Tag Archives: INS

bani

INS: Rata anuală a inflaţiei a crescut în august la 5,1%

Rata anuală a inflaţiei a crescut în luna august la 5,1%, de la 4,56% în iulie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 6,78% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, cele alimentare cu 4,15%, iar serviciile cu 2,61%, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Inflaţia şi-a reluat trendul de creştere în august după doar numai o lună în care a fost consemnată o uşoară scădere.

În acest an, cea mai mare rată anuală a inflaţiei a fost înregistrată în luna mai, respectiv 5,41%, acesta fiind cel mai mare nivel din februarie 2013, când a ajuns la 5,65%.

“Preţurile de consum în luna august 2018 comparativ cu luna august 2017 au crescut cu 5,1%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,7%. Rata medie a inflaţiei în ultimele 12 luni (septembrie 2017 – august 2018) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2016 – august 2017), calculată pe baza IPC, este 4,2%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,5%”, se arată într-un comunicat al INS remis AGERPRES.

Rata medie lunară a inflaţiei în primele opt luni din acest an a fost de 0,3%, faţă de 0,1% în perioada similară din 2017.

La începutul lunii august, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere la 3,5%, de la 3,6% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an.

Pentru finalul anului 2019, BNR estimează o rată a inflaţiei de 2,7%, în scădere cu 0,3 puncte procentuale.

România a avut în iulie, pentru a şasea lună consecutiv, cea mai mare rată anuală a inflaţiei dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans al preţurilor de consum de 4,3%, în scădere totuşi faţă de o rată anuală a inflaţiei de 4,7% înregistrată în luna iunie, arată datele publicate la mijlocul lunii august de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Tags: , , ,
targul de cariere Cluj

Cererea insuficientă şi lipsa forţei de muncă, principalele obstacole în afaceri (INS)

Cererea insuficientă este principală cauză care limitează activitatea companiilor din România, urmată de lipsa forţei de muncă şi de problemele financiare, reiese din seria de patru „Studii de conjunctură economică” realizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În servicii, principalele cauze care afectează firmele mici (1-49 de salariaţi) erau, în iulie: cererea insuficientă (24% dintre respondenţi), problemele financiare (7%) şi lipsa forţei de muncă (5%). În plus, managerii firmele mijlocii (50-249 de salariaţi) din domeniu au apreciat, în aceeaşi perioadă, că următorii factori le restricţionau activitatea: cererea insuficientă (7%), lipsa forţei de muncă (7%) şi problemele financiare (6%).

În cazul comerţului cu amănuntul, principalele cauze care afectau activitatea firmelor mici (1- 49 de salariaţi) erau, la începutul celei de-a doua jumătăţi a acestui an: cererea insuficientă (21%), concurenţa (20%) şi probleme financiare (10%). În schimb, managerii firmelor mijlocii (50-249 de salariaţi) din domeniu au menţionat, în aceeaşi perioadă, concurenţa (4%) şi cererea insuficientă (4%) ca fiind cele mai importante cauze de limitare a activităţii.

Principalele cauze care afectau derularea corespunzătoare a activităţii de construcţii pentru firmele mici (1-49 de salariaţi) erau, în iulie: lipsa forţei de muncă (25%), cererea insuficientă (21%) şi probleme financiare (11%). În cazul firmelor mijlocii (50-249 de salariaţi), principalele asemenea cauze erau, la aceeaşi dată: lipsa forţei de muncă (+17%), cererea insuficientă (+13%) şi problemele financiare (+10%).

 „Managerii apreciază, în luna iulie 2018, că principalul motiv de limitare a activităţii de construcţii este lipsa forţei de muncă (23% din total cauze). De asemenea, activitatea este influenţată negativ de cerere insuficientă (19% din total cauze de limitare) şi de probleme financiare (11% din total cauze de limitare)”, se subliniază în sondajul INS aferent acestui domeniu.

Conform opiniei managerilor, principalele cauze care limitau activitatea din industria prelucrătoare erau, în iulie: cererea internă insuficientă (12% din total cauze) şi lipsa forţei de muncă (12% din total cauze), urmate de problemele financiare (4% din total cauze).

