Tag Archives: isarescu

isarescu_foto_jurnalul.ro

Isărescu avertizează: Sunt presiuni pe curs, tendinţa de depreciere a leului este mai de durată

Spre deosebire de monedele ţărilor vecine, leul românesc are o tendinţă de depreciere care este de durată mai mare, iar presiunea pe depreciere vine din deteriorarea balanţei comerciale, a declarat joi guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Tendinţa este spre depreciere, cu cifre mai mici, dar de durată mai mare. Presiunea pe depreciere vine din deteriorarea balanţei comerciale, exporturile cresc cu 9%, importurile – cu 11%, cu 12%. Deficitul comercial – chiar astăzi s-au anunţat datele – a ajuns la opt miliarde de euro, se conturează o problemă. Acoperirea importurilor cu exporturi este tot mai mică, şi asta pune presiune pe curs”, a spus Mugur Isărescu la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei.

Guvernatorul BNR a mai arătat că avem un excedent de cerere agregată, iar o altă problemă este tensionarea pieţei muncii. „Încrederea în economie este în creştere, ceea ce este un lucru foarte bun, dar aproape totul este pe seama consumatorilor”, a menţionat Mugur Isărescu.

Deficitul balanţei comerciale în primele nouă luni din 2017 a ajuns la 8,8 miliarde de euro, cu 1,9 miliarde de euro mai mare decât cel înregistrat în perioada similară de anul trecut, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS). În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2017, exporturile şi importurile au crescut cu 9,2%, respectiv cu 11,8%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016.

Cotaţia oficială afişată joi, la ora 13.00, de Banca Naţională a României, este de 4,6279 lei/euro, după ce euro a depăşit oficial pragul de 4,6 lei şi a ajuns la 4,6198 lei, miercuri.

La debutul şedinţei de tranzacţionare de joi, pe piaţa interbancară, euro a trecut pragul de 4,62 lei, urcând până la un maxim de 4,6357 lei atins cu puţin timp înainte de ora 12.00. Apoi, cotaţiile au scăzut treptat până la nivelul de 4,6300 lei/euro la ora 12.50.

Cotaţia oficială afişată miercuri, la ora 13.00, de Banca Naţională a României a fost de 4,6198 lei/euro, nivel care nu a mai fost atins în ultimii cinci ani şi patru luni, din săptămâna 23-27 iulie 2012, când a fost atins şi maximul istoric de 4,6397 lei.

Dolarul a crescut la 3,9865 lei, joi, de la valoarea de 3,9810 lei, afişată miercuri, de Banca Naţională a României. Marţi, cotaţia oficială afişată de BNR a fost de 3,9746 lei/dolar, iar luni a fost de 3,9564 lei/dolar.

Deprecierea monedei naţionale până peste pragul de 4,6 lei/euro a venit, miercuri, atât pe fondul incertitudinilor fiscale, cât şi al mesajului de relaxare a abordării faţă de cursul de schimb, transmis de banca centrală, declara, pentru MEDIAFAX, miercuri, analistul financiar Claudiu Cazacu.

Referindu-se la posibilele evoluţii în perioada imediat următoare, analistul a arătat că riscurile sunt „mai degrabă spre deprecierea leului decât spre apreciere”. „Tendinţele speculative nu vor duce neapărat la o depreciere ultrarapidă, dar eventualele reveniri sub pragul de 4,6 vor mai fi doar temporare. De acum discutăm de un nou palier al cotaţiilor – între 4,6 şi 4,7 lei/euro”, a mai spus Claudiu Cazacu.

Membrii Guvernului au adoptat, în şedinţa de miercuri, ordonanţa de urgenţă prin care este modificat Codul Fiscal, prevederile urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018.

În vara anului 2012, puseul de depreciere a leului a avut loc pe fondul unui referendum prin care se cerea suspendarea preşedintelui ţării; acum, revenirea peste pragul de 4,6 lei/euro are loc pe fondul dezbaterii în Guvern a pachetului de măsuri fiscale ce se vor aplica din 2018.

