Tag Archives: kovesi

kovesi

Unde îşi va continua activitatea Kovesi

Secţia pentru procurori a CSM a decis, miercuri, să o repartizeze pe fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi, la DIICOT Sibiu, unde va activa în calitate de procuror, începând cu data de 9 iulie.

Decizia vine după ce preşedintele României Klaus Iohannis a emis luni decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi de la conducerea DNA, potrivit deciziei CCR, anunţul fiind făcut de către purtătorul de cuvânt al şefului statului, Mădălina Dobrovolschi.

“Despre mine vă pot spune că am luat act de decretul de revocare din funcţia de procuror şef DNA şi începând de astăzi (luni-n.r.) nu voi mai lucra în Direcţia Naţională Anticorupţie. Voi rămâne procuror”, a spus Laura Codruţa Kovesi, la scurt timp după anunţul privind revocarea sa din funcţie.

Tags: , , ,
kovesi

Kovesi a trimis în judecată 14 miniştri, 39 de deputaţi, 14 senatori şi un membru al Parlamentului European

Laura Codruţa Kovesi a publicat, luni seară, raportul de activitate în calitate de procuror-şef al DNA, în perioada mai 2013-iulie 2018, în document fiind prezentate obiectivele atinse, trimiterile în judecată şi condamnările. Kovesi spune că DNA a devenit model pentru multe ţări.

Laura Codruţa Kovesi a publicat, luni seară, raportul de activitate în calitate de procuror-şef al DNA, în perioada mai 2013-iulie 2018, în document fiind prezentate obiectivele atinse, trimiterile în judecată şi condamnările. Kovesi spune că DNA a devenit model pentru multe ţări.

„Prezentul document prezintă activitatea pe care am desfăşurat-o pe perioada deţinerii funcţiei de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie în perioada 15 mai 2013 – 05 iulie 2018. În cadrul procedurilor de numire în funcţie în mai 2013 şi de reinvestire în funcţie în luna mai 2016, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a verificat şi aprobat principalele măsuri manageriale dispuse sau propuse prin proiectele de management, astfel că acestea au fost implementate în cadrul activităţii manageriale şi vor fi prezentate. Obiectivele stabilite prin proiectele manageriale de procuror şef au fost îndeplinite până în acest moment. Direcţia Naţională Anticorupţie a devenit în ultimii 5 ani o structură eficientă, pro activă şi care îşi îndeplineşte rolul instituţional de a investiga cauze de corupţie la nivel înalt şi mediu”, se arată în documentul publicat de Laura Codruţa Kovesi.

De asemenea, în sursa citată se mai arată că, în cei cinci ani de mandat, a crescut anual numărul rechizitoriilor, numărul inculpaţilor trimişi în judecată, numărul demnitarilor investigaţi şi a crescut valoarea măsurilor asiguratorii dispuse.
„În ultimii 5 ani DNA a trimis în judecată 68 demnitari: 14 miniştri şi foşti miniştri, 39 deputaţi, 14 sentori şi 1 membru al Parlamentului European. Dintre aceştia au fost condamnaţi definitiv 37, după cum urmează: 9 miniştri şi foşti miniştri, 21 deputaţi, 6 senatori şi 1 membru al Parlamentului European. În aceeaşi perioadă de timp valoarea măsurilor asiguratorii institutite de DNA a fost de peste 2 miliarde Euro. Procentul de achitări s-a menţinut la 10% fiind sub media europeană. (…) Câştigarea încrederii publice s-a realizat prin faptul că Direcţia Naţională Anticorupţie a aplicat legea în mod egal, nu a avut şi nu are reţineri în a atinge vârful piramidei reţelelor de corupţie, indiferent de apartenenţa politică sau calitatea oficială a persoanelor cercetate şi indiferent de averea deţinută de aceştia. Direcţia Naţională Anticorupţie a devenit un model în lupta anticorupţie pentru mai multe ţări din regiune. În Raportul anticorupţie al Uniunii Europene publicat în 2014, DNA este prezentată drept unul dintre cele 5 exemple de bune practici la nivelul Uniunii Europene”, se mai arată în raportul de activitate al Laurei Codruţa Kovesi.

