parte, tabloul microeconomic ilustreaza cinci diferente majore in mediul de afaceri in anul 2016 comparativ cu anul 2008, asa cum este evidentiat prin analiza companiilor in baza declaratiilor financiare pentru cele doua exercitii financiare. Acestea sunt:
(1) o crestere a duratei medii de colectare a creantelor companiilor, de la 60 zile (2008) la 105 zile (anul 2016) – ceea ce face ca firmele sa fie mai interdependente. Astfel, intarzierea la plata a unei facturi din cauza problemelor temporare de lichiditate sau a insolventei clientului, va determina un soc negativ de doua ori mai mari catre furnizorii creditori. Exprimand metaforic acest aspect, „o piatra aruncata in lac” (simbol al unei crize internationale) va genera „valuri de doua ori mai inalte”. Din acest punct de vedere, sectoarele care inregistreaza cea mai extinsa durata de colectare a creantelor si care vor fi cele mai afectate de acest fenomen sunt constructiile (unde cresterea duratei de colectare a creantelor este de la 131 zile (anul 2008) la 220 zile (anul 2016)), serviciile prestate companiilor (unde cresterea este de la 126 la 216 zile) si agricultura (unde cresterea este de la 108 la 198 zile);(2) o subtiere a paturii de mijloc si un grad de concentrare mai mare in randul companiilor de top din perspectiva veniturilor, profiturilor si a lichiditatii. Astfel, cele mai mari 1000 de companii generau o pondere de 35% in venitul total al mediului de afaceri in anul 2008, aceasta pondere crescand la 50% in anul 2016. Din perspectiva trezoreriei (numerarul detinut de companii in casa si conturi la banci), cele mai mari 1% dintre companiile active detineau in anul 2008 o pondere de 43% din totalul acestora, aceasta concentrare ajungand la 58% in anul 2016. De asemenea, profiturile obtinute de mediul de afaceri sunt mai concentrate ca nicioadata in randul firmelor mari. Astfel, cele mai mari 1% din companii detin 46% din profiturile obtinute in anul 2016 de intreg mediu de afaceri, in timp ce aceasta pondere este de 35% in anul 2008. Deloc intamplator, pierderile sunt mult mai raspandite in randul mediului de afaceri (gradul acestora de concentrare este mai redus), primele 1% dintre companii inregistrand o pondere de doar 26% din totalul pierderilor raportate de intreg mediul de afaceri;

(3) Companiile care activeaza in mediul de afaceri romanesc prezinta un grad foarte redus de capitalizare, tendinta acestuia fiind de scadere constanta de la impactul crizei financiare pana in prezent, respectiv de la 32,2% in anul 2008 la 28,7% la finalul anului 2016. O scadere a capitalizarii implica o crestere a gradului de indatorare, deci, o vulnerabilitate mai mare a firmeor de finantarea externa si conditiile aferente acesteia. Singurele sectoare care prezinta un grad de capitalizare de peste 40% la finalul anului 2016 sunt productia si furnizarea de energie electrica si termica, apa si gaze (43%), Intermedieri financiare (43%) si IT (42%), in timp ce sectoarele care inregistreaza un grad de capitalizare mai mic de 15% sunt cele cele reprezentate de activitati recreative, culturale si sportive (9%), constructii (10%) si sanatate si asistenta sociala (15%). Acest fenomen a fost amplificat in mod special in anul 2016, cand  dividendele distribuite aferente acestui exercitiu au fost de 43 mld RON, reprezentand 85% din profiturile obtinute in anul respectiv, aproape cat toate dividendele distribuite de intreg mediul de afaceri in perioada 2009-2015, si 10% din capitalurile proprii ale tuturor companiilor. Analizand contextul macroeconomic local si international, nu am identificat decat un singur factor decisiv care sa induca un asemenea comportament de distribuire accelerata a dividendelor catre actionari: reducerea impozitului pe dividend de la 16% la 5% incepand cu 1 ianuarie 2016. Estimez ca acest fenomen al decapitalizarii firmelor active in Romania va continua in cazul in care se va elimina impozitul pe dividend incepand cu anul urmator, conform celor mentionate de actualul plan de guvernare. Mai mult decat atat, in oblinda cu acest fenomen, devine din ce in ce mai des intalnita o alta practica: finantarea de la entitatile afiliate. Astfel, ponderea creditelor contractate de la firmele din grup / actionari in totalul datoriilor a crescut de la 11% (anul 2008) la 20% (anul 2016). Aceste sume de bani pot fi retrase mai rapid de actionari (comparativ cu situatia in care erau injectate prin capitalul social), si probabil sunt garantate de active fixe importante / esentiale pentru activitatea de baza. Aceasta insemna si un rol mai important al actionarilor creditori la masa credala, intr-o eventuala intrare in insolventa a firmei respective;

(4) Capitalul de lucru consolidat la nivelul mediului de afaceri a devenit negativ. Capitalul de lucru reprezinta diferenta dintre activele circulante (cele mai lichide active detinute de companii) si datoriile pe termen scurt (care trebuiesc rambursate sub un an). Valorile pozitive ale capitalului de lucru indica o capacitate potentiala buna de autofinantare a firmelor, in timp ce valorile negative indica presiuni asupra lichiditatii si cresterea riscului de insolventa. Lichiditatea curenta (raportul dintre activele circulante si datoriile pe termen scurt)  inregistrata la nivelul intregului mediu de afaceri a scazut de la 1,11 (anul 2008) la 0,96 (anul 2016), sectoarele cu cel mai scazut nivel al acestui indicator la finalul anului 2016 fiind tranzactiile imobiliare (0,56), hoteluri si restaurante (0,72) si industria de masini si echipamente (0,82);

