Tag Archives: investitii

4 IMG_0048

Maurer Panoramic devine un reper la nivelul construcțiilor de mare înălțime din Romania

Implementarea proiectului Maurer Panoramic a presupus o retehnologizare a proiectului initial, în conformitate cu ultimele tendințe de la nivel mondial.

Echipa Maurer Imobiliare Cluj anunță încheierea acestei faze de lucru și continuarea lucrărilor.

Proiectul rezidențial din Piața Abator, îmbunătățit prin soluții tehnice de ultimă generație, este menit să sporească gradul de confort al proprietarilor și să le ofere acestora un standard de viață superior, făcând ca Maurer Panoramic să devină un reper la nivelul construcțiilor de mare înălțime din Romania.

Faza de execuție va continua, urmând noile coordonate tehnice. Până la această etapă, a existat o colaborare de succes cu compania Terratest Geotehnic SA. În următoarea etapă, colaborarea continuă cu compania SBR Soletanche Bachy Fundații SRL.

3 IMG_0070

Maurer Imobiliare Cluj mulțumește clienților săi pentru înțelegere şi depune toate diligențele necesare pentru respectarea termenelor de predare, asumate prin contracte. În plus, începând din această vară, clienții vor putea vedea materialele premium folosite la finisarea apartamentelor, la showroom-ul care va fi inaugurat chiar pe șantierul proiectului.

Șantierul Maurer Panoramic se află în Piața Abator, nr. 1, din Cluj-Napoca. Puteți programa o vizită, sunând la numărul de telefon 0784.441.111.

4 IMG_0048

Proiectul Maurer Panoramic este dezvoltat de Maurer Imobiliare, unul dintre cei mai remarcabili dezvoltatori imobiliari din România, cu 13 ani de experiență ȋn domeniu. Maurer Panoramic are o locație excelentă, în zona centrală a orașului Cluj-Napoca. Clădirea va avea o arhitectură impresionantă și va deveni un punct de reper pentru comunitate, iar facilitățile moderne și finisajele premium vor defini un nou standard de viață și de locuire.

Tags: , , , , , , , , , , ,
Femeie de afaceri cu bani

Investiţii în economia României. Domeniile care au atras cei mai mulţi bani

În anul 2017 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 77,96 miliarde de lei, fiind în creştere cu 6,4%, comparativ cu anul 2016, arată datele comunicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

„În anul 2017, comparativ cu anul 2016, investiţiile nete realizate în economia naţională au crescut cu 6,4%, creştere înregistrată la toate elementele de structură: alte cheltuieli cu 17,4%, lucrările de construcţii noi cu 4,9% şi utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 3,9%”, se arată într-un comunicat al INS.

Pe activităţi ale economiei naţionale în anul 2017, comparativ cu anul 2016, se constată o creştere a ponderii investiţiilor nete în construcţii, cu 7,1 puncte procentuale. Tot în 2017, o treime (33,4%) din investiţiile nete au fost orientate către industrie, fiind în creştere cu 0,3 puncte procentuale faţă de anul 2016.

Potrivit INS, în trimestrul IV 2017 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 28,27 miliarde de lei, fiind în creştere cu 13,5% comparativ cu trimestrul IV 2016.

„În trimestrul IV 2017, comparativ cu trimestrul IV 2016, investiţiile nete realizate în economia naţională au crescut cu 13,5%, creştere înregistrată la toate elementele de structură: alte cheltuieli cu 43,2%, lucrările de construcţii noi cu 13% şi la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 2,3%”, a mai comunicat INS.

În terminologia statisticienilor, investiţiile nete reprezintă cheltuielile destinate creării de noi mijloace fixe, dezvoltării, modernizării şi reconstrucţiei celor existente, precum şi valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate asupra mijloacelor fixe existente şi al terenurilor preluate cu plată de la alte unităţi sau de la populaţie (taxe notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de manipulare etc.).

 

Tags: , , , ,
3-harta

Topul judeţelor pentru investitiţii străine. Unde se situează Clujul

 Banca Naţională a inclus pentru prima dată în studiul său asupra investiţiilor străine datele defalcate pe judeţe în ceea ce priveşte soldul de investiţii directe la 31 decembrie 2016, iar discrepanţele sunt uriaşe. 

