Tag Archives: job

Targul de Cariere in IT (5)

Bursa locurilor de muncă în 2018. Peste 2.000 de oferte la Cluj

Cele mai multe joburi disponibile la început de an sunt pentru candidaţii cu experienţă în domeniul IT, în vânzări şi retail, în domeniul economic şi în cel al transporturilor, potrivit unei analize realizate de o companie de recrutare online.

Începutul de an vine cu o ofertă numeroasă de locuri de muncă la nivel naţional. Comparativ cu luna ianuarie a anului trecut, oferta a crescut de la 7.650 anunţuri de angajare la aproximativ 11.400 de anunţuri, din partea companiilor care sunt în căutare de angajaţi în mai multe oraşe din ţară.

Capitala se află pe primul loc în topul oraşelor cu cele mai multe locuri de muncă disponibile (6.067 de joburi), urmată de Timişoara (2.060), Cluj Napoca (2.008), Braşov (1.476), Iaşi (1.436) şi Sibiu (910). De top se apropie şi Arad (835), Constanţa (808), Oradea (775), Ploieşti (711) şi Târgu Mureş (758). De asemenea, ofertele companiilor includ şi posturi pentru cei dispuşi la relocare.

În domeniul IT sunt 2.516 anunţuri pentru programatori/developeri şi 1.947 pentru manageri IT. În domeniul medical, cele mai multe oferte sunt pentru asistenţi medicali (150 anunţuri), pentru reprezentanţi medicali (108 anunţuri) şi pentru farmacişti (103 anunţuri), potrivit analizei realizate de Bestjobs.eu.

Pe partea financiară, se caută contabili (458 anunţuri) şi economişti (259 anunţuri). În construcţii, cele mai multe anunţuri sunt pentru ingineri proiectanţi (330) şi arhitecţi (83), iar în ceea ce priveşte transporturile oferta se adresează în mod special şoferilor, existând 484 de anunţuri.

Domeniul HoReCa are cele mai multe oferte pentru bucătari (218) şi pentru barmani (136). Pe domeniul juridic există 41 de anunţuri pentru consilieri juridici şi 26 pentru avocaţi, iar pe partea de vânzări şi retail 652 de anunţuri pentru lucrători comerciali şi 451 pentru agenţi de vânzări. În domeniul administrativ, ofertele sunt în special pentru asistenţi manageri (481 anunţuri).

Oferta de locuri de muncă este variată şi în străinătate, existând aproximativ 1.000 de anunţuri de angajare. Cele mai multe oferte sunt în Polonia (232), cu oferte în Varşovia, Cracovia, Gdansk şi Lodz, Ungaria (207) cu joburi în Budapesta şi Debreţin, urmate de Franţa (190), cu joburi în Paris şi Lion, şi Germania (175) cu oferte în Berlin, Munchen, Stuttgart, Frankfurt şi Hamburg. Anunţurile sunt în special pentru candidaţii din domeniul IT şi medical, dar şi pentru muncitori în construcţii, lucrători în HoReCa şi în domeniul administrativ/office jobs.

Tags: , , , , ,
Cum îți construiești bugetul dacă nu ai venit regulat

Cum îți construiești bugetul dacă nu ai venit regulat

Pentru oamenii care au un venit lunar stabil și regulat conceperea unui buget este foarte ușoară pentru că știu câți bani au la dispoziție lunar și care este perioada în care trebuie să le ajungă această sumă. Însă, oamenii de afaceri, freelancerii sau cei care lucrează project based se confruntă cu o problemă pe care ceilalți nu o iau în considerare și anume, nu au un venit regulat. Astfel, ei trebuie să bugeteze de la venit la venit, care nu este întotdeauna același, nu de la o lună la alta. Totuși, crearea unui buget este mult mai importantă pentru persoanele cu venit neregulat deoarece astfel pot vedea care sunt cheltuielile importante.bani ronMotivul pentru care cei cu venit neregulat ar trebui să își bugeteze venitul este că vor putea acoperi perioade mai lungi de timp cu un venit minim. Desigur, pentru investițiile importante pot apela oricând la un împrumut de la credit247.ro. Însă atunci când nu știi exact când va veni următorul cec sau ce suma va avea cu exactitate, trebuie să te obișnuiești să trăiești cu un minim.

Pentru început trebuie să te axezi pe venitul minim primit. Chiar dacă știi sigur că pe viitor vei fi plătit mai bine, este indicat ca pentru perioada de început să iei ca referință cel mai mic venit pe care îl poți realiza. Astfel îți va fi mai ușor să economisești niște bani pentru perioadele în care nu vei avea nici un venit sau să prelungești perioada în care acea sumă îți va fi folositoare.

