Tag Archives: institutul național de statistica

constr iulie

Contracție pe piața construcțiilor în Cuj la început de an

În ianuarie 2017 au fost autorizate, în Cluj, cu peste 30% mai puține suprafețe utile în clădiri rezidențiale, relevă datele Institutului Național de Statistică. Anul trecut județul a fost pe primul loc în ceea ce privește suprafețele autorizate, însă luna ianuarie 2017 îl găsește pe cea de a doua treaptă a topului.

În tabelul de mai jos am prezentat Top 10 județe în funcție de suprafețele utile autorizate în ianuarie 2017.

Poziție Județ Suprafață utilă totală autorizată în ianuarie 2017 (metri pătrați) Număr autorizații construire emise în ianuarie 2017
1. Ilfov 36.201 metri pătrați 166
2. Cluj 25.161 metri pătrați 43
3. Iași 22.220 metri pătrați 113
4. Timiș 16.290 metri pătrați 87
5. Suceava 13.865 metri pătrați 86
6. Sibiu 11.505 metri pătrați 25
7. Brașov 10.450 metri pătrați 35
8. Galați 9.470 metri pătrați 44
9. Maramureș 9.245 metri pătrați 50
10. Constanța 8.517 metri pătrați 50

 

AICI topul construcțiilor pe anul 2016.

(Titus CRĂCIUN)

 

Tags: , , , ,
constr aprilie

Clujul coboară trei poziții în aprilie pe piața construcțiilor

Județul Cluj cade trei poziții  în aprilie pe piața construcțiilor, după ce în martie ocupa a doua treaptă în funcție de suprafața totală autorizată a construcțiilor rezidențiale. Cu 20,5% s-a diminuat  în Cluj în aprilie față de luna precedentă suprafața totală autorizată pentru clădiri rezidențiale, relevă ultimele date ale Institutului Național de Statistică. În premieră, Sibiu conduce în clasamentul lunii.

Iată cum a arătat piața națională a construcțiilor în aprilie 2016, în funcție de suprafețele utile autorizate în fiecare județ pentru clădiri rezidențiale:

Poziție Județ Suprafață utilă totală autorizată aprilie 2016 Nr. autorizații construire aprilie 2016
1. Sibiu 85.064 metri pătrați 81
2. Ilfov 83.621 metri pătrați 383
3. Timiș 62.021 metri pătrați 288
4. Iași 47.757 metri pătrați 245
5. Cluj 46.864 metri pătrați 161
6. Constanța 45.572 metri pătrați 155
7. Suceava 34.132 metri pătrați 180
8. Bihor 28.121 metri pătrați 116
9. Botoșani 24.950 metri pătrați 112
10. Prahova 20.263 metri pătrați 135

 

În București au fost autorizate suprafețe utile totale de 100.392 metri pătrați corespunzătoare celor 52 de autorizații de construire emise în martie 2016.

Conform precizărilor Institutului Național de Statistică, ”Clădirea este construcția permanentă care se ridică deasupra solului, formând un tot din punct de vedere constructiv și arhitectonic, izolată (distanțată) spațial sau despărțită de altele prin pereti exteriori, având acoperiș propriu și intrare separată.Clădirea rezidențială este acea clădire care este folosită integral sau în cea mai mare parte (peste 50 % din spațiul locuibil sau din volumul construit ) pentru locuit”

Aici puteți citi despre piața construcțiilor în luna martie  2016.

(Titus CRĂCIUN)

 

Tags: , , , , ,
bani

Salariul mediu net în România a crescut, în martie, cu 101 lei, până la 2.051 lei

Salariul mediu net a ajuns, în martie, la 2.051 de lei, în creștere cu 101 lei (5,2%) față de luna anterioară, cele mai mari câștiguri fiind în activitățile de fabricare a produselor din tutun (6.347 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (1.161 lei), arată datele Institutului Național de Statistică, publicate luni, citatea de Agerpres.

La nivelul câștigului salarial brut, acesta s-a situat în martie la 2.829 de lei, mai mare cu 5,1% față de luna februarie 2016.

Potrivit datelor INS, comparativ cu luna martie a anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 12,1%, iar indicele câștigului salarial real față de aceeași perioadă a anului precedent a fost de 115,5%.