(5) Mediul de afaceri este mai tanar si lipsit de experienta. Numarul companiilor active in Romania care au intrat in insolventa in perioada 2008-2016 a fost de 166.000, la care se mai adauga aproximativ 850.000 de companii radiate, dizolvate sau suspendate. Astfel, vorbim de aproape 1 milion de companii care si-au intrerupt activitatea in acest interval. Enorm, avand in vedere ca doar 650.000 de companii au depus declaratiile financiare pentru anul 2016 (din care aproape un sfert nu desfasoara oricum activitate) si durata medie de varsta a unei firme active in Romania este usor sub 10 ani. Un mediu de afaceri mai tanar si neexperimentat in anul 2016, prin comparatie cu anul 2008, este reflectat de urmatoarele:

  • Ponderea companiilor cu o durata de viata sub 5 ani (de la momentul infiintarii) in totalul firmelor active a crescut de la 25% (anul 2008) la 38% (anul 2016), sectoarele cu cele mai ridicate ponderi fiind activitatile recreative, culturale si sportive (54%), intermedieri financiare (46%) si transporturi (43%). Aceste sectoare enumarate sunt si zonele unde s-au infiintat cele mai multe companii in perioada analizata, din cauza barierelor reduse de intrare;
  • Ponderea companiilor care nu desfasoara nici o activitate a crescut de la 20% (anul 2008) la 28% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii in aceasta situatie fiind tranzactiile imobiliare (36%), industria extractiva (35%) si constructii (35%);
  • Ponderea companiilor care inregistreaza capitaluri proprii negative a crescut de la 40% (anul 2008) la 45% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii aflate in aceasta situatie fiind hotelurile si restaurantele (58%), comertul cu amanuntul (57%) si industria alimentara si a bauturilor (53%).

Eventuala reglementare a situatiei acestora prin masuri referioare la verificarea detaliata a motivelor pentru care companiile inregistreaza pierderi pentru trei exercitii financiare consecutive, nu desfasoara nici o activitate, care sunt conditiile privind finantarea de la entitatile afiliate, precum si obligativitatea de acoperire a capitalurilor proprii negative prin majorarea capitalului social si completarea pierderilor neacoperite, ar permite clarificarea situatiei si cresterea gradului de capitalizare a companiilor.

Structura de finantare si eficienta companiilor active in Romania pare sa fie puternic corelata cu experienta acumulata in timp. Astfel, dupa cum se observa in cifrele ilustrate in tabelul urmator, companiile infiintate inainte de anul 2000 reprezinta doar  21% din totalul firmelor active la finalul anului 2016, dar genereaza 44% din totalul activelor detinute de companiile locale, 61% din capitalurile proprii, cel mai ridicat grad de capitalizare (aproximativ 40%) si cel mai ridicat nivel al profiturilor nete (aproape 5%).

Tabel 1: Capitalizarea si eficienta companiilor in functie de perioada inmatricularii

Anul Inregistrarii Numar Nr % Total Active  (mil RON) Active % Capitaluri Proprii (mil RON) Capitaluri% Grad Capitalizare EAT %
1990-1995 90.336 14% 306.715 23% 128.442 33% 41,9% 4,2%
1996-2000 46.597 7% 291.404 21% 112.152 28% 38,5% 5,4%
2001-2005 127.619 20% 307.660 23% 89.313 23% 29,0% 3,8%
2006-2010 166.257 26% 279.893 21% 41.282 10% 14,7% 1,5%
2011-2015 218.448 34% 175.953 13% 22.459 6% 12,8% -3,1%
Total 649.257 100% 1.361.625 100% 393.648 100% 28,9% 2,9%

EAT% = Earnings After Tax = Rezultatul Net : Cifra de Afaceri

Grad Capitalizare = Capitaluri Proprii : Total Active

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

Graficul urmator exprima si mai clar aceasta concluzie, unde observam cele doua variabile, gradul de capitalizare si rata profitului net, in functie de anul inregistrarii companiilor active la finalul lui 2016. Devine evident ca experienta acumulata in timp se reflecta asupra cresterii solvabilitatii si performantei companiilor active in Romania. Pacat ca doar 20% din companiile active in momentul de fata se regasesc in aceasta categorie …

Grafic 1: Capitalizarea si performanta companiilor active in Romania

grafic 1(clck pentru grafic)

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

 

Tabelul urmator sintetizeaza cele cinci diferente majore observate in mediul de afaceri, precum si implicatiile acestora in ceea ce priveste sustenabilitatea si riscul companiilor active in Romania.