Atunci când îți construiești bugetul este indicat să fixezi sumele maxime pentru strictul necesar. Chiria, ratele și facturile sunt foarte importante și trebuie plătite lunar. Prin urmare, trebuie să fie primele scăzute din suma totală, indiferent de cât de mult timp trece între plăți. De asemenea, va trebui să iei în considerare prețul alimentelor esențiale pentru coșul săptămânal de cumpărături. Transportul și îmbrăcămintea trebuie să se găsească pe listă doar dacă sunt absolut necesare. Ieșitul în oraș și mesele la restaurant fac parte dintr-o categorie specială pe care să o accesezi doar atunci când ești sigur că o poți acoperi.

Bugetul nu are neapărat un termen de expirare. Însă indicat ar fi să îl menții auster până când ajungi la pragul dorit. Însă dacă pentru un job câștigi mai mult decât ești obișnuit este important să te premiezi. Astfel nu îți vei pierde dorința de muncă. Poți chiar să incluzi în buget economii pentru un anume tip de activitate. Iar dacă ești sigur că venitul crește poți să faci mici ajustări de la lună la lună.

Un alt lucru de punctat este să îți creezi un fond de rezervă pentru perioadele de câștig minim. Pentru orice afacere există perioade mai lente și cu încasări mai mici. Iar modul cel mai sigur în care te poți pregăti pentru acestea este un fond de rezervă. Cu ajutorul unui buget îl poți acumula cu ușurință pentru că poți să îți impui să pui de o parte o anumită sumă. Desigur, dacă această perioadă este mai lungă poți intra pe site-ul nostru pentru mai multe informații despre împrumuturi flexibile și accesibile. Cum îți construiești bugetul dacă nu ai venit regulat

Tags: , , , , , ,
locuri-de-munca5

Piaţa muncii din România. Jobul cu salariu de 3.500 de lei net/lună, fără studii superioare

În ultimul an, companiile au relocat “meseriaşi” foarte buni din alte zone ale ţării, spre Bucureşti, pe salarii ce variază între 2.500 şi 3.500 de lei net.

Cei specializaţi pe meserii de sudori, mecanici, lăcătuşi acceptau proiecte pe 3-6 luni, până când se reîntorceau în ţări puternic indus­trializate să lucreze pe salarii mari.

“Nivelul de sala­rizare pentru su­dorii care se relo­chea­ză din pro­vin­cie în Bu­cu­reşti, de exem­plu, va­riază între 2.500 şi 3.500 de lei net. Dacă au ore supli­mentare sau o per­for­manţă înaltă, ori o calificare de nişă, automat nivelul de venit variabil poate creşte. În ge­neral vorbim între 500 şi 1.500 de lei net adiţional faţă de salariul de bază”, a spus Oana Petcu, sales & ope­rations director  în cadrul firmei de re­­crutare şi închiriere de forţă de mun­că în regim temporar Humangest Group, citată de ZF.

Pe lângă salariu, angajaţii relocaţi mai primesc cazare şi transport din partea angajatorului.

Cele mai multe cereri de angajări de pe piaţa muncii vin din zona de producţie, de logistică şi transport, pe segmentul de muncă slab calificată, pe partea de muncitori şi meseriaşi.

Tags: , , , ,
locuri-de-munca5

Te angajezi în alt oraş? Statul îţi plăteşte chiria, naveta şi relocarea familiei

Guvernul a modificat și completat, miercuri, Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, în scopul încurajării în muncă a șomerilor.

Astfel, se acordă o primă de relocare persoanelor înregistrate ca șomeri la agențiile pentru ocuparea forței de muncă care se încadrează în muncă, potrivit legii, într-o altă localitate situată la o distanță mai mare de 50 km față de localitatea  de domiciliu sau reședință și ca urmare a acestui fapt, își schimbă domiciliul sau își stabilesc reședința în localitatea respectivă sau în localitățile învecinate acesteia.

Prima de relocare este acordată din bugetul asigurărilor pentru șomaj și este egală cu 75% din suma destinată asigurării cheltuielilor pentru locuire (plata chiriei și a utilităților) în noul domiciliu sau noua reședință, dar nu mai mult de 900 de lei.

Prima de relocare se acordă persoanelor ale căror venituri nete lunare nu depășesc suma de 5000 lei/lună, în situația în care sunt singure sau împreună cu familiile acestora, și care se încadrează în muncă pentru o perioadă de cel puțin 12 luni.  Prima de relocare se acordă lunar, pe o perioadă de 36 de luni.

Prima de relocare se acordă la cerere și nu se cumulează cu prima de încadrare sau cu prima de instalare, prevăzute în legislație. Acest pachet de măsuri active pentru stimularea ocupării forței de muncă a fost adoptat şi Guvernul Cioloş şi a intrat în vigoare începând cu 3 decembrie 2016.