De asemenea, indicele câștigului salarial real a fost de 105,1% pentru luna martie 2016 față de luna precedentă, în timp ce față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost de 156,1%, cu 7,5 puncte procentuale mai mare față de cel înregistrat în luna februarie 2016.

În ceea ce privește câștigul salarial mediu nominal net, pe activități, cele mai mari valori s-au înregistrat în sectorul economic. Nivelul câștigului salarial mediu net a fost mai mare în martie decât în luna precedentă, ca urmare a acordării primelor ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite ori pentru sărbătorile de Paște), drepturilor în natură și ajutoarelor bănești, plății sumelor din profitul net și din alte fonduri (inclusiv tichete de masă și tichete cadou). De asemenea, câștigurile salariale medii nete din luna martie au fost mai mari comparativ cu luna precedentă ca urmare a realizărilor de producții ori încasărilor mai mari (funcție de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 45,4% în extracția petrolului brut și a gazelor naturale, respectiv cu 33,9% în fabricarea produselor din tutun; între 20% și 22,5% în activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale), fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, activități de servicii anexe extracției; între 10,5% și 14,5% în fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice, intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii), fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, industria metalurgică, tranzacții imobiliare, fabricarea băuturilor, fabricarea substanțelor și a produselor chimice, captarea, tratarea și distribuția apei; între 7% și 10% în fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice, activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice), colectarea și epurarea apelor uzate, extracția minereurilor metalifere, alte activități industriale n.c.a., comerț cu ridicata și cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor și motocicletelor), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor.

Pe de altă parte, scăderi ale câștigului salarial mediu net față de luna precedentă s-au înregistrat în unele activități din sectorul economic ca urmare a nerealizărilor de producții ori încasărilor mai mici (funcție de contracte/proiecte), a acordării de premii ocazionale în luna precedentă, dar și angajării de salariați cu câștiguri salariale mici.

În acest sens, cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat astfel: cu 11,2% în activități auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activități de asigurare și fonduri de pensii); între 2% și 6% în activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune (inclusiv înregistrari audio și activități de editare muzicala; activități de difuzare și transmitere de programe), prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută (cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din paie și din alte materiale vegetale împletite).

În sectorul bugetar s-au consemnat creșteri ale câștigului salarial mediu net față de luna precedentă în învățământ (4,3%), ca urmare a acordării sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice, respectiv în administrația publică (2,2%) și în sănătate și asistență socială (1,4%).

Tags: , , ,
foto permisintrafic.ro

Clujul, județul cu cei mai mulți deținători de permise de conducere. Doar Transilvania, Banatul și Bucureștiul sunt peste media țării

În județul Cluj sunt înregistrate cele mai multe permise auto categoria B, relevă datele Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, valabile la 1 ianuarie 2016. Dacă raportăm cifrele la populația după domiciliu din fiecare județ de la 1 ianuarie 2016 așa cum reies din informațiile Institutului Național de Statistică, Clujul este în fruntea clasamentului și în funcție de ponderea persoanelor de peste 18 ani care dețin permis de conducere categoria B din fiecare județ.

Aproape jumătate din populația majoră a Clujului deține permis de conducere, față de nici un sfert în Călărași ori Vaslui. Media în România este de circa 38%, ridicată de județele din Ardeal și Banat și de București-Ilfov.

În primele zece județe în funcție de ponderea populației care deține permis de conducere categoria B, opt sunt din Transilvania și Banat:

Poziție Județ Populație cu permis cat. B raportat la pop. majoră Număr permise cat. B la 1 ian. 2016
1. Cluj 46,7% 281.808
2. Timiș 45% 278.303
3. Constanța 43,4% 273.364
4. Argeș 43,9% 236.682
5. Brașov 43,2% 223.476
6. Sibiu 42,4% 160.030
7. Alba 41,8% 130.783
9. Arad 41,4% 162.144
10. Bihor 41% 206.550

 

La nivelul municipiului București există 916.855 permise auto categoria B, adică 51,5% din populația după domiciliu.

La polul opus sunt trei județe din Moldova și două din Sud, unde circa un sfert doar din populația majoră deține permis de conducere  pentru autoturisme. Vaslui și Călărași sunt în coada clasamentului.

