Tag Archives: INS

locuri-de-munca5

În ce domenii se găsesc cele mai multe locuri de muncă vacante

Numărul de locuri de muncă vacante din economie, un indicator al deficitului de forţă de muncă la nivel naţional, a scăzut în al patrulea trimestru al anului trecut cu 9,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, la 54.700, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În trimestrul al patrulea din 2017, rata locurilor de muncă vacante a fost de 1,13%, în scădere cu 0,09 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent.

”Numărul locurilor de muncă vacante a fost de 54.700, în scădere cu 4.200 locuri de muncă vacante faţă de trimestrul anterior. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2016, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,16 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 6.000”, se arată în comunicat.

În ultimul trimestru din 2017, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică şi alte activităţi de servicii (2,52% pentru fiecare în parte), urmate de sănătate şi asistenţă socială (2,40%).

În industria prelucrătoare s-a concentrat peste o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (14.600 locuri vacante), iar rata a fost de 1,23%.

”Sectorul bugetar a însumat peste 31% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 8.000 locuri vacante se regăsesc în sănătate şi asistenţă socială, 6.800 locuri vacante în administraţia publică, respectiv 2.400 locuri vacante în învăţământ. La polul opus, cele mai mici valori atât ale ratei cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă (0,16%, respectiv 100 locuri vacante)”, se arată în comunicat.

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cea mai mare diminuare atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante s-a înregistrat în administraţia publică (-1,49 puncte procentuale, respectiv -3.700 locuri vacante), ca urmare a aplicării prevederilor legale în vigoare, respectiv în sănătate şi asistenţă socială (-0,64 puncte procentuale, respectiv -1.800 locuri vacante).

”La polul opus, cu cele mai relevante creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit activităţile de intermedieri financiare şi asigurări (+0,42 puncte procentuale), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+0,22 puncte procentuale), respectiv transport şi depozitare (+0,21 puncte procentuale)”, se arată în comunicat.

Numărul de locuri de muncă vacante a scăzut după 2008, când s-a înregistrat o rată maximă, de 1,94%, şi un număr maxim,de peste 100.000, până în 2010, când s-a atins un nivel minim, de 0,59%. Ulterior, rata locurilor de muncă neocupate a crescut constant până în prezent.

viewscnt

Tags: , , ,
aeroport cluj

Clujul atrage tot mai mulţi turişti, dar nu este încă în topul destinaţiilor româneşti

Judetul Cluj atrage tot mai multi turisti an de an, si asta si datorita evenimentelor precum festivalele Untold sau Electric Castle. In Cluj au fost in primele unsprezece luni ale anului trecut aproape 600.000 de turisti, dintre care 128.000 straini, conform INS. 

Cu toate acestea, Clujul are inca de asteptat sa intre in topul oraselor care atrag cei mai multi turisti.

Brasovul este al doilea centru de atractie a turistilor straini, dupa Bucuresti. Potrivit datelor Institutului National de Statistica, in primele 11 luni ale anului trecut, Brasovul a atras 190.360 de turisti din strainatate, 17% din totalul de 1,137 milioane de turisti cazati in hotelurile si pensiunile brasovene in perioada analizata.

Sibiul, care se afla pe locul trei in topul vizitatorilor straini, a atras doar 157.092 de turisti, 30% din totalul de 518.494 de turisti. Interesant este ca Bucurestiul atrage mai multi turisti straini decat romani. Cei 1,120 milioane de turisti cazati in capitala reprezinta 59% din totalul de 1,895 milioane de turisti atrasi. Practic, putem spune ca Brasovul a atras in perioada analizata mai multi turisti romani decat Bucurestiul – 947.354 de turisti autohtoni la Brasov fata de 774.978 in Bucuresti.

Bucurestiul si Brasovul atrag impreuna 50% din turistii straini din Romania, mai releva studiul.

Harta numarului de turisti straini in fiecare judet este aproape identica cu harta dezvoltarii economice a zonelor din Romania, in conditiile in care vizitatorii de peste hotare reprezinta de multe ori oameni de afaceri. Pentru majoritatea hotelurilor din orasele mari din Romania, turismul de business reprezinta mai mult de jumatate din rulaje. La polul opus, stau judete precum Teleorman, Vrancea sau Giurgiu, care au beneficiat cu putine investitii straine comparativ cu judete precum Timis, Cluj, Iasi sau Sibiu.

In plus, nivelul dezvoltarii turismului din unele judete a fost determinat si de infrastructura hoteliera si de atractiile turistice din aceste zone.

Capitala are cea mai dezvoltata infrastructura hoteliera, capacitatea de cazare fiind de 11.000 de camere in hoteluri, dintre care jumatate sunt clasificate la patru stele. Tot in Bucuresti sunt si cele mai multe hoteluri de cinci stele, 11 unitati, cu aproape 1.930 de camere si circa 3.800 de locuri de cazare (paturi).

Daca in Capitala cei mai multi straini ajung in interes de afaceri, in alte zone, precum judetele Brasov, Cluj, Sibiu sau Timis, vin din ce in ce mai multi straini pentru leisure (vacante), potrivit jucatorilor locali.

Desi orasele din tara au atras mai multi straini in primele zece luni si respectiv ultimii ani, Romania inca este codasa in UE la atragerea de turisti straini, fiind deficitara promovarea in strainatate si pozitionarea ca destinatie pe harta europeana. Nici infrastructura de cazare nu este foarte bine dezvoltata, in orasele mari fiind prezente doar cateva unitati de cinci stele si foarte putine hoteluri sub branduri internationale.

La nivel national functioneaza in total 1.577 de hoteluri, cu o capacitate de cazare de aproximativ 190.000 de paturi. In total, sunt 7.905 de unitati de cazare in Romania, scrie turism.bzi.ro

Tags: , , , ,
masini_trafic (1)

Creştere a comerţului cu autovehicule şi motociclete

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a crescut în primele 11 luni din 2017 comparativ cu perioada similară a anului 2016, atât ca serie brută cu 11,5% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 12,3%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, date luni publicităţii.