Fostul procuror-şef al DNA mai spune că principalele măsuri de natură funcţională dispuse pentru organizarea direcţiei au fost dispuse prin rapoartele de activitate întocmite anual în care au fost stabilite măsuri, termene de implementare şi persoanele responsabile. Pe baza măsurilor stabilite în Strategia Naţională Anticorupţie, au fost stabilite priorităţile Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

„Aceste priorităţi au vizat în principal combaterea unor categorii de infracţiuni cu grad ridicat de incidenţă şi periculozitate socială, precum şi alte măsuri pentru optimizarea activităţii: combaterea corupţiei în administraţia publică locală şi centrală, combaterea corupţiei în achiziţii publice şi retrocedări, combaterea fraudei în utilizarea fondurilor din bugetul naţional şi european, instituirea măsurilor asiguratorii şi aplicarea confiscării extinse,
soluţionarea cu operativitate a cauzelor; unificarea practicii în interiorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie; aprofundarea unor instrumente internaţionale şi bune practici, prin accesarea de programe cu finanţare U.E. pentru realizarea unor acţiuni comune cu parteneri instituţionali; conectarea permanentă la mediul internaţional juridic în domeniul combaterii corupţiei”, se arată în raport.

Sursa citată mai spune că, drept urmare a creşterii a numărului de rechizitorii, dar şi a intrării în vigoare a noilor coduri şi a pronunţării unor decizii de neconstituţionalitate a unor dispoziţii din noul Cod de procedură penală, activitatea în sectorul judiciar s-a intensificat considerabil.

„De exemplu, Decizia Curţii Constituţionale nr. 641 din 11 noiembrie 2014 cu privire la caracterul public şi oralitatea procedurii desfăşurate în camera preliminară a determinat creşterea semnificativă, cu peste 40%, a numărului de participări în şedinţele de judecată pentru procurorii din cadrul Secţiei judiciare penale după publicarea deciziei în Monitorul Oficial. A fost reorganizat modul de desemnare şi planificare al procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în vederea participării la şedinţele de judecată şi s-a avut în vedere regula planificării procurorilor în funcţie de principiul repartizării echilibrate a cauzelor în raport de complexitatea acestora şi respectarea principiului continuităţii în cauzele deduse judecăţii”, mai spune Kovesi în raportul său.
„Orientarea activităţii prin perspectiva priorităţilor stabilite şi prin măsurile organizatorice şi funcţionale dispuse a determinat o creştere semnificativă şi constantă a numărului de inculpaţi trimişi în judecată, precum şi a celor condamnaţi pentru infracţiuni de corupţie. Datele statistice relevă că parametrii de eficienţă în activitatea de urmărire penală desfăşurată de Direcţia Naţională Anticorupţie s-au îmbunătăţit considerabil de la preluarea mandatului în anul 2013 şi până în prezent. Pentru a evidenţia în mod sintetic şi clar aceste creşteri ale indicatorilor de cantitate şi calitate voi efectua o analiză comparativă a datelor statistice. Numărul rechizitoriilor a crescut în fiecare an. Spre exemplu, în anul 2016 a fost o creştere a numărului de rechizitorii cu 72 % faţă de 2012”, se mai arată în document.

De asemenea, fosta şefă a DNA spune că în ultimii 5 ani valoarea măsurilor asiguratorii institutite de Direcţie a fost de peste 2 miliarde de euro. Spre exemplu, în anul 2016 s-au instituit măsuri asiguratorii de peste jumătate de miliard de euro, cea mai mare valoare de la înfiinţarea instituţiei.

„Tot în anul 2016, Direcţia Naţională Anticorupţie a reuşit să instituie măsura sechestrului cu privire la două proprietăţi situate în Saint Tropez – Franţa până la concurenţa sumei de 5.066.300 EURO. Totodată, s-a instituit măsura sechestrului şi cu privire la două imobile situate în Barcelona până la concurenţa sumei de 534 310 EURO. Au fost formulate şi solicitări de instituire a sechestrului în Cipru, Elveţia şi Germania până la concurenţa sumei de 7.816.485 RON, echivalentul a 1.737.417 Euro. Măsurile dispuse au dus la menţinerea procentului de achitări faţă de anul 2012, fiind în ultimii ani de aproximativ 10%”, spune raportul.

În document, se mai vorbeşte şi despre independenţa justiţiei care, spune Kovesi, reprezintă o condiţie esenţială pentru imparţialitatea activităţii DNA.

