Tag Archives: INS

locuri-de-munca5

Numărul de locuri de muncă neocupate a crescut cu 12,3% într-un an

Numărul de locuri de muncă vacante din economie, un indicator al deficitului de forţă de muncă la nivel naţional, a crescut în al doilea trimestru al acestui an cu 12,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, la 64.125, nivelul maxim de după 2008. Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în continuare în administraţia publică (3,98%) şi în sănătate, dar criza de forţă de muncă creşte la stat şi scade în sectorul privat, în condiţiile în care numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut creşteri în administraţia publică şi sănătate, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Rata medie a locurilor de muncă vacante, care reprezintă proporţia posturilor neocupate în totalul locurilor de muncă disponibile, a fost în doilea trimestru din 2017 de 1,33%, în creştere cu 0,02 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent şi cu 0,1 puncte faţă de al doilea trimestru al anului trecut.

În al doilea trimestru din 2016, numărul locurilor de muncă vacante a fost de 57.140, iar rata locurilor vacante – de 1,23%.

Comparativ cu primul trimestru al acestui an, numărul locurilor de muncă neocupate a crescut în al doilea trimestru cu 3,1%, ceea ce înseamnă 1.900 de joburi disponibile mai mult.

Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (3,98%), în sănătate şi asistenţă socială (3,11%) şi în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (2,55%).

La nivelul economiei reale, cea mai mare criză de forţă de muncă se înregistrează în industria de prelucrare, unde în primul trimestru erau 15.576 de locuri de muncă vacante, adică aproape un sfert din numărul total la nivel naţional, iar rata posturilior neocupate era de 1,31%.

Cea mai mare rată a joburilor neocupate este în sectorul tranzacţiilor imobiliare, cu 1,76% în al doilea trimestru, în creştere faţă de trimestrul anterior, când procentul era de 1,71%.

La polul opus, cele mai mici probleme în găsirea de forţă de muncă se înregistrează în industria extractivă, cu o rată a posturilor vacante de 0,18%.

În sectorul bugetar s-au înregistrat 36% din totalul locurilor de muncă vacante în al doilea trimestru din 2017, acelaşi nivel ca în trimestrul precedent, din care 10.600 în administraţia publică, 10.200 în sănătate şi asistenţă socială şi 2.200 în învăţământ, mai arată datele INS.

Datele arată că numărul de locuri de muncă vacante a crescut la stat în al doilea trimestru, cu excepţia învăţământului, dar scade în sectorul privat.

Faţă de perioada similară a anului anterior, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cea mai importantă creştere, în al doilea trimestru, în sănătate şi asistenţă socială (+0,68 puncte procentuale).

Diminuări ale ratei locurilor de muncă vacante s-au constatat pe segmentul de muncitori necalificaţi (-0,03 puncte procentuale), respectiv la poziţiile de asamblori de maşini şi echipamente (-0,01 puncte procentuale).

Numărul de locuri de muncă vacante a scăzut după 2008, când s-a înregistrat o rată maximă, de 1,94%, şi un număr maxim,de peste 100.000, până în 2010, când s-a atins un nivel minim, de 0,59%. Ulterior, rata locurilor de muncă neocupate a crescut constant până în prezent.

Tags: , , ,
2012_08_28_ghiseu-taxe-si-impozite1_rsz

INS: Taxele, impozitele şi contribuţiile sociale reţin peste 20% din bugetele gospodăriilor

Impozitele, contribuţiile la bugetele de asigurări sociale, cotizaţiile şi alte impozite şi taxe au deţinut, în anul 2016, o pondere de 20,3% din cheltuielile totale ale gospodăriilor, ridicându-se în medie la 513 lei lunar pe gospodărie, arată un studiu al Institutului Naţional de Statistică (INS).

Potrivit studiului „Coordonate ale nivelului de trai în România” – ediţia cu date pe anul 2016 – publicat pe site-ul INS, impozitul pe salariu a reprezentat 39,7%, iar contribuţiile de asigurări sociale (pentru pensie, la fondul de şomaj şi pentru asigurările de sănătate) 58,4% din totalul acestor plăţi fiscale.

În 2015, plăţile fiscale însumau 446 de lei, iar în 2014 – 378 de lei, reiese din datele publicate în ediţiile anterioare ale studiului.

„Impozitele, contribuţiile, cotizaţiile, taxele deţin o pondere mare în cheltuielile totale ale gospodăriilor în ale căror venituri predomină veniturile salariale. Astfel, în anul 2016, ponderea acestora în cheltuielile totale a fost de 29,2% pentru gospodăriile de salariaţi, comparativ cu 13,6% pentru cele de şomeri, 9,8% pentru gospodăriile de pensionari, 4,9% pentru cele de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole şi numai 3,7% în cazul gospodăriilor de agricultori”, notează autorii studiului.

Defalcată pe tipuri de obligaţii fiscale, cheltuiala medie pe gospodărie se prezintă astfel: 203,5 lei lunar impozitul pe salarii, 10,3 lei impozitul pe pensii, 0,25 lei impozit pe activităţi neagricole independente, 179,8 lei contribuţii de asigurări sociale, 8,74 lei contribuţii pentru ajutorul de şomaj şi 100,9 lei lunar contribuţii pentru asigurările de sănătate.

