Tag Archives: insolventa

clujana-620x350

Un brand al Clujului a intrat în insolvenţă. Datorii de 13 milioane de lei

Producătorul de încălţăminte Clujana, care a acumulat datorii de peste 13 milioane de lei, a intrat în insolvenţă, în urma unei decizii luate joi de Tribunalul Specializat Cluj. Activitatea la Clujana va continua, existând contracte în derulare pentru asigurarea producţiei.

Preşedintele Tribunalului Specializat Cluj, Răzvan Costea, a declarat, miercuri, corespondentului Mediafax, că a fost numit şi un administrator judiciar care va face propuneri în funcţie de situaţia pe care o constată la SC Clujana SA.

”Tribunalul Specializat Cluj a admis cererea de insolvenţă a SC Clujana SA, s-a dechis procedura generală a insolvenţei şi s-a numit administrator judiciar Casa de Insolvenţă Transilvania. Se va depune un raport, iar administratorul judiciar va face propuneri în funcţie de situaţia pe care o constată la debitoare. Ulterior se va putea discuta despre reorganizarea societăţii sau intrarea în faliment”, a spus Costea.

Directorul general interimar al SC Clujana SA, Florin Gliga, a declarat, la rândul său, corespondentului Mediafax, că societatea a depus la Tribunalul Specializat Cluj cererea de insolvenţă, cu reorganizare, a societăţii, considerând că aceasta este singura soluţie din cauza datoriilor istorice către ANAF, acumulate în perioada 2013 – 2014, şi care se ridică la 13 milioane de lei.

”Datoriile au fost eşalonate, până în luna mai 2017, dar apoi nu am mai putut face faţă plăţilor. Este vorba de diverse contribuţii bugetul de stat, impozite, TVA, contribuţii neachitate pentru pensii, sume neachitate la bugetul pentru şomaj, restanţe la bugetul asigurărilor de sănătate care nu au mai fost plătite. Activitatea curentă este sustenabilă, SC Clujana SA îşi continuă activitatea, avem contracte în derulare, avem acoperită producţia în perioada următoare, nu avem motive de oprire a fabricii. Resurse pentru plata datoriilor sunt, doar că este, în prezent, o situaţie de blocaj din lipsă de lichidităţi pentru plata datoriilor care nu au fost plătite”, a spus Florin Gliga.

Potrivit acestuia, SC Clujana SA deţine un patrimoniu considerabil şi active care nu au legătură cu activitatea societăţii.

”ANAF a încercat la sfârşitul anului 2017 să scoată la vânzare mai multe astfel de active printre care spaţii şi terenuri, procedura fiind suspendată de instanţă până la soluţionarea cererii de intrare în insolvenţă. Noi am încercat să protejăm aceste active datorită valorii lor, să evităm o vânzare care să nu respecte un preţ de vânzare corect, în condiţiile în care sunt proceduri de licitaţie ale ANAF care pot duce la scăderea preţului activelor respective”, a explicat directorul general interimar al SC Clujana SA.

Producătorul de încălţăminte Clujana SA are 378 de angajaţi, societatea fiind deţinută de Consiliul Judeţean Cluj, care are peste 93% din acţiunile societăţii, restul aparţinând unei asociaţii a angajaţilor şi SIF Oltenia.

Fabrica de încălţăminte ”Clujana” a fost înfiinţată în anul 1911 la Cluj-Napoca de familia Renner, sub denumirea de Fabrica de Piele ”Fraţii Renner & Co”. După primul război mondial, a devenit societate pe acţiuni şi şi-a schimbat numele în ”Dermata”, devenind în timp cea mai mare fabrică de încălţăminte din România.

În 1948 a fost confiscată de regimul comunist, fiind redenumită ”Fabrica de încălţăminte Janos Herbak”, apoi ”Fabrica de Pielărie şi Încălţăminte Cluj”, iar în final ”Clujana”. Înainte de 1989, Clujana a fost cel mai mare producător de încălţăminte din România, majoritatea producţiei fiind destinată exportului.

După Revoluţie, fabrica a funcţionat până în anul 1999 când a intrat în faliment şi a fost închisă, 5.000 de angajaţi fiind concediaţi. Producţia a fost reluată în 2005 după intervenţia Consiliului Judeţean Cluj care a preluat pachetul majoritar de acţiuni de la fosta Autoritate pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (APAPS).

