Tag Archives: iosif pop

tonomat bilete

Profiturile și pierderile regiilor clujene. Unde au mers banii

Execuția preliminară a bugetelor pe anul 2015 din companiile în care Consiliul Local Cluj-Napoca este acționar unic- Compania de Transport Public (CTP), Regia Autonomă de Termoficare (RAT), Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP), Cluj Inovation Park (CIP) arată că doar ultima companie ar fi înregistrat pierderi. Cu toate acestea, încasările la bugetul local din dividentele companiilor menționate sunt de 0,000001% din veniturile proprii, pe când încasările din amenzi și penalități sunt de 2,14 %. Din estimările bugetare ale anului 2016, Cluj Inovation Park va continua să rămână pe o pierdere consistentă.

Potrivit unui studiu realizat de doi reprezentanți ai Consiliului Civic Local – finanțistul Iosif Pop și prof. univ.  Vasile Surd – privind bilanțul preliminal pe 2015 al societăților și regiilor unde municipalitatea este acționar unic, profitul acestora a fost distribuit astfel:

”Aceste companii au încheiat anul 2015 cu un număr de 2.030 salariați și își propun ca anul 2016 să îl încheie cu 2.190 salariați, având câștiguri salariale medii cuprinse între 2.650 si 3.796 lei. Declarativ, pe baza datelor preliminare depuse la CL, doar Cluj Inovation Park a încheiat cu o pierdere de 691 mii lei, în timp ce CTP are un profit brut de 998 mii lei, RAT –profit 150 mii lei, iar RADP-profit de 1.364 mii lei. Cât privește destinația profiturilor nete  declarate, se poate constata că: CTP propune ca să păstreze în rezerve 227 mii lei și alți 227 mii lei îi lasă la decizia Bugetului Local, RAT propune 12 mii pentru participarea salariaților la profit, 47 mii la rezervele interne și 60 mii la decizia Bugetului local, în timp ce RADP acoperă piederi de 1.269 mii lei din anii precedenți și 68 mii pentru rezervele legale interne. Per sold, Consiliul Local ar putea incheia anul 2015 cu încasări în contul Bugetului Local de 287 mii lei,cu pierderi neacoperite în sumă de 691 mii lei și cu pierderi acoperite pe anii trecuti de 1.269 mii lei”, se arată în studiul Consiliului Civic Local.

Potrivit documentului făcut public la finele săptămânii trecute,  situația pe anul în curs se estimează a arăta astfel:

”Pentru anul 2016,bugetele acestor companii, trecute prin CL, își estimează profituri brute de: 500 mii lei la CTP, 150 mii lei la RAT si 1.915 mii la RADP (tot cu acoperire de pierderi anterioare), în timp ce CIP fundamentează pierderi de 888 mii lei. Regiile din subordine se cer să fie administrate responsabil astfel ca să își poată susține propria dezvoltare și să aloce anual o cotă de dividende acționarului unic-Consiliul Local-deci clujenilor”, concluzionează studiul.

Venituri bugetul local, execuție preliminară 2015:

  •  încasările din bunuri și servicii înseamnă 6,79 % din veniturile proprii;
  • încasările din proprietate înseamnă 2,60 % din veniturile proprii,
  • încasările din dividendele companiilor unde este acționar CL sunt de 0,000001% din veniturile proprii;
  • încasările din amenzi și penalități sunt de 2,14 % din veniturile proprii;
  • încasările din taxe speciale (apepluviale) inseamna 1,68 % din veniturile proprii,
  • încasările din taxe pe proprietate și din taxe pe bunuri și servicii înseamnă 47,69% din veniturile secțiunii de funcționare.

 

Tags: , , , , , , , ,
primaria de sus

Cum se ignoră reciproc administrația și cetățenii Clujului

În județ, administrațiile municipale și cetățenii trăiesc în universuri paralele, arată un studiu al Colaiției 52 privind transparența administrativă, în care cinci primării municipale au fost monitorizate timp de un an în sensul în care reacționează la cererile cetățenilor.

O primă deducție a cercetării ar fi că oamenii sunt mulțumiți de admin istrație din moment ce nu prea cer socoteală municipalităților cu instrumentele legale pe care le au la dispoziție. ”Cetățenii și asociațiile legal constituite din municipiile jud. Cluj sunt foarte multumite de decizile publice ale autoritatilor publice locale. Așa arată raportul de monitorizare, efectuat în scopul intensificării aplicării L52/2003 privind transparența decizională a administrațiilor publice, de către Coalitia 52 pe o perioada de un an de zile, începând cu luna ianuarie 2015”, se arată în studiu, prezentat ieri la Cluj de către Iosif Pop din partea Coaliției 52.

Statistica studiului:

”În cele 5 municipii din județul Cluj s-au adoptat un numar total de 553 acte normative, în perioada monitorizată, dintre care 215 proiecte de acte normative au fost supuse consultării publice. Această imagine ne conduce la concluzia că prevederile legii transparenței decizionale (L52/2003) au fost aplicate într-o proportie de 38,87% la nivelul județului Cluj, punându-l într-un con de umbăa cu accente de opacizare.Topul opacității versus transparență între municipiile judetului Cluj, din perspectiva supunerii proiectelor de acte normative în procesul de consultare publică, este următorul:

  •  Primăria Municipiului Dej – 0% cea mai opacă autoritate publică locală – nici un proiect de act normativ nu a fost supus consultarii publice (sau nu s-a transmis în termen informația publică solicitată);
  • Primăria Municipiului Turda – 2,67% din actele normative adoptate au fost supuse consultării publice;
  • Primăria Municipiului Cluj – 55,59% din actele normative adoptate au fost supuse consultării publice;
  • Primăria Municipiului Gherla – 62,26% din actele normative adoptate au fost supuse consultarii publice;
  • Primăria Municipiului Campia Turzii – 88,88% din actele normative adoptate au fost supuse consultării publice;

Dintr-un total de 553 de acte normative adoptate în municipiile jud. Cluj (187 – Turda, 53 – Gherla, 9-Câmpia Turzii și 304 – Cluj-Napoca), doar două proiecte de acte normative au suferit modificari în procesul de consultare publică (1 – Cluj Napoca si 1- Campia Turzii).