Fenomenul 2008 2016 Implicatii / Consecinte
Durata de colectare a creantelor 60 zile 105 zile Interdependenta intre companii, risc sistemic mai mare, contagiune in crestere prin efectul de domino
Concentrarea veniturilor- top 1% 35% 50% Subtiere patura de mijloc, capacitatea mai mica a  mediului de afaceri de amortizare a socurilor negative
Grad capitalizare 32,2% 28,7% Dependenta mai ridicata de conditiile de finantare externe si vulnerabilitate mai mare a firmelor
Lichiditate curenta (cap. Lucru) 1,11 0,96 Capacitate de autofinantare mai redusa, care implica o imunitate mai scazuta a firmelor in situatii de stres
Mediu de afaceri embrionar:- Firme cu durata viata < 5 ani- Firme fara activitate- Firme cu cap. proprii negative 25%20%40% 38%28%45% Un mediu de afaceri embrionar, jumatate dintre companii nu au trecut prin criza financiara, au o experienta redusa, deci pot reactiona emotional si impredictibil intr-un context negativ.

Desi tabloul macroeconomic prezent este similar cu cel din anul 2008, mediul de afaceri local prezinta cinci diferenta majorare: o colectare mult mai lenta a facturilor, concentrarea mai ridicata a veniturilor, profiturilor si lichiditatilor in randul companiilor mari (desi pierderile sunt mai raspandite in randul tuturor companiilor), scaderea gradului de capitalizare, reducerea capitalului de lucru (care a devenit chiar usor negativ la finalul anului 2016) si un mediu de afaceri mai embrionar si mai putin activ (cu o experienta mai scazuta). In esenta, vorbim despre un mediu de afaceri mai slab capitalizat (mai indatorat), polarizat, neexperimentat, vulnerabil (cu o capacitate de autofinantare mai redusa) si mai expus in fata efectului de contagiune (domino) de propagare a riscului comercial (insolventa clientilor). Nu vad cum un asemenea mediu de afaceri poate gestiona mai bine o eventuala criza internationala, comparativ cu ceea ce s-a intamplat in anul 2008 ” – a declarat Iancu Guda, Presedinte AAFBR (Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania) si Lector IBR (Institutul Bancar Roman)

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
bani_salariu_60222100

Legea salarizării unitare a intrat în vigoare

Legea salarizării unitare a intrat, sâmbătă, în vigoare după ce a fost promulgată miercuri de preşedintele României, Klaus Iohannis.

Legea salarizării prevede o creştere etapizată a salariilor bugetarilor cu 56%, într-un buget de 32 de miliared de lei până în 2020 şi 43 de miliarde până în 2022, potrivit ministrului Muncii.

“Legea este în conformitate cu programul de guvernare aprobat de Parlamentul României şi prevede o creştere etapizată a salariilor bugetarilor cu 56 la sută, pe o anvelopă bugetară de 32 de miliarde de lei până în 2020 şi de 43 de miliarde de lei până în 2022. La baza piramidei salariale, creşterile sunt de peste 100 la sută, ajungând şi la 300 la sută, cum este cazul în apărare, dar scad în vârf, acolo unde unele salarii erau atât de mari încât disproporţia nu putea fi corectată nici măcar la nivelul anului 2022″, declara Lia Olguţa Vasilescu, la momentul adoptării legii.

La momentul promulgării, Administraţia Prezidenţială a transmis că preşedintele “susţine necesitatea de creştere a veniturilor salariale, în mod sustenabil, pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al românilor. Este evident faptul că România are nevoie de un cadru legislativ care să introducă ordine în sistemul public de salarizare, astfel încât să fie eliminate inechităţile şi disfuncţionalităţile salariale. În acelaşi timp, Preşedintele României susţine necesitatea unei creşteri sustenabile a salarizării în sectorul bugetar, care să asigure motivaţiile adecvate şi performanţele necesare din partea tuturor beneficiarilor”.

Şeful statului a amintit că legea este un proiect asumat, la nivel guvernamental şi parlamentar, de către PSD, ca parte esenţială a programului de guvernare.

Iohannis a atras însă atenţia “că aspectele problematice ale legii se impun a fi corectate de Guvern şi Parlament de-a lungul perioadei de aplicare a legii. Coaliţia aflată la guvernare are obligaţia să se asigure că legea salarizării va produce rezultate conform promisiunilor făcute, fără a genera dezechilibre în economie şi implicaţii negative asupra bugetului public. În acest sens, aplicarea legii trebuie corelată cu angajamentele României din Pactul de Stabilitate şi Creştere, în vederea păstrării deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB”.

“Această lege ar trebui să rezolve problemele salariale existente în sectorul public, fără să creeze altele. Orice ajustări ulterioare, menite să asigure spaţiul bugetar destinat salarizării, trebuie să fie făcute în mod transparent, credibil şi responsabil, fără a fi afectate alte sectoare importante pentru dezvoltarea economiei, respectiv investiţiile şi proiectele de infrastructură asumate la nivel guvernamental’, consideră preşedintele Iohannis.

Tags: , , ,
klaus-iohannis-basescu-si-ponta-colaboreaza-foarte-bine-pactul-de-coabitare-a-produs-rezultate-frumoase-18475916

Iohannis a promulgat Legea salarizării

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat, miercuri, decretul de promulgare a Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Preşedintele “susţine necesitatea de creştere a veniturilor salariale, în mod sustenabil, pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al românilor. Este evident faptul că România are nevoie de un cadru legislativ care să introducă ordine în sistemul public de salarizare, astfel încât să fie eliminate inechităţile şi disfuncţionalităţile salariale. În acelaşi timp, Preşedintele României susţine necesitatea unei creşteri sustenabile a salarizării în sectorul bugetar, care să asigure motivaţiile adecvate şi performanţele necesare din partea tuturor beneficiarilor”.