Tags: , , , ,
legea-falimentului-personal

Legea falimentului personal a intrat în vigoare

Legea care ar putea ajuta romanii cu probleme la plata datoriilor catre banci sau alti creditori, a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2018, cu o intarziere de doi ani, in care a suferit trei amanari.

Desi au trecut peste doi ani de la promulgarea legii, autotitatile nu sunt pregatite, iar personalul responsabil cu aplicarea procedurilor prevazute de Lege trebuie instruit.

Care sunt organele care  procedura de insolventa?

  • comisia de insolventa si administratorul procedurii
  • instantele judecatoresti si lichidatorul

“Comisia de insolventa la nivel central este alcatuita din cate un reprezentant al fiecareia dintre urmatoarele institutii: Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Justitiei, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Oficiul National al Registrului Comertului – Directia Buletinul Procedurilor de Insolventa. Aceasta este sprijinita, in activitatea sa, de un aparat tehnic, care functioneaza ca departament in cadrul Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. Comisia este condusa de un presedinte”, se arata in lege.

Cum se deschide procedura de insolventa?

Pentru a deschide procedura de insolventa, debitorul trebuie sa depuna personal sau sa trimita prin posta o cerere pe baza de plan de rambursare a datoriilor, cu confirmare de primire sau pe e-mail cu semnatura electronica certificata, la comisia de insolventa la nivel teritorial din judetul in care isi are domiciliul.

Mai multe AICI! 

Tags: , , , ,
rubber stamp with inscription INSOLVENT

Una din trei companii active în România riscă insolvenţa dacă Guvernul introduce impozitul de cifra de afaceri în 2018 (STUDIU)

Circa jumătate dintre companiile din România vor plăti impozite mai mari statului în cazul în care Guvernul introduce impozitul de cifra de afaceri în locul celui pe profit în 2018, iar una din trei firme active riscă insolvenţa deoarece nu va putea să acopere povara fiscală în creştere, arată un studiu de impact realizat de Iancu Guda, preşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) şi lector al Institutului Bancar Român (IBR).

Este primul studiu de impact al măsurilor fiscale din noul program de guvernare al coaliţiei PSD-ALDE, în condiţiile în care nici guvernul, nici PSD şi nici autorii programului de guvernare nu au făcut public niciun fel de studiu de impact.

Studiul de impact porneşte de la o analiză a structurii sectorului companiilor din România, pe baza ultimelor situaţii financiare disponibile.

Pentru 2015, în România au depus bilanţuri 651.499 firme, din care 179.484 fără activitate, 427.089 cu cifre de afaceri de cel mult 500.000 euro, 19.172 cu afaceri cuprinse între 500.000 – 1 milion euro, 19.564 firme cu afaceri între 1-5 milioane euro, 3.057 firme cu afaceri între 5-10 milioane euro, 2.583 cu afaceri între 10-50 milioane euro, 288 firme cu afaceri între 50-100 milioane euro şi 262 companii cu afaceri de peste 100 milioane euro.

Datele arată o polarizare excesivă a mediului românesc de afaceri, accentuată mai ales după criza financiară.

“Astfel, cele mai mari 1% dintre companiile din România (primele 4.500 de companii cu cea mai mare cifră de afaceri) concentrează aproximativ 67% din veniturile raportate de toate companiile active în anul 2015. Acest procent este mult superior gradului de concentrare înregistrat în Ungaria (64%), Polonia (62%) sau Cehia (51%)”, arată studiul de impact realizat de Iancu Guda.

În plus, cifra de afaceri a celor mai mari 1.000 de companii a crescut de la 323 miliarde lei în 2008, an în care reprezenta 35% din cifrade afaceri totală a firmelor din România, la 567 miliarde lei în 2015, când ponderea a urcat la 49%.

Studiul de impact prevede trei scenarii. În primul scenariu, dacă în locul impozitului actual pe profit s-ar introduce un impozit de 1% din cifra de afaceri, statul ar în casa la buget 11,93 miliarde lei, cu 6,1% sub suma încasată în sistemul actual (impozit pe profit şi pe venitul microîntreprinderilor), de 12,7 miliarde lei.