Investiţii străine directe reduse înseamnă o cifră de afaceri consolidată a com­paniilor rezidente în judeţul respec­tiv foarte redusă. Astfel, judeţul Gorj e al treilea cel mai slab judeţ din punctul de vedere al cifrei de afaceri în 2016, cu un rulaj de doar 7,1 miliarde de lei. Vecini de clasament sunt Teleor­man, cu 5,5 mld. lei afaceri şi doar 98 mil. eu­ro investiţii atrase, şi Giurgiu, cu 5,5 mld. lei afaceri şi 127 mil. euro investiţii atrase. De altfel, cele şapte judeţe aflate sub limita de 100 de milioane de euro investiţii străine directe – Vaslui, Vrancea, Mehedinţi, Brăila, Botoşani, Teleorman, Gorj – au afaceri de maximum 8 miliarde de lei pe an.

3-top-judete

 

La polul opus, judeţele care au atras investiţii străine directe de peste 1 miliard de euro – Dolj, Cluj, Alba, Constanţa, Mureş, Braşov, Prahova, Arad, Argeş şi Timiş – au afaceri de peste 20 de miliarde de lei şi până la 54 de miliarde de lei. Nu întâmplător Timiş, judeţul care are cel mai mare stoc de investiţii străine directe atrase în afară de zona Bucureşti – Ilfov, în valoare de 3,5 miliarde de euro, are şi cel mai mare rulaj al companiilor, adică al cifrei de afaceri totale a companiilor rezidente în judeţul Timiş: 54,3 miliarde de lei. Aici intră şi companii străine (pondere de 62%), şi companii cu capital majoritar românesc (38%).

Mai multe AICI. 

Tags: , , ,
bancnote

Investiţiile în economia naţională au crescut cu 10,3% în al treilea trimestru

Investiţiile nete în economia naţională în al treilea trimestru al anului au crescut cu 10,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 20,4 miliarde lei (4,4 miliarde euro), arată datele publicate vineri de Institutulul Naţional de Statistică (INS).

Creştere din al treilea trimestru a fost înregistrată la toate elementele de structură: utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 22,8%, alte cheltuieli cu 11,7% şi la lucrările de construcţii noi cu 0,1%.

În perioada ianuarie-septembrie, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, investiţiile nete realizate în economia naţională au crescut cu 3,6%, până la 50 miliarde lei (10,8 miliarde euro).

Avansul a fost înregistrat la următoarele elemente de structură: utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 6,6% şi la lucrările de construcţii noi cu 1,4%. Investiţiile în alte cheltuieli au scăzut cu 1,6%.

”Pe activităţi ale economiei naţionale în perioada 1.I-30.IX.2017, comparativ cu perioada 1.I-30.IX.2016, se constată o creştere a ponderii investiţiilor nete în construcţii, cu 6,2 puncte procentuale. Mai mult de o treime (35,2%) din investiţiile nete, au fost orientate către industrie, fiind în creştere cu 2,0 puncte procentuale faţă de perioada 1.I-30.IX.2016”, se arată în comunicat.

Tags: , , ,
grafic 1

Patron în România. Creşterea consumului determină tot mai mulţi români să deschidă afaceri în comerţ

Evoluţia economică pozitivă din ultimii ani, bazată în principal pe consum, influenţează în mod semnificativ modul în care românii investesc în afaceri.

Potrivit unei analize KeysFin privind situaţia IMM-urilor, buticurile alimentare, magazinele de cartier şi cele din centrele comerciale, alături de service-urile auto, au ajuns să reprezinte cele mai multe afaceri deschise în intervalul 2013-2017.

Apetitul românilor pentru cumpărături, stimulat de creşterile salariale, influenţează în mod semnificativ evoluţia afacerilor din România. Pentru oamenii de afaceri, ,,febra” cumpărăturilor care a cuprins România în ultimii ani a făcut ca mare parte din investiţii să se axeze pe consum.

Aşa s-a ajuns ca cele mai multe firme înfiinţate între 2013-2017 să aibă comerţul drept principal domeniu de activitate. O evoluţie semnificativă o înregistrează şi service-urile auto, mai ales că România a fost invadată de maşini second-hand, care necesită reparaţii.