Astfel, şomerii înregistraţi primesc o primă de instalare dacă se angajează într-o localitate aflată la o distanţă mai mare de 50 km faţă de localitatea în care îşi au domiciliul şi îşi vor schimba astfel domiciliul în localitatea respectivă sau în localităţile învecinate. Prima este de 12.500 lei pentru o singură persoană, la care se va adăuga suma de 3.000 lei în cazul şomerilor însoţiţi de membrii familiei, ajungându-se la o primă de 15.500 lei. În cazul în care ambii soţi îndeplinesc condiţiile de acordare a primei de instalare, unul va primi 12.500 lei, iar celălalt va primi o primă de instalare în cuantum de 3.500 lei. Dacă persoanelor respective li se asigură, de către angajator sau autorităţi, locuinţă de serviciu sau suportarea cheltuielilor aferente din fonduri ale angajatorului sau fonduri publice soţii beneficiază, fiecare, doar de o primă de instalare în cuantum de 3.500 lei pentru situaţiile prevăzute anterior.

Ar mai fi şi o primă pentru naveta, calculată la 0,5 lei/km, dar nu mai mult de 55 lei/zi, proporţional cu numărul de zile în care persoanele în cauză desfăşoară efectiv activitatea la angajatorul la care se realizează încadrarea în muncă. Această primă de încadrare se va acorda lunar, pentru o perioadă de 12 luni, şomerilor înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă care se încadrează, potrivit legii, într-o localitate situată la o distanţă mai mare de 15 km de localitatea în care îşi au domiciliul stabil sau reşedinţa.

 

Tags: , , , , , , , ,
firme_de_it

TOP 10 Locuri de muncă bine plătite şi fără stres. Vezi salariile

Occupational Information Network (ONET) a monitorizat datele privind salariile a sute de job-uri, consultând site-ul Bureau of Labor Statistics pentru a descoperi care sunt job-urile bine plătite ale căror grad de stres este redus.

Ratele O*NET de “toleranţă la stres” pentru fiecare job sunt măsurate pe o scară de la 0 la 100, unde ratele mici desemnează un stres scăzut. (Atenţie! Nu spunem că sunt job-uri în care stresul nu există ci doar că ratele lor sunt mai scăzute decât cele ale altor profesii.), potrivit Business Insider, citat de Ziarul Financiar.

Pentru a stabili o rată pentru fiecare job, O*NET urmăreşte cât de des angajaţii acceptă să fie criticaţi şi cât de bine lucrează sub presiune.

Iată care sunt 10 job-uri cu salarii medii mai mari de 70.000 de dolari pe an şi cu o rată a toleranţei de stres de 70 sau mai mică, aranjate în ordine de la cel mai mare scor al stresului până la cel mai mic.

1.      Medici ORL

Toleranţă la stres: 70

Salariu mediu anual: 77,420 de dolari

Cu ce se ocupă: Tratează oamenii care au dizabilităţi de auz sau alte probleme relaţionate. Aceştia aranjează aparatele auditive, oferă training celor cu dizabilităţi şi câteodată fac cercetări cu privire la problemele de auz.

2.      Oftalmolog

Toleranţă la stres: 70

Salariu mediu anual: 115,750 de dolari

Cu ce se ocupă: Consultă pacienţii cu privire la problemele de vedere. Prescriu reţete pentru ochelari sau lentile de contact în funcţie de nevoile pacienţilor.

Educaţia necesară: Diplomă de licenţă, 4 ani de experienţă şi o licenţă specific domeniului.

3.      Art Director

Toleranţă la stres: 69

Salariu mediu anual: 101,990 de dolari

Cu ce se ocupă: Aceştia sunt responsabili pentru stilul şi imaginile din reviste, ziare, ambalajele produselor şi filmele şi produsele media.

Educaţia necesară: Diplomă de licenţă sau experienţă anterioară.

4.      Tehnicieni ai scrisului

Toleranţă la stres: 69

Salariu mediu anual: 73,350 de dolari

Cu ce se ocupă: Scriu materiale tehnice precum manualele diferitelor echipamente, anexe sau instrucţiuni de utilizare şi întreţinere a diferitelor produse.

Educaţia necesară: Diplomă de licenţă (experienţa cu subiecte tehnice precum computer science sau web design este foarte importantă).

5.      Dezvoltator de aplicaţii software

Toleranţă la stres: 65

Salariu mediu anual: 102,160 de dolari

Cu ce se ocupă: Dezvoltă, crează şi modifică aplicaţiile software sau instrumente speficice calculatoarelor.