În acest caz, 26.000 de companii ar plăti un impozit mai mare, 133.000 de firme – un impozit inferior, în timp ce restul companiilor ar plăti acelaşi impozit precum cel din prezent.

În scenariul în care firmele ar plăti 2% din cifra de afaceri, suma colectată de stat ar urca la 23,88 miliarde lei, cu 88% peste nivelul actual. În cazul acesta, 347.000 de companii, adică jumătate din total, ar plăti un impozit mai mare, 124.000 de firme – un impozit inferior, iar restul companiilor ar plăti acelaşi impozit.

În al treilea scenariu, cu un impozit pe cifra de afaceri de 3% pentru firme în locul celui pe profit, statul ar încasa la buget 35,82 miliarde lei, cu 182% peste nivelul actual, iar 352.000 de companii ar plăti un impozit mai mare şi 6.000 de firme – un impozit inferior.

Ca principiu general, la o cotă de impozitare de 1%, sunt avantajate firmele cu o marjă bruta de profit de peste 6,25%; la cota de 2% au de câştigat firmele cu marje peste 12,5%, iar la cota de 3% sunt avantajate doar firmele cu marje de profit de peste 18,75%.

Firmele cu pierderi plătesc mai mult în orice scenariu.

Totuşi, deşi impozitul pe cifra de afaceri vizează, cel puţin declarativ, încasarea de sume mai mari de la companiile mari, multinaţionale, care recurg la optimizare fiscală prin metode precum cea a preţurilor de transfer pentru a plăti taxe mai mici în România, firmele mici, româneşti, ar fi cele mai vulnerabile la noul sistem fiscal, arată studiul de impact.

“Sub auspiciile actuale şi având în vedere ipotezele prezentului studiu de impact, aproape jumătate din firmele active în România sunt expuse unor impozite în creştere începând cu anul 2018. Analizând posibilităţile pragmatice de optimizare a fluxului de numerar (operaţional, investiţional şi financiar), aproximativ 60% dintre aceste companii nu vor putea să acopere povara fiscală în creştere. Astfel, aproximativ 1 din 3 companii care activează în România sunt expuse riscului de a intra în insolvenţă din cauza noilor măsuri fiscale privind impozitarea tuturor firmelor în funcţie de venit”, arată concluziile documentului.

Pe baza acestor rezultate, autorul studiului de impact subliniază că introducerea unui impozit pe cifra de afaceri este o măsură dăunătoare.

“Noile măsuri fiscale, aşa cum sunt prezentate în stadiul actual, par să trateze efectul şi mai puţin cauza. Personal, cred că ar fi mai indicată o intervenţie chirurgicală asupra cauzei, respectiv identificarea companiilor care reduc sau evită impozitarea profitului la nivelul real, şi normalizarea acestuia conform realităţii. Dacă nu se inţelege şi nu se rezolvă cauza, se va trata efectul într-un mod greşit”, a afirmat Iancu Guda, la finalul studiului.

Analistul subliniază că mediul de afaceri din România suferă de o boală gravă, şi anume lipsa păturii de mijloc, din cauza polarizării excesive, iar noul impozit ar putea agrava situaţia.

“Prin înlocuirea profitului brut cu cifra de afaceri ca bază impozabilă, noul guvern doreşte, conform declaraţiilor oficiale, să combată practica multinaţionalelor, de optimizare fiscală şi diminuare a impozitelor plătite. Personal, confirm afecţiunea de polarizare a mediului de afaceri şi faptul că firmele mari înregistrează o sarcină fiscală inferioară celor mici, dar nu cred că un tratament în masă este cea mai fericită soluţie, din cauza efectelor colaterale generalizate asupra tuturor companiilor care activează în România”, a mai spus Guda.

Noul program de guvernare al coaliţiei PSD-ALDE prevede că toate firmele din România vor plăti, de la 1 ianuarie 2018, un impozit pe cifra de afaceri în locul impozitului pe profit, care va dispărea.

Măsura, o mare noutate fiscală, aduce beneficii statului, care încasează bani indiferent dacă firmele fac sau nu profit, şi dezavantajează puternic companiile, mai ales cele aflate la început de drum, care vor plăti sume tot mai mari pe măsură ce se dezvoltă.

