Tag Archives: legea darii in plata

11_800x533

Evolutie pe 8 ani a indicelui ROBOR pentru creditele Prima Casa. Analiza Fin.Zoom

Indicii Robor si Euribor la 3 luni (3M) intra in componenta dobanzilor variabile la majoritatea creditelor in lei, respectiv in euro, oferite de banci. Acesti indici se actualizeaza in contractele de credit trimestrial (la fiecare 3 luni) la o data fixa (stabilita in fiecare contract de credit).

Ne-am propus sa urmarim cum au evoluat cei doi indici la sfarsit de septembrie in ultimii 8 ani si cum a afectat evolutia lor, rata lunara la un credit Prima Casa in lei. La creditele in euro, am tinut cont si de evolutia cursului lei/euro.

Credite Prima Casa in lei vs. euro: avantaj euro 2009-2012 si in lei dupa 2014

Cei care au luat credite Prima Casa in euro in perioada 2009-2012 au platit pana acum rate mai mici decat daca s-ar fi imprumutat atunci in lei (din cauza valorilor foarte mari a Robor de acum 5-8 ani).
Insa nici euro nu a variat prea mult in ultimii ani (intre 4.2 si 4.6 lei pentru euro) – daca s-ar fi dublat euro (la fel ca CHF-ul), am fi avut aceeasi problema acum la creditele in euro ca la creditele in franci elvetieni.

Din 2013, programul Prima Casa este disponibil doar in lei.

Din calculul FinZoom.ro rezulta ca, daca ar fi putut sa se imprumute in euro in 2014, un consumator ar fi platit pentru acel credit in euro mai mult decat pentru acelasi credit Prima Casa in lei (din acest punct de vedere, masura de a limita programul Prima Casa doar pentru lei in 2013, a fost una buna).

Nu stim insa cum vor varia indicii Robor si Euribor, precum si cursul leu / euro in urmatorii ani, pentru a vedea care credite se pastreaza in avantaj.

Studiu de Caz FinZoom.ro: Credite Prima Casa de 50.000 euro (si echivalent in lei), pe 30 ani

2009: La un credit Prima Casa de 50.000 euro, contractat pe 30 ani, s-au platit rate in 8 ani cu 1934 lei mai mult pentru creditul in moneda nationala, fata de cel in euro.

prima-casa-2009-2017

2012: Diferenta s-a fi redus la doar 593 lei mai mult pentru creditul in moneda nationala, daca aceleasi credite ar fi fost contractate contractate in anul 2012.

prima-casa-2012-2017

2014: Insa, daca ar mai fi fost posibila contractarea de credite Prima Casa in moneda euro dupa 2013, diferenta ar fi fost in defavoarea monedei euro. Pentru asfel de credite contractate in 2014, s-ar fi platit rate lunare cu 138 lei mai mult pentru creditul in euro – deoarece scaderea euribor a fost acoperita de cresterea euro.

prima-casa-2014-2017

Sursa: Fin.Zoom.ro

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
prima-casa-15-ian-2015

Daniel Zamfir: Hotărârea CCR pe darea în plată va afecta toate contractele, nu numai cele bancare

Curtea Constituţională a publicat, după aproape trei luni de zile, motivarea deciziei referitoare la legea privind darea în plată a imobilelor. Senatorul Daniel-Cătălin Zamfir, iniţiatorul acestei legi, a declarat, pentru MEDIAFAX, că acestă decizie va afecta toate contractele, nu doar cele bancare.

„Impactul este unul extraordinar pentru că vor fi afectate toate contractele, nu doar cele bancare. Pot fi orice fel de contracte: de utilităţi, cele de leasing sau de telefonie mobilă etc. Dacă sare mult euro, cei care au contracte de leasing sau de telefonie, în momentul în care se crează un dezechilibru contractual pot cere reechilibrarea prestaţiilor. Sunt afectate toate contractele care sunt raportate la cursul valutar. De ce? Fiindcă se prezumă că un contract este de bună credinţă şi echitabil. Orice contract care devine dezechilibrat trebuie echilibrat. Asta spune Curtea. Pentru că impreviziunea, aşa cum o numeşte Curtea, practic face ca atunci când există un dezechilibru contractual între cele două parţi, este obligatoriu pentru cealaltă parte să reechilibreze „prestaţiile”, aşa cum explică Curtea Constituţională. Reechilibrarea prestaţiilor este una obligatorie şi trebuie adaptată la noile condiţii economice”, spune Zamfir.

Senatorul susţine că, în cazul celor cu credite în franci elevţieni şi în euro, care au fost afectaţi de devalorizarea leului, băncile trebuie să renegocieze contractele.

„Devalorizarea este o stare de impreviziune, care este cauzată de factori externi şi care nu a fost prevăzută în contract deoarece nimeni nu ştia cât o să crescă valutele. Ca atare cei cu credite în euro sau franci elveţieni pot cere băncilor să renegocieze contractele, iar băncile sunt obligate să reechilibrareze prestaţiile sau să închidă contractul. Băncile sunt obligate să renegocieze contractul, iar dacă nu se ajunge la o înţelegere se dă în plată”, explică Daniel-Cătălin Zamfir.

Însă, în cazul celor care şi-au pierdut locul de muncă şi nu mai poţi plăti ratele, aceştia trebuie să apeleze la instanţă, care va constata acea impreviziune. „Judecătorul va decide dacă ţi-ai pierdut locul de muncă din cauza ta, că te-ai dus beat la serviciu sau s-a restructurat compania. Magistratul va hotărâ dacă dezechilibrul ţi s-a datorat sau nu”, detaliază iniţiatorul Legii dării în plată.

Tags: , , ,
credite-darea-in-plata

RETROSPECTIVĂ Darea în plată și conversia creditelor în franci la cursul istoric, subiectele anului pe piața bancară

Relația dintre clienți și băncile comerciale, a constituit, în acest an, obiectul mai multor reglementări, printre care Legea dării în plată și Legea conversiei la cursul istoric, așteptate îndelung de debitori, dar contestate puternic de bănci.