„Presiunile exercitate în spaţiul public au depăşit de multe ori limitele unor critici acceptabile într-o societate democratică, uneori atacurile provenind din partea unor condamnaţi sau inculpaţi care deţin sau au deţinut funcţii importante în stat. Au existat în ultimul an numeroase atacuri la adresa procurorilor DNA sau a activităţii direcţiei, care au devenit mai agresive şi mai numeroase faţă de anii precedenţi. Au fost formulate către Consiliul Superior al Magistraturii cereri de apărare a independenţei procurorilor din Direcţia Naţională Anticorupţie atunci când au existat atacuri sau presiuni prin declaraţii publice asupra procurorilor sau activităţii direcţiei şi au fost înaintate cereri de apărare a independenţei şi prestigiului justiţiei, ca urmare a apariţiei în mass-media a unor afirmaţii denigratoare la adresa corpului procurorilor sau care au adus grave încălcări ale dreptului la imagine a magistraţilor procurori”, spune raportul.

Tags: , , ,
iohannis-465x390

Iohannis îşi pierde “like-urile” după revocarea lui Kovesi de la şefia DNA

Decizia preşedintelui Klaus Iohannis de a semna decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi de la şefia DNA a stârnit, luni, un val de critici pe pagina sa de Facebook.

VEZI AICI pagina de Facebook a lui Klaus Iohannis.

”Pe bune?! Kovesi demisă în baza unei decizii ilegale?! Acum nu aţi mai avut curajul să vorbiţi direct?!!!! Greseală majoră! Laşitate. Greşiţi repetat şi vă joacă Dragnea & Co cum vor. Ce? V-a fost frică de suspendare?! Trebuia să vă fie frică de votul românilor de la anul” şi ”Trebuia cel puţin, să veniţi dumneavoastră la conferinţa de presă! Acest anunţ trebuia asumat de Preşedintele României”, sunt două dintre criticile aduse luni şefului statului pe pagina sa de Facebook.

Majoritatea comentariilor se referă la diminuarea şanselor la alegerile din 2019 din cauza revocării Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA.

”Domnul Preşedinte, la alegerile de anul viitor vă sugerez să candidaţi din partea PSD-ului, aşa măcar aveţi şansa să intrati în turul doi. Şi să urmariti declinul de like-uri din următoarele ore de pe această pagină, ca să vedeţi un preview al declinului dumneavoastră în sondajele de opinie Iar apoi gândiţi-vă că dacă v-aţi fi lăsat suspendat, era Tăriceanu în locul dumneavoastră. Acum el va pleca în cursa prezidenţiala din prima poziţia iar dumneavoastră, de pe ultima”, ”V-aţi bătut joc de toţi fraierii care au stat la coadă să vă voteze în 2014. Sigur nu o să uite că azi le-aţi trădat încrederea acordată. Cinic şi fără curaj nu se poate face schimbare”, ”Domnule preşedinte, luaţi-vă adio de la al doilea mandat. V-aţi bătut joc. Strada nu uită. Acum că aţi rezolvat-o şi pe asta puteţi pleca într-o binemeritată vacanţă. Vacanţă placută, poate ne trimiteţi o vedere”, ”Bine că până acum ai dormit somn lin şefule! Te-au dezarmat de toată puterea prezidenţiala pentru simplul fapt că ai subestimat mârşavia psd-istă. V-au făcut k.o. Acum e tardiv să mai îndreptaţi ceva. La următoarele alegeri nu vă vom mai vota pentru că aţi scăpat din mână frâiele acestei ţări fiind mai preocupat mai mult de interesele personale decât de starea poporului”, ”Din păcate ne-ai dovedit că în loc de întâiul bărbat al ţării ai devenit întâiul laş al ţării.. Păcat… Cel puţin votul meu l-ai pierdut… Devii un alt Emil Constatinescu, un om înfrânt de sistem sau, care poate merge mână în mână cu sistemul…RUŞINE!” şi ”Începând de azi, nu mai sunteţi preşedintele meu, domnule preşedinte. Peste 6 milioane de români au avut încredere în dumneavoastră! Azi aţi dovedit ca aveţi mai puţine ouă decât Năstase”, sunt alte mesaje postate pe pagina de Facebook a preşedintelui Klaus Iohannis.

Cei care nu l-au criticvat pe Klaus Iohannis i-au cerut să declanşeze organizarea unui referendum pe tema Justiţiei.