“Legea salarizării în sectorul bugetar este un proiect asumat, la nivel guvernamental şi parlamentar, de către Partidul Social Democrat, ca parte esenţială a programului de guvernare al actualei coaliţii politice. În acest sens, este responsabilitatea PSD-ALDE să asigure dezvoltarea echilibrată şi să concilieze obiectivul de creştere a salariilor cu cel de păstrare a stabilităţii macroeconomice şi bugetare a României”, se spune în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

Însă, Iohannis “atrage atenţia că aspectele problematice ale legii se impun a fi corectate de Guvern şi Parlament de-a lungul perioadei de aplicare a legii. Coaliţia aflată la guvernare are obligaţia să se asigure că legea salarizării va produce rezultate conform promisiunilor făcute, fără a genera dezechilibre în economie şi implicaţii negative asupra bugetului public. În acest sens, aplicarea legii trebuie corelată cu angajamentele României din Pactul de Stabilitate şi Creştere, în vederea păstrării deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB”.

“Această lege ar trebui să rezolve problemele salariale existente în sectorul public, fără să creeze altele. Orice ajustări ulterioare, menite să asigure spaţiul bugetar destinat salarizării, trebuie să fie făcute în mod transparent, credibil şi responsabil, fără a fi afectate alte sectoare importante pentru dezvoltarea economiei, respectiv investiţiile şi proiectele de infrastructură asumate la nivel guvernamental’, consideră preşedintele Iohannis.

“Legea este în conformitate cu programul de guvernare aprobat de Parlamentul României şi prevede o creştere etapizată a salariilor bugetarilor cu 56 la sută, pe o anvelopă bugetară de 32 de miliarde de lei până în 2020 şi de 43 de miliarde de lei până în 2022. La baza piramidei salariale, creşterile sunt de peste 100 la sută, ajungând şi la 300 la sută, cum este cazul în apărare, dar scad în vârf, acolo unde unele salarii erau atât de mari încât disproporţia nu putea fi corectată nici măcar la nivelul anului 2022″ declara ministrul Muncii Lia Vasilescu, la momentula adoptării legii.

 

Tags: , , ,
primul_tur_al_alegerilor_prezidentiale_validat_de_curtea_constitutionala

Legea Salarizării. Se cere sesizarea Curţii Constituţionale

Asociaţia Procurorilor din România anunţă că a sesizat Avocatul Poporului, Preşedintele României şi instanţa supremă cu privire la legea salarizării unitare, în sensul de a o ataca la CCR, considerând că se face o diferenţă de statut între judecători şi procurori.

“Asociaţia Procurorilor din România consideră că este încălcat principiul constituţional al legalităţii în faţa legii, întrucât prin adoptarea acestei legi se creează o diferenţă de statut financiar între procurori şi judecători, subiecţi constituţionali cu statut identic. Ţinem să subliniem că prin deciziile sale Curtea Constituţională a reţinut că principiul egalităţii de drepturi se traduce prin reglementarea şi aplicarea unui tratament juridic similar tuturor subiecţilor de drept aflaţi în situaţii juridice similare. Prin adoptarea legii în forma actuală se încalcă principiile stabile de normele constituţionale ceea ce poate genera o afectare importantă a sistemului judiciar in ansamblul său”, transmite asociaţia.

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, cu 188 de voturi „pentru”, 28 de voturi „împotrivă şi 47 de abţineri, proiectul de lege privind salarizarea personalului bugetar.

Tags: , , ,
Parlament

Legea salarizării unitare a trecut de Parlament

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, cu 188 de voturi „pentru”, 28 de voturi „împotrivă şi 47 de abţineri, proiectul de lege privind salarizarea personalului bugetar.

Anterior, Camera Deputaţilor a epuizat în doar 15 minute dezbaterile generale pe marginea Legii salarizării personalului bugetar, articolele legii şi amendamentele fiind votate în bloc. Şedinţa de plen a Camerei Depuţatilor în care s-a discutat Legea salarizării personalului bugetar a debutat cu declaraţii poliţice susţinute de toate partidele din Parlament, care au durat în jur de 50 de minute. Actul normativ urmează să fie trimis spre promulgare preşedintelui României. USR a anunţat, marţi, că va strânge semnături pentru a contesta la CCR Legea salarizării.

 

Tags: , , ,
Parlament

Legea salarizării unitare a trecut de Parlament

UPDATE: Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, cu 188 de voturi „pentru”, 28 de voturi „împotrivă şi 47 de abţineri, proiectul de lege privind salarizarea personalului bugetar.

Anterior, Camera Deputaţilor a epuizat în doar 15 minute dezbaterile generale pe marginea Legii salarizării personalului bugetar, articolele legii şi amendamentele fiind votate în bloc. Şedinţa de plen a Camerei Depuţatilor în care s-a discutat Legea salarizării personalului bugetar a debutat cu declaraţii poliţice susţinute de toate partidele din Parlament, care au durat în jur de 50 de minute. Actul normativ urmează să fie trimis spre promulgare preşedintelui României. USR a anunţat, marţi, că va strânge semnături pentru a contesta la CCR Legea salarizării.

——————————————————————————————–

Comisia de muncă din Camera Deputaţilor a votat, marţi, un raport favorabil, cu amendamente, pentru Legea salarizării personalului bugetar. Proiectul va fi supus miercuri votului final în plenul Camerei Deputaţilor, for decizional.