Locuitorii din Bucureşti şi Banat plătesc cel mai mult (3.020, respectiv 2.440 de lei lunar), iar cei din Moldova şi din sud-estul ţării – cel mai puţin (1.994, respectiv 2.068 de lei lunar), mai arată statisticile oficiale. De asemenea, gospodăriile conduse de salariaţi plătesc cel mai mult: peste 1.000 de lei lunar.

„Necesitatea acoperirii prioritare a cheltuielilor impuse de producţia în gospodărie, a plăţii impozitelor şi contribuţiilor de asigurări sociale şi a satisfacerii nevoilor de bază de consum lasă prea puţine resurse pentru investiţii“, concluzionează autorii studiului „Coordonate ale nivelului de trai în România“.

Tags: , , , ,
crestere-economica-economie

INS a reconfirmat rata de creştere economică din primul trimestru, dar a majorat valoarea PIB cu 1 miliard de euro

Institutul Naţional de Statistică (INS) a reconfirmat vineri estimările publicate la jumătatea lunii mai şi în iunie privind rata de creştere a produsului intern brut (PIB) din primul trimestru al acestui an, dar a majorat valoarea PIB cu 4,55 miliarde lei (circa 1 miliard euro), pe seria brută.

În 16 mai, primele estimări publicate de către INS indicau că produsul intern brut, principalul indicator care măsoară dimensiunea unei economii, a urcat în primul trimestru cu 5,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, pe serie brută, şi cu 1,7% faţă de trimestrul anterior.

Ratele au fost confirmate în iunie şi apoi în al doilea set de date provizorii, publicat vineri.

INS a modificat în urcare, în schimb, valoarea PIB din primul trimestru.

Primele date provizorii, din iunie, arătau că, pe seria brută, valoarea PIB din primul trimestru a fost de 159,67 miliarde lei (circa 35,3 miliarde euro), în timp ce, pe seria ajustată, valoarea PIB este semnificativ mai mare, de 199,89 miliarde lei (44,2 miliarde euro).

Datele publicate vineri arată o valoare a PIB din primul trimestru de 164,21 miliarde lei (circa 36,3 miliarde euro), pe serie brută, şi de 203,64 miliarde lei (45 miliarde euro), pe seria ajustată.

Statisticile arată o accelerare a creşterii economice faţă de ultimul trimestru din 2016, când PIB-ul României a crescut cu 4,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, pe serie brută, şi cu 1,5% faţă de trimestrul precedent.

În date ajustate sezonier, PIB-ul României a urcat cu 5,6% în primul trimestru din acest an faţă de aceeaşi perioadă din 2016, după un avans de 5% în trimestrul IV din 2016, de 4,5% în trimestrul III şi de 5,7% în al doilea trimestru al anului trecut.

Analiştii se aşteaptau la o menţinere a unei rate înalte de creştere economică în primul trimestru, dar primele date publicate de INS au depăşit semnificativ estimările.

INS  a publicat şi date revizuite privind evoluţia sectoarelor economice, care arată că, în primul trimestru din acest an, patru sectoare au avut o contribuţie determinantă la creşterea economică.

Astfel, activitatea din sectorul informaţii şi comunicaţii a crescut cu 15,3% (la fel ca în primele date provizorii) faţă de primul trimestru din 2016, iar activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport – categorie care cuprinde cele mai multe servicii – au urcat cu 9,4% (revizuit de la 9,1%).

De asemenea, sectorul comerţului a crescut în primul trimestru cu 7,4% (revizuit de la 7,3%) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce industria – sector-cheie care contribuie cu aproape un sfert la PIB – a avansat cu 6,8% (revizuit de la 6,7%).

Statisticile oficiale arată că, în primul trimestru, un singur sector a fost pe minus, cel al intermedierilor financiare (ce include în special băncile, asigurărire şi pensiile private), care a scăzut cu 0,7%.

De asemenea, rate mici de creştere faţă de trimestrul I din 2016 au fost înregistrate în agricultură (+0,9%), construcţii (+1,2%) şi tranzacţii imobiliare (+2,8%). În primele date provizorii, construcţiile erau pe minus, însă datele revizuite arată o creştere.

Pe partea de utilizare a PIB, economia a fost susţinută în primul trimestru în principal de consum, aşa cum estimau toţi analiştii.

Astfel, cheltuielile pentru consum final ale gospodăriilor populaţiei au urcat cu 7,4%, contribuind cu 4,8% la creşterea PIB, iar variaţia stocurilor a avut o contribuţie de +0,2% (revizuită puternic în scădere, de la +1,1% în primele date provizorii), arată datele revizuite ale INS.

În schimb, formarea brută de capital fix, un indicator al investiţiilor din economie, a scăzut în primul trimestru cu 1% (revizuit de la 0,7%) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În primul trimestru, agricultura a continuat să aibă o pondere redusă la formarea PIB-ului României, de doar 1,7%, industria a contribuit cu 22,5%, construcţiile – cu 3,3%, comerţul – cu 19%, sectorul de informatică şi comunicaţii – cu 6,2%, trazacţiile imobiliare – cu 8,8%, iar administraţia publică şi apărarea – cu 13,8%, restul fiind aportul altor sectoare.

Anul trecut, agricultura a ajuns la cea mai scăzută pondere anuală la formarea PIB-ului României din istorie, de doar 3,9%, industria a contribuit cu 23,1%, construcţiile – cu 6%, comerţul – cu 18,1%, sectorul de informatică şi comunicaţii – cu 5,6%, trazacţiile imobiliare – cu 8,2%, iar administraţia publică şi apărarea – cu 10,2%, restul fiind aportul altor sectoare.