La sondaj au răspuns: 2.727 de agenţi economici din domeniul serviciilor, 2.232 de agenţii economici din comerţ, 1.248 de agenţi economici din construcţii şi 2.201 agenţi economici din industria prelucrătoare, încadrarea în sectorul servicii făcându-se în funcţie de activitatea principală a întreprinderilor conform clasificării CAEN Rev2, precizează INS.

Studiile de conjunctură sunt realizate în cofinanţare, cu contribuţia Comisiei Europene – DGECFIN (Bruxelles), eroarea fiind – potrivit INS – de +/-5%.

Tags: , , ,
portofel-cu-bani

INS: majorări de salarii de 22,3% în sănătate şi de 18,4% în învăţământ

Câştigul salarial mediu nominal net a urcat cu 8,7% în luna martie a acestui an, la 2.704 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 217 lei, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 4.488 lei, în luna martie 2018, cu 8,7% mai mare decât în luna februarie 2018.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (6.689 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.541 lei).

În majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, plăţii sumelor din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna martie au fost mai mari comparativ cu luna precedentă ca urmare a realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 32,1% în fabricarea produselor din tutun; între 16% şi 26,5% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), tranzacţii imobiliare, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea băuturilor; între 11% şi 15% în fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, captarea, tratarea şi distribuţia apei, industria metalurgică, colectarea şi epurarea apelor uzate, extracţia minereurilor metalifere, activităţi de editare, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea altor mijloace de transport; între 9% şi 10% în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice).

Pe de altă parte, scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna februarie 2018 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (premii anuale ori pentru performanţe deosebite, al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de încasările mai mici (funcţie de contracte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mici în unele activităţi economice.

Scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în agricultură, vânătoare şi servicii anexe (-3,3%), activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe) (-2,8%), respectiv telecomunicaţii (-1,8%).

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă ca urmare a aplicării prevederilor legale pentru personalul plătit din fonduri publice, în sănătate şi asistenţă socială (+22,3%), respectiv în învăţământ (+18,4%). De asemenea, o uşoară creştere a câştigului salarial mediu net s-a înregistrat şi în administraţia publică (+1,3%).

Comparativ cu luna martie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 15,5%.

Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 110,1%. Indicele câştigului salarial real a fost de 108,4% pentru luna martie 2018 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 195,7%, cu 15,1 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna februarie 2018.

Tags: , , , ,
targul de cariere Cluj

INS: 281.000 de români susţineau în 2017 că vor să muncească, dar nu căutau de lucru

Circa 281.000 de persoane din România declarau în 2017 că vor să muncească, dar nu căutau de lucru sau nu erau disponibile să înceapă lucrul, numărul celor din această categorie fiind în scădere cu 19,5% faţă de anul precedent, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În 2016, 349.000 de români erau în aceeaşi situaţie, număr în scădere faţă de 2015, când 361.000 de români erau în această situaţie.

Statisticile arată că ponderea persoanelor considerate subocupate în totalul populaţiei active a fost anul trecut de 2,3%, cu 0,1 puncte procentuale mai mică decât în anul precedent.

Mai precis, 207.000 de persoane care lucrau cu program parţial anul trecut doreau şi erau disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent, fiind considerate persoane subocupate.

“Această categorie de persoane a reprezentat 2,3% din populaţia activă, 2,4% din populaţia ocupată şi 30,3% din numărul total al persoanelor care lucrau cu program de lucru parţial. Faţă de anul precedent, numărul persoanelor subocupate a scăzut cu 5.000″, precizează INS.

De asemenea, în 2017, în România existau 5,91 milioane de persoane inactive cu vârsta cuprinsă între 15 şi 74 ani,  din care 281.000 erau considerate din categoria forţă de muncă potenţială adiţională.

Dintre acestea, 277.000 erau disponibile să înceapă lucrul, dar nu căutau un loc de muncă. În anul 2017, raportul procentual dintre această categorie de persoane şi populaţia activă a fost de 3%, arată datele oficiale.