Educaţia necesară: Diplomă de licenţă şi skill-uri ce ţin de programarea calculatoarelor.

Citeşte continuarea articolului în ZF

Tags: , , , ,
unnamed

Pentru ce companii vor să lucreze tinerii cu studii superioare

Atmosfera de lucru din cadrul companiei, siguranța locului de muncă, posibilitățile de promovare și de creștere profesională sunt cele mai importante aspecte de care țin cont tinerii atunci când aleg compania pentru care să lucreze. Pachetul salarial este pe locul 4 în clasamentul aspectelor de care țin cont candidații atunci când se angajează.

Datele reies din studiul realizat în primăvară la Târgul de Cariere (TdC), eveniment care reunește peste 200 de companii și mai mult de 25.000 de candidați din mai multe orașe din România și Republica Moldova.

Cercetarea a fost făcută în cadrul TdC pe un eșantion de 1.405 tineri specialiști, absolvenți cu studii superioare și candidați cu studii în curs de finalizare din Cluj-Napoca, Iași, Oradea, Brașov, Sibiu, Târgu-Mureș și care au vârste cuprinse între 18 și 35 de ani.

În cadrul studiului, respondenții au putut alege aspectele care sunt foarte importante pentru ei în alegerea unui job: atmosfera de lucru, salariul, oportunitățile de promovare, siguranța locului de muncă și altele. Astfel, 72,13% dintre respondenți afirmă că atmosfera de lucru din cadrul companiei este foarte importantă, 70,29% își doresc siguranță la job, 58,97% caută la serviciu posibilitățile de promovare și de creștere, în timp ce 48,60% consideră că pachetul salarial este foarte important.

„Credem că e important să-i întrebăm direct pe candidați ce este vital pentru ei atunci când caută un job sau un internship. Rezultatele studiului arată că tinerii sunt mai degrabă interesați de companii care le oferiă ocazia de a învăța și de a avansa decât de firme care nu le oferă această oportunitate după angajare. Asta și pentru că ne adresăm în special tinerilor care sunt dornici de experiențe noi și de oportunități divserse. O surpriză pentru noi a fost să vedem că mulți candidați pun preț mai mare pe creștere și avansare, siguranța locului de muncă și atmosfera de la seviciu decât pe salariul obținut la angajare”, afirmă PR Managerul Târgului de Cariere, Corina Brândușan.

Ce este important pentru tineri la angajare

Cei mai interesați de o atmosferă de lucru destinsă sunt locuitorii din Cluj-Napoca – 77,08%, urmați de sibieni – 74,56%, bihoreni – 72,18%, brașoveni – 69,74%, mureșeni – 69,44% și ieșeni – 68,17%. Candidații Târgului de Cariere în IT au ales această opțiune în procent de 73,77%.

Siguranța locului e muncă este foarte importantă pentru bihoreni (76,69%), brașoveni (75,88%), în timp ce ieșenii și clujenii sunt mai puțin interesați de acest aspect (57,79%, respectiv 72,02%). De asemenea, posibilitățile de promovare sunt foarte importante pentru brașoveni – 67,76%, sibieni – 63,60% și clujeni – 61,46%. De promovare se arată atrași, în procent de 67,76%, și tinerii IT-iști care au participat în primăvară la Târgul de Cariere în IT de la Cluj.

Cei mai interesați de pachetul salarial oferit de companii sunt locuitorii din Sibiu (53,95%), urmați de cei din Brașov (53,07%) și Bihor (52,63%), în timp ce procente sub 50% se înregistrează în Cluj (49,50% în rândul candidaților de la Târgul de Cariere Cluj Global și 40,98% în rândul tinerilor Târgului în IT), Iași (48,44%) și Târgu-Mureș (41,67%).

Pregătiri pentru sezonul de recrutări de toamnă

Perioada de înscrieri pentru companiile care vor să participe la Târgul de Cariere este în toi, iar candidații care își caută un loc de muncă, un internship sau o oportuniate de voluntariat pot participa în această toamnă la Târgul de Cariere.

Evenimentul de recrutare va avea loc în lunile septembrie, octombrie și noiembrie în Chișinău, Iași, Brașov, Cluj, Sibiu, Târgu-Mureș și Oradea, iar în Cluj și Iași vor avea loc și târguri specializate în IT.

 

Tags: , , , , ,
Harta 3D a Romaniei

3,5 milioane de români sunt în Diaspora. Ce se întâmplă cu anii munciţi când revin acasă

3,5 milioane de români muncesc în prezent în străinătate, iar, conform acordurilor europene, vechimea în muncă este recunoscută dacă au avut contracte legale. Mulţi spun însă că “importul” anilor de muncă este un proces greoi şi de durată, motiv pentru care unii renunţă la drepturi.