Preşedintele României Klaus Iohannis a emis decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi de la conducerea DNA, potrivit deciziei CCR, anunţul fiind făcut luni de către purtătorul de cuvânt al şefului statului, Mădălina Dobrovolschi.

Tags: , , , ,
DNA

Cine asigură interimatul la DNA

Potrivit regulamentului intern al DNA, atribuţiile şefului Direcţiei sunt preluate de către adjuncţii acestuia.

Marius Iacob, procurorul şef adjunct al DNA, asigură interimatul la conducerea Direcţiei, până când Augustin Lazăr, procurul general, va delega o persoană care să preia atribuţiile până la desemnarea unui nou procuror şef.

Potrivit legii în vigoare, propunerea o face ministrul Justiţiei.

“Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”, se arată în articolul 54, alineat 1, din legea 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor.

Conform ultimelor modificări ale legii, care nu a intrat în vigoare fiind atacate la CCR; preşedintele este scos din procedura de numire, decizia urmând a fi luată de Secţia pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), la propunerea ministrului Justiţiei.

Tags: , , ,
kovesi

Kovesi, declaraţie la plecarea de la DNA: Decretul de revocare lasă un mare semn de întrebare VIDEO

Laura Codruţa Kovesi a declarat luni, după revocarea sa, că decretul de revocare emis de preşedinte lasă un mare semn de întrebare dacă va exista o subordonare a procurorilor şefi faţă de ministrul Justiţiei.

“În ceea ce priveşte procedura de revocare a procurorului şef DNA, vă reamintesc că propunerea de revocare nu a întrunit condiţiile prevăzute de lege, CSM a dat un aviz negativ, am dovedit în faţa secţiei pentru procurori a CSM că motivele invocate de ministrul justiţiei în propunere, o parte din ele sunt nereale, o parte sunt neadevărate”, a declarat Laura Codruţa Kovesi, la sediul DNA.

Fostul procuror-şef al Direcţiei a mai spus că decretul de revocare emis de preşedinte lasă un semn de întrebare asupra activităţii procurorilor şefi de parchete.

“Decretul de revocare emsi de preşedinte lasă un mare semn de întrebare. Va exista o subordonare discreţionară a procurorilor şefi faţă de ministrul Justiţiei? Nu comentez decizia CCR, însă aş vrea să arăt că motivarea sugerează că procurorii ar putea fi în viitor subordonaţi ministrului Justiţiei. Şi de aceea cred că o clarificare rămâne în continuare necesară”, a completat Laura Codruţa Kovesi.

Kovesi: Justiţia trece printr-un moment dificil pentru că am văzut ce mai rămâne din legile penale
Laura Codruţa Kovesi a declarat luni, după revocarea sa, că Justiţia trece printr-un moment dificil, mai ales din cauza modificărilor legilor Justiţiei în Parlament, “deoarece vor protecţie pentru trecut, prezent şi viitor”.

Purtătorul de cuvânt al şefului statului, Mădălina Dobrovolschi, a anunţat, luni, că preşedintele României Klaus Iohannis a emis decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi de la conducerea DNA, potrivit deciziei Curţii Constituţionale. Decretul a fost publicat deja în Monitorul Oficial.

 

 

 

Tags: , , , ,
basescu

Băsescu dacă ar mai fi fost preşedinte: Nu aş revoca-o pe Kovesi din cauza urletului public

Preşedintele PMP, Traian Băsescu, a declarat, duminică seara, că dacă ar fi în locul lui Klaus Iohannis nu ar revoca-o pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, dar ar obliga-o să „cearnă gunoiul pe care îl are în DNA”.

„Eu dacă aş fi preşedinte nu aş revoca-o din cauza urletului public, în primul rând. Când vezi (…) toţi propagandiştii, cei care au fost dintotdeauna împotriva Justiţiei ţipând <<Să plece Kovesi>>”, a declarat fostul preşedinte Traian Băsescu, la RTV.

Traian Băsescu a afirmat că ar lăsa-o pe Laura Codruţa Kovesi să îşi termine mandatul, dar ar „obliga-o” să „cearnă gunoiul pe care îl are în DNA”.