Legea dării în plată a fost adoptată în prima parte a anului și a intrat în vigoare în data de 13 mai 2016. Aceasta prevedea că orice consumator, persoană fizică, care are un credit garantat cu ipotecă cu o valoare mai mică de 250.000 echivalent euro la momentul contractării, pentru un imobil cu destinația de locuință, poate opta să predea casa băncii în schimbul ștergerii creditului rămas de plată, printr-o notificare transmisă instituției de credit în acest sens.

De la data primirii notificării de către bancă, se suspendă plata ratelor aferente creditului, dar și dreptul creditorului de a se îndrepta împotriva codebitorilor, precum și împotriva garanților personali și ipotecari.

Creditele acordate prin programul Prima Casă au fost exceptate de la această lege, deși inițiatorii au propus ca și acestea să poată beneficia de darea în plată. Pe de altă parte, actul normativ se aplică și debitorilor care au fost deja executați silit sau celor care se află în procedură de executare silită.

Aplicare legii a debutat, însă, anevoios, din cauza faptului că nu a cuprins prevederi referitoare la plata impozitului aferent tranzacției și a taxelor notariale care, în lipsa unor mențiuni concrete, ar fi fost împovărătoare pentru debitorii ajunși în situația de a nu-și mai putea achita ratele la bancă. Ulterior, Ministerul Finanțelor Publice a decis eliminarea impozitului pentru tranzacțiile aferente procedurii de dare în plată, iar câteva luni mai târziu și Ministerul Justiției a publicat ordinul privind reducerea la jumătate a taxelor notariale în astfel de cazuri.

Băncile au contestat puternic actul normativ, în special din cauza prevederii potrivit căreia Legea se aplică atât creditelor în derulare cât și celor viitoare.

Instituțiile de credit s-au opus vehement adoptării actului normativ atât direct, prin amendamente depuse în Parlament, cât și indirect, prin apeluri la forurile interne și internaționale și prin înăsprirea condițiilor de creditare (în special majorarea avansurilor la creditele ipotecare la niveluri de peste 30% în multe cazuri) ca măsură protest împotriva actului normativ.

Pe de altă parte, Legea a fost susținută de grupurile și asociațiile de consumatori de servicii financiare din România, și chiar de asociații europene de specialitate, care au susținut că Legea privind darea în plată reprezintă calea cea dreaptă care trebuie urmată pentru a ajuta cât mai mulți debitori aflați în dificultate financiară, având în vedere că, până în prezent, în România nu a existat o altă lege care să îi sprijine, iar băncile au fost reticente în a veni cu soluții concrete la problemele acestora.

Totodată, băncile au contestat Legea la Curtea Constituțională care, în toamnă, a emis o hotărâre care a modificat substanțial modul de aplicare a actului normativ, în sensul că darea în plată nu se va mai putea produce prin simpla notificare a băncii de către client, ci va trebui decisă de un judecător în urma constatării impreviziunii.

“Impreviziunea înseamnă că atunci când am încheiat noi un contract, am avut în vedere o anumită situație. Dar, între timp, s-a schimbat foarte mult situația și contractul devine deosebit de oneros pentru una dintre părți. Și atunci te poți duce în fața instanței și judecătorul să echilibreze contractul sau să îl înceteze. Acestea sunt remediile de drept comun”, a explicat avocatul Stan Tîrnoveanu, la momentul respectiv.

O altă lege puternic contestată de bănci este cea referitoare la conversia creditelor din franci elvețieni în lei la cursul din momentul contractării împrumutului, care ar da posibilitatea celor vizați să își convertească împrumutul la un curs de aproximativ 1,8 — 2 lei/franc (curs valabil în perioada 2006 — 2008), la jumătate față de cotația actuală, de peste 4 lei/franc.

Legea a fost adoptată de plenul Camerei Deputaților pe 18 octombrie, însă nu a apucat să intre în vigoare pentru că Executivul, de data aceasta, a contestat-o la Curtea Constituțională, iar aceasta din urmă a amânat emiterea unei decizii până în data de 18 ianuarie 2017.

Potrivit actului normativ, creditele în franci elvețieni se convertesc în lei la cursul de la data încheierii contractului de credit, însă costurile noului credit, rezultat în urma conversiei, vor fi negociate cu consumatorul, “respectându-se principiul bunei credințe și diligențele profesionale, astfel încât obligațiile de plată să nu fie mai împovărătoare pentru consumator”.

Aceasta a fost o variantă de compromis, având în vedere că inițial se propunea ca dobânda să fie similară cu cea valabilă pentru franci, pentru a se renunța la criteriile de departajare solicitate de bănci, și anume o limită de sumă și un anumit grad de îndatorare.

Autoritățile române au promis o lege privind conversia creditelor din franci în lei după data de 15 ianuarie 2015, când cursul francului în raport cu leul a explodat ca urmare a deciziei Băncii Naționale a Elveției de a renunța la pragul de apreciere al francului în raport cu euro, de 1,2 franci/euro, instituit în perioada de criză.

Un alt act normativ cu impact în piața bancară este Ordonanța 52/2016, care transpune în legislația românească Directiva 17 privind creditul ipotecar acordat persoanelor fizice, care a intrat în vigoare în data de 30 septembrie, la jumătate de an de la termenul dat de Comisia Europeană statelor membre pentru implementarea Directivei. Ordonanța presupune, printre altele, standardizarea documentelor care conțin informații cu privire la ofertele băncilor, astfel încât acestea să poată fi comparate mai ușor de către clienți.

În același timp, băncile sunt obligate, conform noii Ordonanțe, să informeze clienții cu privire la variațiile de curs valutar și de dobânzi.

Totodată, actul normativ prevede limitarea dobânzilor penalizatoare în caz de restanță, eliminarea dobânzii penalizatoare de la momentul începerii executării silite și eliminarea comisionului de rambursare anticipată, inclusiv pentru creditele cu dobândă fixă. Până acum, pentru creditele cu dobândă fixă, banca putea percepe un comision de 1% din suma rămasă de plată (sau 0,5% pentru rambursarea în ultimul an de derulare). Pentru creditele cu dobândă variabilă, comisionul de rambursare anticipată a fost eliminat odată cu intrarea în vigoare a Ordonanței 50/2010.