“Am stat zile întregi la cozi, cerând şi insistând. Am vrut să revin acasă să am o viaţă liniştită”

Din ianuarie 2007, de când România a devenit membră al UE, se aplică prevederile legislaţiei europene în domeniul securităţii sociale, astfel românii care au muncit în spaţiul UE şi care au împlinit vârsta pensionării pot beneficia de o pensie comunitară, în funcţie de vârsta standard de pensionare în ţara în care au lucrat. Pentru a beneficia de aceste drepturi românii trebuie să depună o cerere şi actele doveditoare la Casa Naţională de Pensii.

Florina a plecat la muncă în Spania în 2002, iar după 10 ani de muncă a decis să se întoarcă în România. A adus cu ea actele doveditoare pentru a putea obţine dreptul la pensie. “Muncesc în Spania din 2002. Primii ani la negru, apoi cu acte, contract de muncă, asigurare medicală. În 2012, am hotărât să mă întorc acasă. Aveam 50 de ani, soţul meu decedase cu şapte ani în urmă, iar copiii erau deja mari, pe picioarele lor. Voiam să trăiesc în linişte în Romania, mai ales că trecusem prin două intervenţii chirurgicale majore şi mă alesesem şi cu două hernii la coloană, astm şi artroză generală”, a declarat Florina

“Am rămas cu un gust amar”

Ajunsă în România, Florina a mers la Casa de Pensii pentru a cere cartea de muncă a soţului ei, având opţiunea să aleagă propria pensie pe caz de boală sau pensia de văduvă. “Am stat zile întregi la cozi, cerând şi insistând. A fost imposibil să mi se dea cartea de muncă a soţului meu, care se pensionase cu un an înainte de data decesului. Au fost invocate o grămadă de motive: că în 2005 nu exista arhivarea pe calculator, că s-a schimbat locaţia etc. Ca să nu mai vorbesc de medicul de la comisia de pensii, care, privindu-mă suspicios şi ironic, mi-a spus că sunt bună de muncă şi că arăt sănătoasă.”

I s-a cerut să traducă sute de pagini de acte medicale, analize, internări, operaţii, deşi femeia spune că avea un document semnat şi parafat de medical de familie care însuma toate diagnosticele, tratamentele şi intervenţiile chirurgicale.
“Mi-a fost imposibil să obţin cartea de muncă a soţului şi între timp am primit din Spania programarea pentru o nouă intervenţie chirurgicală, aşa că mi-am făcut bagajul şi am plecat înapoi. Am rămas cu un gust amar”, a mai spus Florina.

Ce obligaţii au Casa de Pensii şi ANOFM

Până la finele anului trecut, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice, peste 90.000 de români beneficiază de pensii comunitare, 40 la sută dintre aceştia sunt stabiliţi în străinătate, autorităţile române virând banii în conturile din străinătate. Cei mai mulţi beneficiari au lucrat legal în Germania, Ungaria, Italia şi Spania.

Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), românii care se întorc în ţară după ce au lucrat în state membre ale Uniunii Europene beneficiază de “informare şi consiliere, mediere, formare profesională, consultanţă pentru începerea unei afaceri, servicii de preconcediere, certificarea competenţelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale, precum şi alte măsuri pentru stimularea ocupării, respectiv completarea veniturilor salariale, subvenţionarea locurilor de muncă pentru angajatori şi diferite categorii de persoane.”

Începând cu anul 2007, ANOFM facilitează libera circulaţie a lucrătorilor în statele membre ale Uniunii Europene şi în statele care au semnat Acordul privind Spaţiul Economic European (SEE), precum şi în statele care au semnat cu România tratate, acorduri sau convenţii.

Perioadele de asigurare, de muncă sau de activitate independentă realizate de cetăţenii români în afara ţării pot fi totalizate, iar certificarea perioadelor se face de către agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de care şomerul aparţine. Calcularea cuantumului prestaţiei de şomaj se realizează luând în considerare exclusiv salariul sau venitul profesional primit pentru ultima activitate desfăşurată în România, excepţie făcând doar lucrătorii frontalieri.

Mai multe AICI.

Tags: , , , ,
studenti-1

“De la Comunicare, am ajuns hair-stylist”. Multe diplome, puţini angajaţi

România produce multe diplome, dar puţini muncitori. 5% dintre şomeri sunt absolvenţi de facultăţi, iar între cei care încep să muncească, foarte puţini îşi găsesc un job în domeniul studiat. “Decalajul dintre pregătirea în şcoală şi piaţa muncii e tot mai mare”, spun experţii.