În 2016, economia românească a crescut cu 4,8%, cel mai înalt ritm de după 2008. În 2015, economia românească a avansat cu 3,9%.

Pentru întregul an 2017, guvernul mizează pe o creştere economică de 5,2%, în timp ce instituţiile internaţionale şi cei mai mulţi analişti financiari estimează un ritm cuprins între 4% şi 4,5%.

Economia a primit mai mulţi stimuli salariali şi fiscali din partea guvernului în ultimii doi ani.  Măsurile au stimulat consumul şi creşterea economică, însă au generat dezechilibre externe importante, avertizează analiştii.

Astfel, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în 2016 un deficit de 4,1 miliarde euro,  de peste două ori mai mare faţă de 2015, în special ca urmare a deteriorării balanţei comerciale, care a continuat în primele luni din acest an.

Tags: , , ,
Studiu--60--dintre-tinerii-bucuresti-doresc-sa-initieze-o-afacere-proprie

INS: Managerii din România se aşteaptă la creşterea afacerilor în toate sectoarele până în august

Directorii firmelor din România se aşteaptă la o creştere a activităţii în industrie, construcţii, servicii şi comerţ în perioada iunie-august, la o creştere a preţurilor mai ales în construcţii şi în industrie şi la angajări moderate, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Datele arată unele modificări faţă de raportul anterior privind tendinţele economice, publicat la finalul lunii mai, când managerii estimau o creştere mai mare a afacerilor din sectorul serviciilor de preţuri în comerţ şi un avans mai mare al producţiei în industrie.

Pentru intervalul iunie-august, cel mai mic sold conjunctural privind activitatea este în industria de prelucrare, +10%, în scădere faţă de cel din raportul anterior (+18%).

“Pentru activitatea de fabricare a băuturilor se va înregistra tendinţă de creştere accentuată (sold conjunctural +42%)”, se arată în raportul INS.

Soldul conjunctural reflectă diferenţa dintre aşteptările pozitive şi cele negative exprimate de către managerii chestionaţi. Un sold pozitiv reflectă un număr mai mare de companii care au aşteptări de creştere a activităţii sau a comenzilor, în timp ce un sold conjunctural negativ reflectă aşteptări de scădere a activităţii în sectorul analizat.

Managerii au aşteptări optimiste în privinţa activităţii din comerţ, cu un sold conjunctural de +28%, faţă de +33% în raportul precedent.

De asemenea, activitatea din construcţii este aşteptată să crească semnificativ, soldul conjunctural pentru perioada iunie-august fiind de +26% (+33% în raportul anterior).

În servicii, activitatea economică este aşteptată să înregistreze o creştere moderată, soldul fiind +14% (faţă de +24% în raportul anterior).

Managerii prevăd creşteri moderate ale numărului de angajaţi în comerţ şi construcţii şi o relativă stabilitate în servicii şi industrie.

Astfel, în comerţ se aşteaptă o creştere uşoară a numărului de salariaţi, cu un sold conjunctural de +12% (+7% în raportul anterior). În construcţii, aşteptările s-au redus, cu un sold conjunctural de +10% (+15% în raportul precedent).

În servicii şi în industrie sunt estimate creşteri mici ale personalului, cu solduri conjuncturale de +4%, respectiv +5%.

Ancheta Institutului Naţional de Statistică mai arată că managerii se aşteaptă la o creştere a preţurilor în toate sectoarele până în august. Cele mai mari creşteri de preţuri sunt aşteptate în construcţii, cu un sold conjunctural +10%, şi în industrie (+7%).

Tags: , , ,
romania1

Străinii nu vin să viziteze România. Cu ce scop au venit cei 446.000 în primul semestru din 2017

Numărul total al turiştilor străini cazaţi în hoteluri şi pensiuni în primele trei luni ale anului a fost de 446 de mii, iar cheltuielile acestora s-au ridicat în total la 1030,7 milioane de lei, conform datelor INS. Cei mai mulţi (65,5%) au venit cu afaceri sau pentru conferinţe şi târguri.

Principalul motiv al sejurului petrecut de turiştii nerezidenţi în România în trimestrul I 2017 l-a reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii (65,5% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 66,1% din total.

Cel de al doilea motiv al sejurului petrecut de nerezidenţi în România l-a reprezentat călătoriile în scop particular (34,5% din numărul total de turişti nerezidenţi), dintre acestea evidenţiindu-se călătoriile pentru vacanţe (60,4%). Călătoriile în scop particular includ călătoriile pentru vacanţe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, tranzit şi alte activităţi.

Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (52,7%), fiind preferată cazarea cu mic dejun inclus (89,8%). Cheltuielile turiştilor nerezidenţi în restaurant.

Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături 38,9% au reprezentat cheltuielile pentru cumpărarea alimentelor şi băuturilor, urmate de cheltuieli pentru cumpărarea de cadouri şi suveniruri 36,4%. Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 51,5% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru bilete de intrare în muzee, obiective turistice, grădini zoologice/botanice au reprezentat 50,7% din totalul cheltuielilor pentru recreere.

Din totalul turiştilor străini sosiţi în România, 47,5% şi-au organizat sejurul prin agenţii de turism, iar 34,2% si-au organizat singuri sejurul.

Principalul mijloc de transport utilizat de turiştii nerezidenţi pentru a sosi în România a fost avionul (81,1% din numărul total de turişti). Autoturismele proprii au reprezentat 11,4%, urmate de autocare şi autobuze cu 5,6%, alte mijloace ( tren, ambarcaţiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.) 1,9%.