Cele mai noi date, de la Registrul Comerţului, arată că în primele nouă luni din 2017 au fost deschise numai puţin de 22.551 firme în comerţ şi reparaţii auto. Pe ansamblu, 32,5% dintre IMM-urile din România îşi desfăşoară activitatea în aceste domenii, în timp ce media europeană este de 28-30%.

Topul domeniilor investiţionale în sectorul IMM-urilor este completat de activităţile profesionale (11,4%), construcţii (9,8%), industria prelucrătoare (8,9%) şi transport şi depozitare (8%).

Potrivit datelor KeysFin, în România erau înregistrate, la finalul anului 2016, 671.040 de IMM-uri, cu peste 50.000 mai multe decât în anul precedent. Afacerile acestora au crescut semnificativ în ultimii ani, de la 621,1 miliarde lei în 2013 la 713,3 miliarde lei în 2016.

Firmele mijlocii raportau afaceri de 233 miliarde lei, firmele mici de 267 miliarde lei, în timp ce microîntreprinderile aveau o cifră de afaceri de 212 miliarde lei.

„Interesant este că cele mai multe firme nou înfiinţate sunt microîntreprinderi, care au ajuns să reprezinte 97,8% din totalul IMM-urilor. Vârsta medie a celor care deschid astfel de afaceri este în jur de 44 de ani, iar cele mai multe afaceri au legătură cu comerţul, principalul motor economic”, spun analiştii.

De remarcat evoluţia pozitivă a rezultatului net al microîntreprinderilor(diferenţa dintre profitul net şi pierderea netă), care a trecut de la pierderea de 7,54 miliarde lei din 2013 la plusul de11 miliarde lei din 2016. Şi întreprinderile mici şi mijlocii au raportat un rezultat net pozitiv în 2016, de 11.09 miliarde lei respectiv 8,89 miliarde lei.

BUCUREŞTIUL, CAMPION LA IMM-URI

Analiza KeysFin arată, pe de altă parte, că din punct de vedere geografic, cele mai multe IMM-uri au fost înfiinţate, în ultimii ani, în Capitală, acolo unde şi comerţul este la cel mai ridicat nivel.grafic 2

Afacerile celor 167.080 de firme înmatriculate în Bucureşti-Ilfov, la nivelul anului 2016, au depăşit nivelul de 232 miliarde de lei, cu o medie, per companie, de 1,4 milioane lei. Firmele din Capitală aveau şi cei mai mulţi angajaţi, 836.000.

Urmează zona de Nord-Vest, acolo unde afacerile celor 99.393 de IMM-urilor (456.000 de angajaţi) au fost de peste 94 miliarde de lei, şi zona de Centru, unde cifra de afaceri cumulată a celor 76.810 companii a depăşit 83 miliarde lei.

Cele mai mici afaceri au fost înregistrate în regiunea Sud-Vest Oltenia, de 35 miliarde de lei, acolo unde activează, de altfel, şi cele mai puţine IMM-uri din ţară (49.084 firme cu 209.000 angajaţi).

„Dinamica geografică în sectorul IMM-urilor trebuie pusă în legătură directă cu concentrarea afacerilor din România”, explică analiştii KeysFin, care trag un semnal de alarmă privind pericolul enclavizării economice.

„Avem Bucureştiul şi câteva oraşe mari în care economia creşte, în timp ce alte zone rămân în urmă, iar pericolul enclavizării economice este unul real. Mişcările masive de locuitori din ultimii ani, în special către Bucureşti, Cluj, Sibiu şi alte oraşe importante, au făcut ca multe zone din ţară să fie în pericol de faliment economic, lipsa forţei de muncă şi scăderea abruptă a investiţiilor fiind de natură să determine grave probleme sociale”, spun aceştia.

AFACERI ÎN CREŞTERE, RISCURI PE MĂSURĂ

Creşterea afacerilor IMM-urilor cu peste 100 de miliarde de lei în intervalul 2013-2016 a adus şi riscuri pe măsură. Statistica arată că sectorul în care se înregistrează cele mai mari datorii este chiar cel mai dinamic domeniu al economiei – comerţul.grafic 3

Potrivit datelor KeysFin, IMM-urile din acest sector raportau la nivelul anului trecut datorii de 143 miliarde de lei (21% din totalul datoriilor IMM-urilor), urmate de cele care activează în construcţii (120,9 miliarde lei), industria prelucrătoare (113,7 miliarde lei), tranzacţiile imobiliare (71,8 miliarde lei) şi Agricultură (43,1 miliarde lei).