Cetățenii și asociațiile legal constituite nu își văd rostul în interactiunea cu autoritățile publice de care aparțin și nu interacționează în procesul de consultare publică. În perioada monitorizată s-au înregistrat 14 opinii scrise depuse de cetățeni și asociații legal constituite și doar două solicitări de dezbateri publice din partea asociațiilor legal constituite, toate fiind contorizate la Primăria municipiului Cluj Napoca”, se arată în studiu.

“De câte ori nu ne surprinde spargerea unei străzi, tăierea unor copaci, eliminarea unor spaţii verzi sau construirea unui bloc, într-un cartier de case? N-ar fi trebuit să fim întrebaţi sau consultaţi înainte? Poate am fi avut alte sugestii. Puterea noastră se manifestă prin activism şi intervenţie. Legea privind transparenţa decizională în administraţia publică ne oferă şansa de a propune ce este convenabil pentru noi, în orice proiect de act normativ al unei autorităţi publice, înainte de a se lua decizia” susține Radu Nicosevici, presedintele Academiei de Advocacy, coordonator al Coalitiei 52.

Cele mai alarmante concluzii ce au fost formulate de Iosif Pop, dealtfel și președintele Consiliului Civic Local Cluj-Napoca surpind două aspecte care arată ”osificarea” administrațiilor:

  •  Modificarea proiectelor de acte normative rezultate ca urmare a aplicării prevederilor L52/2003 evidențiază un rezultat descurajant în municipiile monitorizate în judetul Cluj. A fost modificat un singur act normativ la nivelul municipiului Cluj-Napoca, dintr-un total de 169 de proiecte de acte normative supuse procesului de consultare publică. În restul municipiilor nu a fost cazul, deoarece nu s-au înregistrat opinii scrise. În urma dezbaterilor organizate, acolo unde au avut loc (în afara de municipiul Cluj-Napoca), proiectele de acte normative nu s-au modificat, conform răspunsurilor înregistrate.

 

  • Deși legea prevede la art 12 alin (3) că autoritățile publice sunt obligate să justifice în scris nepreluarea opiniilor sau recomandărilor înregistrate de la cetățeni și asociații legal constituite, conform tabelului centralizator anexat, primăria municipiului Cluj-Napoca nu a răspuns celor 13 emitenți de opinii scrise înregistrate și care nu au condus la modificarea proiectelor de acte normative supuse consultării publice în luna noiembrie 2015. La celelalte primării municipale din judetul Cluj nu se poate identifica cunoașterea și aplicarea acestor prevederi din L52/2003, deoarece nu s-au înregistrat opinii scrise pe tot parcursul monitorizării.

Această lipsă de reacție a municipalității clujene i-a determinat pe reprezentanții Consiliului Civic Local să nu mai dea curs ultimei inițiative a Primăriei Cluj-Napoca de consultarea publică pe tema taxelor pentru terenuri ori clădiri neîntreținute. ”Cu referire la inițiativa Consultării Publice declanșată de către Primăria Cluj-Napoca pe tema taxărilor suplimentare, cred că este momentul să transmitem dlui. primar Emil Boc ceea ce am concluzionat în ultimele noastre reuniuni, anume că atât timp cât nu se motivează  în scris refuzul preluării soluțiilor propuse și nici nu sunt aprofundate și preluate soluțiile avansate, nu este cazul să mai reacționăm. Legea nr 52/2003,art.12,ali 3 este bine cunoscută în Primăria Cluj-Napoca, rămâne să fie și aplicată, caz în care consultarea populației are sens”, a afirmat Iosif Pop.

Demersul de monitorizare a fost efectuat in cadrul campaniei “M-am decis să mă implic” ca parte a proiectului „Campaniile Coaliţiei 52 – conştientizare, monitorizare, consolidare, influenţare” finanţat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Mai jos prezentăm studiul de caz privind monitorizarea Primăriei municipiului Cluj-Napoca, așa cum reiese din raportul Coaliției 52:

Primaria Municipiului CLUJ NAPOCA

  • Monitorizarea aplicarii L52/2003 modificata in 2013 pe perioada ianuarie 2015 – februarie 2016 –

”Aplicand prevederile L544 – privind accesul liber la informatia publica, prin intermediul platformei “M-am decis sa ma implic” existenta pe site-ul www.advocacy.ro, in urma solicitarii de informatii de interes public, cu un continut de 7 intrebari, in scopul intensificarii aplicarii L52/2003- privind transparenta decizionala in administratia publica, republicata 2013 se constata urmatoarele:

  1. In perioada monitorizata s-au inregistrat in general, raspunsuri la solicitarile de informatii publice, insa in lunile august 2015 si septembrie 2015 au fost inregistrate raspunsuri neconforme (nu au respectat prevederile L544/2001) iar in lunile iulie 2015 si decembrie 2015 nu s-au inregistrat raspunsuri. Este posibili sa se fi utilizat corespondenta postala, care insa sa se fi pierdut pe traseul catre destinatar sau infrastructura virtuala sa nu fi fost functionala in totalitate, fara a avea indicatori de confirmare a transmiterii de mesaje.
  2. Pe perioada monitorizata s-au adoptat, in total 304 de acte normative, cu o media lunara cuprinsa intre 27-50 de acte normative, cu putine exceptii lunare.
  3. Din cele 304 de acte normative adoptate, 169 proiecte de hotarari de consiliu local au fost supuse consultarii publice, in conformitate cu prevederile L52/2003 – privind transparenta decizionala in administratia publica, adica un procent de 55,59% din totalul actelor normative adoptate.
  4. Pe toata perioada monitorizata au fost organizate 6 dezbateri publice, din propria initiativa a autoritatii publice, 3 dintre acestea luna martie 2015, 1 in luna aprilie 2015 si 2 in luna ianuarie 2016.
  5. Pe toata perioada monitorizata s-au organizat 2 dezbateri publice la cererea asociatiilor legal constituite, una in luna ianuarie 2015 si una in luna martie 2015;
  6. Pe toata perioada monitorizata au fost colectate 14 opinii scrise de la cetateni si asociatii legal constituite, una in luna ianuarie 2015 si 13 in luna octombrie 2015;
  7. Pe toata perioada monitorizata a fost modificat 1 proiect de act normativ, drept consecinta a aplicarii prevederilor L52/2003 privind transparenta decizionala a autoritatilor publice.
  8. Pe toata perioada monitorizata nu s-au transmis justificari in scris la opiniile/recomandarile nepreluate de la cetateni si asociatii legal constituite, conform art 12, alin (3) din L52/2003, modificata in 2013, desi s-au inregistrat 13 opinii scrise in luna octombrie, iar in urma analizarii acestora, proiectele de acte normative nu au fost modificate.

Concluzii:

tabel coal 52

  1. Primaria Municipiului Cluj Napoca cunoaste prevederile L544/2001 privind accesul liber la informatia de interes public. Prin majoritatea raspunsurilor inregistrate in termen, se constata ca mecanismul de aplicare este pus in functiune si reprezinta o practica curenta.
  2. Procentul de 55,59% al proiectelor de acte normative intrate in consultare publica, in perioada monitorizata, evidentiaza ca Primaria Municipiului Cluj Napoca respecta, in general, prevederile L52/2003, cu privire la supunerea spre consultare publica a proiectelor de acte normative. Este greu de presupus ca pe parcursul unui an de zile, aproximativ jumatate din proiectele de acte normative elaborate de Primaria Municipiului Cluj Napoca, intra sub incidenta art 6 din L52/2003 privind transparenta decizionala a administratiei publice (apararea nationala, siguranta nationala si ordinea publica, etc) fiind exceptate de la prevederile acestei legi, sau nu sunt cu aplicabilitate generala.
  3. Ramane de investigat daca Institutia Prefectului jud. Cluj, a urmarit inclusiv aplicarea prevederilor L52/2003, in adoptarea si intrarea in vigoare a actelor normative adoptate in cadrul Primariei Municipiului Cluj Napoca.
  4. Este salutara organizarea de dezbateri publice din proprie initiativa, insa numarul scazut al acestora in raport cu numarul actelor normative supuse consultarii publice, evidentiaza lipsa de incredere a Primariei Municipiului Cluj Napoca, in pertinenta opiniilor si recomandarilor ce pot proveni de la cetatenii si asociatiile legal constituite, participante la un asemenea tip de eveniment.
  5. Numarul scazut de opinii scrise provenite de cetateni si asociatiile legal constituite, reflecta un mare deficit de participare la decizia publica, in Municipiul Cluj Napoca. Cetatenii si asociatiile legal constituite, fie nu cunosc prevederile L52/2003, fie in cunostinta de cauza nu au incredere ca opinia lor va fi analizata si luata in considerare si prin urmare nu fac acest efort civic.
  6. Lipsa transmiterii in scris a justificarii nepreluarii opiniilor colectate, de catre Primaria Municipiului Cluj Napoca, conform art 12, alin (3) din L52/2003, modificata in 2013, evidentiaza fie lacune in aplicarea acestei legi de catre autoritatea publica, fie dezinteres fata de cei care au depus acest efort participativ, voluntar. De asemenea, cetatenii si asociatiile legal constituite implicate in procesul de consultare publica nu cunosc indeaproape prevederile acestei legi si nu isi continua demersul civic complet, pana la obtinerea rezultatului eforturilor depuse.
  7. Se constata declansarea unor primi pasi de interactiune intre autoritatea publica locala si cetatenii sai, inclusiv asociatiile legal constituite, dar se necesita un exercitiu continuu de ambele parti pentru a fi intelese avantajele partilor, de asa maniera incat intreg procesul de transparentizare a deciziei publice sa intre in etapa de consolidare participativa.”

(sursa foto: primariaclujnapoca.ro)

 

 

Tags: , , , , , ,
bildea bun

Civicii vor să scoată lumea în stradă pentru consilierul Ioan Bîldea

De departe cel mai activ și perseverent consilier local, liberalul Ioan Bîldea, care nu a mai ”prins” lista cu care PNL Cluj va ”defila” în alegerile locale, a primit azi un punct de sprijin din partea societății civile, care cheamă clujenii în stradă pentru a obliga partidul să îl plaseze la locul cuvenit pe lista de candidați.

Finanțistul Iosif Pop, unul dintre liderii societății civile clujene, a criticat modul în care Bîldea a fost eliminat de pe lista consilierilor locali propuși de liberali pentru alegerile de peste o lună și a spus că acesta reprezintă un motiv pentru care clujenii să iasă în stradă. Iosif Pop este președintele Consiliului Civic Local.