Tags: , , , ,
dare in plata

Isărescu: Avem un total al notificărilor de dare în plată de 3.907 la 20 iulie; 44% nu sunt credite cu probleme

Debitorii au depus la bănci, până în data de 20 iulie 2016, 3.907 notificări de dare în plată, în sumă totală de aproape 1,13 miliarde de lei, din care 2.634 (67,4%) au fost contestate de bănci, a anunțat luni guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, informează Agerpres.

“Vă prezentăm câteva date statistice privind procesul de notificare la Lega privind darea în plată. Vă facem de la început precizarea că legea nu ne-a dat posibilitatea și nici nu ne-a obligat să culegem date statistice. Informațiile se bazează numai pe raportări ale băncilor transmise la solicitarea Băncii Naționale a României în vederea monitorizării poziției prudențiale a instituțiilor de credit și a evaluării stabilității sistemului bancar. (…) La capitolul notificări de dare în plată, avem total notificări la 20 iulie, 3.907 notificări, din care contestate de către bănci 2.634, adică 67,4%”, a explicat Isărescu.

În plus, potrivit acestuia, 404 debitori au notificat mai mult de două credite, de aceea numărul total de debitori este mai mic decât totalul notificărilor, respectiv 3.398 de debitori, dar majoritatea au depus notificare pentru un singur credit.

Guvernatorul BNR a mai precizat că suma totală a creditelor notificate, respectiv 1,13 miliarde de lei, reprezintă 1% din totalul creditelor acordate persoanelor fizice și 2% din creditele ipotecare.

Pe de altă parte, șeful BNR a menționat că 56% dintre notificări vizează credite cu întârzieri de peste 90 de zile, iar 44% nu au fost și nu sunt credite cu probleme. Totodată, în majoritatea cazurilor, valoarea creditului rămasă de rambursat este mai mare decât valoare garanției imobiliare. “Cu alte cuvinte exista o motivație clară de dare în plată pentru că valoarea casei era mai mică decât valoarea creditului și debitorul era stimulat să efectueze această operațiune. Avem în această situație 64% din numărul notificărilor și 75% din valoarea expunerilor notificate. În cazul a 504 notificări, valoarea garanției este mai mare decât a creditului rămas de plată”, a mai spus guvernatorul BNR.

În ceea ce privește gradul de îndatorare al debitorilor care au depus notificări de dare în plată, în majoritatea cazurilor acesta depășește 65%. În plus, cele mai multe credite pentru care s-au depus notificări au valoare ridicată, de circa 300.000 de lei, potrivit datelor prezentate de guvernatorul BNR.

Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credit a fost publicată în
Monitorul Oficial în data de 28 aprilie și a intrat în vigoare în data de 13 mai 2016.

(sursa foto: romanialibera.ro)

Tags: , , ,
ce-spune-mugur-isarescu-despre-cfr-marfa

Isărescu: Anul 2016 se anunţă tumultuos, nu negăm incertitudinile cu impact asupra inflaţiei

BNR apreciază că anul 2016 va fi unul tumultuos, cu incertitudini care pot avea impact asupra inflaţiei, mai mult provenite de pe piaţa internă, pe fondul bugetului planificat cu un deficit la limită şi al schimbărilor legislative, însă vede o balanţă a riscurilor echilibrată pe plan extern.

“Balanţa riscurilor este echilibrată în ceea ce priveşte coordonatele mediului extern. Cu această apreciere nu negăm incertitudinile, credem că anul 2016 se anunţă un an tumultuos şi nu negăm acest lucru. Observăm că multe dintre valuri sunt departe de România şi mai observăm că economia românească, pieţele, de exemplu piaţa valutară, pot să lucreze cu aceste valuri. Sentimentul meu este că piaţa valutară s-a adâncit, nu mai este aşa de emoţională”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

El a punctat că piaţa monetară a trecut peste momente de exces de lichiditate, datorită acumulării cheltuielilor bugetare în ultimele două luni ale anului trecut, cu un excedent de lichiditate masivă în ianuarie, iar piaţa a funcţionat şi s-a echilibrat singură.