În ceea ce privește măsurile pre-contractuale, acestea prevăd standardizarea ofertelor de credite garantate, astfel încât clienții să beneficieze de oferte transparente și complete, având posibilitatea de a le compara și a o selecta pe cea mai bună dintre acestea. Totodată, potrivit noilor reglementări, evaluarea imobilului se va realiza de către evaluatori membri ANEVAR, dar nu va fi obligatoriu ca aceștia să fie agreați de bancă, ci clientul poate opta pentru un evaluator independent.

În plus, actul normativ prevede măsuri de protecție pentru clienții care ajung în situația de executare silită, dar și condiții mai restrictive pentru bănci în cazul cesionării creanțelor.

La rândul lor, recuperatorii de creanțe nu vor mai avea voie să hărțuiască debitorii, fiind stabilite condiții stricte în care aceștia pot contacta datornicii.

În paralel cu implementarea Directivei 17, Banca Națională a României a elaborat și publicat (în septembrie 2016) un nou regulament, care modifica Regulamentul 17/2012, care obligă băncile ca, până la finalul acestui an să schimbe sistemul de verificare a clienților care solicită credite, urmând să evalueze mai riguros bonitatea acestora.

Astfel, creditorii sunt obligați să țină cont în principal de veniturile potențialilor debitori și să nu se bazeze doar pe valoarea garanției creditului acordat.

Pe de altă parte, veniturile eligibile vor fi evaluate mai riguros, în sensul că, dacă până acum băncile calculau cheltuieli de subzistență la un nivel de 250-300 de lei/lună pentru fiecare membru al familiei, noile reguli le obligă să fundamenteze un nivel rezonabil al acestora.

Pe de altă parte, la capitolul cheltuieli, dacă până acum băncile erau obligate să scadă din venituri doar ratele pentru alte credite, acum vor trebui să ia în calcul și banii cheltuiți cu taxele, impozitele și asigurările care cad în sarcina solicitantului de credit.

În plus, noul regulament obligă băncile să păstreze documentele de evaluare a bonității clienților pe toată durata de existență și o evidență cu istoricul veniturilor și cu măsurile întreprinse pentru verificarea acestora pentru fiecare client, pe care să le prezinte Băncii Naționale la cerere, astfel încât aceasta să poată verifica în ce condiții au acordat băncile fiecare credit în parte.

Pentru a descuraja creditarea iresponsabilă, regulamentul prevede că personalul responsabil cu evaluarea capacității de rambursare a clienților trebuie remunerat într-o manieră care asigură o administrare sănătoasă și eficace a riscurilor. Cu alte cuvinte, aceștia nu trebuie plătiți în funcție de numărul și ponderea creditelor acordate.

(sursa agerpres.ro)

Tags: , , , , ,
primacasa_78515400

Legea dării în plată este parţial neconstituţională. Cum justifică CCR

Judecătorii CCR au admis marţi excepţii la legea dării în plată şi au respins altele, a anunţat preşedintele CCR Valer Dorneanu, precizând că se poate spune că legea e parţial neconstituţională.

“Practic, am admis excepţia de neconstituţionalitate, s-a constatat că sintagma <<precum şi din devalorizarea bunurilor imobile>>, sintagmă care era conţinută în art. 11 teza I, este neconstituţională. Sintagma se referea la faptul că sunt aplicabile şi acelor situaţii care privesc devalorizarea bunurilor imobile. Or, obiectul procesului era plata contractului, nu era vorba de bunuri imobile şi din acest punct de vedere va fi eliminată această sintagmă”, a spus Valer Dorneanu.

Preşedintele CCR a mai spus că a fost admisă parţial o altă excepţie: “Am admis, de asemenea, excepţia de neconstituţionalitate şi am constatat că prevederile art. 11 teza I, raportate la art. 3, teza II, art. 4, art. 7 şi art. 8 din legea 77 sunt constituţionale în măsura în care instanţa judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii. Fac precizarea că această posibilitate nu o aveau instanţele sesizate de bănci sau de părţi şi de aici încolo instanţele de judecată vor trebui să aibă în vedere toate implicaţiile teoriei impreviziunii, şi cu privire la riscuri şi la proporţionalitate şi la celelalte aspecte”.

Tags: , , , ,
cluj imob

Darea în plată la Cluj: Mai puţini cumpărători, preţuri mai mari

În primele luni din 2016, discuțiile pe marginea dării în plată au adus interesul pentru apartamentele disponibile spre vânzare în marile orașe ale țării la un nivel record al ultimilor trei ani. După aprobarea legii însă, în trimestrul al doilea numărul potențialilor cumpărători a scăzut cu până la o treime , potrivit datelor furnizate de platforma Analize Imobiliare. În mod interesant însă, acest fapt nu a afectat tendința de creștere a prețurilor.

Explicația acestei evoluții paradoxale stă, cel mai probabil, în inerția pieței, în tandem cu tendința cumpărătorilor și vânzătorilor de a aștepta „reașezarea” pieței.

Cluj-Napoca:
În primul trimestru din 2016, numărul potențialilor cumpărători din orașul de pe Someș a ajuns la cel mai ridicat nivel din 2013 încoace, respectiv aproape 11.000 de persoane; după aprobarea dării în plată însă, acest indicator a scăzut în următoarele luni la 7.100 de persoane – ceea ce echivalează cu un declin de 26,3%. Cu toate acestea, în Q2, prețul mediu solicitat pentru un apartament în Cluj-Napoca s-a situat la 1.200 de euro pe metru pătrat – valoare mai mare cu 2,6% decât în trimestrul anterior.

București:
În Capitală, numărul potențialilor cumpărători a cunoscut un declin de 21,6% în al doilea trimestru din 2016, de la apogeul de peste de 60.000 de persoane atins în Q1, până la aproximativ 47.000. Și aici însă, pretențiile proprietarilor au continuat să crească, în contrast cu evoluția cererii, acestea situându-se la 1.156 de euro pe metru pătrat util, adică cu 4,6% mai mult decât în primul trimestru.

Timișoara:
În orașul de pe Bega, numărul potențialilor cumpărători a scăzut cu 30% după aprobarea legii dării în plată, de la peste 10.000 în primul trimestru până la aproximativ 7.000 în cel de-al doilea, potrivit statisticilor Analize Imobiliare. Cu toate acestea, prețul mediu solicitat de vânzătorii de apartamente a fost cu 1,6% mai mare în al doilea trimestru față de cel anterior, respectiv 1.000 de euro pe metru pătrat util.