„Eu dacă aş fi preşedinte nu aş revoca-o acum, aş lăsa-o să-şi ducă mandatul, dar aş obliga-o să treacă la o cernere a gunoiului pe care îl are în DNA, pentru că măcar atât poate să facă până la anul când i se termină mandatul. Să cearnă de <<Neguleşti>>. Vă spun în mod cert că nu numai secţia Ploieşti este una care falsifică dosare. Are şi scriitori de editoriale în DNA central, Bulancea fiind un mare scriitor de editoriale şi pe urmă, când se duce la instanţa la care trebuie să ajungă, Bulancea obţine condamnări fără probe, dar pe editoriale bine scrise. Are <<Neguleşti>> şi pe la Braşov, are şi pe la Bihor, are şi pe Cluj. (…) Convingerea mea este că doamna Kovesi le vede, dar nu vrea să le recunoască. Ea trebuie adusă de preşedinte într-o discuţie la stadiul la care trebuie să spună: <<Fată dragă, ai probleme în instituţie, apucă-te şi fă curăţenie. Fă un sistem de testare. Fă ceva!>>”, a afirmat Traian Băsescu.

Traian Băsescu a spus că este convins că Iohannis vede probleme din DNA. Întrebat dacă crede că Iohannis o va revoca pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, Băsescu a răspuns: „Eu cred că nu o s-o revoce”.
Tags: , , ,
kovesi

CSM a motivat decizia privid cererea de revocare a Laurei Codruţa Kovesi

Secţia pentru procurori a CSM a trimis avizul negativ dat în cazul cererii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi la Cotroceni. Klaus Iohannis urmează să ia o decizie.

Documentele au fost transmise către Palatul Cotroceni după ce decizia a fost motivată.

“În urma avizului nefavorabil privind propunerea ministrului justiţiei de revocare a doamnei Laura Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii aduce la cunoştinţa opiniei publice faptul că hotărârea nr. 52 din 27 februarie 2018 a fost motivată şi înaintată decidenţilor pentru a dispune măsurile legale”, transmite CSM.

Preşedintele Klaus Iohannis va lua o decizie privind cererea lui Tudorel Toader de revocare a procurorului şef al DNA.

Ministrul Justiţiei a declarat, luni, că procurorii din CSM au luat o hotărâre rapidă, “instant”, referindu-se la avizul negativ dat propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef DNA, Laura Codruţa Kovesi, precizând că acum acestora le este greu să motiveze.

“Va merge (la Preşedinţie -n.r.) imediat ca va fi gata (motivarea -n.r.). Procurorii din Secţia Consiliului Superior al Magistraturii au luat o hotărâre instant, aşa, o rapidă, în câteva minute. În realitate, cred că au fost mai puţin de 10 minute că eram acolo. Eu am făcut afirmaţiile pe care le-am făcut şi pe care mi le menţin. Acum, vă daţi seama că le este greu ca să motiveze contra evidenţei”, a declara Tudorel Toader, la ministerul Justiţiei, pentru Antena 3.

Pe 27 februarie, Secţia pentru Procurori a CSM a dat aviz negativ pentru revocarea lui Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA, avizul fiind unul consultativ.

Tags: , , ,
kovesi

Kovesi: Procurorii nu au normă de rechizitorii. Nu alegem dosarele

DNA prezintă, miercuri, raportul de activitate pentru anul 2017. Evenimentul are loc la o zi după ce Codruţa Kovesi a fost audiată de procurorii CSM, aceştia dând aviz negativ cererii de revocare. Toader a anunţat că nu va participa la prezentarea bilanţului.

Kovesi, despre achitări: În 2017, 92 de persoaneau fost achitate. Am dispus o verificare

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, miercuri, la prezentarea bilanţului DNA, că anul trecut au fost achitat 92 de persoane, iar alte 29 ca urmare a dezincriminării parţiale a abuzului în serviciu, menţionând că a demarat verificări pentru a stabili care au fost cauzele.

“În 2017, instanţele au condamnat 713 inculpaţi, printre care trei deputaţi, un senator, 28 de primari şi 30 de directori ai unor instituţii publice sau ai unor societăţi cu capital de stat. În 2017, au fost achitate 92 de persoane pe alte temeiuri decât dezincriminarea abuzului în serviciu, iar 29 ca efect al deciziei CCR privind abuzul în serviciu. A scăzut numărul de achitări cu 9%, fiind mai mic decât în 2016. Rămânem preocupaţi de îmbunătăţirea standardelor de calitate. Am dispus o verificare print-un ordin intern în care vom analiza aceste soluţii şi vom stabili dacă acestea sunt imputabile procurorilor care au stabilit acuzaţia sau celui care a prezentat-o în faţa instanţei”, a declarat Codruţa Kovesi.