“Doar un număr nesemnificativ de persoane, care făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională, deşi căutau un loc de muncă, nu erau disponibile să înceapă lucrul”, se precizează în comunicatul INS.

Statistici anterioare publicate de către INS arată că rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani din România, un indicator al gradului în care populaţia este activă din punct de vedere economic, a crescut anul trecut la 68,8%, de la 66,3% în anul precedent, dar rămâne sub ţinta fixată pentru 2020, care prevede o rată de ocupare de minimum 70%.

viewscnt

Tags: , , , ,
IancuGuda-Color

Fragilitatea companiilor la fluctuaţia costului de finanţare (guest post Iancu Guda)

Orice antreprenor trebuie să cunoască  pragul minim al veniturilor care asigură lichiditatea necesară continuării activității, și să gândească planuri de rezervă atunci când veniturile realizate sunt inferioare acestui prag. Desigur, pe durata proiectului de investiție, fluctuația și incertitudinea veniturilor nu sunt singurul risc. Un element foarte important care poate influența decisiv profitabilitatea proiectului de investiție este fluctuația costului de finanțare, asupra căruia ne vom concentra în prezentul articol.

Creșterea costului de finanțare ar trebui să fie o preocupare pentru majoritatea antreprenorilor în perioada următoare, având în vedere că vremea dobânzilor mici a trecut. Inflația anuală înregistrată în luna martie a anului curent a fost de 5%, majorarea prețurilor fiind cauzată atât de ofertă (creșterea costurilor salariale și a cheltuielilor cu combustibilul) cât și de avansul cererii (pe fondul creșterii salariului mediu nominal cu 14% în sectorul privat și a soldului creditelor acordate populației cu 8%).   Ultimele estimări oficiale ale Băncii Naționale a României indică o inflație de 3,5% pentru anul în curs, iar consensul analiștilor financiari reflectă așteptări de majorare a dobânzii de politică monetară până la 3% la finalul anului curent. În acest context, nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni ar trebui să crească gradual până la 3,5%, comparativ cu nivelul actual de 2,1% și o medie de 1,15% pe parcursul anului anterior. Așa cum se observă în graficul următor, nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni a depășit constant inflația anuală, diferența medie dintre acestea fiind de aproape 1% începând cu anul 2010. Acest lucru este normal și necesar, pentru evitarea perpetuării unor dobânzi real negative, care au alimentat presiuni suplimentare asupra deprecierii monedei naționale. Singurele perioade când inflația a depășit nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni au fost între lunile august 2010-iunie 2011 (când inflația a fost alimentată temporar de majorarea TVA la 24%, iar dobânzile mici au fost necesare pentru stimularea consumului și a investițiilor în contextul măsurilor de austeritate fiscală) și Noiembrie 2017 – prezent, când ciclul de întărire a politicii monetare este mai degrabă acomodativ (în contextul incertitudinilor fiscale, temperării creșterii economice și re-așezării consumului).

Grafic 1: Evoluţia dobânzilor vs inflaţie

Grafic dobanzi

Sursa: BNR, date prelucrate autor

 În acest context, dobânda medie practicată de sectorul bancar pentru creditele noi contractate în RON de către companiile private ar trebui să crească până la 6%-8% pe parcursul anului curent, comparativ cu o medie de 4,10% înregistrată pe parcusul anului 2017. Având în vedere creșterea gradului de povară financiară în contextul creșterii costului de finanțare, vor fi companii care vor înregistra dificultăți în rambursarea creditelor contractate de la bănci. Un indicator foarte important care reflectă capacitatea unei companii de rambursare a serviciului datoriilor contractate este gradul de acoperire al dobânzilor prin  profitul operațional (eng. EBIT = Earnings Before Interest and Tax). Normele de analiză financiară recomandă ca profitul operațional să acopere de cinci ori cheltuielile privind dobânzile, tocmai pentru a permite o profitabilitate finală competitivă chiar și în contextul creșterii costului de finanțare. Așa cum observăm din cifrele ilustrate în tabelul următor, media acestui indicator pentru întreg mediul de afaceri activ în România este foarte aproape de acest prag în anul 2016, respectiv 5,1.