Poziție Județ Populație cu permis cat. B raportat la pop. majoră Număr permise cat. B la 1 ian. 2016
37. Botoșani 28,2% 102.049
38. Iași 27,9% 203.630
39. Teleorman 27,7% 90.926
40. Vaslui 25,1% 95.454
41. Călărași 23,8% 61.174

 

La nivel regional, doar București – Ilfov și cele trei regiuni de dezvoltare din Transilvania și Banat se situează peste media pe țară în ceea ce privește ponderea populației majore care deține permis de conducere categoria B:

Poziție Regiune Pondere populație cu permis cat. B la 1 ian. 2016
1. București – Ilfov 49,3%
2. Vest  (Arad, Caraș Severin, Hunedoara, Timiș) 42,3%
3. Nord-Vest (Bihor, Bistrița Năsăud, Cluj, Maramureș, Sălaj) 41,7%
4. Centru (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu) 41,2%
5. Sud-Vest (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea) 37,1%
6. Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea) 35,9%
7. Sud (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman) 35,1%
8. Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui) 31,3%

 

(Titus CRĂCIUN)

(sursa foto: permisintrafic.ro)

Tags: , , , , ,
partie baisoara

Turismul în Cluj își continuă declinul și la începutul acestui an

Trendul decrescător început în ultimele luni ale anului trecut în ceea ce privește numărul de turiști sosiți în unitățile de cazare din județul Cluj continuă și în luna ianuarie a acestui an. Potrivit Institutului Național de Statistică, în județul Cluj au fost raportate 23.821 de sosiri în luna ianuarie 2016, cu 10,7% mai puține decât în decembrie 2015 și cu 35,1% mai puține față de luna noiembrie a anului trecut.

Ca și în lunile precedente, imensa majoritate a turiștilor ale căror sosiri au fost înregistrate în județul Cluj  a fost în municipiul reședință și în localitățile limitrofe. Iată cum arată sosirile turiștilotr în luna ianuarie a acestui an:

Poziție Localitate Sosiri turiști ianuarie 2016
1. Cluj-Napoca 18.108
2. Florești 775
3. Dej 653
4. Turda 616
5. Baciu 526
6. Gilău 321
 7. Băișoara 318
8. Feleacu 317
9. Câmpia Turzii 316
10. Jucu 306

 

Topul lunii precedente îl puteți consulta AICI.

(Titus CRĂCIUN)

Tags: , , , ,
tiruri evw

Ce și cât a exportat Clujul în T3 2015

Mașinile, aparatele și materialele electrice conduc detașat în clasamentul exporturilor de mărfuri plecate din Cluj în trimestrul al treilea al anului recent încheiat, lucru ce se eplică prin preznța în județul Cluj a unor giganți precum Bosch, De`Longhi, Emerson, Fujikura ori Trelleborg. La nivelul perioadei raportate, exporturile Clujului s-au ridicat la 295,1 milioane euro.

Ca membră a Uniunii Europene, România folosește un sistem de descriere și codificare a mărfurilor numit Nomenclatorul Combinat, împărțit pe secțiuni, care la rândul lor conțin capitole. Din cele circa 100 de capitole de mărfuri ale Nomenclatorului Combinat aferent exporturilor trimestrului 3 din 2015, le-am selectat pe acelea care au depășit ca valoare trei milioane de euro. Iată clasamentul exporturilor Clujului în T3 2015, potrivit informațiilor Institutului Național de Statistică.