Cluj: Absolventă de Comunicare şi Relaţii Publice la UBB s-a orientat spre o carieră de hair – stylist

O absolventă a promoţiei 2015 a specializării de Comunicare şi Relaţii Publice a Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, Mădălina Toma, spera să lucreze în PR, dar a trebuit să se orienteze spre o carieră de hair-stylist, pentru că nu şi-a găsit o slujbă în domeniul pentru care s-a pregătit în facultate. După absolvire, Mădălina şi-a trimis CV-ul la agenţiile de PR din Cluj-Napoca, a încercat să îşi găsească un loc de muncă, iar după câteva luni de tatonări de angajare, s-a consultat cu părinţii şi a decis să se reorienteze profesional.

„Am absolvit anul trecut Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (FSPAC) a UBB, specializarea Comunicare şi Relaţii Publice. Mi s-a părut interesant acest domeniu, îmi doream să lucrez în PR, la o agenţie, să mă ocup de organizarea unor evenimente diverse. În facultate am prins noţiunile de bază, dar este nevoie şi de practică. După ce am absolvit, am încercat în diverse locuri, am trimis CV-ul, dar nu am avut şansa să îmi găsesc ceva. Pentru că hair-stylismul era un hobby în facultate, când aranjam părul colegelor şi prietenelor mele, am decis să urmez un curs de şase într-un salon din Cluj-Napoca, pe care l-am absolvit în acest an, în luna mai. Viaţa m-a constrâns să mă reprofilez”, a povestit Mădălina.

În perioada cursului a făcut două săptămâni de teorie iar în rest practică la salonul respectiv şi a căpătat experienţă, a învăţat care sunt noile tendinţe, noile tipuri de tunsori, de aranjat şi vopsit părul.

„Am mers pe întreaga gamă, sunt hair-stylist pentru femei, bărbaţi şi copii, iar acum lucrez în acest domeniu la un salon. De asemenea, lucrez şi acasă, mai ales în această perioadă când sunt nunţi, le aranjez pe mirese sau pe domnişoarele lor de onoare. Îmi place ceea ce fac. Există, totuşi, o legătură cu ceea ce am învăţat în facultate, şi anume partea de comunicare, să ştii să te promovezi, deci aplic ceea ce am învăţat, abilităţile de comunicare, pentru a-mi crea o clientelă. Pregătesc şi cărţi de vizită personalizate <<Hair styling by Mădălina Toma>>”, a spus absolventa de UBB.

Tânăra nu a uitat, însă, prima dragoste, comunicarea, şi încearcă, în paralel, să îşi găsească o slujbă de PR, continuând să trimită CV-uri. „Nu renunţ la partea de comunicare. Dacă mi-aş găsi ceva, aş lăsa pe locul doi partea de coafor, pe care aş practica-o în timpul liber”, a mai spus Mădălina.

MAI MULTE AICI.

Tags: , , , , ,
studenti_22__1_

Generația Z preferă companiile mari. Ce aşteptări au tinerii de la piaţa muncii

Adolescenții care pășesc astăzi pe piața muncii sau pe băncile facultății au deja așteptări bine conturate privind traseul lor profesional și mediul în care doresc să lucreze.

EY a intervievat în cadrul studiului Global Generations 3.0 peste 3.200 de tineri cu vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani, cunoscuți de asemenea ca Generația Z, în legătură cu factorii care le influențează încrederea în viitorii angajatori și în luarea deciziilor de angajare pe viitor.

Două treimi dintre aceștia (66%) pun cel mai mare preț pe echitatea privind remunerația, promovarea și oportunitățile de învățare la viitorul loc de muncă, arată cercetarea EY.

Experiența de muncă a părinților are un impact pozitiv asupra Generației Z

Majoritatea respondenților de la nivel global (58%) declară că experiența de lucru a părinților lor a avut un impact pozitiv asupra nivelului de încredere pe care îl au în viitorii lor angajatori.

De cealaltă parte, cei care spun că experiența părinților a avut un impact negativ asupra lor, indică drept motive faptul că: „părintele nu a primit o mărire de salariu de mulți ani” (39%); „părintele nu își agreează sau nu are încredere în șeful său” (33%); „părintelui nu îi place locul de muncă”; „nu își agreează / nu are încredere în colegi” (30% fiecare); și „nu agreează / nu are încredere în conducerea companiei” (28%). Un sfert dintre adolescenți resimte un impact negativ asupra nivelului de încredere în viitorii angajatori atunci când părinții lucrează pentru o companie care a concediat angajați în urma unei restructurări.

Ce ar putea determina adolescenții să aibă încredere în șefii lor

Cei mai importanți cinci factori indicați de respondenții din Generația Z care construiesc încredere într-un șef sunt: „mă tratează cu respect” (71%); „are un comportament etic” (65%); „remunerează și promovează oamenii în mod echitabil, fără a discrimina în funcție de gen, etnie sau mod de gândire” (64%); „comunică deschis și transparent” (62%); și „ia decizii înțelepte de business” (61%).