Iași:
În capitala Moldovei, numărul potențialilor cumpărători a scăzut cu aproximativ 33,3%, de la circa 6.000 de persoane în Q1 2016, până la puțin peste 4.000 în Q2. În ciuda acestui declin al cererii, prețul mediu solicitat pentru un apartament era de 881 de euro pe metru pătrat util în trimestrul al doilea, după un avans de 2,3% față de primele trei luni ale anului.

Tags: , , , ,
primacasa_78515400

Revolta băncilor împotriva legii dării în plată s-a sfârşit. Ce decizie au luat

Revolta băncilor împotriva legii dării în plată prin impunerea unor avansuri minime la creditele ipotecare standard în lei de 30-35% a durat doar două luni, în condiţiile în care standardele ridicate de creditare nu au făcut altceva decât să trimită vânzările noi în cădere liberă şi implicit şi veniturile ban­che­rilor de pe acest segment.

Acum aproape toate băncile se gândesc cum să intre din nou în piaţă şi analizează posibilitatea reducerii avansului, conform reprezentanţilor asocia­ţiei băncilor (ARB), iar alte precum BCR şi Piraeus au făcut deja pasul înapoi, scrie Ziarul Financiar.

BCR, cea mai mare bancă locală, a redus avansul minim de la 35% la 25% doar pentru imobilele ipotecate din 20 de oraşe mari ale României, precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi sau Constanţa.

BCR, care majorase avansul la începutul lunii mai, înainte de intrarea în vigoare a legii dării în plată, afirmă că decizia de reducere a avansului a venit după o analiză a evoluţiilor pieţelor regionale şi a nevoilor clienţilor.

„Problema de accesibilitate este dată de creşterea avansurilor la creditele ipotecare standard, este o consecinţă directă a legii dării în plată. BCR nu şi-a dorit şi nici nu a planificat vreodată creşterea avansurilor la credite, ci s-a dedicat permanent misiunii de a fi cel mai mare şi mai accesibil finanţator imobiliar din România.“

Specialiştii din piaţă se aşteaptă ca exemplul celei mai mari bănci din România să fie urmat şi de celelalte bănci din sistem.

De altfel, decizia BCR nu este singulară nici în acest moment, în condiţiile în care şi Piraeus Bank a taiat avansul la creditele ipotecare la 20%. Piraeus Bank, o bancă medie din sistemul bancar local, s-a răzgân­dit în ceea ce priveşte avansul minim după ce la mijlocul lunii mai urcase suma minimă cerută clienţilor la 40%, cel mai mare nivel din piaţă. Nicio altă bancă cu excepţia Piraeus nu cerea clienţilor un avans de 40%, media avansului fiind de 30-35%.

„Se intră într-o stare de normalitate odată cu reducerea avansurilor. Este un semn că băncile îşi doresc să dea credite şi să intre din nou în piaţă. După anunţul BCR cu siguranţă vor urma şi alte bănci. Mă aştept ca băncile mici să reducă avansul şi mai mult, poate chiar să-l ducă înapoi la 15%, în condiţiile în care ele au nevoie de atuuri competitive în faţa jucă­to­ri­lor mari“, a declarat Liviu Andrei, co­proprie­tar al Alliance Finance Broker.

Şi BRD, a doua cea mai mare din sistem, a anunţat la finalul lunii iunie că analizează posibilitatea reducerii avansului la creditele ipotecare, însă până acum nu a operat nicio schimbare în ofertă. În prezent, BRD cere clienţilor un avans minim de 35% la creditele ipotecare.

Potrivit unor surse din piaţă, şi Alpha Bank, jucătorul cu numărul opt din sistem, analizează posibilitatea reducerii avansului. Alpha cere un avans minim în cazul cre­ditelor ipotecare de 30%.

Legea privind darea în plată a intrat în vigoare pe data de 13 mai.

Citeşte continuarea articolului în Ziarul Financiar.

Tags: , , , , ,
cheie_tranzactie_imobiliara_ziaruldeiasi_ro_80029600

Piaţa imobiliară românescă, fruntaşă la scumpiri la nivel european (ANALIZĂ)

România se află pe locul 5 în Europa când vine vorba de cele mai mari creşteri ale preţurilor pe metrul pătrat pe segmentul rezidenţial în primul semetru din acest an, potrivit unui studiu realizat de RE/MAX în 15 state europene. Cu toate acestea însă, raportat la costul pe metrul pătrat, România se află pe ultimele locuri în clasament.

„Studiul arată că preţurile pentru proprietăţile rezidenţiale din România au crescut, în primele şase luni ale acestui an, cu circa 5,9% comparativ cu finele lui 2015, ajungând la aproximativ 900 de euro/mp”, a declarat Răzvan Cuc, preşedintele agenţiei imobiliare înfiinţată în Cluj-Napoca.

Astfel, ţara noastră se află pe locul 5 în Europa, după Portugalia, unde preţurile au crescut cu 14,3%, Germania – cu un avans de 11,24%, Turcia – 10,68% şi Spania – cu 6,64%. La polul opus se situează ţări precum Slovacia sau Grecia, unde preţurile au scăzut chiar şi cu până la 3%, sau Elveţia, unde majorarea a fost infimă, de sub 1%.

imobiliare

Cu toate că România este fruntaşă în ceea ce priveşte creşterile preţurilor în prima jumătate a anului, dacă este luat în calcul costul pe metrul pătrat, acesta se situează la circa 900 de euro. Pe primele locuri în acest sens se află Elveţia, Franţa şi Germania, unde preţurile pe metrul pătrat sunt cuprinse între 5.785 euro/mp şi 2.860 euro/mp. La polul opus se află ţări precum Turcia, unde preţul pe metrul pătrat a fost în primul semestru de doar 534 de euro, Cehia (832 euro), Slovacia (879 euro) şi România (900 euro).

imobiliare2

În ceea ce priveşte închirierile pe segmentul rezidențial, preţul pe metrul pătrat a rămas aproape neschimbat în majoritatea statelor.