Volumul cifrei de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei a crescut, în aceeaşi perioadă, atât ca serie brută cu 15,1% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 14,1%.

Conform INS, în primele 11 luni din 2017, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, a crescut datorită majorărilor înregistrate la comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente, întreţinerea şi repararea motocicletelor (+51,3%), întreţinerea şi repararea autovehiculelor (+24,3%), comerţul cu autovehicule (+10,6%) şi la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (+7,7%).

Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie brută, a crescut datorită activităţilor de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (+22,4%), activităţilor hotelurilor şi restaurantelor (+14,4%), activităţilor agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (+9,8%) şi de la cele de spălare, curăţare şi vopsirea textilelor şi blănurilor (+8,5%). Serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare au scăzut cu 18,3%.

În luna noiembrie 2017, comparativ cu noiembrie 2016, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, s-a majorat cu 9,8% datorată creşterilor înregistrate la comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (+109,5%), activităţile de întreţinere şi repararea autovehiculelor (+14,7%), comerţul cu autovehicule (+11,9%) şi la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (+4%).

Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a înregistrat o creştere cu 9,6% faţă de noiembrie 2016.

Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie brută, a înregistrat o cifră de afaceri cu 18,3% mai mare comparativ cu luna noiembrie 2016, provenită de la activităţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (+41%), activităţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (+15,2%) şi de la activităţile hotelurilor şi restaurantelor (+11%). Scăderi au înregistrat serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (-28,9%) şi activităţile de spălare, curăţare şi vopsirea textilelor şi blănurilor (-1,3%).

Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna noiembrie 2017 a crescut cu 18,5% comparativ cu luna noiembrie 2016.

În luna noiembrie 2017 comparativ cu luna precedentă, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, s-a micşorat cu 2% din cauza scăderilor înregistrate la activităţile de întreţinere şi repararea autovehiculelor (-4,2%), comerţul cu autovehicule (-2,2%) şi la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (-0,7%). Comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente şi întreţinerea şi repararea motocicletelor a crescut cu 7,1%.

Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a înregistrat o scădere cu 0,3%.

În ceea ce priveşte serviciile de piaţă prestate populaţiei, serie brută, în luna noiembrie 2017, faţă de luna precedentă, volumul cifrei de afaceri a înregistrat o scădere cu 6,7% cauzată de scăderile înregistrate la activităţile hotelurilor şi restaurantelor (-9,9%), activităţile de spălare, curăţarea şi vopsirea textilelor şi blănurilor (-9,9%), activităţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (-7,1%), serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (-1,5%) şi la activităţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (- 0,7%).

Volumul cifrei de afaceri, pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a scăzut cu 1,3%

Tags: , , ,
constructii august

Construcţia de locuinţe, segment în creştere

Lucrările de construcţii au înregistrat în luna noiembrie a anului trecut o scădere cu 4,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, afectate de declinul lucrărilor de infrastructură şi de construcţii nerezidenţiale, în timp ce construcţia de locuinţe a avansat semnificativ, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În octombrie, lucrările de construcţii au scăzut cu 13,4% faţă de luna octombrie a anului anterior.

În noiembrie, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile nerezidenţiale şi la construcţiile inginereşti.

”Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile nerezidenţiale cu 11,8% şi la construcţiile inginereşti cu 8,3%. Creştere a fost la clădirile rezidenţiale cu 23,4%”, se arată în comunicatul INS.

Pe elemente de structură s-a înregistrat o scădere la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 38,1%. Lucrările de construcţii noi şi lucrările de reparaţii capitale au crescut cu 10,2%, respectiv cu 1,7%.

În primele 11 luni ale anului trecut, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut pe total ca serie brută cu 6,9%.

”Pe elemente de structură au avut loc scăderi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 25,1% şi la lucrările de reparaţii capitale cu 19,9%. Lucrările de construcţii noi au crescut cu 2,8%. Pe obiecte de construcţii au avut loc scăderi la construcţiile inginereşti cu 23,2% şi la clădirile nerezidenţiale cu 14,1%. Clădirile rezidenţiale au crescut cu 68,7%”, se arată în comunicat.

În 2016, lucrările de construcţii au scăzut cu 4,8% faţă de anul precedent, după un avans de 10,4% în 2015.

Tags: , , ,
crestere-economica-economie

Creşterea economiei României în 2017 (ANALIZĂ)

Produsul intern brut al României a înregistrat în trimestrul al treilea din 2017 o creştere cu 8,8% pe seria brută şi cu 8,6% pe seria ajustată sezonier, raportat la perioada similară din 2016, iar la nouă luni a urcat cu 7%, pe seria brută şi cu 6,9% pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii (2) ale Institutului Naţional de Statistică, date vineri publicităţii.

Comparativ cu trimestrul II din 2017, PIB a fost, în termeni reali, mai mare cu 2,6%, în trimestrul III 2017.

“Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul III 2017, nefiind însă, înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 304 din 5 decembrie 2017″, precizează INS.

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2017 a fost de 216,886 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,6% faţă de trimestrul II 2017 şi cu 8,6% faţă de trimestrul III 2016.

Tot pe date ajustate sezonier, PIB estimat pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2017 a fost de 630,486 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 6,9% faţă de intervalul de timp similar din 2016.

Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2017 a fost de 236,740 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 8,8% faţă de trimestrul III 2016, iar pentru perioada 1.I – 30.IX 2017 a fost de 598,461 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 7,0% faţă de perioada 1.I – 30.IX 2016.

În ceea ce priveşte contribuţia categoriilor de resurse şi de utilizări la modificarea Produsului intern brut, INS precizează că dinamica PIB In trimestrul III 2017 nu s-a modificat în varianta provizorie (2), comparativ cu varianta provizorie (1), iar volumul valorii adăugate brute s-a majorat cu 0,1 puncte procentuale, modificări mai importante fiind înregistrate în: construcţii (+0,2 puncte procentuale), de la 99% la 99,2%; informaţii şi comunicaţii (+0,3 puncte procentuale), de la 106,8% la 107,1%.