  • Mașini, aparate și materiale electrice, aparate de înregistrat și reprodus sunetul și imagini de televiziune- 64,7 milioane euro;
  • Reactori nucleari, boilere, mașini și dispozitive mecanice – 36,5 milioane euro;
  • Mobilă, aparate de iluminat și alte articole similare (inclusiv componente) – 33,6 milioane euro;
  • Automobile, tractoare și alte vehicule terestre – 20,8 milioane euro;
  • Cauciuc și articole din cauciuc – 14,3 milioane euro;
  • Produse din fontă, fier și oțel – 14,1 milioane euro;
  • Instrumente și aparate optice, fotografice, medico-chirurgicale – 12,9 milioane euro;
  • Încălțăminte și părți ale acesteia – 13,2 milioane euro;
  • Hârtie și articole din aceasta – 11,6 milioane euro;
  • Produse farmaceutice – 6,9 milioane euro;
  • Articole și accesorii din îmbrăcăminte din tricotaje – 6,8 milioane euro;
  • Materiale plastice și articole din material plastic – 6,5 milioane euro;
  • Articole și accesorii din îmbrăcăminte, altele decât tricotate sau croșetate – 5,5 milioane euro;
  • Articole din diverse metale comune – 5,2 milioane euro;
  • Lemn brut, cherestea, produse stratificate și alte produse din lemn – 5,2 milioane euro;
  • Bunuri necuprinse în alte secțiuni din Nomenclatorul Combinat – 5,1 milioane euro;

(Titus CRĂCIUN)

Tags: , , , , , ,
cluj maniu

Localitățile Clujului cu cei mai mulți turiști în noiembrie

În noiembrie 2015 numărul total de sosiri de turiști a scăzut cu 15,5% față de luna precedentă, ajungând la 36.705 în tot județul. Ca și în luna precedentă, cele mai multe sosiri au fost înregistrate în municipiul reședință de județ și în zona metropolitană adiacentă, relevă datele Institutului Național de Statistică.

Iată cum arată clasamentul sosirilor turiștilor în luna noiembrie 2015:

Poziție Localitate Sosiri ale turiștilor, noiembrie 2015
1. Cluj-Napoca 27.734
2. Florești 1.346
3. Dej 1.284
4. Turda 886
5. Jucu 668
6. Gilău 646
7. Feleacu 589
8-9. Câmpia Turzii 415
8-9. Băișoara 415
10. Baciu 378

 

Principala stațiune, Muntele Băișorii, a pierdut față de octombrie, aproape 1.000 de turiști. Despre clasamentul lunii precedente puteți citi AICI.

(Titus CRĂCIUN)

(sursa foto: clubulfoto.com)

 

 

Tags: , , , ,
bere, vin

Un român a consumat lunar, în medie, 2,2 litri de băuturi alcoolice, în 2014

 Consumul lunar de băuturi alcoolice a reprezentat, în medie, 1,1 litri de bere și 1,1 litri de vin, țuică și rachiuri naturale de persoană, se arată într-o publicație a Institutului Național de Statistică (INS), citat de Agerpres.

“În anul 2014, consumul de băuturi alcoolice și nealcoolice a reprezentat în medie, lunar, pe o persoană 4,8 litri apă minerală și alte băuturi nealcoolice, 1,1 litri bere, 0,9 litri vin, 0,2 litri țuică și rachiuri naturale. Comparativ cu anul 2011 aceste niveluri au fost mai mari astfel: la apă minerală și alte băuturi nealcoolice cu 4%, la bere cu 5,8%, la vin cu 2,5%, la țuică și rachiuri naturale cu 1,8%”, se arată în document.

În 2014, cheltuielile totale de consum se ridicau, în medie, la 1.637 lei lunar/gospodărie, din care 7,7% erau pentru băuturi alcoolice și tutun. Pentru produse agroalimentare și băuturi nealcoolice erau alocate circa 40% din cheltuieli.

În perioada 2011-2014, produsele agroalimentare și băuturile nealcoolice au deținut ponderea cea mai ridicată în totalul cheltuielilor de consum (40%), în scădere cu 1,7 puncte procentuale față de anul 2011. În contrast, cheltuielile pentru locuință, dotarea și întreținerea acesteia au avut o tendință crescătoare în fiecare an (în anul 2014 fiind cu 0,9 puncte procentuale mai mari comparativ cu anul 2011). În anul 2014, cheltuielile pentru consumul alimentar au deținut, pe ansamblul gospodăriilor, o pondere de 34,7% din totalul cheltuielilor bănești de consum. În medie, pe total gospodării, ponderea cheltuielilor pentru mărfuri nealimentare a fost de 34,8%, iar cheltuielile pentru servicii au înregistrat o pondere de 30,5%’, arată INS.

(sursa foto: stirileprotv.ro)

Tags: , , , , ,