Astfel, în România acesta se situează la cca. 5 euro/mp, la acelaşi nivel ca şi la finele lui 2015. Cele mai mari valori sunt înregistrate în Elveţia (17 euro/mp), Olanda (13 euro/mp), Franţa (12,6 euro/mp) şi Finlanda (12,5 euro/mp). La polul opus se află Turcia – 2,27 euro/mp, Grecia – 4,2 euro/mp, Italia –  cca. 5 euro/mp şi România, cu 5 euro/mp.

imobiliare3

1.908 euro/mp, preţul mediu plătit de un european pentru o locuinţă

Studiu a mai evidenţiat că piaţa imobiliară din Europa este extrem de diversificată, existând diferenţe majore de la ţară la ţară. Cu toate acestea, sigurul numitor comun la nivelul Europei este reprezentat de nivelul minim istoric al ratelor de dobândă la creditele imobiliare, fapt ce a determinat o creştere a cererii la nivel rezidenţial şi, de asemenea, a preţurilor.

Astfel, în prima jumătate a acestui an, un european a plătit în medie 1.908 euro/mp pentru achiziţia unei locuinţe, 91% dintre locuitorii ţărilor luate în calcul visând la o proprietate. În ceea ce priveşte chiriile, preţul mediu la nivelul Europei s-a situat în perioada analizată la 8,08 euro/mp, pe segmentul rezidențial.

Peisajul imobiliar european, în următoarele şase luni

Piaţa imobiliară locală şi europeană va fi influenţată de schimbări legislative sau alte tipuri de mişcări geopolitice (ex. Brexit).

Astfel, la nivel local, în ceea ce priveşte previziunile pentru următoarele şase luni, se estimează că preţurile pe metrul pătrat, atât la vânzare cât şi la închiriere, vor rămâne stabile, în timp ce legea dării în plată ar putea avea chiar un efect uşor negativ în numărul de tranzacţii. Cu toate acestea, investiţiile pe segmentul imobiliar din România vor fi în continuare la un nivel ridicat, printre cele mai mari din CEE, conform statisticii.

“Economia şi piaţa imobiliară sunt puternic influenţate de situaţia politică din anumite regiuni. Alte influenţe majore sunt determinate de schimbări legislative locale sau europene, cât şi de evoluţiile dobânzilor pentru creditele imobiliare”, a declarat Michael Polzler, Managing Director RE/MAX Europe.

Cu toate acestea, reprezentantul companiei consideră că următoarele şase luni vor aduce o creştere a preţurilor pe segmentul rezindenţial, atât în ceea ce priveşte vânzarea, cât şi închirierea.

 

Tags: , , , , , , , ,
cluj-napoca

Clujul rămâne cea mai scumpă piață rezidențială a țării

Prețurile apartamentelor din marile orașe ale țării continuă să crească, deși condițiile de accesare a finanțării s-au modificat odată cu apariția Legii dării în plată, reiese dintr-o analiză de piață care cuprinde orașele București, Cluj-Napoca și Timișoara.

“În ultimele 12 luni, apartamentele s-au scumpit, chiar dacă într-un ritm diferit, în toate cele trei orașe analizate. Tendința ascendentă a pretențiilor proprietarilor a fost susținută de majorarea cererii, în vreme ce oferta (analiza ia în calcul oferta de apartamente vechi din cele trei piețe) a dat semne clare de scădere (cu o singură excepție)”, se arată în analiza citată.

Potrivit indicelui Imobiliare.ro, Cluj-Napoca este, în prezent, cea mai scumpă piață rezidențială a țării. La finele lunii mai, prețul solicitat de vânzători ajunsese la 1.209 euro pe metru pătrat util — valoare cu 13,9% mai mare decât cea valabilă în mai 2015, respectiv 1.061 de euro pe metru pătrat.

“Această evoluție a avut loc în contextul în care, în primele cinci luni ale anului, volumul de noi anunțuri de vânzare pe segmentul apartamentelor a scăzut cu 19,1% față de anul precedent. Pe de altă parte, la capitolul cerere, datele Imobiliare.ro arată un salt de 38,4% al numărului de potențiali cumpărători (cea mai mare creștere dintre cele trei orașe analizate)”, se arată în comunicatul citat.

Bucureștiul, cu o valoare medie de 1.126 de euro pe metru pătrat util, avea în mai apartamente disponibile spre vânzare (noi și vechi) cu 6,6% mai scumpe față de perioada similară a anului trecut, când ajungeau la 1.056 de euro pe metru pătrat. Și aici s-a înregistrat o scădere cu 16% a anunțurilor de vânzare în ianuarie-mai 2016 (comparativ cu intervalul similar din 2015), în timp ce nivelul cererii a crescut cu 9,2%. Ca volum, Capitala domină orașele secundare, având de 5 ori mai mulți cumpărători decât Clujul sau Timișoara.

Pe categorii de apartamente, 38% dintre bucureșteni vizează locuințe cu două camere, 31% sunt interesați de trei camere, 18% ar opta pentru o garsonieră, 11% pentru patru camere și 2% pentru cinci camere.

“Ca preț, cea mai mare parte din cerere (47%) este concentrată pe intervalul 50.000-100.000 de euro, segment care a consemnat o creștere de 12,9% în ianuarie-mai 2016 (față de anul precedent). Pe de altă parte, 36% dintre potențialii cumpărători sunt interesați de oferte mai mici de 50.000 de euro (după un avans de 3,6% raportat la 2015). Nu în ultimul rând, segmentul de la 100.000 de euro în sus atrage 17% din cererea actuală de apartamente, după un salt de 26,7% în primele cinci luni din 2016″, mai reiese din analiza citată.

Timișoara este singurul oraș în care indicele Imobiliare.ro a consemnat luna trecută un recul, de 0,7%, coborând astfel sub pragul de 1.000 de euro pe metru pătrat atins în aprilie. Cu toate acestea, prețul mediu solicitat în prezent de vânzători, respectiv 993 de euro pe metru pătrat util, este cu 13,5% mai mare decât cel valabil în urmă cu un an (875 euro pe metru pătrat).

Pe de altă parte, Timișoara este singura piață dintre cele analizate care a înregistrat o creștere a numărului de oferte noi de vânzare comparativ cu anul trecut (7,3%). Avansul consemnat la capitolul cerere, de 16,1%, îl depășește însă pe cel al ofertei — fapt ce explică, cel puțin parțial, evoluția pozitivă a prețurilor, se mai arată în analiza menționată.