Deputaţii din Comisia de muncă au luat decizia cu 15 voturi ”pentru”, 2 ”împotrivă” şi 4 abţineri.

Deputaţii au modificat articolul 25 al legii salarizării, care acum prevede că procentajul de 30% se calculează la masa salarială a fiecărui ordonator de credite, nu pentru ordonatorii principali, aşa cum a solicitat preşedintele Sindicatului Poliţiştilor, Dumitru Coarnă, însă, potrivit reglementării, a fost eliminat sporul de 40% pentru personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor. Este vorba despre angajaţi care trebuie să asigure în afara orelor de program, de la domiciliu, intervenţia în mediul rural, la apelurile de urgenţă, cercetări criminalistice, evadări, revolte sau cutremure.

În cadrul dezbaterii din Comisia de muncă, a fost votat un amendament care prevede acordarea unui spor pentru suprasolicitare neuropsihică pentru personalul din învăţământ. Măsura ar urma să intre în vigoare la data de 1 decembrie 2018.

”Pentru personalul didactic de predare din învăţământ se acordă un spor de suprasolicitare neuropsihică, prin creşterea salariilor de bază cu 10% începând cu data de 1 decembrie 2018”, se precizează în amendamentul depus la proiectul de lege.

Un alt amendament stabileşte ca angajaţii din sectorul public să beneficieze de indemnizaţii de vacanţă, de la 1 decembrie 2018, în cuantumul unui salariu minim brut. Sunt exceptaţi cei care ocupă funcţii de demnitate publică, alese sau numite.

Cristian Seidler, deputat USR, a anunţat că formaţiunea politică va strânge semnături pentru a contesta la CCR Legea salarizării, precizând că juriştii partidului strâng deja toate ”motivele de neconstituţionalitate” din lege. 

“Este marca Olguţa Vasilescu. După ce nu a terminat cartierul chinezesc, după ce nu a terminat stadioanele din Craiova, după ce nu a terminat de asfaltat jumătate de oraş, a venit cu o lege pe care nu o terminã şi ea este într-o continuă dinamică, din eroare în eroare până la victoria finală. (…) Aceasta este Olguţa Vasilescu şi de aceea i-am cerut demisia din funcţia de ministru al Muncii”, a declarat parlamentarul.

Deputatul a fost chestionat cu privire la posibilitatea de a ataca legea la CCR.

”Cu siguranţă vom face lucrul acesta. Astăzi am lansat şi lansat către juriştii noştri în lucru să strângă toate motivele de neconstituţionalitate din aceastã lege”, a mai declarat deputatul USR.

Cristian Seidler susţine că legea este neconstituţională pentru că guvernul nu a indicat în textul legii care este impactul bugetar.

”Şi noi şi sindicatele am spus această lege este neconstituţională din mai multe motive. Unul, principal este că dacă ne uităm chiar şi acum în forma legii, acolo scrie nu are impact bugetar pe anul curent iar pentru următorii patru ani la impact bugetar nu este completat nimic. Guvernul habar nu are de fapt şi improvizează raportat la impactul bugetar”, a mai spus Seidler.

Ministrul Muncii a declarat, la finalul şedinţei comisiei, că prin proiectul legii salarizării cresc salariile în tot sistemul bugetar, nu doar salariile demnitarilor. Numai pentru acest an se înregistrează o majorare totală de şase miliarde a salariilor de la stat, a precizat ministrul Muncii.

”Au crescut salariile în aproape tot sectorul bugetar. Este vorba despre o majorare de 15 la sută pe care a obţinut-o educaţia, 15 la sută în sănătate, 20 la sută administraţia locale. Luna trecută au fost 20 la sută la agenţiile de mediu. (…) E o grilă de salarizare care nu priveşte doar demnitarii, priveşte şi administraţia publică locală şi nu se putea trece administraţia publică locală pe o grilă separat, pentru că sunt în aceeaşi anexă, deci nu este majorare doar pentru demnitari. Anul acesta au fost majorări pentru toate categoriile de bugetari. (…) Anul acesta au fost majorări salariale de şase miliarde”, a declarat ministrul Muncii Olguţa Vasilescu.

Raportul întocmit de Comisia de muncă din Camera Deputaţilor va fi dezbătut şi votat miercuri în plenul Camerei Deputaţilor, for decizional. Legea salarizării personalului bugetar va fi votată şi trimisă la promulgare.

Tags: , , ,
Spitalul-Sanador

Majorări de salarii decalate în Educaţie şi Sănătate

Ministrul Muncii a anunţat că majorările salariale în Educaţie şi Sănătate se vor face etapizat, respectiv cu 25% de la 1 ianuarie pentru toţi bugetarii, urmând ca de la 1 martie să se facă restul majorărilor salariale, adică de până la 50% pentru profesori şi până la 100% pentru medici şi asistenţi.

“De la 1 ianuarie 2018, toţi bugetarii vor avea o creştere a salariului brut de 25%, de la 1 martie încă 20% pentru profesori, care adăugat la creşterea de 25% înseamnă o creştere de 50%. Tot de la 1 martie, medicii şi asistenţii au creşteri de peste 100%, ajungând la nivelul grilei din 2022. Este varianta cu care noi vom intra în comisie”, a spus Ministrul Muncii, marţi, la Antena 3.

Lia Olguţa Vasilescu a declarat că ar fi trebuit să se intre cu majorările salariale de 1 ianuarie 2018, însă au fost foarte multe amendamente acceptate la Senat şi Camera Deputaţilor, şi de aceea s-a luat decizia acestei amânări cu două luni.