Să fiu bine înțeles: nu sunt fan Bîldea, dar e singurul consilier pe care l-am văzut că se bate până la capăt pentru o problemă care nu e a lui, ci e a oamenilor din Cluj. Modalitatea în care a fost înlăturat de propriul partid ar trebui să fie un imbold pentru cetățeni să acționeze pentru ca un astfel de om să fie pus pe lista candidaților. Avem curajul acesta de a ieși în stradă pentru ca Bîldea să fie pus pe listă? Eu aș susține acest demers, aș ieși în stradă și îndemn clujenii să o facă”, a precizat Iosif Pop în cadrul unei conferințe legate de transparența administrației clujene.

Ioan Bîldea a fost în ultimii trei ani liderul organizației județene a tineretului liberal, practic singura organizație de tineret activă la nivel local. Înainte de asta, Bîldea a deținut aceeași funcție la nivelul municipiului Cluj-Napoca, fiind printre singurele voci care s-au opus constant fostului primar Sorin Apostu, condamnat pentru corupție.

El nu se regăsește pe lista consilierilor locali ai PNL din cauza atitudinii sale critice față de erorile liderilor locali din propriul partid. Explicația oficială a liderilor PNL este că au dorit o reînnoire a echipei de consilieri locali – acesta fiind motivul pentru care Bîldea nu a fost propus pentru un nou mandat. În realitate, este singurul consilier local cu o activitate constantă.

Ion Bîldea are 32 de ani și a absolvit Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, la secția electronică și telecomunicații.

(Titus CRĂCIUN)

Tags: , , , ,
Primaria de sus_600

I s-au cerut mai puţini angajaţi, mai mulţi bani pentru investiţii. În organigrama pentru 2016 figurează noi birouri şi suplimentări de posturi

Primăria Cluj-Napoca are în prezent 1.021 de angajaţi, prin lege numărul acestora poate ajunge la maxim 1.176. Săptămâna trecută, în cadrul dezbaterii publice pe tema bugetului municipiului pentru anul 2016, omul de afaceri Iosif Pop, preşedintele Consiliului Civic, i-a cerut edilului Emil Boc să reducă aparatul primăriei şi să suplimenteze banii pentru investiţii. “Cât costă birocraţia din Primărie? Instituţia a funcţionat şi cu 450 de angajaţi, înainte de 2004. Am vrea să vedem mai multe investiţii în loc să angajăm mai mulţi funcţionari publici”.

Primarul Emil Boc i-a tăiat-o scurt spunând că a făcut destule restructurări de buget pe vremea când era premier şi că municipalitatea duce lipsă de personal, în special la urbanism, taxe şi impozite locale sau poliţia locală.

La câteva zile după această discuţie, pe site-ul administraţiei locale a apărut şi proiect HCL “privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului municipiului Cluj-Napoca”, ce va fi supus votului în şedinţa forului local de joi, 4 februarie 2016.

Documentul prevede atât înfiinţare de noi birouri, cât şi suplimentarea de posturi în cadrul unor servicii subordonate municipalităţii. Aşadar, ar urma să fie angajaţi încă 66 de persoane.

Înfiinţări de birorui:

Biroul Evidenţă străzi, în subordinea directorului executiv al Direcţiei Patrimoniului municipiului şi evidenţa proprietăţii: 6 posturi

Biroul Evidenţă şi administrarea bazei materiale a unităţilor de învăţământ, în subordinea directorului general Direcţiei Patrimoniului municipiului şi evidenţa proprietăţii: 6 posturi

Biroul Management proiecte sociale, culturale şi sportive, în subordinea directorului general al Direcţiei Generale Comunicare, dezvoltare locale şi management proiecte: 6 posturi

Biroul strategii de marketing: 6 posturi

Compartimentul Servicii Interne, în subordinea directorului executiv al Direcţiei de Administrare: 5 posturi

Direcţia Generală de Urbanism – activitatea Biroului de Strategii Urbane (aflată în subordinea directă a Arhitectului şef) va fi coordonată şi de directorul executiv al Direcţiei Urbanism

Suplimentări posturi:

Serviciul Administrare hale şi pieţe, Direcţia Tehnică: 6 posturi
Direcţa Generală Comunicare, dezvoltare locală, management proiecte: 5 posturi
Cabinet viceprimar: 1 post
Serviciul Financiar, Direcţia Economică: 2 posturi
Serviciul Resurse Umane: 1 post
Direcţia impozite şi taxe locale: 8 posturi
Serviciul Pază, Direcţia Generală Poliţia locală: 3
Serviciul Evenimente Publice: 2 posturi
Serviciul Juridic Contencios: 1 post
Serviciul Relaţii cu consiliul şi administraţia locală: 2 posturi
Serviciul Autoritate tutelară, arhivă: 1 post
Direcţia Generală de Urbanism/Serviciul Urbanism: 1 post
Serviciul Tehnic reparaţii imobile, monitorizare servicii comunitare cu utilităţi publice: 6
Serviciul Situaţii de Urgenţă: 1 post

Tags: , , , , , ,
iosif-pop1 (1)

Pop Iosif: ”Bugetul municipiului, populist și fără anvergură administrativă”

 (analiză de Iosif POP, finanțist, președintele Consiliului Civic Local Cluj-Napoca)

Nota redacției: Primăria Cluj-Napoca a anunțat pentru mâine o dezbatere publică pe tema bugetului municipiului pe anul 2016. catcostaclujul.ro a prezentat, la începutul lunii, pe ce se intenționează a fi cheltuiți banii clujenilor. Astăzi prezentăm o primă analiză a proiectuluid e buget, aparținând finanțistului Iosif Pop:

Consideratii generale:

  1. Scăderea de la an la an a bugetului gestionat de către Consiliul Local, de la 1.155.197.000 în  2014,la 1.029.723.000 în 2015 și la 954.221.321 lei în 2016 este de natură să nemulțumească locuitorii Clujului și să confirme un mod de abordare mai degrabă populist decât de anvergură administrativă și cu viziune pe termen lung.
  2. În condițiile în care veniturile din taxele colectate de la cetățeni și de la companii cresc și în 2016 cu peste 33 milioane lei, nu este firesc ca acești bani să fie directionați pe cheltuieli de funcționare proprii.
  3. Așa cum am subliniat adeseori, aparatul propriu al Primăriei este supradimensionat, generează birocrație și costuri, în detrimentul timpului și nevoilor cetățeanului, consumând banii contribuabilului.
  4. Alocările pentru bugetul de dezvoltare scad dramatic, de la 317.692.000 lei, cât au fost bugetate în 2015 la 125.867.000 lei, în 2016, cu peste 40%, tendință aflată în totală contradicție cu nevoile de investiții comunitare și cu cerințele de dezvoltare aprobate prin strategia 2014-2020.
  5. Adevăratele nevoi ale orașului – Spitalul Clinic de Urgență, Centrul de Depozitare și Recuperare a Deșeurilor Menajere, Studiul de Trafic și Soluții Pentru Circulația din Oraș, Susținerea Dezvoltării de Activități și Productii în Zona Metropolitană, Echiparea Edilitară Unitară a Zonelor Construibile, etc – sunt înlocuite cu investiții adeseori cu impact minor pentru cetățean dar cu unul major pentru imagine.
  6. Obiectivele din programul de investitii pe 2016 din banii cetățeanului clujean se duc pe dotari ale regiilor din subordine în loc ca acestea să își rentabilizeze activitățile și  astfel să își finanțeze propriile dotări.
  7. Deficitul bugetar permanent, care apare la fundamentarea anuală, scoate în evidență un mod de planificare precar, bugetarea participativă inițiată în urmă cu doi ani nu a devenit înca o practică de fundamentare de jos în sus, după nevoile cetățenilor, în alocarea banilor colectați.

(Iosif Pop, Cluj-Napoca,26 ianuarie 2016)

Valoarea bugetului general, în 2016, este de 1.116.388.238 lei din care bugetul de funcționare reprezintă 767.953.238 lei, respectiv, bugetul de dezvoltare 348.435.000 lei. Obiectivele de investiții, pe capitole și bani AICI.

Tags: , , ,
pop-iosif

Superlativele și dezamăgirile anului 2015: astăzi, despre economie și administrație

(de Iosif POP, președintele Imofinance, președintele Consiliului Civic Local Cluj-Napoca)

În plan economic și financiar

1.Stabilizarea economică și financiară a României prin funcționarea pozitivă a relației: Guvern-BNR-mediul antreprenorial. Inflația a atins limita zero, cursul de schimb a oscilat în marje rezonabile, dobânzile la credite au fost la cote procentuale minime, PIB-ul s-a menținut pe creștere.

2.Achiziția și integrarea rapidă a Volskbank Romania în structura funcțională și comercială a Băncii Transilvania.

3.Neputința relansării creditării bancare pe fondul excedentelor bănești din piață și a creșterii economice moderate.

4.Incapacitatea legislativului de a reglementa fenomenele de comerț neloaial din piața bancară cu trimitere specială la Legea falimentului personal, Legea dării in plată, Creditul Prima mașină.

5.Noua viziune a Codului Fiscal și a Codului de Procedură Fiscală, centrată pe susținerea creșterii economice cu taxare facilă.

În planul administrației publice locale

1.Deschiderea bugetului orașului spre susținerea culturii și în interesul îmbunătățirii relațiilor de comunicare interumană.

2.Dificultățile majore ale administrației municipiului Cluj-Napoca și a celei judetene în conducerea și gestionarea proiectelor prioritare pentru cetățeni: Infrastructura de transport și edilitară, Centrul de Colectare și Procesare a Deseurilor Menajere, dezvoltarea Aeroportului Regional Cluj, Spitalul Regional de Urgență, drumurile Judetului.

3.Neputința administrației municipiului reședință de județ de a înțelege prioritățile cetățenilor (sănătatea, mediul curat, transportul, prelucrarea deșeurilor menajere), urmată de poticneli în declanșarea punerii în practică a Strategiei 2014-2020.

Economist,

Iosif Pop 

 

Tags: , , , , ,
iosif-pop1 (1)

Iosif Pop: ”Cetățenii județului Cluj au dreptul să știe în ce mod le vor fi gestionate resturile menajere!”