Tags: , , , , , ,
primacasa_78515400

Finanțele propun scutirea de impozit la prima dare în plată

Ministerul Finanţelor Publice vrea ca persoanele care apelează la Legea dării în plată să nu fie impozitate cu impozitul perceput în urma transferului de proprietate imobiliară, potrivit unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă emis joi de MFP.

Măsura ar urma să se aplice o singură dată, la prima dare în plată, indiferent dacă creditul este garantat cu una sau mai multe proprietăţi imobiliare.

De această măsură ar urma să beneficieze orice persoană fizică care apelează pentru prima dată la darea în plată, urmând ca pentru orice dare în plată ulterioară să se plătească impozitul pe transferul proprietăţii imobiliare.

Potrivit aceluiaşi anunţ al MFP, persoanele care au fost deja executate silit şi care apelează la articolul 8(5) din Lege pentru a li se anula datoriile rămase nu vor mai trebui să achite impozitul pe transferul bunurilor imobile din patrimoniul personal, iar cele care l-au achitat sub orice formă, după intrarea în vigoare a OUG, pot cere restituirea acestuia.

În prezent, persoanele fizice care au fost supuse executării silite a imobilului ipotecat printr-un contract de credit au obligaţia plăţii impozitului aferent venitului din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Tags: , , , , , ,
Cluj-stiati-ca

Ieftiniri ale apartamentelor de vânzare în trei cartiere din Cluj

Preţurile apartamentelor din Cluj au început să scadă în contextul noilor condiţii de creditare. În mai, pentru Cluj-Napoca şi împrejurimi, valoarea medie a preţului/mp pentru apartametele de vânzare a fost de 1.000 euro faţă de 1.007 euro/mp în aprilie. În schimb apartamentele din municipiul Cluj-Napoca au fost mai scumpe în luna mai faţă de luna anterioara cu 1 euro/mp, după 4 luni de creşteri semnificative, arată o analiză Blitzimobiliare.ro.

“Să fie luna iunie prima lună de scădere după 15 luni de creştere? Ne amintim că în luna mai, odată cu intrarea în vigoare a legii dării în plată, băncile comerciale au reactionat rapid crescând avansul minim pentru creditele ipotecare standard până la 35-40%. Pe de altă parte, fondurile Prima Casă au fost suplimentate doar cu 500 de milioane de lei, bani ce nu vor ajunge nici pentru dosarele preaprobate. Astfel, preţurile apartamentelor din întreaga ţară au început să scadă, singurele bastioane încă “necucerite” pe deplin de acest trend rămânând Clujul şi Bucureştiul”, spun experţii imobiliari.

image-300x186

image-1-300x186

image-2-300x186

image-3-300x186

1.178 euro/mp- preţul mediu public în luna mai pentru apartamentele din Cluj-Napoca

Topul cartierelor este dominat de Centru, Andrei Mureşanu, Zorilor şi Gheorgheni. În Mănăştur, Grigorescu şi Bună Ziua preţurile au scăzut.

indice-mai-768x167

Tags: , , , , ,
prima-casa-15-ian-2015

Legea dării în plată: Se cere eliminarea din Codul Fiscal a impozitului pentru transferul de proprietate

Telenovela legii dării în plată este departe de a se fi încheiat. Fericiţi într-o primă fază pentru ca legea a fost în sfârşit adoptată şi a intrat deja în vigoare, beneficiarii se confruntă cu o problemă pe care iniţiatorii legii nu au luat-o în considerare la început: costurile.

Cedarea locuinţei poate costa peste 1.000 de euro

Pentru a scăpa de povara ratelor bancare, cei care au luat un credit ipotecar şi vor acum să-şi cedeze locuinţele băncilor conform prevederilor legii dării în plată sunt nevoiţi să scoată din buzunare sume importante de bani, ce pot depăşi chiar şi o mie de euro. Ori, discutăm despre niste persoane care nu au posibilităţi financiare să-şi plătească ratele şi pare aproape imposibil să adune o astfel de sumă de bani.

Din acest motiv, reprezentanţii Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare au avut o întâlnire cu ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, pentru a-i solicita acesteia, eliminarea din Codul Fiscal a impozitului pentru transferul de proprietate.

“Am avut ieri, într-adevar, o discuţie cu Asociatia, am primit multe e-mailuri, multe solicitări în acest sens. După mai bine de un an de dezbatere în Parlament acestă lege a fost votată fără a avea o prevedere explicită cu privire la taxarea acestei tranzacţii. Ca atare, se aplică legislatia în vigoare şi anume Codul Fiscal care prevede o taxă de 2-3 % pentru fiecare tranzacţie (…) Modificarea s-ar putea face printr-o Ordonanţă de Urgenţă şi trebuie să analizăm în ce măsură acest lucru este fezabil”, a declarat ministrul Anca Dragu, citată de economica.net.

Impozitul pe transferul de proprietate pentru situaţiile prevăzute de legea dării în plată, se calculează în prezent, conform normelor Codului Fiscal, procentul aplicându-se la valoarea soldului creditului.

Tags: , , , , ,
Imobil-8-apartamente-str-Urusagului-Floresti-17

Prima Casă, salvarea tranzacţiilor cu locuinţe. 13.000 de români au luat crdit prin programul guvernamental

Recent intrată în vigoare, legea dării în plată a început deja să-și facă simțite efectele pe piața creditării. Așa cum avertizaseră, băncile au reacționat rapid, prin majorarea sumelor solicitate ca avans pentru creditele ipotecare, de la pragul anterior de 15% (pentru lei), până la 30%-35%.

Speranţa este dată de programul Prima Casă, care a susținut piața imobiliară în ultimii ani și care acum a fost exceptat de la aplicabilitatea noii legi.

O altă veste bună a venit de la Ministerul Finanțelor Publice, care a suplimentat plafonul de garanții aferent programului Prima Casă, în 2016, cu suma de 500 milioane de lei.

„Măsura răspunde solicitărilor potențialilor beneficiari ai programului și ține cont de dinamica semnificativ crescută a volumelor garantate în cadrul programului și de adoptarea legislației privind darea în plată”, explică oficialii Executivului. Asta pentru că, pe fondul discuțiilor privind aprobarea legii dării în plată, în primele patru luni din 2016 au fost acordate 13.100 de garanții, în valoare de 1,2 miliarde de lei – volum dublu față de cel consemnat în perioada similară din 2015 și 2014, de circa 668 milioane de lei și, respectiv, 536 milioane de lei.