De asemenea, procurorul şef al DNA a precizat că 2017 a fost un an în care instituţia s-a confruntat şi cu probleme ce ţin de lege şi deontologie, menţionând că la nivelul Direcţiei sunt reguli interne mult mai stricte şi clare. Kovesi a făcut referire şi la Mihaiela Iorga şi Mircea Negulescu.

“Doi procurori au fost revocati din DNA, unul trimis în judecată, unul sancţionat disciplinar. Sunt cazuri singulare care nu caracterizează activitatea DNA. Am schimbat proceduri interne, am făcut controale şi am dispus măsuri pentru a monitoriza dacă mai sunt riscuri sau vulnerabilităţi”, a spus Kovesi.

Kovesi: Procurorii nu au normă de rechizitorii. Nu alegem dosarele

Laura Codruţa Kovesi a declarat miercuri, la bilanţul DNA pe anul 2017, că procurorii anticorupţie nu îşi aleg dosarele, ca urmare a acuzaţiilor ministrului Justiţiei că au fost prioritizate cele cu impact mediatic. Kovesi anunţă că în 2017 au fost pe masa procurorilor 3.800 de dosare.

“Nu ne alegem dosarele care sunt de competenţa DNA. Procurorii nu au normă de rechizitorii. trebuie să stabilească adevărul judiciar pe baza de probe. (…) La finalul anului erau nesoluţionate 6.000 de cauze, aproape dublu faţăn de cât putem soluţiona anual”, a declarat laura Codruţa Kovesi.

Procurorul şef al DNA a anunţat că numai în 2017 au fost soluţionate 3.800 de dosare, acesta fiind cel mai mare număr pentru instituţie.

“Într-un singur an, procurorii au audiat 23.000 de persoane, ceea ce arată la o medie că sunt 85 de persoane audiate pe zi. Au fost studiate peste 12 milioane de documente. Într-un singur dosar au fost audiaţi 1.000 de martori, au fost 55 de percheziţii, 35 de ridicări de documente, verificate 27 de societăţi comerciale. S-au luat măsuri faţă de 35 de inculpaţi. Acesta dosar are 465.000 de file “, a mai spus Kovesi.

Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, a arătat, în raportul managerial prin care a cerut revocarea procurorului şef al DNA, că procurorii anticorupţie au prioritizat dosarele în duncţie de impactul mediatic.

Kovesi: S-au pierdut 148 milioane euro. Există interes la alte instituţii pentru a îi recupera?

Procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, a declarat, la prezentaea raportului de activitate pentru 2017, că în urma deciziei CCR privind abuzul în serviciu s-au închis 275 de dosare, prejudiciul total fiind de 148 milioane de euro, precizând că ar fi necesar ca alte instituţii să recupereze banii.

“CCR a pronunţat o decizie privind abuzul în serviciu procurorii pot investiga acele fapte care prejudiciază bugetul prin încălcarea unei legi sau OUG. Ca procurori respectăm în totalitate decizia CCR şi dacă se produc prejudicii prin încălcarea legislaţiei secundare, în aceste situaţii nu mai putem reţine răspunderea penală. Au fost închise 275 de dosare, prejudiciul fiind de 148 milioane euro. În câte dintre aceste dosare închise ca efect al deciziei CCR celelalte instuţii ale statului au demarat proceduri pentru a stabili răspundere discipliară sau materială? Există interes la alte instuţii ale statului pentru a recupera banii aceştia pierduţi? În multe cauze, deşi dovedim că sunt fapte penale, reprezentanţii autorităţilor publice nu se constituie parte civilă”, a spus Kovesi.

Tags: , ,
kovesi

Kovesi, despre revocare:Voi urma procedura legală şi mă voi prezenta să răspund, punct cu punct, tuturor afirmaţiilor

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, după ce ministrului Justiţiei a demarat procedura de revocare din funcţie, că va urma procedura legală şi va răspunde, “punct cu punct, tuturor afirmaţiilor prezentate de ministru”.

Voi urma procedura legală şi mă voi prezenta, oricând este nevoie, să răspund, punct cu punct, tuturor afirmaţiilor prezentate de ministrul Justiţiei”, a transmis Laura Codruţa Kovesi printr-un comunicat de presă.