Dezbaterea publică inițiată de Consiliul Civic Local, menită a găsii soluții pentru criza deșeurilor din județul Cluj, pentru majorarea tarifelor de colectare și pentru aflarea rezolvării problemei în următorii ani din partea administrațiilor locale și județene are loc joi, 15 octombrie, la sediul Consiliului Județean Cluj.
Potrivit președintelui Consiliului Civic Local, Iosif Pop, explică demersul civicilor:
”Încă din debutul anului 2008 Consiliul Judetean Cluj a început studiul pentru proiectul Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor (SMID)-fundamentat pe surse de finanțare în valoare de 60 de milioane euro de la Uniunea Europeană.
Observând modul greoi în care s-a pornit lucrarea și cunoscând cerințele de standard și de termen impuse de UE, în ședinta lunară din 15 octombrie 2008, Consiliul Civic Local Cluj-Napoca se adresează public Consiliului Județean cu solicitarea “abordării în regim de maximă urgență a investiției pentru a evita consecințele previzibile din anul 2010”.
În anul 2010, autoritatile județene au lansat în execuție proiectul declarând drept câștigător al licitației de adjudecare consorțiul condus de către Hidroconstrucția București.
În urma contestațiilor din instanță, în anul 2012 proiectul a primit un alt câștigător având ca leader societatea Confort din Timișoara iar în urma intrării acesteia în insolvență, pe firma italiană Atzwanger.
În luna februarie 2013 firma Atzwanger subcontracteaza lucrarea cu Napoca Construcții, care a început prin a reclama greșeli de proiectare, aspectele sesizate fiind respinse de către proiectant.
În luna martie 2014 lucrările de execuție sunt oprite pe seama efectuării de excavații neconforme cu proiectul, a surpării terenului și a transportării pământului la pista Aeroportului Cluj.
În luna octombrie 2014 beneficiarul a epuizat demersurile legale și contractuale după care a cerut rezilierea contractului de antrepriză.
În anul 2015 părțile contractante au actionat pe proceduri juridice în acțiunea de reziliere a angajamentelor contractuale iar cetățenii și companiile au plătit prețurile majorate pentru transportul la mare distanță a deșeurilor menajere.
Dezbaterea publică desfășurată la Primăria Cluj-Napoca în ziua de 14 august 2015 a adus în prim plan și faptul că tehnologia utilizată în acest proiect nu mai este de actualitate în perspectiva perioadei viitoare de exploatare.
În atare situație, găsim mai mult decât firesc ca toți cetățenii judetului Cluj și în mod special cei ai municipiului Cluj-Napoca să se asigure că aleșii mandatați au soluțiile imediate și de lungă perspectivă să dea răspunsuri practice la tema supusa discuției”, conchide Iosif Pop.

Tags: , , , , ,
iosif-pop1 (1)

Iosif Pop despre cei 11 ani de Consiliu Civic Local: ce s-a reușit

Consiliul Civic Local își începe cea de a 12-a sesiune în această lună, chiar dacă și în luna august – dată fiind criza gunoiaelor – a organizat o dezbatere publică. Printre temele programate de civici până la finele anului se află activitatea Poliției Locale, transparența decizională a Primăriei, stadiul proiectului România Modernă, aplicarea Strategiei 2014-2020 în Cluj-Napoca. Foarte probabil, în această lună, Conciliul Civic Local va iniția o nouă dezbatere la nivel județean pe tema deșeurilor.

Consiliul Civic Local (CCL) funcționează de mai bine de 11 ani, fiind fondat în iunie 2014 la inițiativa finanțistului Iosif Pop, președintele IMO Grup și primul președinte al Băncii Transilvania, a Cluburilor Lions și a 67 de ONG-uri clujene. Scopul CCL este ”îmbunătățirea calitativăși cantitativă a vieții comunității clujene”, iar printre obiective – ”stabilirea corectă și detaliată a nevoilor comunității și a așteptărilor ei; promovarea informării și implicării cetățeanului clujean în problemele orașului; promovareaunei funcționări corecte, transparente și eficiente a Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca”. CCL și-a stabilit circa 80 de obiective prioritare pe termen mediu și lung precum și 12 proiecte majore pentru comunitatea clujeană.

Despre cum a reușit în 11 ani societatea civilă să impună teme pe agenda administrativă în Cluj-Napoca rememorează Iosif Pop, președintele Consiliului Civic Local.

”Cu siguranță că pot sublinia câteva lucruri esențiale care s-au întâmplat în acest interval de timp. Sunt lucruri pentru care am pledat încă din acea perioadă iar astăzi le avem, desigur, prin reacția administrației locale. Consiliul Civil Locale le-a provocat ca și deziderate.

  • Nu aveam o strategie pentru 2006-2012. Acum putem spune că am avut o strategie după 2006, dar avem și una pentru 2014-2020. Mai trebuie lucrat la cea actuală, să fixăm cu adevărat obiectivele care fac parte din strategie.
  • Apoi, am mizat atunci pe investiții pentru refacerea centrului istoric și punerea lui în valoare într-un mod în care Clujul să devină vizitabil, să devină un oraș turistic mai ales prin centrul istoric refăcut.
  • Transparența decizională, comunicarea între primărie și populație era o dificultate majoră. Astăzi nu mai putem spune asta. Există și site, există particpare, există audiențe, avem o mult mai bună comunicare între administrație și populație, chiar dacă nu optimă.
  • Alocările de bani nu se făceau decât prin spargerea unor bugete de la centru. Acum facem alocări de bani pe proiecte. Chiar și pentru ONG-uri: acestea vin și licitează pe proiecte proprii primirea de bani de la Primărie.
  • Putem vorbi și de o fluidizare a circulației. La vremea respectivă eram foarte speriați, cu toții, că orașul se va bloca total: sensurile unice și anumite invetiții pentru fluidizări s-au dovedit a fi benefice. În plus, centurile ocolitoare au salvat o parte din circulația din centrul orașului.
  • Există o bugetare mai așezată, mai fundamentată, de jos în sus, participativă.
  • Avem și un Plan Urbanistic General actualizat, cu perspectivă de zece ani cel puțin și cu viziune spre zona metropolitană. ”, spune Iosif Pop.