Efectul dării în plată, psihologic în primul rând

Datorită continuării programului Prima Casă, darea în plată ar trebui să aibă un impact redus asupra acestui segment de piață – care generează, de altfel, și masa tranzacțiilor cu locuințe la ora actuală. E clar că cererea va scădea puțin, admite Igor Postovanu, broker/owner în cadrul agenției Sims Parkman, dar asta nu din cauză că oamenii nu vor mai putea lua credite, ci pentru că temerile legate de darea în plată au pus, înainte de adoptarea legii, o presiune artificială asupra pieței, scoțând la iveală o cerere latentă de locuințe, ce nu putea fi susținută pe termen lung. Potrivit acestuia, pentru imobilele de până la 60.000 de euro erau și-așa foarte puțini cumpărători cu împrumuturi ipotecare standard – la această soluție apelau, de regulă, cei interesați de imobile ceva mai scumpe, de la 70.000-80.000 de euro în sus (genul de clienți care au, oricum, venituri ceva mai mari).

În acest context, efectul legii dării în plată se va simți mai ales la tranzacționarea unităților locative mai scumpe și va fi, în primul rând, de ordin psihologic.

„Impactul principal e la nivel de încredere – încrederea băncilor față de clienți și viceversa”, spune Postovanu. Acesta este însă de părere că, pe termen mediu și lung, se vor găsi soluții, pentru că oamenii au nevoie să cumpere, iar băncile să dea credite. Un „semn” este dat deja de faptul că Banca Transilvania a scos pe piață o ofertă de credit ipotecar cu avans de 20%, care presupune o diferență destul de mică față de pragul anterior de 15%.

Reprezentantul Sims Parkman este de părere că piața se va regla și, în timp, vor apărea și oferte mai accesibile de creditare.

13.000 de români au făcut o achiziție prin programul guvernamental în primele patru luni ale anului 2016.

Tags: , , , , ,
credite-darea-in-plata

Nouă din cele mai mari zece bănci au decis să majoreze avansul la creditele pentru locuinţe

ING, sucursala grupului olandez cu acelaşi nume, a majorat miercuri avansul solicitat la creditele pentru locuinţe de la 15% la 25%, la doar două zile înainte de intrarea în vigoare a legii dării în plată.

Banca Transilvania va lua la rândul ei decizia de a cere mai mulţi bani clienţilor care se prezintă la bancă pentru un împrumut ipotecar, potrivit unor surse din piaţă citate de ZF. Astfel, numărul băncilor mari care cer avans mai mare pentru creditele imobiliare în lei va ajunge la nouă, toate fiind membre ale Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

Acestea sunt: BCR, BRD, Raiffeisen, CEC Bank, Alpha Bank, Bancpost, Unicredit şi ING.

Singura bancă din top zece care încă mai practică avans de 15% la creditele în lei şi 25% pentru cele în euro, este Piraeus Bank.

Decizia de a înăspri condiţiile de creditare a fost luată din cauza dării în plată, unul dintre cele mai controversate acte normative din ultima perioadă de timp, care a intrat în vigoare azi. Pe 13 mai se vor fi împlinit 15 zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial, ceea ce înseamnă că primul client cu probleme la rambursarea creditelor imobiliare se poate prezenta la bancă pentru a preda cheile locuinţei şi prin urmare pentru a stinge datoria

Tags: , , , , ,
09-10-2012_cluj-napoca

Legea dării în plată a intrat în vigoare. Ce presupune

Legea dării în plată a intrat vineri în vigoare, la 15 zile după ce a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannnis şi publicată în Monitorul Oficial.

Darea în plată presupune că debitorul care are probleme la plata creditelor imobiliare mai mici de 250.000 de euro se poate prezenta la bancă şi în schimbul cheilor imobilului îşi poate stinge datoria.

Concret, orice persoană care a făcut un credit ipotecar va putea să apeleze la darea în plată, însă nu şi dacă are un credit obţinut prin programul guvernamental Prima casă.

Dacă obligaţiile din contractul de credit sunt garantate cu două sau mai multe bunuri pentru a beneficia de darea în plată, debitorul va trebui să cedeze toate bunurile ipotecate, stipulează legea iniţiată de deputatul PNL Daniel Zamfir.

Persoanele fizice care vor vrea să beneficieze de darea în plată trebuie să notifice instituţia de credit despre decizia de a ceda imobilul ipotecat pentru a scăpa de datorii. Pentru acest pas va fi nevoie ca debitorul să apeleze la serviciile unui executor judecătoresc, fie la cele ale unui avocat, sau un notar public.

Pe fondul pe fondul incertitudinilor legate de iniţiativele legislative, cea mai reprezentativă fiind darea în plată, mai multe bănci de top – BCR, BRD, Raif­feisen, CEC Bank, Alpha Bank, Bancpost, ING- au ma­jorat deja avansul la credite ipotecare, în timp ce UniCredit va lua această decizie pe 16 mai.

Banca Transilvania urmează să majoreze la rândul său avansul la creditele ipotecare „în linie cu celelalte bănci”, în timp ce la euro deja a majorat de la 15% la 25%, au afirmat surse apropiate băncii pentru Ziarul Financiar.

Din rândul băncilor de talie medie, Garanti Bank, Banca Românească şi Intesa au majorat la rân­dul lor avansul la ipotecare.

Asociaţia Română a Băncilor (ARB), care concentrează întreaga piaţă bancară din România, nu intervine în politica comercială a băn­cilor membre ca răspuns la o întrebare a Ziarului Financiar legată de legea dării în plată şi reacţia imediată a băncilor de a creşte avan­sul la creditele ipo­tecare.

“Orice decizie care priveşte acti­vitatea comer­cială a băncilor este adop­tată pe baze indivi­duale în funcţie de strategia pro­priei fiecărei instituţii de credit şi de modificările legislative care afectează activitatea”, spune ARB.

Tags: , , , ,
00097600_large

Cum influenţează legea dării în plată piaţa imobiliară din Cluj. Blocuri noi vs. vechi

Discuţiile şi temerile legate de darea în plată au avut un efect de stimulare a cererii de locuinţe şi, implicit, a tendinţei de creştere a preţurilor.