Tudorel Toader a cerut joi, în urma prezentării raportului privind managementul la DNA, declanşarea procedurii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA, solicitarea fiind transmisă către CSM şi preşedintelui României.

“Pentru aceste fapte şi acte (n.r.: existente în raportul privind activitatea managerială a şefului DNA), de netolerat într-un stat de drept, în temeiul articolului 54, coroborat cu art 51 din legea 303/2004, cer declanşarea procedurii de revocare din funcţie a procurorului şef DNA. Prezentul raport va fi transmis secţiei de procurori a CSM şi către preşedintele României pentru a analiza şi decide în raport cu competenţele instituţionale pe care fiecare le are”, a declarat Tudorel Toader, ministrul Justiţiei.

 Acesta a mai afirmat că acţiunile Laurei Codruţa Kovesi pot pune în pericol însăşi activitatea instituţiei.

“DNA trebuie să continue să funcţioneze în mod legal. DNA nu se identifică cu procurorul şef ale cărui acţiuni au demonstrat că pot pune în pericol chiar instituţia pe care o conduce, prin comportament discreţionar, sfidarea Parlamentului, contestarea deciziilor CCR. Statul de drept este statul în care acţiunea fiecărei autorităţi publice este reglementată prin lege, se supune legii în spiritul valorilor democratice”, a spus Toader.

Ministrul Justiţiei a prezentat 20 de critici la adresa procurorului şef al DNA, acesta fiind curpinse într-un raport care, potrivit lui Toader, ar fi urmat să fie făcut public de joi seara, lucru care nu s-a întâmplat, site-ul ministrului fiind blocat. De asemenea, biroul de presă al instituţiei nu a transmis raportul nici prin e-mail jurnalistilor acreditaţi.

Tags: , , ,
tudorel-toader-a-facut-anuntul-la-care-nu-se-astepta-nimeni-in-plin-scandal-in-justitie-ministrul-vrea-sa-272456

Revocarea lui Kovesi. Cele 20 de capete de acuzare aduse procurorului şef al DNA

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader a propus, joi, revocarea procurorului şef al DNA Codruţa Kovesi, după ce a prezentat un raport privind activitatea managerială de la DNA care s-a bazat pe 20 de categorii şi fapte. Printre acuzaţii se află: comportament excesiv de autoritar, discreţionar al procurorului şef al DNA, implicarea în anchetele altor procurori, prioritizarea dosarelor în funcţie de impactul mediatic.

Vă prezentăm în continuare cele 20 de puncte enumerate de Tudorel Toader, reţinute în perioada februarie 2017-februarie, în raportul privind activitatea DNA 2018.

1. În primul rând, am reţinut o situaţie fără precedent în cadrul raporturilor dintre autorităţile publice. Într-un singur an au fost înregistrate 3 conflicte în cadrul cărora DNA a fost chemată în faţa instanţei de contencios consituţional. 3 conflicte în care CCR a sancţionat comportamentul lipsit de loialitate din partea procurorului şef al DNA. Am arătat că în sine constataterea unuia singur nu are aptitudinea de a revoca conducătorul instituţiei care a provocat conflictul.

Concluziile sunt diferite când încălcarea Constituţiei atunci când încălcările devin sistematice. În mai puţin de jumătate de an, DNA a fost chemată în faţa CCR pentru încă două conflicte de natură constituţională.
În opinia mea, această încălcare de la treia chemare este cu atât mai imputabilă cu cât în precedent Curtea spusese procurorul nu se poate substitui decidentului. Este un bilanţ semnificativ. dacă examinăm cea mai recentă statistică a CCR care relevă că numărul deciziilor în care se constată conflicte juridice de natură constituţională au fost 13, dintr-un număr de 39 pronunţate.

2. În al doilea rând, prin decizia 68, ce a format obiect de analiză, CCR a reţinut că Ministerul Public s-a considerat competent să verifice oportunitatea OUG. Acest lucru echivalează cu o încălcare gravă a principiului separaţiilor puterilor în stat. Ministerul Public, prin DNA, şi-a arogat competenţa de a efectua o ancheta penală într-un domeniu ce excedează cadrului legal.

Declansarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la MJ a determinat o stare de tensiune, de presiune psihică. Sub imperiul unei temeri declanşate de activitatea penală, Guvernul este blocat în activitatea de legiutor. Prin conduita sa, DNA şi-a arogat o competenţă pe care nu o are.