“Toate acestea calculate pe impact faţă de varianta iniţială a legii ne-au dus la situaţia în care să se mai amâne până la 1 martie creşteri la Educaţie şi la Sănătate, dar şi Sănătatea şi Educaţia vor intra cu creşteri de 25% chiar de la 1 ianuarie ca toţi ceilalţi bugetari. Aceasta este varianta cu care vom intra în comisie, domnul Viorel Ştefan nu a asistat la toată discuţia, noi am rămas cu secretarii de stat şi am calculat în continuare impactul pe buget”, a mai spus Olguţa Vasilescu.

Ministrul Muncii a declarat că a avut o întâlnire cu ministrul de Finanţe marţi dimineaţă pe acest subiect

Tags: , ,
lei-ron-bani

Creşterea salariului minim, cea mai bună decizie economică luată în ultimii 5 ani

Creşterea salariului minim pe economie din 2012 încoace, de la 700 de lei brut la 1.250 de lei în 2016 şi 1.450 de lei din februarie 2017, a fost cea mai bună decizie economică luată de guvern – Ponta(promotorul acestei măsuri), Cioloş, Dragnea, Grindeanu.

Dublarea salariului minim în 5 ani a revigorat piaţa muncii şi a dus la creşterea economică de care se bucură România în acest moment.

Deşi creşterea salariului minim este criticată de analişti, de companiile private, de asociaţiile profesionale de business, utilitatea acestei majorări se vede din plin în economie, şi nu numai în creşterea consumului, ci şi în numărul de locuri de muncă create.

Cel puţin aşa arată graficele BNR, conform ultimului raport de stabilitate macroeconomică prezentat săptămâna trecută de viceguvernatorul BNR Liviu Voinea, care a făcut parte din gu­vernul Ponta, când a venit la putere în mai 2012, fiind unul dintre promotorii acestei decizii.

Teza conform căreia companiile mici şi mijlocii româneşti nu vor rezista acestei creşteri salariale nu se vede în datele statistice. Nu numai că această creştere nu a dus la desfiinţarea locurilor de muncă, ci dimpotrivă a contribuit la crearea a aproape 500.000 de joburi în plus în toată această perioadă.

De asemenea, şomajul a fost în scădere, iar rata de ocupare în creştere.  O treime din angajaţii din România sunt plătiţi la salariul minim pe eco­no­mie, ceea ce arată ce impact are în eco­nomie creşterea lui.

Economia României, companiile, fir­mele private pot acomoda o creştere mai mare a salariului minim, chiar mai mare de 1.450 de lei brut (1.065 lei net), cât este acum. Salariul mediu este de 2.350 de lei  net.

Creşterea salariului minim a redus din tensiunile sociale care s-au acumulat în criză, când angajaţii s-au confruntat cu scăderi salariale, tensiuni la locurile de muncă, având în vedere incertitu­dinile din economie şi din cadrul com­paniilor, la care s-a adăugat şi stresul legat de plata creditelor la bancă. La polul opus, comaniile, per total, au avut afaceri în creştere, fără să mărească mult preţurile. În ultimii cinci ani, inflaţia a fost extrem de redusă în România, de doi ani economia condruntându-se chiar cu deflaţie.

Cei mai vehemenţi împotriva creşterii salariului minim pe economie prin hotărâre de guvern au fost investitorii străini, prin asociaţiile profesionale, cu toate că ei au puterea de a absorbi cel mai bine această creştere. Businessul lor nu a avut deloc de suferit, ci dimpotrivă, a crescut mult mai mult decât cel al firmelor româneşti.

CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE ZF

Tags: , , , ,
functionari_publici_greva_generala_28539_17649300

Proteste în toată ţara faţă de proiectul legii salarizării

Sindicatele din administraţia locală anunţă că, marţi, angajaţii primăriilor şi consiliilor judeţene din toată ţara ar putea intrerupe munca şi declanşa greva japoneză in administratiile Locale. Totodată, angajaţii Gărzii de Mediu şi ai Agenţiei de Protecţie a Mediului vor înceta lucrul, timp de două ore, nemulţumiţi de proiectul legei salarizării.

Angajaţii de la Protecţia Consumatorului protestează, fiind nemulţumiţi de legea salarizării

Angajaţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului s-au alăturat funcţionarilor din administraţia publică şi din sistemul de protecţia a mediului, anunţând că vor participa la acţiunile de protest.

“După refuzul categoric al doamnei Olguţa Vasilescu, ministrul muncii, de a soluţiona problemele salariale ale acestei categorii profesionale cu o activitate atât de complexă şi importantă pentru societatea românească, comisarii protecţiei consumatorilor au intrat în proteste exprimate prin încetarea activităţii şi pichetarea instituţiilor în care lucrează. Revendicare: – salarizarea sistemului ANPC pe aceeaşi grilă cu ANSVSA! Astfel, aceasta categorie profesională protestează astăzi, marţi, 30 mai 2017, alături de colegii din administraţia publică locală şi atrage si alte institutii din administratia publică centrală precum Garda de mediu, Inspecţia muncii şi altele”, transmite Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici printr-un comunicat de presă.

Şi angajaţii din administraţia publică protestează, marţi, atât în ţară cât şi în Capitală. În Bucureşti, protestatarii vor picheta Palatul Parlamentului.

Preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP), Sebastian Oprescu, a declarat pentru MEDIAFAX că, marţi, angajaţii primăriilor din toată ţara vor declanşa greva generală, iar în Bucureşti va fi organizat un miting în faţa Palatului Parlamentului.

“Sunt două tipuri de acţiuni de protest. În primul rând va avea loc un miting în faţa Palatului Parlamentului, care începe la ora 11:00 şi vor participa între 5.000 şi 10.000 de oameni. Iar în teritoriu va fi grevă generală în toate primăriile şi consiliile judeţene. Motivele protestului sunt legate, în primul rând, de lipsa grilei de salarizare pentru administraţia publică locală”, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele SNFP, Sebastian Oprescu.

Funcţionarii publici din administraţia locală sunt nemulţumiţi de faptul că, prin noua lege a salarizării unitare, veniturile funcţionarilor publici din primării şi consilii judeţene nu vor mai fi stabilite prin lege, ci prin decizie a Consiliului Local. Reprezentanţii sindcatelor spun că, astfel, salariile funcţionarilor din administraţia locală vor depinde de cât de obedienţi vor fi faţă de primar sau de consilierii locali.

Tot marţi, angajaţii din domeniul Protecţiei Mediului vor declanşa conflictul de muncă, nemulţumiţi de salariile actuale şi de faptul că prin legea salarizării unitare, creşterile semnificative for fi făcute abia din 2018 sau 2019.

“Federaţia Sindicatelor Unite din Mediu, vă informează că declanşează conflictul de muncă. Marţi, 30 mai, personalul Agenţiei Naţionale de Protecţie a Mediului va protesta între orele 11:00-13:00″, se arată într-un comunicat al FSUM, remis MEDIAFAX.

Mai mult, şi angajaţii APIA ar putea declanşa conflictul de muncă, nemulţumiţi de faptul că Senatul a respins amendamentele propuse pentru proiectul legii salarizării.

“Senatul a respins amendamentele propuse. La Camera Deputaţilor, dezbaterile se desfăşoară cu mare viteză, iar comisiilor de specialitate nu le mai sunt cerute avizele. În contextul în care prevederile proiectului Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice îi dezavantajează pe funcţionarii publici din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), Federaţia Naţională a Sindicatelor APIA este în proces de consultare a membrilor privind declanşarea conflictului social. Precizăm că prin această lege, în forma actuală, se încalcă inclusiv recomandările europene în materie de salarizare a personalului care gestionează fonduri europene”, se precizează într-un comunicat transmis MEDIAFAX de reprezentanţii angajaţilor APIA.

În comunicatul sindicatului Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură se mai precizează că această instituţie a atras cele mai mare sume de bani din fondurile UE pentru susţinerea agriculturii româneşti – peste 20 de miliarde de euro, începând cu 2007.

“Această performanţă este realizată cu multe sacrificii (în principal prin ore suplimentare neplătite), de către funcţionarii dedicaţi şi corect motivaţi. Având în vedere importanţa deosebită pe care o are absorbţia fondurilor UE, într-o proporţie cât mai mare, este necesară stimularea financiară a personalului care gestionează aceste fonduri. Orice scădere a salariilor va conduce automat la demotivare, cu toate consecinţele negative care se pot întrevede de aici”, se arată în comunicatul FNS APIA.

 

Tags: , , , , ,
bani

Legea salarizării a apărut din nevoia de ieșire din capcana salariilor mici; era nevoie de studiu de impact

Legea salarizării unitare este absolut necesară și a apărut tocmai din nevoia de ieșire din capcana salariilor mici, însă era nevoie de o analiză a impactului acesteia și de o dozare a modului de aplicare, a declarat, miercuri, într-o conferință de specialitate, Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și președintele Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR).

”Este clar că s-a ajuns la nevoia de a avea creștere exact ca rezultat al combinării forțelor capitalului străin cu capitalul românesc. Nu ne mai putem baza numai pe creșterea adusă de investițiile străine, pe de o parte. Pe de altă parte, este clar că sunt o serie de lucruri care trebuie schimbate, iar unul se referă la așa-numita capcană a salariilor mici. Uitându-te la nevoia de a restructura modelul economic românesc prin prisma ieșirii din capcana salariilor mici, înțelegi de unde e apărut Legea salarizării unitare. Este o lege absolut necesară. Problema este cum îi analizezi impactul și cum dozezi aceste lucruri având în vedere, în primul rând, următoarea grijă a statului: teoria ieșirii din capcana salariului mic presupune ca și consumul să se ducă spre produse locale, nu către produse de import. Cum se face corelarea creșterii consumului cu orientarea consumului către produse locale: probabil că o corelare mai înțeleaptă, în paralel cu aceste creșteri de salarii mai ales în sectorul public, producea și o creștere în domeniul investițiilor în așa fel încât să ajungem să nu mâncăm mere poloneze, să avem și să investim în merele românești. Să avem grijă ca, până la urmă, să nu se întâmple acest fenomen când creștem salariul funcționarilor publici din România care să se ducă în salariile privaților din Polonia sau din alte țări din care importăm bunuri”, a menționat Pogonaru.

Mai multe AICI. 