“Volumul şi contribuţia impozitelor nete pe produs la creşterea PIB s-au redus cu 0,8, respectiv cu 0,2 puncte procentuale”, spune INS.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări semnificative ale contribuţiei la creşterea PIB în trimestrul III 2017, între cele două estimări, au înregistrat: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, de la +7,9% la +7,7%, ca urmare a scăderii volumului său de la 113,3% la 112,8%; cheltuiala pentru consumul final al administraţiilor publice, de la +0,4% la +1,2%, ca urmare a majorării volumului său de la 103,1% la 109,4%; formarea brută de capital fix, de la +2,4% la +2,1%, ca urmare a reducerii volumului său de la 108,8% la 108,0%; exportul de bunuri şi servicii de la +3,1% la +3,7%, ca urmare a creşterii volumului său de la 108,1% la 109,5% şi importul de bunuri şi servicii, de la +4,3% la +4,7%, ca urmare a creşterii volumului său de la 110,9% la 111,8%.

Banca Mondială a anunţat, în urmă cu două zile, că se aşteaptă ca România să raporteze pentru 2017 o creştere a PIB-ului de 6,4%, faţă de 4,4%, previzionată în iunie.

În noiembrie, Comisia Naţională de Prognoză a revizuit în sus estimările privind creşterea economică a României în 2017, la 6,1%, de la 5,6% cât preconizase anterior. Conform Prognozei de toamnă, Produsul Intern Brut se va situa la 842,5 miliarde de lei anul acesta, faţă de 837,1 miliarde lei estimarea din varianta preliminară a prognozei de toamnă.

Şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit de la 4,2% la 5,5%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2017, în raportul “World Economic Outlook”, publicat pe 10 octombrie.

Tags: , , , , ,
cumparaturi-supermarket_600x400

Salariaţii şi preţurile în primele două luni din 2018

Managerii consultaţi de Institutul Naţional de Statistică (INS) anticipează, pentru perioada ianuarie-februarie, stabilitatea activităţii în industrie, comerţ şi servicii, creşterea numărului de salariaţi în comerţ şi servicii şi creşterea preţurilor în industrie, construcţii şi servicii.

„În cadrul anchetei de conjunctură din luna decembrie 2017, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, relativă stabilitate a volumului producţiei. Pentru activitatea de fabricare a altor mijloace de transport se estimează tendinţă de creştere”, se arată într-un comunicat transmis joi de INS.

Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni. Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -2% pe total industrie prelucrătoare.

Potrivit estimărilor din luna decembrie 2017, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni, o „scădere a volumului producţiei”. Managerii estimează, de asemenea, o „scădere a numărului de salariaţi”. Iar în ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează o „creştere moderată a acestora”, mai arată INS.

În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat o tendinţă de relativă stabilitate a activităţii economice. Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra scădere moderată. Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni o „creştere moderată a numărului de salariaţi, dar şi o „creştere a preţurilor de vânzare cu amănuntul”.

Potrivit INS, conform estimărilor din luna decembrie 2017, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte o relativă stabilitate în următoarele trei luni. „În sectorul de servicii se estimează creştere moderată a numărului de salariaţi”.

Conform opiniei managerilor, „preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor din servicii vor avea o tendinţă de creştere moderată”, mai arată INS.

Citeşte şi :

 

Tags: , , ,
crestere-economica-economie

INS a revizuit în sus creşterea economică pentru anul 2016

Institutul Naţional de Statistică (INS) a revizuit în sus creşterea economică pentru anul 2016, la 4,8%, cu 0,1% peste varianta provizorie, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei.

Produsul intern brut estimat pentru anul 2016, pe date semidefinitive, a fost de peste 762,341 miliarde lei preţuri curente.

”În anul 2016, modificări mai importante ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat industria, de la +0,4% la +1,3%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu +3,5 puncte procentuale (de la 101,8% la 105,3%), construcţiile, de la +0,1% la +0,7%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu +10,9 puncte procentuale (de la 101,8% la 112,7%) şi activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport, de la +0,5% la +0,1%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu -7,0 puncte procentuale (de la 107,9% la 100,9%)”, informează INS.

Pe categorii de utilizări, în anul 2016, modificări mai importante ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, de la +4,6% la +4,8%, ca urmare a majorării volumului său cu 0,4 puncte procentuale (de la 107,5% la 107,9%) şi formarea brută de capital fix, de la -0,8% la -0,5%, ca urmare a modificării volumului său cu +1,3 puncte procentuale (de la 96,7% la 98%).

Tags: , , , ,
bani_salariu_60222100

Românii bogați au avut venituri de 7,2 ori mai mari decât cei săraci

Persoanele din gospodăriile considerate bogate au obținut venituri de 7,2 ori mai mari decât cele din gospodăriile sărace, se arată într-o publicație a Institutului Național de Statistică (INS). 

‘În anul 2016, persoanele din gospodăriile considerate bogate au obținut un volum total de venituri de 7,2 ori mai mare decât persoanele din gospodăriile considerate sărace. Indicele inegalității veniturilor a avut o creștere accelerată până în anul 2015, când a atins și maximul perioadei (8,3%), însă în 2016 a scăzut la valoarea atinsă și în 2014. Cum era de așteptat, inegalitate mai mare a veniturilor bănești disponibile se înregistrează la persoanele cu vârsta sub 65 de ani, față de cele cu vârsta peste 65 de ani care sunt dependente numai de venituri din transferuri sociale’, se arată în document.

Conform sursei citate, în anul 2016, deficitul median relativ a fost de 36,2%, adică se poate spune că persoanele sărace au avut în medie un venit bănesc disponibil care a reprezentat 63,8% din valoarea pragului de sărăcie stabilit pentru acest an.