Tags: , , ,
muncitori

Construcţia de locuinţe continuă să crească puternic

Lucrările de construcţii au înregistrat în a patra lună a acestui an o scădere cu 19,6% faţă de aprilie 2016, afectate de declinul lucrărilor de infrastructură şi de construcţii nerezidenţiale, în timp ce construcţia de locuinţe a continuat să avanseze semnificativ, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Este a patra lună de scădere din 2017, după un declin  de 1,1% în ianuarie, 3,4% în februarie şi 1% în martie. Cumulat, în primele patru luni din 2017, sectorul construcţiilor a scăzut cu 5,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În aprilie, lucrările de infrastructură au înregistrat cel mai pronunţat declin, dar construcţia de locuinţe a crescut substanţial.

”Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la construcţiile inginereşti cu 40,1% şi la clădirile nerezidenţiale cu 7,1%. Creşteri au fost la clădirile rezidenţiale cu 39,7%”, se arată în comunicatul INS.

Pe elemente de structură, în aprilie 2017 s-au înregistrat scăderi faţă de a patra lună a anului trecut la toate cele trei categorii: lucrările de reparaţii capitale au scăzut cu 43,6%, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente s-au diminuat cu 40,7%, iar lucrările de construcţii noi au scăzut cu 5,7%.

Faţă de martie, lucrările de construcţii au scăzut în aprilie cu 11,6%, pe serie brută, şi cu 7,6% pe seria ajustată în funcţie de variaţiile sezoniere.

În 2016, lucrările de construcţii au scăzut cu 4,8% faţă de anul precedent, după un avans de 10,4% în 2015.

Tags: , , ,
sp-lie-lot-polish-airlines-embraer-erj-175lr-erj-170-200-lr_PlanespottersNet_274771

Scumpiri în mai: legume, carne şi bilete de avion

Cartofii, citricele, fructele proaspete și carnea de porc au fost produsele alimentare care s-au scumpit cel mai mult în luna mai raportat la aprilie, mici ieftiniri înregistrându-se la făină, mălai, fasole boabe și alte leguminoase, ulei, slănină și grăsimi, telemea și ouă, în timp ce, din categoria mărfurilor nealimentare o mică majorare de preț s-a consemnat la energia electrică, la capitolul servicii o scumpire semnificativă au avut-o biletele de avion.

Conform datelor Institutului Național de Statistică remise luni AGERPRES, cartofii s-au scumpit cu 8,76% în mai față de aprilie, citricele și alte fructe meridionale cu 5,86%, iar fructele proaspete cu 3,77%. De asemenea, carnea de porc a consemnat o creștere a prețului cu 1,6%.

Ieftinirile consemnate în cazul mărfurilor alimentare s-au situat sub 1%.

În ceea ce privește mărfurile nealimentare, energia electrică a înregistrat o majorare de preț cu 1,07%, iar la servicii biletele de avion s-au scumpit cu 7,56%.

Rata anuală a prețurilor s-a menținut la 0,6% în luna mai, înregistrându-se o scumpire a mărfurilor alimentare, cu 2,30%, și a mărfurilor nealimentare, cu 0,23%, dar o ieftinire a tarifelor la servicii cu 1,26%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), remise luni AGERPRES.

“Prețurile de consum în luna mai 2017 comparativ cu luna mai 2016 au crescut cu 0,6%. Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2016 — mai 2017) față de precedentele 12 luni (iunie 2015 — mai 2016), calculată pe baza IPC, este—0,2%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 0,1%”, se spune într-un comunicat al INS.

Banca Națională a României (BNR) a revizuit în scădere prognoza de inflație pentru finalul acestui an, cu 0,4 puncte procentuale, la 1,6%.

Tags: , , , ,
crestere-economica-economie

INS: Managerii din România se aşteaptă la creşterea susţinută a afacerilor în toate sectoarele

Directorii firmelor din România se aşteaptă la o creştere semnificativă a activităţii în industrie, construcţii, servicii şi comerţ în perioada mai-iulie, la o creştere a preţurilor mai ales în construcţii şi în comerţ şi la angajări moderate, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Datele arată unele modificări faţă de raportul anterior privind tendinţele economice, publicat la finalul lunii aprilie, când managerii estimau o creştere conjuncturală a numărului de salariaţi înconstrucţii şi la creşteri mai mari de preţuiri în comerţ.

Pentru intervalul mai-iulie, cel mai mic sold conjunctural privind activitatea este în industria de prelucrare, +18%, în creştere faţă de cel din raportul anterior (+16%).

“Pentru activitatea de fabricare a băuturilor se va înregistra tendinţă de creştere accentuată (sold conjunctural +56%)”, se arată în raportul INS.

Soldul conjunctural reflectă diferenţa dintre aşteptările pozitive şi cele negative exprimate de către managerii chestionaţi. Un sold pozitiv reflectă un număr mai mare de companii care au aşteptări de creştere a activităţii sau a comenzilor, în timp ce un sold conjunctural negativ reflectă aşteptări de scădere a activităţii în sectorul analizat.

Managerii au aşteptări optimiste în privinţa activităţii din construcţii, cu un sold conjunctural de +33%, faţă de +38% în raportul precedent, situaţie obişnuită în perioada primăverii, când activitatea din construcţii creşte semnificativ.