Tabelul 1: Gradul de acoperire al dobânzilor prin profitul operațional

Segment Sectorul de activitate Rezultat Exploatare : Cheltuieli privind dobânzile
 Anul 2016  Scenariul 1  Scenariul 2  Scenariul 3
Top 5 cele mai performante sectoare Fabricarea substanțelor și produselor chimice 14,4 9,6 8,2 7,20
IT 13,8 9,2 7,9 6,89
Comerț cu amănuntul 13,3 8,9 7,6 6,65
Comerț cu ridicata și distribuție 9,3 6,2 5,3 4,63
Industria de mașini și echipamente 9,1 6,1 5,2 4,55
Total mediu de afaceri 5,1 3,3 2,9 2,50
Top 5 cele mai putin performante sectoare Industria metalurgică 3,7 2,4 2,1 1,83
Tranzacții imobiliare 1,9 1,2 1,1 0,93
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, apă și gaze 1,9 1,2 1,1 0,93
Construcții 1,9 1,2 1,1 0,93
Poșta și telecomunicații 1,2 0,8 0,7 0,59

Sursa: MFP, date prelucrate autor

Totuși, în contextul majorării dobânzii medii pentru creditele contractate la 6% (scenariul 1), 7% (scenariul 2) sau 8% (scenariul 3), gradul mediu de acoperire al costului de finanțare prin profitul operațional scade la 3,3 (scenariul 1), 2,9 (scenariul 2) respectiv 2,5 (scenariul 3).

În contextul creșterii costului de finanțare, o parte dintre companii se vor regăsi într-o situație foarte delicată, în condițiile în care profitul operațional va deveni insuficient pentru acoperirea dobânzilor aferente creditelor contractate. Mai exact, numărul companiilor cu risc major de insolvență va crește de la 15% (anul 2016) la 32% (scenariul 1), 35% (scenariul 2 respectiv 39% (scenariul 3).

Companiile cele mai afectate vor fi cele care înregistrează o structură fixă a costurilor, marjă de profitabilitate în scădere și un grad ridicat de îndatorare. Mai exact, aproape jumătate din companiile care activează în sectorul producției și furnizării de energie, industria extractiva și construcții se vor regăsi în această situație.

Tabelul 2: Scenariile de stres privind creșterea costului de finanțare

Rezultat Exploatare /Cheltuieli Dobânzi  Anul 2016  Scenariul 1  Scenariul 2  Scenariul 3
Peste 1 85% 68% 65% 61%
Sub 1 – Risc mare de insolventa 15% 32% 35% 39%
EBIT/Ch.Dob 5,1 3,3 2,9 2,5

Sursa: calcule proprii autor

Ce opțiuni au companiile în acest context?

  • Să opteze pentru refinanțarea liniilor de credit la o dobândă fixă pentru următorii 3 ani;
  • Să se protejeze împotriva majorării costului de finanțare prin contracte de tip forward pe rata dobânzii;
  • Se crească ponderea capitalurilor proprii prin reinvestirea în companie a profiturilor obținute. Firmele care vor opta pentru această strategie vor crește finanțarea din resurse interne și vor deveni mai puțin vulnerabile la fluctuația costurilor de finanțare.

În ciuda creșterii dobânzilor în perioada următoare, nu cred că aceasta este principala problemă a companiilor active în România. O firmă competitivă trebuie să reziste ciclurilor economice, care sunt marcate de fluctuații ale costurilor de finanțare și facilitatea accesului la capital.

În articolul următor voi demonstra că cele mai profitabile investiții realizate în România sunt acelea inițiate atunci când costul capitalului a fost ridicat și accesul la finanțare a fost mai dificil. Spre deosebire de acestea, când banii s-au obținut ușor și ieftin, s-au realizat cele mai proaste investiții.

Așadar, nu vă lăsați descurajați de creșterea dobânzilor, și concentrați-vă asupra valorii adăugate pe care compania o poate aduce partenerilor de afaceri! Pe curând!