‘Pe ansamblu, deficitul median relativ este mai crescut la bărbați decât la femei, ceea ce înseamnă că persoanele sărace de sex feminin se situează la o distanță relativ mai mică față de pragul de sărăcie. În anul 2016, această diferență s-a accentuat cu 2,6 puncte procentuale (37,6% la masculin față de 34,8% la feminin). Deficitul median relativ de venituri cu care se confruntă populația săracă a avut un trend crescător din 2013 până în 2015 (de la 33,6% până la 38,2%), în 2016 scăzând ușor la 36,2%’, precizează INS.

Deficitul median relativ este un indicator de profunzime a sărăciei, care semnifică ‘distanța’ la care se află venitul unei persoane sărace până la nivelul pragului, de la care persoana ar înceta să mai fie considerată săracă, calculat ca procent din pragul de sărăcie.

 

Tags: , , , , ,
crestere-economica-shutterstock

Rata anuală a inflaţiei a urcat în septembrie la 1,8%, nivel maxim al ultimilor patru ani

Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a urcat în luna septembrie la 1,77%, cel mai înalt nivel din noiembrie 2013, când a fost 1,83%, în condiţiile în care carburanţii s-a scumpit cu 2,19%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În luna august, rata anuală a inflaţiei a fost de 1,2%.

Datele INS arată că preţurile de consum au crescut în septembrie, în medie, cu 0,5% comparativ cu luna august.

Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 0,54%, în medie, faţă de luna august, preţurile mărfurilor nealimentare au urcat tot cu 0,54%, iar preţurile serviciilor au crescut cu 0,32%.

Comparativ cu septembrie 2016, preţurile alimentelor au crescut în a noua lună a acestui an cu 2,74%, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 1,89%, iar preţurile serviciilor au coborât cu 0,16%.

Faţă de luna august, cele mai mari creşteri de preţuri s-au înregistrat, în a noua lună a acestui an, la alte legume şi conserve de legume (5,11%), ouă (4,16%) şi combustibili (2,19%).

Scumpirea carburanţilor a avut un impact semnificativ asupra tuturor preţurilor, analiştii economici avertizând asupra unei creşteri importante în cazul tuturor mărfurilor.

Guvernul a aprobat, în şedinţa din 30 august, majorarea accizelor la carburanţi în două etape – de la 15 septembrie şi 1 octombrie.

Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, anunţa că majorarea accizei va genera o scumpire de câte 0,16 lei/litru pentru toate tipurile de carburanţi – benzină cu plumb, fără plumb şi motorină.

Cele mai mari ieftiniri s-au înregistrat în septembrie, faţă de august, la cartofi (-7,93%), transportul aerian (-1,47%) şi fructe proaspete (-1,42%).

La finalul anului 2016, rata anuală a inflaţiei a fost de -0,5%, fiind al doilea an la rând în care rata anuală a inflaţiei a înregistrat valori negative.

În ultima prognoză, publicată în august, Banca Naţională a României (BNR) estimează că rata anuală a inflaţiei va ajunge la 1,9% la finalul acestui an, în intervalul ţintit de banca centrală, de 2,5%, plus/minus 1% (1,5%-3,5%).

Tags: , , ,
lei-ron-bani

Câştigul mediu net a scăzut în august

Câştigul salarial mediu nominal net a fost în luna august de 2.364 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 27 lei (-1,1%), arată datele publicate luni de Institulul Naţional de Statistică (INS).

În luna iulie, câştigul salarial mediu nominal net a fost de 2.391 lei, în creştere faţă de luna august cu 11 lei (+0,5%).

În august, scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea în luna iulie de premii ocazionale (inclusiv premii trimestriale, anuale, de vacanţă ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou).

”În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (-2,3%) ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare, respectiv în sănătate şi asistenţă socială (-0,6%). Câştigul salarial mediu net a crescut uşor în administraţia publică (+0,7%) comparativ cu luna precedentă”, se arată în comunicat.

În august, valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), 5930 lei, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1406 lei).

Comparativ cu luna august a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 13,9%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 112,6%.

Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 178,3%, cu 1,7 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna iulie 2017.

 

Tags: , , , ,
poza-3-oameni-cluj

INS: Cheltuielile populaţiei au reprezentat 84% din venituri

Cheltuielile totale ale populaţiei, au fost, în al doilea trimestru din 2017, în medie, de aproape 2.800 de lei lunar pe gospodărie, peste 1.000 de lei pe persoană, şi au reprezentat 84% din nivelul veniturilor totale, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică.

Veniturile totale medii lunare au reprezentat în trimestrul al doilea din 2017, în termeni nominali, 3.329 de lei pe gospodărie şi 1.264 de lei pe persoană.

Cheltuielile totale ale populaţiei, au fost, în perioada aprilie-iunie din 2017, în medie, de 2.797 de lei lunar pe gospodărie (1.062 de lei pe persoană) şi au reprezentat 84,0% din nivelul veniturilor totale.

Veniturile băneşti au fost, în medie, de 3.011 lei lunar pe gospodărie (1.143 de lei pe persoană), iar veniturile în natură de 319 lei lunar pe gospodărie (121 lei pe persoană).

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (61,2% din veniturile totale ale gospodăriilor).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (21,7%), veniturile din agricultură (2,3%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,3%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,4%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (9,6%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (8,2%).

Mediul de rezidenţă influenţează diferenţele de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban şi mediul rural, precizează INS.

Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).

Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei, doar 0,6%.

Mediul de rezidenţă determină unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum, menţionează sursa citată.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în perioada aprilie-iunie, în medie, 35,8% din consumul gospodăriilor.

Tags: , , , ,
constructii

Şantierul imobiliar Nord-Vest, pe minus în primele 10 luni ale lui 2017

Numărul de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale a crescut cu 6,2% în primele zece luni din 2017, față de aceeași perioadă a anului precedent, până la 27.605, cele mai multe fiind în regiunea Nord-Est (+683), se arată într-un comunicat de presă al Institutului Național de Statistică (INS).

În perioada menționată, creșterea numărului de autorizații de construire s-a reflectat în regiunile de dezvoltare: Nord-Est (+683 autorizații), București-Ilfov (+680), Centru (+292), Sud-Est (+177) și Sud-Vest Oltenia (+120) și Vest (28).

Scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord-Vest (-325 autorizații) și Sud-Muntenia (-36).

În luna august 2017, față de aceeași lună a anului precedent, se remarcă, conform INS, o creștere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale în regiunile de dezvoltare București-Ilfov (+340 autorizații), Nord-Est (+145), Vest (+100) și Sud-Est (+33). Scăderi s-au înregistrat în regiunile Nord-Vest (-143 autorizații), Sud-Muntenia (-24), Sud-Vest Oltenia și Centru (-3 fiecare).

În luna august 2017 s-au eliberat 4.415 autorizații pentru construirea de clădiri rezidențiale, din care 62,8% sunt pentru zona rurală.

Distribuția în profil regional evidențiază o creștere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale față de luna iulie 2017, în regiunile Nord-Est (+133 autorizații), București-Ilfov (+83) și Nord-Vest (+78). Scăderi s-au înregistrat în regiunile Centru (-92 autorizații), Sud-Muntenia (-23), Sud-Est (-19), Sud-Vest Oltenia (-18) și Vest (-9).

Tags: , , ,
vanzare-apartament-2-camere-finisat-in-buna-ziua-cluj-86652

Numărul de locuințe date în folosință a scăzut cu 4,7%, în primul semestru

Numărul de locuințe date în folosință a scăzut cu 4,7%, la 23.057, în primul semestru din acest an comparativ cu perioada similară din 2016, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Național de Statistică (INS) .

‘Pe medii de rezidență, în semestrul I 2017, cele mai multe locuințe au fost date în folosință în mediul urban, ca pondere reprezentând 57,6% din total. Repartiția pe surse de finanțare a locuințelor terminate relevă faptul că, în semestrul I 2017, față de semestrul I 2016, a scăzut numărul locuințelor realizate din fonduri private cu 1.619, în schimb a crescut numărul locuințelor realizate din fonduri publice cu 570′, se arată în document.

Distribuția în profil regional pune în evidență o scădere a numărului de locuințe terminate astfel: în Nord — Est (-443 locuințe), în Vest (-367), Sud-Est (-299), Nord — Vest (-172) și Sud — Vest Oltenia (-2).

O creștere a numărului de locuințe terminate s-a înregistrat în regiunile de dezvoltare Centru (+164 locuințe), București — Ilfov (+54) și Sud — Muntenia (+16).

În ceea ce privește cel de-al doilea trimestru din acest an, au fost date în folosință 12.974 locuințe, în creștere cu 347, față de același trimestru din 2016.

‘Pe medii de rezidență, în trimestrul II 2017, cele mai multe locuințe au fost construite în mediul urban (56,9%). Repartiția pe fonduri de finanțare a locuințelor terminate relevă faptul că, în trimestrul II 2017, față de trimestrul II 2016, numărul locuințelor terminate atât din fondurile publice cât și din cele private a crescut cu 319, respectiv cu 138′, menționează sursa citată.

Tags: , , , ,
crestere-economica-economie

INS a confirmat creşterea economică a României din trimestrul al doilea

Institutul Naţional de Statistică (INS) a confirmat, marţi, estimările publicate la jumătatea lunii august referitoare la rata de creştere a Produsului Intern Brut (PIB) din trimestrul al acestui an, la care au contribuit toate ramurile economice cu excepţia construcţiilor, industria având cel mai mare aport, de 1,7%.

În 16 august, primele estimări publicate de către INS indicau că PIB-ul, principalul indicator care măsoară dimensiunea unei economii, a urcat în trimestrul al doilea cu 5,9% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, pe serie brută, şi cu 1,6% faţă de trimestrul anterior.

În date ajustate sezonier, PIB-ul României a urcat cu 5,7% în al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă din 2016, după un avans de 5,7% în trimestrul I din 2017, de 5% în trimestrul IV din 2016 şi de 4,4% în al treilea trimestru al anului trecut.

Datele publicate marţi arată o valoare a PIB din trimestrul al doilea de 196,64 miliarde lei pe serie brută, şi de 207,63 miliarde lei pe seria ajustată.

Pe asamblul primului semestru, valoarea PIB a atins 360,85 miliarde lei pe serie brută şi 411,30 miliarde de lei pe seria ajustată.

În privinţa evoluţiei sectoarelor economice, patru dintre acestea au avut cea mai mare contribuţie la creşterea PIB, cea mai mare fiind cea a industriei, de 1,7%. Totodată, industria a avut o pondere de 23,3% la formarea PIB, în timp ce volumul activităţilor s-a majorat cu 7,3%.

Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transporturile şi depozitarea şi hotelurile şi restaurantele au contribuit cu 1,5% la creşterea economică, având o pondere de 19,5% la formarea PIB, în timp ce volumul de activitate s-a majorat cu 8,1%.

Pe locul al treilea s-a plasat domeniul Informaţiilor şi comunicaţiilor (+0,8%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (6,0%), dar  care a înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (12,7%).

Sectorul activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport au contribuit cu 0,7% la creşterea PIB, cu o pondere de 6,7% la formarea PIB şi o majorare a volumului de activitate s-a majorat cu 10,6%.

Contrucţiile au avut în schimb un impact negativ de 0,3% în PIB în trimestrul al doilea, iar la nivelul primului semestru de -0,2%.

Pe partea de utilizare a PIB, economia a fost susţinută în trimestrul al doilea, ca şi în primul trimestru, în principal de consum.

Astfel, volumul cheltuielilor pentru consum final ale gospodăriilor populaţiei s-a majorat cu 7,7%, contribuind cu 5,0% la creşterea PIB.

O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-0,7%), consecinţă a creşterii cu 8,7% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, de 10,0%.

Formarea brută de capital fix, un indicator al investiţiilor din economie, a avut o contribuţie de 0,6% la formarea PIB în trimestrul al doilea, iar la nivelul primului semestru de doar 0,2%. În primul trimestru, formarea brută de capital fix a scăzut cu 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În 2016, economia românească a crescut cu 4,8%, cel mai înalt ritm de după 2008. În 2015, economia românească a avansat cu 3,9%.