De asemenea, activitatea din comerţ este aşteptată să crească semnificatic, soldul conjunctural pentru perioada mai-iulie fiind de +33%.

În servicii, activitatea economică este aşteptată să înregistreze o creştere sensibilă, soldul fiind +24% (faţă de +17% în raportul anterior).

Managerii prevăd creşteri uşoare ale numărului de angajaţi în construcţii, servicii şi comerţ şi o relativă stabilitate în construcţii.

Astfel, în comerţ se aşteaptă o creştere uşoară a numărului de salariaţi, cu un sold conjunctural de +7% (+5% în raportul anterior). În construcţii, aşteptările s-au menţinut bune, cu un sold conjunctural de +15% (+16% în raportul precedent).

În servicii şi în industrie sunt estimate creşteri modeste ale personalului, cu solduri conjuncturale de +6%, respectiv +4%.

Ancheta Institutului Naţional de Statistică mai arată că managerii se aşteaptă la o creştere a preţurilor în toate sectoarele până îm iulie. Cea mai mare creştere de preţuri este aşteptată în construcţii, cu un sold conjunctural +13%, şi în comerţ (+12%).

Tags: , , ,
romania1

Creşte numărul turiştilor ce vor să viziteze România

Sosirile în structurile de primire turistică au fost în creştere cu aproape 11% în primul trimestru din 2017, faţă de acelaşi trimestru din 2016, iar înnoptările au înregistrat o creştere de peste 7%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în primul trimestru din 2017 au însumat peste două milioane, în creştere cu 10,9% faţă de cele din aceeaşi perioadă din 2016.

Din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2017 78,4%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 21,6% , ponderi similare cu cele din perioada 1 ianuarie – 31 martie 2016.

În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (76,2% din total turişti străini), iar din aceştia 82,3% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene (UE).

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în primele trei luni din 2017 au însumat 3,88 milioane, în creştere cu 7,1 % faţă de cele din perioada similară din 2016.

Din numărul total de înnoptări, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în primul trimestru 77,9%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 22,1%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (76,6% din total turişti străini), iar din aceştia 80,4% au fost din ţările aparţinând UE.

Durata medie a şederii în primul trimestru din anul acesta a fost de 1,9 zile atât la turiştii români, cât şi la turiştii străini.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în perioada menţionată a fost de 21,4% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu 0,2 puncte procentuale faţă de acelaşi trimestru din anul trecut. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare s-au înregistrat la hoteluri (27,2%), vile turistice (17,1%), pensiuni turistice (15,8%) şi hosteluri (15,5%).

Cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi in structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din Germania (49.200), Italia (48.200), Israel (44.200), Regatul Unit (29.500) şi Franţa (29.400).

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în primele trei luni de 2,19 milioane, în creştere cu 22,1% faţă de perioada similară din 2016. Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa (91,1%). Din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România, 54,9% provin din statele Uniunii Europene. Dintre statele Uniunii Europene cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Bulgaria (28,0%), Ungaria (21,6%), Italia (10,8%), Germania (7,6%), Franţa (4,8%), Polonia şi Regatul Unit (cu câte 4,7%) .

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în priml trimestru din 2017 de 4,08 milioane, în creştere cu 25,1% comparativ cu acelaşi trimestru de anul trecut. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 68,4% din numărul total de plecări.

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna martie 2017 au însumat 722.300, în creştere cu 11,8% faţă de cele din luna martie 2016.

Din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în luna martie 2017 75,8%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 24,2%, ponderi similare cu cele din luna martie 2016.

În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (75,6% din total turişti străini), iar din aceştia 83,9% au fost din ţările aparţinând UE.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna martie 2017 au însumat 1,34 milioane, în creştere cu 8,6% faţă de cele din luna martie 2016.

Din numărul total de înnoptări, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în luna martie 2016 75,3%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 24,7%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (75,7% din total turişti străini), iar din aceştia 83,6% au fost din ţările aparţinând UE.

Durata medie a şederii în luna martie 2017 a fost de 1,8 zile la turiştii români şi 1,9 zile la turiştii străini.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna martie 2017 a fost de 21,3% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu 0,2 puncte procentuale faţă de luna martie 2016.

Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în luna martie 2017 s-au înregistrat la hoteluri (27,8%), hosteluri (16,5%), pensiuni turistice (14,9%), vile turistice (14,3%), moteluri (12,9%) şi pensiuni agroturistice (9,4%).

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna martie 2017 de 852.000, în creştere cu 21,4% faţă de luna martie 2016. Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa (90,6%). Din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România, 56,4% provin din statele UE. Dintre statele UE cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Bulgaria (27,5%), Ungaria (21,4%), Italia (11,2%), Germania (8%), Regatul Unit (4,9%) şi Polonia (4,7 %).

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna martie 2017 de 1,37 milioane, în creştere cu 22,5% comparativ cu luna martie 2016. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 67,8 % din numărul total de plecări.

Tags: , , , ,
somaj rador

Numărul şomerilor a coborât în martie la un nivel minim istoric

Numărul de şomeri a scăzut uşor în a treia lună a acestui an, cu 2.779 faţă de luna precedentă, până la 486.018, nivel minim din 1994, de când există statistici pe această temă, iar rata şomajului a coborât la 5,3%, arată datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În februarie, în România erau 488.797, în uşoară urcare faţă de ianuarie, iar rata şomajului a fost de 5,4%, potrivit datelor revizuite de către INS.