Măsurile sunt justificate de PSD prin faptul că România are cel mai mic grad de colectare a veniturilor la buget din Uniunea Europeană, însă au fost criticate dur de patronate şi de oamenii de afaceri.

Astfel, Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România), care reprezintă interesele a peste 550 de companii germane care au investit în România, a reacţionat vineri la măsurile fiscale propuse în noul program de guvernare al coaliţiei PSD-ALDE, considerând că acestea sunt dăunătoare pentru România, defavorizează toate companiile, româneşti şi străine, şi scad atractivitatea ţării pentru companiile germane.

Tags: , , , , ,
rubber stamp with inscription INSOLVENT

Se schimbă legea societăţilor comerciale şi cea a insolvenţei

Un întreprinzător nu va mai putea înfiinţa o nouă companie o perioadă de timp după ce a declarat două insolvenţe, arată programul de guvernare al PSD, prezentat joi.

Pentru aceasta va fi modificată legea 31/1990 a societăţilor comerciale.

Guvernul va modifica şi legea insolventei, cel târziu până la 1 noiembrie 2017, astfel încât o firmă să nu poată rămâne în faliment mai mult de 2 ani sau dacă nu-şi respectă planul de conformare pe o perioada mai mare de 6 luni.

PSD intenţionează să constituie o direcţie în cadrul ANAF (şi în cooperare cu Registrul Comerţului) pe tematica firmelor cu pierderi continue (peste 3 ani la rând), a companiilor care au cifra de afaceri nulă şi a creditelor acordate de acţionarii privaţi propriilor firme cu pierderi.

Direcţia de Preţuri de Transfer din aceeaşi instituţie va fi consolidată, precizează documentul.

Tags: , ,
targ-de-turism-amprenta-6-1024x683

Ministrul Turismului: Se schimbă regulile ce protejează turiştii în caz de insolvenţă a agenţiilor

Ministrul Turismului, Mircea -Titus Dobre, a declaratcă anul acesta se va decide care va fi forma prin care agenţiile de turism îşi vor proteja clienţii în caz de insolvenţă şi faliment, după ce poliţele de asigurare s-au dovedit a nu fi suficiente în astfel de situaţii.

“Trebuie să modificăm legislaţia fiindcă avem o directivă europeană, care prevede foarte clar ce se întâmplă în zona agenţiilor de turism, în caz de insolvenţă sau faliment. Însă trebuie să vorbim şi despre insolvabilitate. Este o discuţie pe care trebuie să o avem, în special, cu cei din patronate, cu cei care reprezintă agenţiile de turism din România, nu numai cele mari, dar şi cele mici. Trebuie să găsim cea mai bună şi mai corectă soluţie fiindcă putem să discutăm despre fond de garantare, de fond fiduciar, de poliţă de asigurare, despre depozite bancare şi despre orice instrument financiar”, a declarat, pentru MEDIAFAX, ministrul Turismului.

Acesta spune că măsurile trebuiesc luate în acest an deoarece trebuie transpusă directive europeană ce reglementează activitatea din turism.

“În momentul în care vin să-şi ia licenţa, trebuie să ştim foarte sigur dacă sunt solvabili. De exemplu, dacă discutăm despre agenţia Funtrip, care nu şi-a onorat contracte faţă de turişti, în valoare de peste 200.000 de euro, ei au avut o poliţă de 50.000 de dolari. Asta înseamnă că au lăsat peste 150.000 de euro neacoperiţi. Şi ar trebui să ne gândim dacă poliţa de asigurare mai reprezintă un succes în această zonă? Ar trebui să discutăm, mai ales că este vorba despre o directive europeană pe care trebuie să o închidem până la sfârşiul anului”, a spus Dobre.

Tags: , , , ,
rubber stamp with inscription INSOLVENT

Peste 100.000 de companii au intrat în insolvență în ultimii 5 ani. Care este impactul

România a avut 105.545 companii care au intrat în insolvență între 2011-2015, însemnând o medie anuală de aproximativ 20.000 de companii insolvente. Volumul este foarte mare, în condițiile în care reprezintă aproximativ 16% din totalul companiilor înregistrate în România și respectiv un sfert din totalul firmelor active (care cu venituri). Nu doar numărul companiilor insolvente din intervalul analizat este foarte mare, ci și dimensiunea acestora. 2.933 dintre companiile insolvente în intervalul analizat aveau o cifră de afaceri peste 1 MIL EUR, în condițiile în care media companiilor active la nivel național pe acest segment de venituri a fost de 23.455. Mediul de afaceri din România a pierdut în ultimii cinci ani aproximativ 13% dintre companiile cu venituri mari.