Cele mai multe firme cu datorii erau din sectorul celor mici (60,75%), urmate de microintreprinderi (20,65%) şi companiile mijlocii (18,61%).

În lipsa unui capital suficient, tot mai multe firme aleg să întârzie plăţile, apelând la creditul furnizor, un mecanism economic de finanţare de business, fără dobândă, care se extinde tot mai puternic.

Potrivit KeysFin, 75% dintre firmele din economia românească au ajuns să apeleze la această soluţie, în condiţiile în care finanţarea bancară reprezintă, mai ales pentru IMM-uri, un domeniu greu accesibil.

Peste 400.000 de firme, care reprezintă 64% din economie, înregistrau datorii comerciale la nivelul anului trecut.

Creditul comercial reprezenta, în 2016, 36,8% din totalul datoriilor companiilor, un procent cu 56% mai mare decât valoarea creditului bancar (133 mld.lei)

Perioada medie de încasare a creanţelor era de 95 de zile în 2016, în timp ce perioada medie de plată a datoriilor curente se situa la nivelul de 176 zile.grafic 4

Potrivit analiştilor de la KeysFin, business-ul reprezintă, în aceste condiţii, o misiune riscantă în absenţa unor informaţii concrete privind partenerii cu care faci afaceri.

“Să ştii în ce situaţie financiară se află firma cu care lucrezi, cum stă cu datoriile, în ce diferende juridice se află etc. – sunt date care te pot ajuta să iei o decizie optimă atunci când vine vorba de valoarea contactului, câtă marfă îi pui la dispoziţie, ce servicii poţi să îi prestezi, să ai siguranţa că îţi vei primi banii.”, afirmă experţii KeysFin.

Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din Romania.

KeysFin oferă servicii de business information şi credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, la studii şi analize de sector necesare companiilor care doresc să dezvolte un business sănătos pe piaţa romanească. Detalii aflaţi de pe www.keysfin.com.

KeysFin deţine şi aplicaţia KeysFin Mobile, prin intermediul căreia utilizatorul poate accesa usor şi rapid informaţii de contact, situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice de la peste un milion de companii şi PFA-uri active din Romania. Informaţiile pot fi salvate şi vizualizate in format PDF şi trimise via e-mail sau SMS oricărui contact din agendă.

Tags: , , , , , , , , , ,
iohannis-465x390

Iohannis: Nu trebuie neglijat consumul, dar e nevoie de investiţii. Guvernul nu şi-a făcut treaba

Preşedintele Klaus Iohannis a comentat, vineri, declaraţiile premierului Tudose potrivit căruia creşterea economică bazată pe consum este o falsă problemă, şeful statului spunând că o creştere bazată pe consum nu este una sustenabilă şi că o parte importantă pentru creşterea economică o reprezintă investiţiile, iar la acest capitol Guvernul nu şi-a făcut treba deloc în acest an.

“Rămân la opinia mea – o creştere bazată pe consum nu este una sustenabilă. Nu înseamnă că trebuie să reducem consumul, dar trebuie să avem grijă de investiţii, de încurajarea investitorilor (…) Şi putem constata că aici partea guvernamentală nu şi-a făcut treaba. Avem foarte puţini bani investiţi de Guvern în lucrări publice, au lipsit cu desavârşire în acest an”, a declarat Iohannis, întrebat despre declaraţiile premierului Mihai Tudose.

Klaus Iohannis se află, vineri, la Göteborg, unde participă la Summitul social privind promovarea locurilor de muncă echitabile şi a creşterii economice în Uniunea Europeană.

Premierul Mihai Tudose a ironizat joi seară, într-o postare pe Facebook, opiniile conform cărora România “stă rău”, aducând drept contraargumente “stirile false” difuzate de Washington Post şi AFP referitoare la creşterea economică şi la faptul că ţara noastră este “tigrul Europei”, afirmaţiile comisarului european Pierre Moscovici care notează că avem cea mai mare creştere după China, rectificarea bugetară pozitivă şi creşterea producţiei industriale.