Un nivel atât de scăzut precum cel din martie al numărului de şomeri şi al ratei şomajului nu s-a înregistrat niciodată în România începând din 1994, de când se calculează şomajul după standardele BIM.

Datele revizuite în acest an arată, spre deosebire de primele estimări, că numărul de şomeri a coborât sub 500.000 încă din luna octombrie 2016 şi s-a menţinut apoi în scădere în toate lunile, cu excepţia lunilor decembrie 2016 şi februarie 2017.

Statisticile INS arată că numărul şomerilor a scăzut cu circa 75.000 în ultimul an, de la 561.482 în martie 2016.

Şomajul este în continuare mai mare în rândul bărbaţilor, cu o rată de 5,7% în luna martie, în timp ce, în rândul femeilor, şomajul este de doar 4,9%, mai arată datele oficiale.

Creşterea uşoară a şomajului în februarie a fost pusă în relaţie cu majorarea salariului minim pe economie de la 1 februarie, de la 1.250 lei până la 1.450 lei.

Patronatele şi unii economişti au avertizat că majorarea este prea rapidă şi i-ar putea afecta pe unii angajaţi fără calificare şi din zone sărace, care sunt plătiţi cu salariile cele mai mici.

Însă pe de altă parte, efectul este limitat de criza de forţă de muncă din România, de care se plâng multe companii, mai ales în ceea ce priveşte angajaţii calificaţi.

Potrivit seriilor revizuite, şomajul a înregistrat o scădere acelerată în 2016, înregistrând scăderi în toate lunile, cu excepţia lunii decembrie.

Scăderea şomajului din 2016 a fost generată în primul rând de creşterea rapidă a cererii de forţă de muncă, mai ales în zonele dezvoltate din  jurul marilor metropole.

Cu toate acestea, şefii de companii se plâng tot mai des de lipsa forţei de muncă calificate, care începe să limiteze dezvoltarea afacerilor din România.

Datele oficiale arată că numărul de locuri de muncă vacante din economia românească, un indicator al deficitului de forţă de muncă la nivel naţional, a crescut în ultimul trimestru din 2016 cu 11% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, la 60.700, în ciuda şomajului încă ridicat din unele regiuni.

Autorităţile publică, constant, şi numărul de şomeri înregistraţi oficial în evidenţele oficiilor pentru forţa de muncă.

Datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) arată că, la sfârşitul lunii februarie, 413.732 şomeri erau înregistraţi oficial, ceea ce corespunde unei rate a şomajului de doar 4,7%.

Judeţele Vaslui, cu 10,9%, Mehedinţi (10%) şi Teleorman (9,9%) au cele mai înalte niveluri ale şomajului din România, potrivit ANOFM.

Zonele cu şomaj ridicat sunt caracterizate cu calificarea slabă a forţei de muncă şi un grad scăzut de educaţie, spun experţii.

Conform standardelor BIM, numărul de şomeri este calculat prin anchete în gospodării, care arată că numărul de şomeri este, în realitate, mai mare.

Datele privind şomajul pe baza metodologiei BIM sunt considerate ca fiind mai relevante de către specialişti, pentru că reflectă mai bine şomajul real la nivel naţional.

Tags: , , , ,
locuri-de-munca5

Peste 300.000 de români apţi de muncă dar care nu-şi caută loc de muncă

Forţa de muncă potenţială adiţională cuprindea 349.000 de persoane apte de muncă, dar care sunt inactive şi nu-şi caută de lucru, iar ponderea persoanelor subocupate în totalul populaţiei active a fost în anul 2016 de 2,4%, arată datele comunicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În anul 2016, 212.000 de persoane ocupate cu program parţial doreau şi erau disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent, fiind considerate persoane subocupate. Această categorie de persoane a reprezentat 2,4% din populaţia activă, 2,5% din populaţia ocupată şi 29,3% din numărul total al persoanelor care lucrau cu program de lucru parţial. Faţă de anul precedent, numărul persoanelor subocupate a scăzut cu 56.000.

Din rândul populaţiei inactive în vârstă de 15-74 ani (6,16 milioane de persoane), 349.000 de persoane făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională (în scădere cu 12.000 faţă de anul precedent). Dintre acestea, 345.000 de persoane erau disponibile să înceapă lucrul, dar nu căutau un loc de muncă.

Potrivit INS, în anul 2016, raportul procentual dintre această categorie de persoane şi populaţia activă a fost de 3,8%. Doar un număr nesemnificativ de persoane care făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională deşi căutau un loc de muncă, nu erau disponibile să înceapă lucrul.

Rata şomajului este cel mai vizibil indicator rezultat din Ancheta forţei de muncă în gospodării, utilizat pentru a caracteriza o multitudine de aspecte economice şi sociale. Alături de acesta, pentru a oferi o imagine completă a situaţiei şi evoluţiei pieţei muncii, INS publică, cu periodicitate anuală, un set de 3 indicatori, reprezentând categorii de populaţie ocupată sau inactivă având unele similitudini cu populaţia în şomaj şi grade diferite de ataşament faţă de piaţa muncii (comparativ cu situaţia standard a categoriei din care fac parte) şi anume: persoane subocupate, persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul, şi persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul.

Ultimii doi indicatori („persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul” şi „persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul”), alcătuiesc împreună „forţa de muncă potenţială adiţională”.