3. CCR a reţinut că dna Kovesi a refuzat să se prezinte în faţa comisiei de anchetă. Şi de această dată CCR a constatat că prin refuzul de prezentare s-a produs un blocaj în activitatea comisiei de anchetă.

CCR a stabilit că procurorul şef refuză să participe la clarificarea unor aspecte legate de evenimente de interes public deosebit. A mai stabilit că prin acest refuz nu respectă acel comportament necesar loial.

Curtea a statuat că prin refuzul procurorului şef este împiedicată activitatea parlamentului.

4. În al patrulea rând, prin decizia nr 757/2017, legată de achetarea privind elaborarea a două hotărâri de Guvern, CCR a statuat că unitatea de Parchet nu are competenţa de a începe ancheta penală cu privire la oportunitate. Nu există nicio modaliate de control asupra oportunităţii actului administrativ. Aceste considerente practic le reiau pe cele din decizia 68. Văzând din partea cealaltă îşi pui întrebarea cum cu jumătate de an în umă CCR statuează, ulterior sub considerentul că e vorba de HG nu OUG au fost verificare aceleaşi aspecte.

5. DNA s-a erijat în evaluator, inclusiv în privinţa oportunităţii.

Încălcarea normelor de tehnică legislativă nu constituie infracţiune.

6. În al şaselea rând. Ulterior acestui fapt, afirmând că cele cuprinse în comunicat au reprezentat simple opinii. Nu poţi să exprimi simple opinii când te referi la demnitatea unei persoane.

7. În al şaptelea rând, trei conflicte de de natură constituţională.

8. În al 8-lea rând, am reţinut comportamentul excesiv de autoritar, discreţionar. Am solicitat în iunie 2017, realizarea unui control la DNA. Se consemnează o serie de dificlcutăţi, retinându-se indicii cu privire la împiedicarea activităţii de inspecţie.

9. Raportul relevă comportamentul excesiv de autoritar, discreţionar al procurorului şef al DNA.

Implicarea în achetele altor procurori. A supravegheat ancheta în cazul OUG 13.

10. Prioritizarea dosarelor cu impact mediatic

11. În al 11-lea rând, cu prilejul unor evenimente publice: contestarea actelor şi autoritătii CCR, a învinovăţit CCR punând pe seama deciziilor pretinsa imposibilitate a DNA de urmărire a unor fapte şi recuperarea unor prejudicii.

12. Procurorul şef a contestat însăşi Constituţia ţării.

13. Au fost exprimate critici vehemente cu privire la propuneri de modificare legislativă, propuneri care s-au dovedit a fi constituţionale. Afirmaţiile sunt fără precedent, au afectat imaginea României.

14. La nivelul PE, prin dezinformare, s-a generat o dezbatere şi la nouă întrevederi am explicat de nouă ori că România nu are nicio legătură cu ce se întâmplă în Polonia.

15. Încercarea de a obţine condamnări cu orice preş, în condiţiile în care s-a afirmat că trebuie să venim cu dosare importante, să ajungem la miniştri. Această încercare de „decapare” este absolut contrară oricărui stat de drept. Cauzele nu trebuie rezolvate după funcţie.

16. Creşterea numărului de achitări, sporirea cheltuielilor şi raportări eronate. Se raportează numărul de inculpaţi trimişi în judecată în 2016 şi se raportează numărul de achitări din 2016, concluzionându-se că a scăzut rata achitărilor. Cei trimisi în judecată în 2016 nu se regăsesc printre cei achitaţi. Dai un calcul la o bază alta decât cea factuală.

17. Neimplicarea procurorului şef în identificarea şi eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de procurori. Spaţiul public este plin de presupuse abuzuri ale procurorului Negulescu. El a fost lăudat, în loc să se ia măsuri.

18. Falsificarea transcrierilor unor convorbiri telefonice. Multe hotărâri judecătoreşti în care instanţa a statuat diferenţe între ce se aude şi ce se vede.

19. Tergiversarea soluţionării unor cauze.

20. Lipsa de reacţie în verificarea activităţii profesionale şi conduitei unor procurori: DNA Ploieşti. Nu spun că e adevărat, dar când toată opinia publică, când procurori se reclamă între ei, obligaţia e ni să-i lauzi.

 

Tags: , , , , , ,