 Comparând cifrele cu cele înregistrate la nivel regional sau în țările mai dezvoltate, observăm că fenomenul insolvențelor a fost exploatat în sens negativ, companiile cu probleme financiare abuzând de un cadru legislativ șubred și foarte protector cu partea debitoare.

Media incidenței insolvențelor la 1.000 de companii active în cazul României între 2011-2015 a fost de 40 companii insolvente, de aproape 4 ori peste nivelul Europei Centrale și de Est, în condițiile în care România a fost tot timpul în primele trei țări din regiune din acest punct de vedere. Mai mult, ponderea companiilor insolvente pentru care s-a deschis procedura de insolvență la cererea debitorului a crescut de la aproximativ 30% în 2008 (nivel anterior crizei financiare), până la aproape 55% în  2015. Doar 2%-3% dintre companiile insolvente din România se reorganizează cu succes, de aproape zece ori mai puțin decât media țărilor dezvoltate din UE.

Începând cu anul 2014, numărul insolvențelor nou deschise a scăzut pe fondul intrării în vigoare a noului cod privind deschiderea procedurii de insolvență: 28% în 2014, 50% în 2015, iar estimările Coface pentru 2016 indică o contracție a acestora cu încă 25%. Spre deosebire de anii anterior, anul curent este primul în care Coface observă o scădere a insolvențelor nou deschise cuplate cu o diminuare a riscului sistemic.

Pierderile financiare (datorii care depășesc nivelul activelor fixe) cauzate de firmele care au intrat în insolvență în primul semestru al anului curent au scăzut cu 56%, în timp ce pierderile sociale (numărul locurilor de muncă pierdute) s-au diminuat cu 12%. Îmbunătățirea disciplinei de plată în anul curent devine vizibilă la nivel național: valoarea instrumentelor refuzate la plată în primul semestru al anului curent a scăzut cu aproximativ 70%, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, de la 5,7 MLD RON la doar 1,7 MLD RON, în timp ce numărul SRL-urilor nou înregistrate în perioada analizată a crescut cu 26% (cel mai ridicat nivel după 2010).

Impactul insolvențelor în economie, în 2011 – 2015

Totuși, nivelul foarte ridicat al insolvențelor din ultimii cinci ani (2011-2015) a lăsat urme adânci în economia națională și în mediul de afaceri, acestea din urmă putând fi evaluate din mai multe puncte de vedere:

Plafonarea creșterii economice: conform estimărilor Comisiei Europene, nivelul PIB potențial al României pentru 2011-2015 a avut o medie de 3%, semnificativ sub nivelul de 5% înregistrat înaintea impactului crizei financiare. Factorii cheie care au contribuit la această contracție au fost reducerea investițiilor străine directe și absorbția modestă a fondurilor europene (elemente esențiale pentru finanțarea formării brute de capital), nivelul scăzut al productivității și sporului negativ în evoluția forței de muncă (pe fondul efectului de emigrare, din ce în ce mai vizibil în rândul populatței calificate). Firmele românesti care au intrat în insolvență în 2011-2015 au generat o cifră de afaceri totală de 92,5 MLD RON, respectiv 9% din cifra de afaceri medie înregistrată de toate companiile din România în intervalul respectiv.

Productivitatea foarte scăzută a companiilor respective, pe fondul unor investiții ineficiente sau cu o finanțare nesustenabilă a formării brute de capital, a contribuit negativ la valoarea adăugată de la nivel national, deci la nivelul PIB.