Tags: , , ,
paglisa drum 2

Niciun kilometru nou de autostradă în 2016, dar mii de kilometri de drum de pământ

Potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS), reţeaua de autostrăzi din România nu s-a extins cu niciun kilometru în 2016, rămânând la lungimea consemnată în 2015, în timp ce peste zece mii de kilometri de drumuri (din care 15 naţionale) erau de pământ.

La sfârşitul anului 2016, din totalul drumurilor naţionale, 35,2% (6.200 km) erau drumuri europene şi 4,2% (747 km) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 1,6% (280 km) erau drumuri cu 3 benzi, 10,3% (1.820 km) drumuri cu 4 benzi şi 0,1% (22 km) drumuri cu 6 benzi. Lungimea de 747 km de autostrăzi este similară celei consemnate la sfârşitul anului 2015 de aceeaşi statistică a INS.

„La 31 decembrie 2016, drumurile publice totalizau 86.080 km, din care 17.612 km (20,5%) drumuri naţionale, 35.361 km (41,1%) drumuri judeţene şi 33.107 km (38,4%), drumuri comunale. Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, în structura reţelei de drumuri publice s-au înregistrat: 33.928 km (39,4%) drumuri modernizate (în proporţie de 91,7% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 21.068 km (24,5%) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 31.084 km (36,1%) drumuri pietruite şi de pământ”, arată INS.

În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, „41,7% din lungimea drumurilor modernizate şi 50,5% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită”. De asemenea, „drumurile judeţene erau în proporţie de 38,6%, drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 42,2% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite”.La 31 decembrie 2016, liniile de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însumau 10.774 km, din care 10.635 km (98,7%) linii cu ecartament normal şi 134 km (1,2%) linii cu ecartament larg. Densitatea liniilor la 1000 de kilometri pătraţi teritoriu a fost de 45,2‰. Densităţile cele mai mari s-au înregistrat, în ordine, în regiunea Bucureşti-Ilfov (154,7‰), regiunea Vest (58,9‰), regiunea Sud-Est (48,9‰) şi regiunea Nord-Vest (48,8‰).

La aceeaşi dată, „lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare electrificate era de 4.030 km, reprezentând 37,4% din reţeaua de căi ferate în exploatare”, a mai comunicat INS.

 

Tags: , , , , ,
business

INS: Managerii din România se aşteaptă la creşterea afacerilor în toate sectoarele până în mai

Directorii firmelor din România se aşteaptă la o creştere a activităţii în industrie, construcţii, servicii şi comerţ în perioada martie-mai, dar la o stagnare a numărului de salariaţi în primele trei sectoare, în timp ce numărul salariaţilor este aşteptat să scadă în comerţ, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Datele arată unele modificări faţă de raportul anterior privind tendinţele economice, publicat la finalul lunii februarie, când managerii estimau scăderea activităţii în comerţ.

În intervalul martie-mai, cel mai mic sold conjunctural rămâne în comerţ, +7%, în creştere faţă de cel din raportul anterior (-17%).

 “În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere moderată a activităţii economice (sold conjunctural +7%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra relativă stabilitate (sold conjunctural +4%)”, se arată în raportul INS.

Soldul conjunctural reflectă diferenţa dintre aşteptările pozitive şi cele negative exprimate de către managerii chestionaţi. Un sold pozitiv reflectă un număr mai mare de companii care au aşteptări de creştere a activităţii sau a comenzilor, în timp ce un sold conjunctural negativ reflectă aşteptări de scădere a activităţii în sectorul analizat.

Managerii au aşteptări optimiste în privinţa activităţii din construcţii, cu un sold conjunctural de +32%, faţă de +13% în raportul precedent, situaţie obişnuită în perioada primăverii, când activitatea din construcţii creşte semnificativ.

De asemenea, activitatea din industrie ar urma să crească, soldul conjunctural fiind de +19%, (+12% în raportul anterior).

În servicii, activitatea economică este aşteptată să înregistreze o creştere moderată, +10% (+7% în raportul anterior).

Managerii prevăd creşteri uşoare ale numărului de angajaţi în industrie, construcţii şi servicii, şi o scădere în comerţ.

Astfel, în comerţ se aşteaptă o scădere a numărului de salariaţi, cu un sold conjunctural de -18% (-14% în raportul anterior). În construcţii, aşteptările sunt îmbunătăţite, cu un sold conjunctural de +10% (+3% în raportul precedent).

În industrie şi în servicii sunt estimate creşteri moderate ale personalului, cu solduri conjuncturale de +4%, respectiv +5%.

Ancheta Institutului Naţional de Statistică mai arată că managerii se aşteaptă la o creştere a preţurilor în toate sectoarele. Cea mai mare creştere de preţuri este aşteptată în construcţii, sold conjunctural +12%.

Tags: , , ,
salariile-in-lipsa-crizei

TOPUL salariilor în România. Cât câştigă clujenii

La nivel teritorial, numai în Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timiş şi Sibiu câştigurile salariale depăşeau, în decembrie 2016, media naţională de 2.354 de lei lunar, reiese din seriile de date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) într-un buletin judeţean.

Potrivit INS, cel mai mare câştig salarial mediu net se regăseşte în Municipiul Bucureşti (3.219 lei lunar), Capitala fiind urmată de juteţele Ilfov (2.743 de lei), Cluj (2.605 lei), Timiş (2.512 lei) şi Sibiu (2.375 de lei).

Imediat sub media naţională se situează judeţele Braşov (2.284 de lei), Constanţa (2.184 de lei), Iaşi (2.183 de lei) şi Argeş (2.160 de lei).