Iancu GUDA, CFA, EMBA
SERVICES DIRECTOR

AAFBR PRESIDENT

IBR-RBI LECTURER

Tags: , , , , , , , , , , , , ,
salariu_mediu_net

Salariul mediu net în luna februarie a ajuns la 2.487 de lei, în creştere uşoară faţă de ianuarie

Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 2.487 de lei, în februarie, în creştere uşoară faţă de luna precedentă, cu 3 lei sau 0,1%, potrivit informaţiilor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică.

Câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 4.128 lei.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice (6.134 lei), iar cele mai mici, în hoteluri şi restaurante (1.499 lei).

Comparativ cu luna februarie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 11,2%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 106,2%.

În raport cu evoluţia preţurilor de consum, indicele câştigului salarial real a fost de 99,8% pentru luna februarie 2018 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 180,6%, cu 0,3 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna ianuarie 2018.

În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.

Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna ianuarie 2018 s-au datorat acordării de prime ocazionale (premii anuale ori pentru performanţe deosebite, al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv tichete de masă sau tichete cadou), dar şi realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net au fost de 12,8% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice; de 10,1% în fabricarea produselor din tutun; între 3,5% şi 7,0% în activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), agricultură, vânătoare şi servicii anexe, construcţii, activităţi auxiliare intermedierilor financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea echipamentelor electrice.

Creşteri salariale între 1,5% şi 3% au avut loc în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, extracţia cărbunelui superior şi inferior, alte activităţi extractive, alte activităţi de servicii, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, cercetare-dezvoltare.

Pe de altă parte, scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mici în unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost de 7% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale); între 3% şi 5% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, transporturi pe apă, alte activităţi industriale; între 2% şi 2,5% în colectarea şi epurarea apelor uzate, activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea altor mijloace de transport.

În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (+1,1%) şi în administraţie publică (+0,6%). Câştigul salarial mediu net a scăzut în sănătate şi asistenţă socială (-2,1%) comparativ cu luna precedentă.

Tags: , , , ,
constructii

Scade şantierul imobiliar Nord-Vest

Numărul de autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale a crescut în februarie cu 15,1% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, până la 2.725, avansul fiind generat de creşterea cererii în jumătate dintre regiunile ţării, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În ianuarie 2018, s-au eliberat 2009 autorizaţii pentru construirea de clădiri rezidenţiale, o creştere de 28,7% faţă de ianuarie 2017.

În februarie 2018, s-au eliberat 2725 autorizaţii pentru construirea de clădiri rezidenţiale, din care 61,3% sunt pentru zona rurală.

În februarie 2018, faţă de aceeaşi lună a anului precedent, exista o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (+358 autorizaţii).

Creşterea este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (+180 autorizaţii), Sud-Vest Oltenia (+99), Vest (+94) şi Sud-Muntenia (+45). Scăderi s-au înregistrat în Nord-Vest (-28 autorizaţii), Sud-Est (-22), Nord-Est (-6) şi Centru (-4).

În 2017, numărul de autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale a crescut cu 7,6% faţă de anul anterior, până la 41.603. În 2016, numărul de autorizaţii pentru clădiri rezidenţiale a scăzut cu 1,2% faţă de anul anterior, până la 38.653.

Tags: , , , ,
constructii

INS: Managerii din România se aşteaptă la o creştere a activităţii în construcţii şi comerţul cu amănuntul până în luna mai

Directorii firmelor din România se aşteaptă la un avans al activităţii în construcţii şi comerţul cu amănuntul, până în luna mai, şi la o creştere moderată a numărului de salariaţi în construcţii, comerţul cu amănuntul şi servicii, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Soldul conjunctural indică percepţia managerilor asupra dinamicii unui fenomen, care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii unui indicator statistic. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.

În industria prelucrătoare, managerii preconizează pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +13%).

”Pentru activitatea de fabricare a băuturilor şi cea de fabricare a altor produse din minerale nemetalice se va înregistra tendinţă de creştere accentuată (sold conjunctural +44%, respectiv +43%)”, se arată în comunicat.