Pe parcursul acestor 11 ani de funcționare a CCL, relația cu administrația publică a fost oscilantă, dar în final s-a reușit să se impună teme în agenda publică. ”A fost o perioadă de deschidere, chiar la început, în 2004. Primăria chiar ne-a oferit sala unde Consiliul Local își desfășoară lucrările, ne-a oferit o audiență foarte bună, unii consilieri sau chiar primari au participat la dezbaterile noastre, au reacționat la temele din anumite dezbateri publice pe care le-am organizat pe parcursul acestor ani. Deci socotim că sunt elemente pozitive și un liant de comunicare mult mai bine așezat în Cluj față de alte orașe. Dar a venit o perioadă în care nu neapărat tonul nostru a fost mai critic, dar argumentarea a fost mult mai bine fundamentată, iar venind în contradicție cu poziția și interesele consilierilor Primăriei, s-a tensionat în unele momente această relație, fapt ce a generat poziționări mai categorice. Dar au fost depășite și de o parte și de alta astfel de poziționări, pentru că am considerat că orice idee bună, indiferent din ce parte vine, dacă e preluată e binevenită. Iar Primăria, prin cei trei primari care s-au perindat în perioada aceasta, chiar dacă nu a preluat imediat o idee sănătoasă, a cercetat-o și în final a pus-o pe agenda proprie, astfel încât chiar sublinierile pe care le-am făcut mai degrabă vin să argumenteze că nu vorbește degeaba cetățeanul clujean”, spune fondatorul CCL.

Criza gunoialelor

Una dintre temele permanente ale CCL este analiza hotărârilor luate în Consiliul Local. În acest context, în afara sesiunii, în luna august a acestui an civicii au reacționat la criza deșeurilor și la majorarea tarifelor de salubritate. ”Am mai avut intervenții pe situații limită chiar și vara, pentru că se mai încearcă, în administrație, să se ia decizii esențiale atunci când toată lumea e în vacanță. Trebuie așadar să urmărești și să intervi și să ceri dezbatere și  să ceri reglementare la momentul respectiv. Nu au fost foarte multe cazuri, e adevărat, dar acesta cu criza gunoiaelor menajere mi s-a părut importantă și din punct de vedere al responsabilităților, care nu știm cum trebuie împărțite între județ, municipii, primării și față de intenția, devenită hotărâre, de a crește tarifele de salubritate pentru transportul gunoiaelor  la Oradea. Înțelegem costurile suplimentare, înțelegem momentul de criză, dar judecățile pentru cine ce a făcut considerăm că trebuie realizate într-o dezbatere publică, lucru ce s-a și întâmplat, iar costurile nu cred că trebuie preluate de cetățeni ci de cei care aveau responsabilitatea acestui proiect. Astăzi suntem în situația în care un număr mare de primari agrează că suportarea de către Consiliul Județean și de acolo, mai departe, de către persoane responsabile, ar trebui să aibă loc, chiar dacă nu se produce în momentul acesta. Dar ne așteptăm ca într-o zi, un dosar de cercetare al acestor responsabilități să se desfășoare pe zona instituțiilor abilitate. Nu cred că poate face cetățeanul de rând o astfel de cercetare amănunțită și nici o imputare. Dar legal avem cadrul să purcedem la o astfel de abordare. În aceste condiții, dezbaterea pe care am avut-o în cursul lunii iulie a adus în prim plan neputința atât a Primăriei cât și a Consiliului Județean și a comunelor de a rezolva problema. Concluzia majoră – și din puntul meu de vedere cea mai tristă a acestui proiect – este că această tehnologie cu care s-a plecat în 2004 ca și studiu este total depășită.  Și nu doar la nivelul Clujului ci și a multor altor orașe din țară care au optat pentru  această tehnologie iar însăși organismele guvernului ar agrea în principiu ideea că ar trebui să aducem o tehnologie cel puțin în pas cu următorii zece ani, dacă nu cu următorii 20-30 de ani. Din acest considerent, dar și din cel al crizei în care ne aflăm, dezbaterea la nivel de județ în mometul în care proiectul de dezvoltare al acestui centru este relativ blocat,  tehnologia este relativ depășită, iar fiecare caută ”să-și sape groapa lui”, crezul nostru este că dezbaterea la nivel de județ este absolut necesară. Este agreată de Primăria Cluj-Napoca, este susținută de noi și cred că va avea loc în septembrie tot ca o agendă extra a CCL”, a punctat Iosif Pop.