În decembrie 2016, locuitorii din 17 judeţe au câştigat salarii medii de peste 2.000 de lei.

Salarii cuprinse între 1.800 şi 1.900 de lei sunt câştigate în judeţele Olt, Giurgiu, Tulcea, Mehedinţi, Buzău, Călăraşi, Dâmboviţa şi Hunedoara.

Cele mai mici salarii se regăsesc, potrivit INS, în Teleorman (1.628 de lei), Bistriţa-Năsăud (1.653 de lei), Harghita (1.671 de lei) şi Suceava (1.672 de lei).

Un grup de 13 judeţe consemnează câştiguri salariale de 1.700-1.800 de lei, între acestea numărîndu-se (în ordine descrescătoare) Brăila, Covasna, Vâlcea, Maramureş, Botoşani, Bihor, Caraş-Severin, Sălaj, Satu Mare, Vaslui, Ialomiţa, Vrancea şi Neamţ.

Cele mai mari creşteri salariale din luna decembrie faţă de iunie 2016 se consemnează tot în partea de sus a clasamentului, respectiv în Bucureşti (de la 2.852 la 3.219 lei), Ilfov (de la 2.294 la 2.743) şi Cluj (de la 2.284 la 2.605 lei).

Comparativ cu luna decembrie a anului precedent (2015), câştigul salarial net a crescut ca medie naţională cu 11,4% şi în niciunul dintre judeţele ţării nu au fost consemnate scăderi, mai reiese din statisticile INS.

Tags: , , , ,
2000px-Regiunea_Nord_Vest.svg

Regiunea Nord–Vest conduce la numărul de locuinţe construite şi terminate în 2016

Numărul locuinţelor construite în anul 2016 a ajuns la 52.206, în creştere cu 5.222 de locuinţe faţă de 2015, înregistrându-se o pondere a creşterii în mediul urban (53,4%) şi o scădere în mediul rural (46,6%), potrivit comunicatului transmis miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, faţă de anul 2015, în anul 2016, a crescut numărul locuinţelor realizate din fonduri private cu 5.291 de locuinţe, iar numărul locuinţelor realizate din fonduri publice a scăzut cu 69 de locuinţe, precizează INS.

Distribuţia în profil regional evidenţiază o creştere a numărului locuinţelor terminate, în regiunile de dezvoltare Nord–Vest (+2.491 locuinţe), Nord–Est (+1.262), Sud–Est (+979), Vest (+694), Centru (+535) şi Sud–Muntenia (+379). Scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Bucureşti–Ilfov (-1.060 locuinţe) şi Sud–Vest Oltenia (-58).

Pe medii de rezidenţă, în trimestrul al patrulea din 2016, faţă de trimestrul al patrulea din 2015, numărul locuinţelor construite în mediul urban a scăzut cu 10,9%, iar în rural a crescut cu 4,8%.

În trimestrul al patrulea din 2016, faţă de acelaşi trimestrul din 2015, repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că a scăzut numărul locuinţelor realizate din fondurile private cu 661 de locuinţe, iar din fondurile publice a crescut cu 97 de locuinţe.

În ceea ce priveşte distribuţia în profil regional, se remarcă o scădere a numărului locuinţelor terminate pe total, cu 564 de locuinţe, scădere reflectată în regiunile de dezvoltare Bucureşti–Ilfov (-1.006 locuinţe), Nord–Est (-531) şi Sud–Est (-65). Creşteri s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord–Vest (+415 locuinţe ), Vest (+235), Centru (+192), Sud–Muntenia (+ 124) şi Sud–Vest Oltenia (+72).

Tags: , , , , ,
Harta 3D a Romaniei

Investițiile în economia națională au scăzut în 2016

Investițiile nete realizate anul trecut în economia națională au însumat 70,281 miliarde de lei, fiind în scădere cu 3,3%, comparativ cu 2015, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).

În trimestrul IV 2016, investițiile nete realizate în economia națională au însumat 23,804 miliarde de lei, de asemenea mai mici cu 14,9% raportat la același trimestru din 2015.

Astfel, în trimestrul IV 2016, comparativ cu trimestrul IV 2015, investițiile nete realizate în economia națională s-au redus cu 14,9% pe fondul scăderii înregistrate la toate elementele de structură: alte cheltuieli cu 26,1%, lucrări de construcții noi cu 16,1% și utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 9,3%.

În ceea ce privește ponderea investițiilor nete pe elemente de structură în trimestrul IV 2016, comparativ cu trimestrul IV 2015, se constată o creștere a ponderii investițiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 2,3 puncte procentuale și în lucrări de construcții noi cu 0,3 puncte procentuale. A scăzut ponderea investițiilor nete în alte cheltuieli cu 2,6 puncte procentuale.

În anul 2016, comparativ cu 2015, investițiile nete realizate în economia națională au scăzut cu 3,3%, reducerea fiind înregistrată la următoarele elementele de structură: alte cheltuieli — cu 16,9% — și lucrările de construcții noi — cu 2,8%. La elementul de structură utilaje (inclusiv mijloace de transport) s-a înregistrat o creștere cu 0,3%.

Comparativ cu anul 2015, în anul 2016 se constată o creștere a ponderii investițiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 1,4 puncte procentuale și în lucrări de construcții noi cu 0,3 puncte procentuale. Ponderea investițiilor nete în alte cheltuieli a scăzut cu 1,7 puncte procentuale.

Tags: , , , , ,