Pentru preţurile produselor industriale se estimează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +12%), iar referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de 0% pe total industrie prelucrătoare.

În activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, o creştere a volumului producţiei (sold conjunctural +24%).

”Managerii estimează creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +7%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%)”, se arată în comunicat.

În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).

”Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +7%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +8%). Pentru următoarea perioadă, managerii societăţilor comerciale estimează creştere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +23%)”, se arată în comunicat.

În sectorul serviciilor, cererea (cifra de afaceri) va cunoaşte creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +12%).

”În sectorul de servicii se estimează creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +7%). Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +12%)”, se arată în comunicat.

Tags: , , ,
crestere-economica-economie

INS a confirmat creşterea economică de 7% a României anul trecut

Institutul Naţional de Statistică (INS) a confirmat, miercuri, estimările publicate la jumătatea lunii februarie, referitoare la creşterea de 7%, pe serie brută, a Produsului Intern Brut (PIB) în anul 2017, faţă de anul anterior.

Economia românească a crescut anul trecut cu 7%, faţă de 2016, cel mai mare avans din 2008 până în prezent. În 2008, economia României a crescut cu 7,1%, în termeni reali, faţă de 2007.

”Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2017 a fost de 856,352 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 7% faţă de anul 2016”, se arată în comunicat.

INS a confirmat şi datele referitoare la ultimele trei luni din 2017.

”Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul IV 2017 a fost de 258,047 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 6,9% faţă de trimestrul IV 2016”, se arată în comunicat.

La creşterea PIB, în anul 2017 faţă de anul 2016, au contribuit aproape toate ramurile economiei. Contribuţii mai importante au avut: – industria (+1,9%), cu o pondere de 24,2% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 8%; – comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante (+1,6%), cu o pondere de 18,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,4%; – agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,7%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (4,4%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (18,3%).

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal: – cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 10,3% contribuind cu 6,4% la creşterea PIB; – formării brute de capital fix, cu o contribuţie de +1,2%, consecinţă a creşterii cu 5,4% a volumului său.

”O contribuţie negativă importantă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-0,8%), consecinţă a creşterii cu 9,5% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 11,1%”, se arată în comunicat.

În 2016, economia românească a crescut cu 4,8%, cel mai înalt ritm de după 2008. În 2015, economia românească a avansat cu 3,9%.

Economia a primit mai mulţi stimuli salariali şi fiscali din partea guvernului în ultimii doi ani.  Măsurile au stimulat consumul şi creşterea economică, însă au generat dezechilibre externe importante, avertizează analiştii.

Tags: , , , ,
Cluj_Napoca_turisti

Clujul, în topul judeţelor cu cei mai mulţi turişti

Sosirile şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au înregistrat în luna ianuarie 2018, comparativ cu aceaşi lună din anul precedent, creşteri de aproape 10%, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Conform sursei menţionate, în luna ianuarie, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică în judeţul Cluj a fost de 34.900, cele mai mari valori fiind înregistrate în Bucureşti – 128.400, Braşov – 107.000 şi Prahova – 45.900.

“Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna ianuarie 2018 au însumat 722.100, în creştere cu 9,6 % faţă de cele din luna ianuarie 2017″. Din numărul total de sosiri, turiştii români au reprezentat 79,4%, iar turiştii străini 20,6%, “ponderi similare cu cele din luna ianuarie 2017″, potrivit INS.

Statistica arată că şi înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică au înregistrat creşteri de 9,6%, în luna ianuarie 2018 faţă de ianuarie 2017, însumând 1361,6 mii.

“Din numărul total de înnoptări, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în luna ianuarie 2018 78,1%, în timp ce înnoptările turiştilor străini  au reprezentat 21,9%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică,  cea mai mare pondere au deţinut‐o cei din Europa (74,3% din total turişti străini), iar din aceştia 75,7%  au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene”.