Tags: , ,
lei-ron-bani

Comisia juridică din Senat a dat aviz favorabil proiectului de Lege privind salarizarea unitară

Comisia juridică a Senatului a adoptat, luni, aviz favorabil pentru proiectul de Lege privind salarizarea unitară, reprezentanţii Opoziţiei votând împotrivă deoarece nu a fost prezentat un studiu al impactului bugetar.

Pentru aviz favorabil au votat şase senatori PSD-ALDE, iar patru, de la PNL şi USR, au votat împotrivă.

Senatorul liberal Daniel Fenechiu a anunţat că PNL nu va vota pentru un aviz favorabil, întrucât în lege nu există un studiu al impactului bugetar.

”Poziţia grupului parlamentar PNL este aceea că nu putem aviza proiectul în lipsa studiului de impact. Din punctul acesta de vedere, ar fi o avizare în orb. Motiv pentru care luaţi act că senatorii din Comisia juridică ai PNL se vor opune avizării pozitive”, a spus Fenechiu, în şedinţa Comisiei juridice a Senatului.

 O poziţie similară a avut şi senatorul George Dircă (USR), care a apreciat că legea salarizării nu este sustenabilă pe termen lung.

”Grupul USR apreciază că, din estimările pe care le avem, această lege va produce un impact bugetar semnificativ. Considerăm că (…) nu există un studiu de impact bugetar şi aici sunt două cauze: fie de la început Guvernul a bugetat cheltuieli mult mai mari pentru a acoperi în acest moment acest impact bugetar, pe de altă parte, pe termen lung, această lege nu este sustenabilă. Preconizăm că în curând vom ajunge într-o situaţie similară anului 2010 în care statul a fost nevoit să aplice tăieri salariale. Pe de altă parte, un lucru foarte grav este că această lege nu introduce criterii de performanţă în grilele salariale. Practic vom avea costuri şi mai mari la o eficienţă mult mai scăzută. Poziţia noastră este de a ne opune acestei legi în această formă”, a adăugat Dircă.

Senatul este primă cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

Tags: , , ,
bonuri-fiscale-loterie

După salarizare vine marea fiscalizare

Românii şi-ar putea deduce cheltuielile pe care le fac cu educaţia copiilor, de exemplu, dacă vor avea chitanţă pentru asta. „E sistemul american, dacă vreţi. (…) Fiscalizăm totul”, a dat ministrul Muncii Lia Olguţa Vasilescu primele detalii despre planul privind impozitul pe gospodărie, în discuţie la Finanţe.

Mai mult, prin această fiscalizare, spune Vasilescu, ar fi bani şi pentru lefurile pe care actualul Guvern promite că le va creşte prin noua lege a salarizării, relatează Gândul.

„E foarte simplu. E sistemul american, dacă vreţi. Dacă vor citi programul de guvernare, vor înţelege. Ca să scoţi din economia neagră toţi banii posibili. De unde încasăm ca să mărim salariile…păi o să fiscalizam totul.  Dacă dumneavoastră veţi avea posibilitatea să duceţi copilul la şcoala de balet şi aţi putea să deduceţi cheltuiala, o să cereţi chitanţă. Veţi ajunge la un moment dat să cereţi de peste tot facturi şi bonuri. Vă duceţi copilul la mediaţie şi cereţi chitanţă”, a declarat ministrul Muncii la RTV.

Declaraţia vine în contextul în care Miinisterul Finanţelor a demarat o serie de discuţii cu mediul de afaceri privind unele modificări ale Codului Fiscal, cum ar fi elimarea cotei unice şi introducerea aşa-zisului impozit pe gospodărie.

Discuţiile vin în contextul în care PSD a lansat în dezbatere publică proiectul salarizării bugetare care prevede o majorare semnificativă a veniturilor angajaţilor în sistemul de stat.

Preşdintele Consiliului Fiscal şi-a exprimat îndoieli privind sustenabilitatea acestor măsuri.

“Din primele estimări rezultă că impactul legii salarizării este mult mai mare decât s-a comunicat de guvern. Ce ni s-a spus până acum era un impact de circa 30 de miliarde, cumulat în patru ani. Din ce se vede acum, impactul este aproape dublu, în jur de 50-60 de miliarde. În acest moment, nu avem toate informaţiile pentru o estimare exactă. Iar, în 2018, impactul este foarte mare. În ce priveşte salariile medicilor şi asistentelor medicale, toată creşterea este realizată anul viitor, o creştere de aproape 150% în anumite cazuri. La educaţie creşterea este de 50% faţă de 2017 şi 25% la celelalte categorii sociale din sectorul public. De la 1 ianuarie 2018, ar fi o creştere pentru toţi bugetarii, în medie de 40-50% faţă de 2017″, a declarat,  preşedintele Consiliului Fiscal.

Potrivit acestuia, “impactul bugetar pe 2018 ar putea ajunge la circa 25 de miliarde, adică 1,8% din PIB impact net”. În acest context,, Dumitru subliniază că va fi greu de identificat posibilele măsuri de compensare pentru reducerea deficitului bugetar.

“Cifrele grăiesc de la sine. Peste orice imaginaţie. În condiţiile în care estimările Comisiei Europene arătau în 2018 un deficit de 3,9% fără creşteri de salarii, mai adăugăm 1,8% din PIB doar din legea salarizării. Ce măsuri de compensare să găseşti şi de unde să acoperi aşa ceva?“, a mai spus preşedintele Consiliului Fiscal.

Citeşte continuarea articolului în Gândul.

Tags: , , , ,