Pentru întregul an 2017, guvernul mizează pe o creştere economică de 5,2%, în timp ce instituţiile internaţionale şi cei mai mulţi analişti financiari estimează un ritm cuprins între 4% şi 5%. Premierul Mihai Tudose a declarat, luni, în Parlament, că cifrele prezentate de organismele interne şi internaţionale arată realitatea economică din România, el reafirmând că cifra de 5,2% anunţată ca creştere economică va fi depăşită.

Economia a primit mai mulţi stimuli salariali şi fiscali din partea guvernului în ultimii doi ani.  Măsurile au stimulat consumul şi creşterea economică, însă au generat dezechilibre externe importante, avertizează analiştii.

Astfel, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în 2016 un deficit de 4,1 miliarde euro,  de peste două ori mai mare faţă de 2015, în special ca urmare a deteriorării balanţei comerciale, care a continuat în prima jumătate a acestui an.

Tags: , , ,
Iancu Guda

“Daca suntem loviti de o noua criza internationala … cred ca vom gestiona situatia mult mai prost comparativ cu perioada 2008-2009.” Analiză realizată de Iancu Guda, Presedinte AAFBR si Lector IBR.

 

Mediul de afaceri in 2016 comparativ cu 2008 diferente majore care ne fac mai vulnerabili
 Tabloul macroeconomic din perioada recenta seamana izbitor de mult cu cel din anul 2008: crestere economica record alimentata de consum (care determina adancirea deficitului comercial, pe fondul avansului importurilor mai rapid decat cresterea exporturilor) si cresterea creditarii (care determina majorarea preturilor la imobiliare), majorarea deficitului fiscal (cauzat de, pe de o parte, performanta slaba a colectarii veniturilor fiscale care creeaza o fiscalizare redusa a cresterii economice, si, pe de alta parte, majorarile salariale si ajutoarele sociale oferite de  sectorul public). Poate singurele diferente notabile, in sens negativ, sunt datoria publica de doua ori mai mare in PIB (desi la un nivel sub jumatate fata de media UE), o forta de munca mai redusa, diminuarea la jumatate a investitiilor publice si nivelul investitiilor straine directe de aproximativ patru ori mai mici (reducerea capitalului si fortei de munca disponibile plafonand nivelul cresterii economice potentiale).Pe de alta parte, tabloul microeconomic ilustreaza cinci diferente majore in mediul de afaceri in anul 2016 comparativ cu anul 2008, asa cum este evidentiat prin analiza companiilor in baza declaratiilor financiare pentru cele doua exercitii financiare. Acestea sunt:
(1) o crestere a duratei medii de colectare a creantelor companiilor, de la 60 zile (2008) la 105 zile (anul 2016) – ceea ce face ca firmele sa fie mai interdependente. Astfel, intarzierea la plata a unei facturi din cauza problemelor temporare de lichiditate sau a insolventei clientului, va determina un soc negativ de doua ori mai mari catre furnizorii creditori. Exprimand metaforic acest aspect, „o piatra aruncata in lac” (simbol al unei crize internationale) va genera „valuri de doua ori mai inalte”. Din acest punct de vedere, sectoarele care inregistreaza cea mai extinsa durata de colectare a creantelor si care vor fi cele mai afectate de acest fenomen sunt constructiile (unde cresterea duratei de colectare a creantelor este de la 131 zile (anul 2008) la 220 zile (anul 2016)), serviciile prestate companiilor (unde cresterea este de la 126 la 216 zile) si agricultura (unde cresterea este de la 108 la 198 zile);(2) o subtiere a paturii de mijloc si un grad de concentrare mai mare in randul companiilor de top din perspectiva veniturilor, profiturilor si a lichiditatii. Astfel, cele mai mari 1000 de companii generau o pondere de 35% in venitul total al mediului de afaceri in anul 2008, aceasta pondere crescand la 50% in anul 2016. Din perspectiva trezoreriei (numerarul detinut de companii in casa si conturi la banci), cele mai mari 1% dintre companiile active detineau in anul 2008 o pondere de 43% din totalul acestora, aceasta concentrare ajungand la 58% in anul 2016. De asemenea, profiturile obtinute de mediul de afaceri sunt mai concentrate ca nicioadata in randul firmelor mari. Astfel, cele mai mari 1% din companii detin 46% din profiturile obtinute in anul 2016 de intreg mediu de afaceri, in timp ce aceasta pondere este de 35% in anul 2008. Deloc intamplator, pierderile sunt mult mai raspandite in randul mediului de afaceri (gradul acestora de concentrare este mai redus), primele 1% dintre companii inregistrand o pondere de doar 26% din totalul pierderilor raportate de intreg mediul de afaceri;