Tags: , , , ,
cumparaturi-supermarket_600x400

INS: Managerii din România se aşteaptă la o creştere a preţurilor în comerţul cu amănuntul până în aprilie

Directorii firmelor din România se aşteaptă la un avans al preţurilor în comerţul cu amănuntul, până în aprilie, şi la o creştere moderată a numărului de salariaţi în sectorul serviciilor, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Soldul conjunctural indică percepţia managerilor asupra dinamicii unui fenomen, care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii unui indicator statistic. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.

În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru intervalul februarie-aprilie, tendinţă de creştere moderată a activităţii economice (sold conjunctural +13%).

”Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +9%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +4%). Pentru următoarea perioadă, managerii societăţilor comerciale estimează creştere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +27%)”, se arată în comunicat.

În cadrul anchetei de conjunctură, managerii din industria prelucrătoare preconizează o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +9%).

”Pentru activitatea de fabricare a produselor din tutun se estimează cel mai ridicat nivel al soldului conjunctural, respectiv +36%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere în următoarele trei luni (sold conjunctural +16%). Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -1% pe total industrie prelucrătoare”, se arată în comunicat.

Totodată, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +8%).

”Managerii estimează stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +21%)”, se arată în comunicat.

În plus, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +6%).

”În sectorul de servicii se estimează creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +9%). Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +10%)”, se arată în comunicat.

Tags: , , , ,
locuri-de-munca5

În ce domenii se găsesc cele mai multe locuri de muncă vacante

Numărul de locuri de muncă vacante din economie, un indicator al deficitului de forţă de muncă la nivel naţional, a scăzut în al patrulea trimestru al anului trecut cu 9,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, la 54.700, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În trimestrul al patrulea din 2017, rata locurilor de muncă vacante a fost de 1,13%, în scădere cu 0,09 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent.

”Numărul locurilor de muncă vacante a fost de 54.700, în scădere cu 4.200 locuri de muncă vacante faţă de trimestrul anterior. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2016, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,16 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 6.000”, se arată în comunicat.

În ultimul trimestru din 2017, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică şi alte activităţi de servicii (2,52% pentru fiecare în parte), urmate de sănătate şi asistenţă socială (2,40%).

În industria prelucrătoare s-a concentrat peste o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (14.600 locuri vacante), iar rata a fost de 1,23%.

”Sectorul bugetar a însumat peste 31% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 8.000 locuri vacante se regăsesc în sănătate şi asistenţă socială, 6.800 locuri vacante în administraţia publică, respectiv 2.400 locuri vacante în învăţământ. La polul opus, cele mai mici valori atât ale ratei cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă (0,16%, respectiv 100 locuri vacante)”, se arată în comunicat.

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cea mai mare diminuare atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante s-a înregistrat în administraţia publică (-1,49 puncte procentuale, respectiv -3.700 locuri vacante), ca urmare a aplicării prevederilor legale în vigoare, respectiv în sănătate şi asistenţă socială (-0,64 puncte procentuale, respectiv -1.800 locuri vacante).

”La polul opus, cu cele mai relevante creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit activităţile de intermedieri financiare şi asigurări (+0,42 puncte procentuale), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+0,22 puncte procentuale), respectiv transport şi depozitare (+0,21 puncte procentuale)”, se arată în comunicat.

Numărul de locuri de muncă vacante a scăzut după 2008, când s-a înregistrat o rată maximă, de 1,94%, şi un număr maxim,de peste 100.000, până în 2010, când s-a atins un nivel minim, de 0,59%. Ulterior, rata locurilor de muncă neocupate a crescut constant până în prezent.

viewscnt

Tags: , , ,
aeroport cluj

Clujul atrage tot mai mulţi turişti, dar nu este încă în topul destinaţiilor româneşti

Judetul Cluj atrage tot mai multi turisti an de an, si asta si datorita evenimentelor precum festivalele Untold sau Electric Castle. In Cluj au fost in primele unsprezece luni ale anului trecut aproape 600.000 de turisti, dintre care 128.000 straini, conform INS. 

Cu toate acestea, Clujul are inca de asteptat sa intre in topul oraselor care atrag cei mai multi turisti.