Pentru a simula impactul companiilor insolvente asupra nivelului PIB potențial, numărul companiilor din România care au intrat în insolvență în 2011 – 2015 a fost redus cu 75% (pentru egalizarea cu media din ECE), iar pentru companiile respective a fost simulat un nivel al valorii adăugate egal cu cel înregistrat de companiile active. Calculele interne Coface indică o creștere cu aproximativ 75% a nivelului potențial al PIB pentru 2011 – 2015, de la 3% la aproape 5,2%, simulând o creștere a productivității medii în rândul companiilor care au intrat în insolvență în perioada analizată, ajustând în același timp numărul acestora la un nivel acceptabil (media înregistrată îîn ECE);

Reducerea deficitului bugetar prin creșterea veniturilor fiscale alimentate de contribuțiile sociale suplimentare: companiile care au intrat în insolvență între 2011-2015 avea 451.956 de salariați, respectiv 11% din totalul locurilor de muncă raportate de toate companiile active. În condițiile în care doar 2% dintre companiile insolvente se reorganizează cu succes, putem aprecia că majoritatea acestor locuri de muncă au fost desființate. Mai mult, având în vedere că firmele românești care își întrerup activitatea au o durată medie de viață de 11 ani și sunt de două ori mai multe decât nivelul companiilor nou înmatriculate, este greu de crezut că firmele nou înființate pot absorbi o parte importantă a celor peste 450.000 de salariați care și-au pierdut locurile de muncă din cauza insolvenței angajatorului. Dacă ne gândim că nivelul șomajului raportat de INS pentru România în 2011-2015 a fost relativ stabil, înseamnă că o parte dintre acești salariați s-au angajat la alte companii, însă majoritatea acestora probabil că a emigrat în străinatate, în căutarea unui loc de muncă. Totalul veniturilor fiscale generate de impozitele pe salarii și de contribuțiile sociale pentru 2015 a fost de 26,6 MLD RON, declarațiile financiare ale companiile care au intrat în insolvență în perioada 2011-2015 indică un impact negativ în veniturile fiscale de aproximativ 3 MLD RON, ceea ce reprezintă aproximativ 29% din totalul deficitului bugetar din 2015, respectiv 10,3 MLD RON;

Pierderile cauzate creditorilor: declarațiile financiare ale companiile care au intrat în insolvență între 2011-2015 indică un nivel total al datoriilor acumulate în bilanț de 127,5 MLD RON, respectiv 15% din totalul datoriilor aferente tuturor companiilor din România. Dintre toți creditorii firmelor insolvente, furnizorii au înregistrat cele mai mari pierderi, în condițiile în care aceștia concentrau 47% din totalul datoriilor, respectiv 60 MLD RON. În acest clasament, următorii creditori care au pierdut sunt instituțiile de credit (bănci, IFN, companii de leasing), care raportau 36 MLD RON datorii în bilanțul companiilor insolvente, respectiv 28% din totalul datoriilor, fiind urmate de autoritățile statului, cu 26 MLD RON și o pondere de 20% în totalul datoriilor firmelor insolvente. Doar 6 MLD RON, respectiv 5% din totalul datoriilor, au fost atrase de firmele insolvente de la entități afiliate.

Faptul că furnizorii au înregistrat cele mai mari pierderi din cauza companiilor care au intrat în insolvență în perioada 2011-2015 nu este o întâmplare. Pe fondul condițiilor de finanțare bancară din ce în ce mai exigente începând din 2009, firmele private au fost nevoite să apeleze din ce în ce mai mult la creditul furnizor. Riscul de neplată a fost amplificat în perioada 2008 – 2013, deoarece:

  • Fenomenul a fost unul generalizat, foarte multe companii promovând același comportament în aceeași perioadă;
  • Fenomenul a fost amplificat pe lanțul comercial, pe măsură ce solicitările de extindere a termenelor de plată/ încasare înaintau pe lanțul furnizor. Termenul mediu de încasare a creanțelor înregistrat de companiile românești a crescut de la 60 de zile în 2008 la 104 zile în 2015;
  • Fenomentul a creat o creștere a interdependenței între companii, din ce în ce mai multe firme semnalând incapacitatea temporară de plată pe fondul neîncasării creanțelor de la clienții importanți;
  • Durata de transformare a veniturilor din încasări a crescut, în timp ce presiunea de concretizare a cheltuielilor în plăți a crescut, de asemenea, amplificând presiunea asupra lichidităților companiilor.

În acest context, companiile mari și foarte mari au jucat progresiv un rol din ce în ce mai semnificativ de “bănci comerciale” pentru clienții acestora, preferând să accepte termene de încasare extinse.