“După un avans de 6,5% în primul trimestru, apartamentele scoase la vânzare la nivel naţional (noi şi vechi) s-au scumpit în aprilie cu 0,3%, de la 1.013 la 1.016 euro pe metru pătrat util. Faţă de perioada similară din 2015 când o locuinţă costa, în medie, 930 de euro pe metru pătrat, valoarea actuală a crescut cu 9,2%. În aprilie, Timişoara a ajuns la pragul psihologic de 1.000 de euro pe metru pătrat, clasându-se după Cluj-Napoca şi Bucureşti”, explică analiştii imobiliari.

În Cluj-Napoca, preţul mediu solicitat pentru un apartament a crescut cu 0,1% în aprilie, de la 1.197 la 1.198 de euro pe metru pătrat util – ceea ce marchează un avans anual de 13,8%, de la 1.053 de euro pe metru pătrat în 2015. Cele două segmente de piaţă analizate au avut însă evoluţii diferite: locuinţele din blocurile vechi s-au scumpit cu 1,1%, de la 1.222 la 1.235 de euro pe metru pătrat, însă cele noi s-au ieftinit cu 1,2%, de la 1.156 la 1.142 de euro pe metru pătrat.

În Capitală, preţurile s-au majorat cu 1,5% în aprilie, de la 1.104 la 1.121 de euro pe metru pătrat şi cu 6,4% în ultimul an, de la 1.054 de euro pe metru pătrat în perioada similară din 2015. Apartamentele vechi s-au scumpit cu 1,6% în decurs de 30 de zile, de la 1.051 la 1.068 de euro pe metru pătrat, iar cele noi cu 1,3%, de la 1.144 la 1.159 de euro pe metru pătrat, conform analizei Imobiliare.ro

Pentru Braşov, s-a înregistrat un avans de 0,5% în aprilie, de la 918 la 923 de euro pe metru pătrat util – cu 6,5% peste nivelul atins în aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv 867 de euro pe metru pătrat. Locuinţele vechi s-au depreciat cu 0,3%, de la 917 la 914 euro pe metru pătrat, însă cele noi au consemnat un salt de 5,6%, de la 921 la 973 de euro pe metru pătrat util.

În Timişoara, s-a consemnat un avans de 1%, de la 990 la 1.000 de euro pe metru pătrat, iar valoarea actuală este cu 13,8% mai mare decât cea valabilă în perioada similară a anului trecut (879 de euro pe metru pătrat).

Locuinţele din blocurile vechi s-au apreciat cu 1% în aprilie, de la 993 la 1.003 euro pe metru pătrat, iar cele noi cu 1,1% de la 974 la 985 de euro pe metru pătrat.

Pentru Constanţa, pretenţiile proprietarilor s-au majorat cu 1,2% în aprilie, de la 946 la 957 de euro pe metru pătrat util şi cu 6,7% în ultimul an, de la 897 de euro pe metru pătrat. Cu o valoare medie de 956 de euro pe metru pătrat, apartamentele vechi sunt cu 1,5% mai scumpe decât luna trecută, când costau 942 de euro pe metru pătrat. Locuinţele noi, pe de altă parte, s-au apreciat cu 0,3%, de la 959 la 962 de euro pe metru pătrat.

În Iaşi, preţurile s-au diminuat, per ansamblu, cu 0,4% în decurs de 30 de zile, de la 893 la 889 de euro pe metru pătrat, însă se situează cu 9,1% peste nivelul atins în perioada similară din 2015, respectiv 815 euro pe metru pătrat. Apartamentele vechi s-au scumpit cu 3,2% în aprilie, de la 852 la 879 de euro pe metru pătrat, însă cele noi s-au ieftinit cu 2,9%, de la 925 la 898 de euro pe metru pătrat.

 

Tags: , , , , ,
vanzare-apartament-2-camere-finisat-in-buna-ziua-cluj-86652

Stai în chirie? Cât trebuie să economisești pentru o casă a ta

Avansul solicitat de către bănci crește ca urmare a adoptării legii dării în plată.

După promulgarea legii dării în plată de către președintele Klaus Iohannis, bănci importante din piață au luat decizia de a majora avansul minim solicitat pentru un împrumut ipotecar sau imobiliar standard. Ofertele actuale ale acestora ajung la o cotă de 30-40% din valoarea imobilului adus drept garanție, atât pentru lei, cât și pentru euro. Unele instituții financiare precizează că noile condiții se aplică doar împrumuturilor de până la 250.000 de euro (echivalent lei), acesta fiind plafonul maxim acceptat pentru cei care vor să beneficieze de prevederile legii dării în plată, arată o analiză imobiliare.ro.

14.000 de euro pentru o casă de 40.000

Noile condiții de creditare vor restricționa în mod vizibil accesul potențialilor cumpărători la finanțare. Potrivit Raportului asupra Stabilității Financiare publicat recent de Banca Națională a României (BNR), perioada necesară pentru economisirea a 35% din valoarea unei locuințe va crește de la 3,8 ani în prezent (pentru un avans de 15% la lei) la circa opt ani. “Asta înseamnă că, dacă vrei să cumperi, spre exemplu, un apartament de 40.000 de euro, va trebui să vii cu 14.000 de euro pentru avans (sumă pe care o poți strânge într-un ritm de câte 145 de euro de euro pe lună, timp de opt ani). Până acum, pentru un credit ipotecar/imobiliar standard, aveai nevoie de doar 6.000 de euro la aceeași valoare a locuinței”, arată analiştii imobiliari.

În 1,3 ani poți strânge avansul pentru Prima Casă

Programul guvernamental a fost exceptat de la legea dării în plată, astfel încât ar trebui să funcționeze nestingherit și de acum încolo – cu condiția, desigur, ca statul să suplimenteze fondurile alocate pentru acestea. “În condițiile în care avansul minim solicitat pentru un împrumut co-garantat de către stat este de 5% din valoarea imobilului, timpul necesar pentru economisirea acestuia este de circa 1,3 ani – ceea ce înseamnă că, pentru un credit de 40.000 de euro, va trebui să pui deoparte câte 125 de euro pe lună, până la atingerea sumei de 2.000 de euro”, conchid specialiştii.

Tags: , , , , ,