Cum ar trebui să funcționeze economic zona metropolitană

Un proiect major pentru comunitate susținut de CCL este zona metropolitană. Iosif Pop a propus un model de funcționare economică a ei, care ar aduce și prețuri mai joase ale coșului zilnic pentru orășeni. ”Am lansat această idee proiect pe care am vrea să o vedem dezvoltată chiar cu fonduri europene, și pe o arie largă, așa cum place și Europei să aloce bani, nu doar pentru un municipiu ci pentru o zonă de dezvoltare. Argumentele pe care le-am adus nu au fost contrazise de către nimeni până acum. Probabil că priceperea sau viteza de reacție este însă mai înceată. Dar personal mi-am oferit sprijinul pentru să asist pe cei ce scriu proiecte și să detaliem ideea în toate componentele ei. Vedem astăzi că aproape 80% din alimentația României se bazează pe importuri, în care China e ”senator de drept” în ceea ce privește plasarea produselor lor pe piața românească. Între producătorul dintr-un sat din jurul Clujului, din zona metropolitană, și oraș văd o legătură extrem de bine așezată într-o perspectivă de colaborare. În jurul Clujului avem o arie geografică ce ne oferă și legume – zona spre câmpie- și fructe – zona premontană –și de creștere de animale, produse lactate, deci avem o componentă geografică în măsură să satisfacă din plin orice pretenție de aprovizionare a unui orășean. În condițiile acestea, este păcat să te duci să cari marfa de la turci ori din Siria ori din sudul  Africii până în România, ca să oprești capacitatea de producție de aici. Schimbul acesta dintre sat și oraș l-am văzut cu piețe deschise și chiar încurajatoare pentru producătorii adevărați. Adică nu le pui taxă câțiva ani până se capitalizează, până se întremează și ajung să producă și de calitate și cantitate. Nu-l văd ca un cerc închis ci dimpotrivă, atunci când plinul, nevoia metropolei e acoperită, cu siguranță că acești producători se vor duce în zone adiacente unde transportul va fi ceva mai scump dar își vor valorifica marfa. Această formă de încurajare în care, să spunem, Primăria vine cu piețele, poate vine cu un solar pe care să-l ofere gratuit, să ofere intrare în piață gratuită, să ofere un proiect integrat în care fiecare producător să vină cu o componentă de a se împrumuta cu bani nerambursabili ori cu bani rambursabili, o văd coordonată la nivel de oraș și metropolă. Aceasta presupune să asiguri căi de transport, mai bune căi de comunicații, presupune să ai o legătură periodică cu primarii și cu sătenii, să poți transmite, de exemplu, producătorilor, că o anumită componentă de producție este deficitară pentru oraș. ”Nu avem ardei acum, ar trebui mai mulți ardei pe piața Clujului, deci cultivați în această zonă”. În felul acesta, fiecare are o pârghie de orientare și până la urmă, concurența aduce și prețul în jos. Deci nu țintesc doar o îndestulare a producătorului ci și țintesc și o scădere a prețului astfel încât orășanul să poată trăi pe un cost mai scăzut, să își poată permite și altceva din economia pe care o face. Proiectul acesta l-aș fi văzut pus în strategia 2016-2020. Apare ca idee, dar concretizarea lui se poate face în perioada următoare. Sper ca în campania electorală să avem posibilitatea ca unui candidat cu șanse de reușită să i-o oferim ca alternativă de a convinge că el e alesul”, spune președintele CCL.

În opinia lui Iosif Pop, una dintre cauzele pentru care Clujul este un oraș scump este aprovizionarea de la distanțe mari. ”Deocamdată Clujul este un oraș scump, pentru că se bazează în general pe o medie a veniturilor superioară zonei și superioară altor orașe, prin servicii de calitate oferite, dar este un oraș scump și datorită faptului că ne aprovizionăm de la mari distanțe și că nu susținem industria și agricultura din jur care pot să aducă Clujului o suportabilitate de cost de trai mai joasă”, conchide Iosif Pop.

Teme programate ale Consiliului Civic Local în septembrie-decembrie 2015

  • .Transparenta decizionala in Primaria Cluj-Napoca ca urmare a monitorizari lunare a modului de aplicare a L.544/2001. (septembrie, prezintă Iosif Pop)
  • Raport privind stadiul aplicarii proiectului „Romania moderna”.(octombrie, prezintă Mircea Barna)
  • Politia Comunitara Cluj-Napoca, asteptari si impliniri in perceptia cetatenilor-Audiere  Publica organizata de CCL si Lobby pt.Cluj.Pozitia functionarului public si deontologia sa profesionala. (noiembrie, prezintă Petre Ungureanu)
  • Aplicarea Strategiei 2014-2020 in Cluj-Napoca la un an de la aprobarea ei.Problemele de reglementare a circulatiei rutiere in Cluj-Napoca.(decebrie, prezintă Iosif Pop, respectiv Petre Ungureanu)

(Titus CRĂCIUN)

Tags: , , ,
iosif-pop1

Iosif Pop: Ce este de apreciat și ce nu la proiectul Codului Fiscal

Ce spun finanțiștii despre proiectului viitorului Cod Fiscal aflat în dezbatere parlamentară: catcostaclujul.ro începe o serie de articole în care personalități cu expertiză în domeniu răspund la întrebarea: ”Nominalizați trei pubte pozitive și trei consecințe negative dacă proiectul de Cod Fiscal va trece de legislativ în actuala formă”.

Primul care își exprimă poziția este finanțistul Iosif Pop, președintele Grupului Financiar Imofinance:

De apreciat  :

1.Reducerea TVA de la 24% la 19% reprezintă o reparație firească pentru mediul economic-la 6 ani distanță de momentul majorării taxei cu 5 procente- și este de natură să miște puternic curajul antreprenorilor, să creada în perspectiva afacerilor lor dar și să umple în timp scurt golul fiscal creat.

2.Scăderea impozitului pe profit la microintreprinderi – de la 16 la 5 procente -are impact extrem de mare în susținerea capitalizării începătorilor în afaceri și pentru investirea economiilor acumulate.

3.Întregul pachet de facilități fiscale are șansa să relanseze capitalul autohton, să ajute la capitalizarea firmelor, să deschidă apetitul pentru creditul bancar, să crească exporturile și să deschidă noi locuri de muncă.

 

De dezavuat:

1.Tentația guvernanților de împărțire electorală imediată a oricarui excedent bugetar, în loc să susțină investițiile publice ori să constituie  rezerve bănești pentru cazuri de criză ori  pentru situații  de dezechilibre financiare temporare.

2.Suprapunerea majorărilor de salarii peste momentul relaxarii fiscale poate anihila întregul efect la companiile de stat și la cele private cât și la bugetul general.

3.Toleranța prelungită pentru regiile statului și societatile comerciale cu capital majoritar de stat de a lucra cu pierderi continue și cu obligații fiscale reeșalonate, anulate sau restante este de neacceptat și contraproductivă.”

 

Tags: , , , , , ,