(3) Companiile care activeaza in mediul de afaceri romanesc prezinta un grad foarte redus de capitalizare, tendinta acestuia fiind de scadere constanta de la impactul crizei financiare pana in prezent, respectiv de la 32,2% in anul 2008 la 28,7% la finalul anului 2016. O scadere a capitalizarii implica o crestere a gradului de indatorare, deci, o vulnerabilitate mai mare a firmeor de finantarea externa si conditiile aferente acesteia. Singurele sectoare care prezinta un grad de capitalizare de peste 40% la finalul anului 2016 sunt productia si furnizarea de energie electrica si termica, apa si gaze (43%), Intermedieri financiare (43%) si IT (42%), in timp ce sectoarele care inregistreaza un grad de capitalizare mai mic de 15% sunt cele cele reprezentate de activitati recreative, culturale si sportive (9%), constructii (10%) si sanatate si asistenta sociala (15%). Acest fenomen a fost amplificat in mod special in anul 2016, cand  dividendele distribuite aferente acestui exercitiu au fost de 43 mld RON, reprezentand 85% din profiturile obtinute in anul respectiv, aproape cat toate dividendele distribuite de intreg mediul de afaceri in perioada 2009-2015, si 10% din capitalurile proprii ale tuturor companiilor. Analizand contextul macroeconomic local si international, nu am identificat decat un singur factor decisiv care sa induca un asemenea comportament de distribuire accelerata a dividendelor catre actionari: reducerea impozitului pe dividend de la 16% la 5% incepand cu 1 ianuarie 2016. Estimez ca acest fenomen al decapitalizarii firmelor active in Romania va continua in cazul in care se va elimina impozitul pe dividend incepand cu anul urmator, conform celor mentionate de actualul plan de guvernare. Mai mult decat atat, in oblinda cu acest fenomen, devine din ce in ce mai des intalnita o alta practica: finantarea de la entitatile afiliate. Astfel, ponderea creditelor contractate de la firmele din grup / actionari in totalul datoriilor a crescut de la 11% (anul 2008) la 20% (anul 2016). Aceste sume de bani pot fi retrase mai rapid de actionari (comparativ cu situatia in care erau injectate prin capitalul social), si probabil sunt garantate de active fixe importante / esentiale pentru activitatea de baza. Aceasta insemna si un rol mai important al actionarilor creditori la masa credala, intr-o eventuala intrare in insolventa a firmei respective;

(4) Capitalul de lucru consolidat la nivelul mediului de afaceri a devenit negativ. Capitalul de lucru reprezinta diferenta dintre activele circulante (cele mai lichide active detinute de companii) si datoriile pe termen scurt (care trebuiesc rambursate sub un an). Valorile pozitive ale capitalului de lucru indica o capacitate potentiala buna de autofinantare a firmelor, in timp ce valorile negative indica presiuni asupra lichiditatii si cresterea riscului de insolventa. Lichiditatea curenta (raportul dintre activele circulante si datoriile pe termen scurt)  inregistrata la nivelul intregului mediu de afaceri a scazut de la 1,11 (anul 2008) la 0,96 (anul 2016), sectoarele cu cel mai scazut nivel al acestui indicator la finalul anului 2016 fiind tranzactiile imobiliare (0,56), hoteluri si restaurante (0,72) si industria de masini si echipamente (0,82);

(5) Mediul de afaceri este mai tanar si lipsit de experienta. Numarul companiilor active in Romania care au intrat in insolventa in perioada 2008-2016 a fost de 166.000, la care se mai adauga aproximativ 850.000 de companii radiate, dizolvate sau suspendate. Astfel, vorbim de aproape 1 milion de companii care si-au intrerupt activitatea in acest interval. Enorm, avand in vedere ca doar 650.000 de companii au depus declaratiile financiare pentru anul 2016 (din care aproape un sfert nu desfasoara oricum activitate) si durata medie de varsta a unei firme active in Romania este usor sub 10 ani. Un mediu de afaceri mai tanar si neexperimentat in anul 2016, prin comparatie cu anul 2008, este reflectat de urmatoarele:

  • Ponderea companiilor cu o durata de viata sub 5 ani (de la momentul infiintarii) in totalul firmelor active a crescut de la 25% (anul 2008) la 38% (anul 2016), sectoarele cu cele mai ridicate ponderi fiind activitatile recreative, culturale si sportive (54%), intermedieri financiare (46%) si transporturi (43%). Aceste sectoare enumarate sunt si zonele unde s-au infiintat cele mai multe companii in perioada analizata, din cauza barierelor reduse de intrare;
  • Ponderea companiilor care nu desfasoara nici o activitate a crescut de la 20% (anul 2008) la 28% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii in aceasta situatie fiind tranzactiile imobiliare (36%), industria extractiva (35%) si constructii (35%);
  • Ponderea companiilor care inregistreaza capitaluri proprii negative a crescut de la 40% (anul 2008) la 45% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii aflate in aceasta situatie fiind hotelurile si restaurantele (58%), comertul cu amanuntul (57%) si industria alimentara si a bauturilor (53%).

Eventuala reglementare a situatiei acestora prin masuri referioare la verificarea detaliata a motivelor pentru care companiile inregistreaza pierderi pentru trei exercitii financiare consecutive, nu desfasoara nici o activitate, care sunt conditiile privind finantarea de la entitatile afiliate, precum si obligativitatea de acoperire a capitalurilor proprii negative prin majorarea capitalului social si completarea pierderilor neacoperite, ar permite clarificarea situatiei si cresterea gradului de capitalizare a companiilor.

Structura de finantare si eficienta companiilor active in Romania pare sa fie puternic corelata cu experienta acumulata in timp. Astfel, dupa cum se observa in cifrele ilustrate in tabelul urmator, companiile infiintate inainte de anul 2000 reprezinta doar  21% din totalul firmelor active la finalul anului 2016, dar genereaza 44% din totalul activelor detinute de companiile locale, 61% din capitalurile proprii, cel mai ridicat grad de capitalizare (aproximativ 40%) si cel mai ridicat nivel al profiturilor nete (aproape 5%).

Tabel 1: Capitalizarea si eficienta companiilor in functie de perioada inmatricularii

Anul Inregistrarii Numar Nr % Total Active  (mil RON) Active % Capitaluri Proprii (mil RON) Capitaluri% Grad Capitalizare EAT %
1990-1995 90.336 14% 306.715 23% 128.442 33% 41,9% 4,2%
1996-2000 46.597 7% 291.404 21% 112.152 28% 38,5% 5,4%
2001-2005 127.619 20% 307.660 23% 89.313 23% 29,0% 3,8%
2006-2010 166.257 26% 279.893 21% 41.282 10% 14,7% 1,5%
2011-2015 218.448 34% 175.953 13% 22.459 6% 12,8% -3,1%
Total 649.257 100% 1.361.625 100% 393.648 100% 28,9% 2,9%

EAT% = Earnings After Tax = Rezultatul Net : Cifra de Afaceri

Grad Capitalizare = Capitaluri Proprii : Total Active

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

Graficul urmator exprima si mai clar aceasta concluzie, unde observam cele doua variabile, gradul de capitalizare si rata profitului net, in functie de anul inregistrarii companiilor active la finalul lui 2016. Devine evident ca experienta acumulata in timp se reflecta asupra cresterii solvabilitatii si performantei companiilor active in Romania. Pacat ca doar 20% din companiile active in momentul de fata se regasesc in aceasta categorie …

Grafic 1: Capitalizarea si performanta companiilor active in Romania

grafic 1(clck pentru grafic)

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

 

Tabelul urmator sintetizeaza cele cinci diferente majore observate in mediul de afaceri, precum si implicatiile acestora in ceea ce priveste sustenabilitatea si riscul companiilor active in Romania.