IMM-urile au transferat în perioada post-criză o parte  semnificativă a creditului bancar către cel comercial (credit furnizor), acest lucru fiind de natură să intensifice relațiile intre companiile private, care au început să îmbrace o formă financiară semnificativă, nu doar una cu caracter comercial. Pe fondul acestor modificări structurale din economie, efectul de contagiune și propagare a unor șocuri negative este mult mai rapid în prezent.

“În ultimii cinci ani, mai exact în perioada 2011-2015, am observat un abuz al companiilor din România în exploatarea unui cadru juridic șubred, fructificând astfel lacunele unei proceduri a insolvenței foarte protectoare pentru partea debitoare. În ultimii cinci ani, România a înregistrat peste 100.000 de companii insolvente, cu o incidență la 1.000 de companii active de patru ori peste media din Europa Centrală și de Est și un procent al reorganizării reușite de maximum 3%, acesta din urmă fiind de zece ori sub media din țările dezvoltate ale UE. Numărul foarte ridicat și calibrul mare al companiilor insolvente au plafonat nivelul creșterii economice la o medie de 3%, comparativ cu 5,25% dacă fenomenul insolvențelor din România ar fi fost aliniat la media din regiune. Aproximativ o treime din deficitul bugetar putea fi finanțat prin venituri fiscale pierdute, iar creditorii din economie au înregistrat pierderi record de 127 MLD RON, cei mai mari pierdanți fiind furnizorii privati, cu o pondere de 47% în totalul datoriilor raportate de firmele insolvente. Având în vedere impactul major generat în economie, Coface va analiza în perioada următoare cele mai mari 100 de companii care au intrat în insolvență în ultimii cinci ani, pentru a înțelege mai bine greșelile comune ale acestora precum și structura de acționariat din perspectiva țării de proveniență și a companiilor afiliate”, a declarat Iancu Guda, Services Director Coface CMS.

 

Tags: , , , ,
Ambient_Sibiu1

Ambient și-a cerut insolvența

Compania de bricolaj şi distribuţie de materiale de construcţii Ambient a depus la Tribunalul Sibiu o cerere de intrare în insolvenţă cu opţiunea de reorganizare.

“Modul în care a evoluat în ultimii ani sectorul construcţiilor şi al comerţului cu materiale de construcţii a arătat că piaţă autohtonă rămâne în continuare una dificilă, o piaţă în care doar firmele care în ultimii ani au adoptat măsuri de consolidare şi eficientizare a afacerii au reuşit să treacă peste dificultăţile acestei perioade”, se arată într-un comunicat transmis de companie, citat de Mediafax.

Ambient notează că în procesul de restructurare financiară şi reconturare a business-ului din ultimii patru ani, derulat sub coordonarea firmelor specializate de consultanţă, nu a reuşit atragerea fondurilor necesare finanţării capitalului de lucru.

“În acest context s-a reconsiderat posibilitatea continuării activităţii pe actuala structură a canalelor de vânzare ale companiei, respectiv canalul de retail în magazine proprii şi închiriate şi canalul clienţi profesionali reprezentat de dezvoltatori, constructori, dar şi recomercianti”, notează Ambient.

Procedura reorganizării judiciare s-a demarat la cererea companiei, pentru protejarea patrimoniului societăţii prin implementarea unui cadru unitar şi eficient de derulare a activităţii şi având scopul în continuitatea afacerii prin menţinerea întregului portofoliu de clienţi.

Cifra de afaceri a Ambient a scăzut cu 20,7% anul trecut, de la 627,5 milioane lei în 2013 la 497,7 milioane lei, iar compania a trecut pe pierdere, cu un rezultat negativ de 32,3 milioane lei, comparativ cu un profit de 37,4 milioane lei în anul anterior, potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

Ambient a avut anul trecut un număr mediu de 1.276 angajaţi.

Compania concurează pe piaţa locală pe piaţa românească cu retaileri precum Kingfisher, bauMax, Dedeman, Hornbach, Mr. Bricolage, Praktiker şi Leroy Merlin. Ambient operează o reţea de 12 unităţi, concentrată în zona Transilvaniei. În Cluj, compania e prezentă în cartierul Someșeni. Singura prezenţă în afara Transilvaniei este un depozit la Râmnicu Vâlcea.

(sursa foto: infoconstruct.ro)

Tags: , , ,