În cine are încredere Generația Z în luarea deciziilor de angajare

Când au fost întrebați în cine au încredere pentru a-i sfătui privind deciziile de angajare, respondenții din Generația Z au spus că cel mai probabil vor avea încredere în mamele lor (58%), urmate îndeaproape de tați (53%). Aproximativ o treime declară că ar avea încredere într-un profesor (39%), sau frate (36%), dar și în angajații companiei vizate, inclusiv interni (35%).

Generația Z preferă companiile mari

La nivel global, aproape jumătate dintre adolescenții cu vârsta între 16 și 18 ani declară că atunci când vor hotărî să se angajeze pentru prima dată, vor prefera o companie de mari dimensiuni (48%), care are peste 2.000 de angajați, sau o companie de dimensiuni medii (45%), care are între 500 și 1.999 angajați. 39% se gândesc să își înceapă propria afacere sau să lucreze pentru o companie mică. Doar o treime ar opta pentru un loc de muncă în instituțiile de stat și mai puțin de un sfert ar dori să lucreze în domeniul serviciilor sociale sau în domeniul non-profit.

Tags: , , , , ,
locuri-de-munca5

În 2015, numărul românilor care au declarat că vor să lucreze a scăzut cu 4,9%

Anul trecut, numărul românilor care declarau că vor să lucreze s-a ridicat la 361.000, în scădere cu 4,9% faţă de anul anterior, potrivit datelor furnizate luni de Institutului Naţional de Statistică (INS).

Ponderea persoanelor subocupate în totalul populaţiei active a fost în 2015 de 2,9%, cu 0,3 puncte procentuale mai mare decât în anul precedent.

Din rândul populaţiei inactive în vârstă de 15-74 ani (6.066.000 persoane), 361.000 persoane făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională, în scădere cu 19.000 faţă de anul precedent.
Dintre acestea, 357.000 erau disponibile să înceapă lucrul, dar nu căutau un loc de muncă.

În anul 2015, raportul procentual dintre această categorie de persoane şi populaţia activă a fost de 3,9%.

Tags: , , ,
1396269005_targuldecariereinitmartie2014cluj2

Salariul nu este pe primul loc în aşteptările tinerilor legate de un nou job. Ce caută ei

Tinerii din generaţia Millennials, născuţi în 1980-2000, sunt destul de greu de abordat de către angajatori, în condiţiile în care salariul nu este cel mai important, nici singurul aspect pe care îl iau în considerare în alegerea unui loc de muncă, arată un studiu realizat de compania Smartree.

Potrivit acestora, generaţia Millennials, sau generaţia Y, se diferenţiază de generaţia X (părinţii lor) în ceea ce priveşte decizia de a accepta un job, prin mai multe aspecte: în primul rând, tinerii Millennials au dorinţa de a promova cât mai repede, neavând răbdarea necesară parcurgerii tuturor etapelor de evoluţie profesională şi, acelaşi timp, îşi manifestă dorinţa de a dezvolta abilităţi de lideri.

În al doilea rând, sunt cu un pas în faţă comparativ cu generaţia anterioară, datorită familiarităţii Internetului şi a canalelor de socializare online, cu care practic au crescut.

“Accesul la mediul online le permite să fie mult mai informaţi despre companiile din piaţă, să fie mai comunicativi şi creativi decât generaţiile anterioare. În plus, cei mai mulţi dintre ei sunt deschişi la noi provocări şi îşi asumă fără rezerve implicarea în proiecte pentru care încă nu sunt pregătiţi profesional”, spune Raluca Peneş, HR Coordinator, Smartree.

Tinerii Millennials au o viziune complexă asupra vieţii în general şi a carierei în particular. Pe de o parte, pentru ei, ideea de echilibru este esenţială, timpul liber şi posibilitatea de a practica hobby-urile fiind foarte importante. Pe de altă parte, îşi doresc să lucreze în companii cu a căror cultură şi valori să se poată identifica, pentru a simţi că efortul lor are un sens. De aceea, companiile angajatoare trebuie să aibă în vedere mai multe aspecte în strategia lor de recrutare.

Pachetul salarial şi cel de beneficii trebuie să fie unul destul de motivant şi complex. În afară de salariu, tinerii îşi doresc multe alte beneficii, precum asigurare medicală, abonament la o sală de sport, zile libere, carduri de reducere. Ei intreabă chiar în cadrul primului interviu de recrutare care sunt beneficiile asigurate de compania respectivă, potrivit analizei Smartree.