El a calificat drept “falsă problemă” faptul că această creştere ar fi bazată pe consum, afirmând că tendinţa spre consum înseamnă modernitate.

Tags: , , , ,
luni-indice-imobiliare.ro__800x600

2017 este cel mai bun an pentru investiţiile imobiliare din perioada post-criză

Investiţiile imobiliare au depăşit 400 de milioane de euro în prima jumătate a acestui an şi vor urca spre un miliard de euro până la final, reiese dintr-un studiu publicat miercuri de Colliers International.

Piaţa de investiţii a avut o evoluţie spectaculoasă, valoarea totală a tranzacţiilor din prima jumătate a acestui an depăşind 400 de milioane de euro. Au fost încheiate tranzacţii mari în sectoarele de industrial şi retail, cele mai importante fiind vânzarea depozitului Dacia Piteşti către Globalworth, tranzacţie intermediată de către Colliers International, pentru un total de 42,5 milioane euro, respectiv tranzacţia dintre Iulius Group şi Atterbury Group.

“Luând în considerare activitatea de pe piaţa industrială de până acum, ne putem aştepta la livrări de aproximativ 250.000 mp în Bucureşti şi încă 100.000 mp în restul ţării, până la finalul acestui an. Dezvoltatorii îşi îndreaptă din ce în ce mai mult atenţia către locaţii în curs de dezvoltare, precum Timişoara, Sibiu, Piteşti, Cluj-Napoca, Râmnicu Vâlcea, Braşov sau Roman”, a declarat Mihai Pătrulescu, şeful departamentului de analize strategice din cadrul Colliers International.

“Zonele din apropierea Bucureştiului sunt, de asemenea, foarte ofertante din punct de vedere al disponibilităţii forţei de muncă necalificată şi al apropierii faţă de Capitală şi de Ploieşti. Pe lângă Mogoşoaia, Chitila şi Autostrada A3, comuna Ştefăneştii de Jos are potenţialul de a deveni noul hub logistic, în contextul în care a început deja construcţia a 35.000 mp şi există cerere pentru încă 150.000 mp”, a adăugat Mihai Pătrulescu.

De asemenea, “observăm o tendinţă a investitorilor internaţionali de a crea parteneriate cu dezvoltatori locali. Acest dinamism va duce la un volum total al investiţiilor de un miliard de euro în acest an, marcând cel mai bun an pentru această piaţă din perioada post-criză”, a spus reprezentantul Colliers International.

Potrivit studiului, pe piaţa de spaţii industriale din zona Capitalei au fost livraţi aproximativ 150.000 mp, cu precădere în zonele de vest şi de nord şi în apropiere de autostrada A1. Cererea a venit din partea sectoarelor comerţ online, auto şi FMCG şi a companiilor electro-IT şi logistice, care au închiriat spaţii în principalele parcuri industriale: Network One Distribution – 30.000 mp în CTPark Bucharest West, KLG – 9.755 mp în CTPark Bucharest West, Ikea şi Heineken – 8.000, respectiv 6.000 mp în LogIQ Mogoşoaia.

La rândul său, sectorul de retail a fost marcat de interesul pentru noi dezvoltări de retail.

“Deşi stocul de spaţii comerciale a crescut cu doar 30.000 mp, urmând ca încă 150.000 mp să fie livraţi până la finalul anului, noile proiecte vor include parcuri de retail în oraşele mai mici, respectiv extinderi ale centrelor comerciale existente din oraşele mari. De asemenea, nevoia din ce în ce mai mare de servicii şi facilităţi în apropierea locului de muncă va impulsiona dezvoltarea schemelor de retail în noile spaţii de birouri”, notează autorii studiului.

În Bucureşti, stocul de spaţii de birouri a ajuns la 2,2 milioane mp în urma livrării a 50.000 mp, din care 30.000 mp îi reprezintă primele două clădiri ale proiectului Timpuri Noi Square, dezvoltat de Vastint. Suprafaţa totală închiriată a însumat 170.000 mp, iar cererea nouă, venită în special din partea firmelor de IT şi BPO/SCC, a depăşit pragul de 85.000 mp. Cele mai solicitate zone au fost Floreasca-Barbu Văcărescu (45.000 mp închiriaţi), Piaţa Victoriei şi Centru Vest.