Fenomenul 2008 2016 Implicatii / Consecinte
Durata de colectare a creantelor 60 zile 105 zile Interdependenta intre companii, risc sistemic mai mare, contagiune in crestere prin efectul de domino
Concentrarea veniturilor- top 1% 35% 50% Subtiere patura de mijloc, capacitatea mai mica a  mediului de afaceri de amortizare a socurilor negative
Grad capitalizare 32,2% 28,7% Dependenta mai ridicata de conditiile de finantare externe si vulnerabilitate mai mare a firmelor
Lichiditate curenta (cap. Lucru) 1,11 0,96 Capacitate de autofinantare mai redusa, care implica o imunitate mai scazuta a firmelor in situatii de stres
Mediu de afaceri embrionar:- Firme cu durata viata < 5 ani- Firme fara activitate- Firme cu cap. proprii negative 25%20%40% 38%28%45% Un mediu de afaceri embrionar, jumatate dintre companii nu au trecut prin criza financiara, au o experienta redusa, deci pot reactiona emotional si impredictibil intr-un context negativ.

Desi tabloul macroeconomic prezent este similar cu cel din anul 2008, mediul de afaceri local prezinta cinci diferenta majorare: o colectare mult mai lenta a facturilor, concentrarea mai ridicata a veniturilor, profiturilor si lichiditatilor in randul companiilor mari (desi pierderile sunt mai raspandite in randul tuturor companiilor), scaderea gradului de capitalizare, reducerea capitalului de lucru (care a devenit chiar usor negativ la finalul anului 2016) si un mediu de afaceri mai embrionar si mai putin activ (cu o experienta mai scazuta). In esenta, vorbim despre un mediu de afaceri mai slab capitalizat (mai indatorat), polarizat, neexperimentat, vulnerabil (cu o capacitate de autofinantare mai redusa) si mai expus in fata efectului de contagiune (domino) de propagare a riscului comercial (insolventa clientilor). Nu vad cum un asemenea mediu de afaceri poate gestiona mai bine o eventuala criza internationala, comparativ cu ceea ce s-a intamplat in anul 2008 ” – a declarat Iancu Guda, Presedinte AAFBR (Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania) si Lector IBR (Institutul Bancar Roman)

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
locuri-de-munca5

Numărul de locuri de muncă neocupate a crescut cu 12,3% într-un an

Numărul de locuri de muncă vacante din economie, un indicator al deficitului de forţă de muncă la nivel naţional, a crescut în al doilea trimestru al acestui an cu 12,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, la 64.125, nivelul maxim de după 2008. Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în continuare în administraţia publică (3,98%) şi în sănătate, dar criza de forţă de muncă creşte la stat şi scade în sectorul privat, în condiţiile în care numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut creşteri în administraţia publică şi sănătate, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Rata medie a locurilor de muncă vacante, care reprezintă proporţia posturilor neocupate în totalul locurilor de muncă disponibile, a fost în doilea trimestru din 2017 de 1,33%, în creştere cu 0,02 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent şi cu 0,1 puncte faţă de al doilea trimestru al anului trecut.

În al doilea trimestru din 2016, numărul locurilor de muncă vacante a fost de 57.140, iar rata locurilor vacante – de 1,23%.

Comparativ cu primul trimestru al acestui an, numărul locurilor de muncă neocupate a crescut în al doilea trimestru cu 3,1%, ceea ce înseamnă 1.900 de joburi disponibile mai mult.

Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (3,98%), în sănătate şi asistenţă socială (3,11%) şi în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (2,55%).

La nivelul economiei reale, cea mai mare criză de forţă de muncă se înregistrează în industria de prelucrare, unde în primul trimestru erau 15.576 de locuri de muncă vacante, adică aproape un sfert din numărul total la nivel naţional, iar rata posturilior neocupate era de 1,31%.

Cea mai mare rată a joburilor neocupate este în sectorul tranzacţiilor imobiliare, cu 1,76% în al doilea trimestru, în creştere faţă de trimestrul anterior, când procentul era de 1,71%.

La polul opus, cele mai mici probleme în găsirea de forţă de muncă se înregistrează în industria extractivă, cu o rată a posturilor vacante de 0,18%.

În sectorul bugetar s-au înregistrat 36% din totalul locurilor de muncă vacante în al doilea trimestru din 2017, acelaşi nivel ca în trimestrul precedent, din care 10.600 în administraţia publică, 10.200 în sănătate şi asistenţă socială şi 2.200 în învăţământ, mai arată datele INS.

Datele arată că numărul de locuri de muncă vacante a crescut la stat în al doilea trimestru, cu excepţia învăţământului, dar scade în sectorul privat.

Faţă de perioada similară a anului anterior, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cea mai importantă creştere, în al doilea trimestru, în sănătate şi asistenţă socială (+0,68 puncte procentuale).

Diminuări ale ratei locurilor de muncă vacante s-au constatat pe segmentul de muncitori necalificaţi (-0,03 puncte procentuale), respectiv la poziţiile de asamblori de maşini şi echipamente (-0,01 puncte procentuale).

Numărul de locuri de muncă vacante a scăzut după 2008, când s-a înregistrat o rată maximă, de 1,94%, şi un număr maxim,de peste 100.000, până în 2010, când s-a atins un nivel minim, de 0,59%. Ulterior, rata locurilor de muncă neocupate a crescut constant până în prezent.

Tags: , , ,