Smartree procesează 450.000 de angajaţi anual şi are peste 150 de clienţi, în majoritate companii multinaţionale, dar şi companii cu capital integral românesc. Compania beneficiază de experienţa şi competenţele a peste 80 de specialişti în payroll, administrare de personal, recrutare şi muncă temporară.

Tags: , , , ,
best jobs

Conflictul între generaţii din companii: De ce nu vor tinerii să stea peste program?

Tinerii care intră în prezent în câmpul muncii au aşteptări diferite de la un loc de muncă faţă de generaţiile anterioare şi pun un accent mult mai mare pe echilibrul dintre viaţa personală şi cea profesională, spun specialiştii în resurse umane.

De aceea companiile au început să investească în programe de instruire care să „rezolve“ conflictul dintre gene­raţii, conflict care adesea porneşte de la aspecte banale, precum plecatul la ore fixe de la birou al angajaţilor mai tineri, spre deosebire de colegii lor cu vârste mai înaintate, obiş­nuiţi să facă în mod frecvent ore suplimenatare.
Managementul diferenţei dintre generaţii este tema centrală discutată într-unul dintre workshopurile organizate astăzi de Ziarul Financiar în cadrul ZF HR Trends 2016, cea de-a 11 conferinţă anuală a ZF dedicată profesioniştilor din resurse uman
Tags: , , ,
targ-joburi

Deficit de personal în administraţie, sănătate şi învăţământ

În trimestrul II al anului 2015, rata locurilor de muncă vacante a fost de 1,06%, în creştere cu 0,03 puncte procentuale față  de trimestrul precedent, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Mai exact, 47.4 mii job-uri disponibile, cu 2.3 mii mai multe faţă de trimestrul anterior.

Rata şi numărul locurilor de muncă  vacante pe activități ale economiei naționale

Astfel, cele ma multe locuri de muncă vacante s‐au înregistrat în administrația publică (3,17%) şi în alte activități de servicii (2,50%). În industria prelucrătoare s‐au concentrat aproape 30% din numărul total al locurilor de muncă  vacante (14.1 mii), iar rata a luat valoarea de 1,27%. Sectorul bugetar a însumat peste o treime din numărul total al locurilor de muncă  vacante.  Astfel, 8.0 mii locuri vacante se regăsesc in administrația publică, 6 mii în sănătate şi asistență socială, respectiv 2.2 mii în învățământ.

La polul opus, cele mai mici valori atât în ceea ce priveşte rata cât şi numărul locurilor de muncă  vacante s‐au regăsit în industria extractivă (0,10%, respectiv 0.1 mii locuri vacante), urmată  de producția şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă  caldă şi aer condiționat (0,15%, respectiv 0.1 mii locuri vacante).

Prin comparație cu trimestrul precedent cele mai semnificative creşteri ale ratei de locuri de muncă vacante s‐au înregistrat în distribuția apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activități de decontaminare (+0,22 puncte procentuale), respectiv în industria prelucrătoare (+0,17).

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai importante creşteri s-au regăsit în activitățile din industria prelucră toare (+2.1 mii locuri vacante), respectiv din comerț (+0,5 mii).

Diminuări ale ratei locurilor de muncă vacante s‐au observat în activități profesionale, ştiințifice şi tehnice (‐0,29 puncte procentuale), urmate de industria extractivă  (-0,16),  iar în cea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante  în construcții, respective în transport şi depozitare (‐ 0,4 mii ocur vacante pentru fiecare in parte).

Rata şi numărul locurilor de muncă vacante pe grupe majore de  ocupații

În trimestrul II al anului 2015, cea mai mare cerere de forța de muncă salariată exprimată de angajatori atât prin intermediul ratei cât şi a locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupațiile de specialişti în diverse domenii de activitate ‐ grupa majoră 2 (1,42%, respectiv 13,7 mii locuri vacante), respectiv în cele de muncitori necalificati ‐ grupa majoră 9 (1,22%, respectiv 7,6 mii locuri vacante), iar cele mai mici valori au fost înregistrate în rândul ocupa țiilor de lucrători calificați în agricultură, silvicultură şi pescuit- grupa majoră  6 (0,43%, respectiv 0,1 mii locuri vacante).

Comparativ cu trimestru precedent, cea mai relevantă creştere s‐a înregistrat în rândul ocupațiilor de muncitori necalificați ‐grupa majoră 9 (+0,11 puncte procentuale, respectiv +1,0 mii locuri vacante), iar la polul opus cu cele mai semnificative scăderi s‐au regăsit ocupațiilen de funcționari administrativi ‐ grupa majoră  4 (‐0,16 puncte procentuale, respectiv ‐0,4  mii locuri vacante).

 

 

Tags: , , , , , ,