“Din cauza întârzierilor provocate de lipsa forţei de muncă şi de obţinerea avizelor, numeroase proiecte planificate pentru acest an au fost amânate pentru 2018. Astfel, estimăm că doar 90.000 mp vor mai fi livraţi până la finalul anului 2017, urmând ca în 2018 să fie livraţi aproximativ 300.000 mp de spaţii de birouri. Infrastructura slabă din polurile deja aglomerate ale Capitalei va determina dezvoltatorii să se concentreze pe alte zone de birouri, precum Bulevardul Expoziţiei şi Centru Vest”, a mai explicat Mihai Pătrulescu.

În ceea ce priveşte chiriile, acestea nu au înregistrat fluctuaţii majore. Pe termen scurt există, însă, premisele pentru creşterea chiriilor în anumite zone, cum ar fi Floreasca-Barbu Văcărescu, pe fondul interesului crescut şi al scăderii ratei de neocupare. Oraşele secundare precum Cluj-Napopca, Iaşi sau Timişoara au înregistrat creşteri ale chiriilor cauzate de un nivel al cererii ce depăşeşte oferta.

“Se conturează două tendinţe în rândurile proprietarilor: cei care dezvoltă rapid şi închiriază agresiv şi cei care aşteaptă momentul potrivit pentru a închiria la preţuri mai mari. Activitatea din piaţă a dovedit că ambele strategii dau rezultate, astfel că proprietarii cu poziţionare pe termen lung se apropie de nivelul de chirie urmărit, în timp ce competiţia are clădirile complet ocupate”, a încheiat Mihai Pătrulescu.

Colliers International Group Inc. (simboluri bursiere Nasdaq şi TSX: CIGI) este unul dintre liderii globali în domeniul consultanţei imobiliare, cu peste 15.000 specialişti care lucrează în 68 de ţări. Colliers oferă o gamă largă de servicii clienţilor finali, dezvoltatorilor şi investitorilor, de la brokeraj, property şi asset management, project management, investiţii şi consultanţă, evaluări şi până la studii de piaţă sau produse adresate băncilor.

Tags: , , , ,
Harta 3D a Romaniei

Investițiile în economia națională au scăzut în 2016

Investițiile nete realizate anul trecut în economia națională au însumat 70,281 miliarde de lei, fiind în scădere cu 3,3%, comparativ cu 2015, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).

În trimestrul IV 2016, investițiile nete realizate în economia națională au însumat 23,804 miliarde de lei, de asemenea mai mici cu 14,9% raportat la același trimestru din 2015.

Astfel, în trimestrul IV 2016, comparativ cu trimestrul IV 2015, investițiile nete realizate în economia națională s-au redus cu 14,9% pe fondul scăderii înregistrate la toate elementele de structură: alte cheltuieli cu 26,1%, lucrări de construcții noi cu 16,1% și utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 9,3%.

În ceea ce privește ponderea investițiilor nete pe elemente de structură în trimestrul IV 2016, comparativ cu trimestrul IV 2015, se constată o creștere a ponderii investițiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 2,3 puncte procentuale și în lucrări de construcții noi cu 0,3 puncte procentuale. A scăzut ponderea investițiilor nete în alte cheltuieli cu 2,6 puncte procentuale.

În anul 2016, comparativ cu 2015, investițiile nete realizate în economia națională au scăzut cu 3,3%, reducerea fiind înregistrată la următoarele elementele de structură: alte cheltuieli — cu 16,9% — și lucrările de construcții noi — cu 2,8%. La elementul de structură utilaje (inclusiv mijloace de transport) s-a înregistrat o creștere cu 0,3%.

Comparativ cu anul 2015, în anul 2016 se constată o creștere a ponderii investițiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 1,4 puncte procentuale și în lucrări de construcții noi cu 0,3 puncte procentuale. Ponderea investițiilor nete în alte cheltuieli a scăzut cu 1,7 puncte procentuale.

Tags: , , , , ,