“În anumite momente a trebuit să intervenim şi noi, e adevărat, dar nu pot să nu remarc o maturitate a acestor pieţe, este un lucru extrem de important, de salutat şi de continuat. Ar fi culmea ca, după atâţia ani când pieţele acestea funcţionează şi îşi dau temperatura economiei, acum să ne apucăm să nu avem încredere în mecanismele de piaţă şi eventual să le mai şi stricăm cu niscai iniţiative legislative. Din acest motiv, nu negăm când spunem că coordonatele mediului extern au un impact echilibrat în balanţa riscurilor, pentru că pieţele pot să acţioneze ca nişte stocuri tampon, dacă au adâncime, dacă există încredere şi dacă e un profesionism în pieţe”, a adăugat Isărescu.

Coordonatele mediului extern vizează perspectivele de evoluţie a zonei euro şi a principalelor economii emergente, cu precădere China, precum şi volatilitatea fluxurilor de capital adresate economiilor emergente, în contextul tensiunilor geopolitice globale, al ajustării conduitei politicii monetare a principalelor bănci centrale din lume, dar şi al problemelor privind sustenabilitatea datoriei suverane a statului grec.

Incertitudinile privind mixul de politici macroeconomice interne se referă la conduita politicii fiscale, în contextul incertitudinilor referitoare la impactul pe care măsurile de relaxare fiscală anunţate l-ar putea avea asupra echilibrelor macroeconomice, la politica veniturilor, prin prisma impactului pe care majorările salariale recent implementate, cele deja anunţate pentru 2016, precum şi posibilele creşteri suplimentare l-ar putea avea asupra configuraţiei viitoare a parametrilor fiscali şi asupra dinamicii costurilor unitare cu forţă de muncă. Totodată, acestea se referă şi la perspectivele atragerii de fonduri europene.

“În schimb, pe plan intern, incertitudinile aşa cum le vedem în prezent tind să împingă traiectoria inflaţiei în sus, pentru că s-a aprobat un buget la limita de 3% (privind deficitul – n.r.), se manifestă în continuare presiuni, observăm dezbaterea publică pentru majorarea cheltuielilor bugetare. Politica veniturilor s-a înscris pe o curbă puternic ascendentă, greu de stăvilit. Nici nu cred că trebuie să ne punem problema de stăvilit, ci să o temperăm, să vedem cât poate economia să ducă”, a menţionat guvernatorul.

Preţurile materiilor prime pe pieţele internaţionale (produse energetice) pot împinge inflaţia în jos pe termen scurt, iar balanţa riscurilor din perspectiva dinamicii preţurilor administrate (evaluări condiţionate de posibile reconfigurări ale informaţiilor provenite de la autorităţile interne de profil) este echilibrată.

“Însă sunt factori care pot să dea peste cap, dar nu în sensul accelerării inflaţiei, în sensul invers, de exemplu intrări de capitaluri. Chiar nu vreau să visez că România ajunge o zonă de protecţie pentru capitaluri, dar uitaţi ce s-a întâmplat ieri (luni – n.r.), s-au făcut tranzacţii importante. O asemenea eventualitate trebuie s-o luăm în calcul”, a explicat Isărescu.

El a arătat că banca centrală ar putea, de exemplu, să amâne o decizie, dacă consideră că nu a venit momentul să îngusteze ecartul între dobânzile din piaţă comparativ cu rata de politică monetară, pentru că ar putea să stimuleze prin majorarea ratei de depozit, în prezent de 0,25%, intrările de capital şi să împingă leul spre o traiectorie nesustenabilă, “cu toate că ar face o plăcere pe termen scurt pentru imaginea băncii, pentru că s-ar îmbunătăţi situaţia celor cu credite în valută, eventual şi a celor cu credite în franci elveţieni, să vedem francul elveţian cum pică sub 4 lei”.

“Deci nu urmărim aceste lucruri, avem o privire pe termen mediu, stabilitatea preţurilor încercăm s-o asigurăm pe termen mediu. În funcţie de situaţie, vom lua măsurile adecvate”, a conchis Isărescu.

Tags: , , , ,