Brasovul este al doilea centru de atractie a turistilor straini, dupa Bucuresti. Potrivit datelor Institutului National de Statistica, in primele 11 luni ale anului trecut, Brasovul a atras 190.360 de turisti din strainatate, 17% din totalul de 1,137 milioane de turisti cazati in hotelurile si pensiunile brasovene in perioada analizata.

Sibiul, care se afla pe locul trei in topul vizitatorilor straini, a atras doar 157.092 de turisti, 30% din totalul de 518.494 de turisti. Interesant este ca Bucurestiul atrage mai multi turisti straini decat romani. Cei 1,120 milioane de turisti cazati in capitala reprezinta 59% din totalul de 1,895 milioane de turisti atrasi. Practic, putem spune ca Brasovul a atras in perioada analizata mai multi turisti romani decat Bucurestiul – 947.354 de turisti autohtoni la Brasov fata de 774.978 in Bucuresti.

Bucurestiul si Brasovul atrag impreuna 50% din turistii straini din Romania, mai releva studiul.

Harta numarului de turisti straini in fiecare judet este aproape identica cu harta dezvoltarii economice a zonelor din Romania, in conditiile in care vizitatorii de peste hotare reprezinta de multe ori oameni de afaceri. Pentru majoritatea hotelurilor din orasele mari din Romania, turismul de business reprezinta mai mult de jumatate din rulaje. La polul opus, stau judete precum Teleorman, Vrancea sau Giurgiu, care au beneficiat cu putine investitii straine comparativ cu judete precum Timis, Cluj, Iasi sau Sibiu.

In plus, nivelul dezvoltarii turismului din unele judete a fost determinat si de infrastructura hoteliera si de atractiile turistice din aceste zone.

Capitala are cea mai dezvoltata infrastructura hoteliera, capacitatea de cazare fiind de 11.000 de camere in hoteluri, dintre care jumatate sunt clasificate la patru stele. Tot in Bucuresti sunt si cele mai multe hoteluri de cinci stele, 11 unitati, cu aproape 1.930 de camere si circa 3.800 de locuri de cazare (paturi).

Daca in Capitala cei mai multi straini ajung in interes de afaceri, in alte zone, precum judetele Brasov, Cluj, Sibiu sau Timis, vin din ce in ce mai multi straini pentru leisure (vacante), potrivit jucatorilor locali.

Desi orasele din tara au atras mai multi straini in primele zece luni si respectiv ultimii ani, Romania inca este codasa in UE la atragerea de turisti straini, fiind deficitara promovarea in strainatate si pozitionarea ca destinatie pe harta europeana. Nici infrastructura de cazare nu este foarte bine dezvoltata, in orasele mari fiind prezente doar cateva unitati de cinci stele si foarte putine hoteluri sub branduri internationale.

La nivel national functioneaza in total 1.577 de hoteluri, cu o capacitate de cazare de aproximativ 190.000 de paturi. In total, sunt 7.905 de unitati de cazare in Romania, scrie turism.bzi.ro

Tags: , , , ,
masini_trafic (1)

Creştere a comerţului cu autovehicule şi motociclete

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a crescut în primele 11 luni din 2017 comparativ cu perioada similară a anului 2016, atât ca serie brută cu 11,5% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 12,3%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, date luni publicităţii.

Volumul cifrei de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei a crescut, în aceeaşi perioadă, atât ca serie brută cu 15,1% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 14,1%.

Conform INS, în primele 11 luni din 2017, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, a crescut datorită majorărilor înregistrate la comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente, întreţinerea şi repararea motocicletelor (+51,3%), întreţinerea şi repararea autovehiculelor (+24,3%), comerţul cu autovehicule (+10,6%) şi la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (+7,7%).

Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie brută, a crescut datorită activităţilor de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (+22,4%), activităţilor hotelurilor şi restaurantelor (+14,4%), activităţilor agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (+9,8%) şi de la cele de spălare, curăţare şi vopsirea textilelor şi blănurilor (+8,5%). Serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare au scăzut cu 18,3%.

În luna noiembrie 2017, comparativ cu noiembrie 2016, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, s-a majorat cu 9,8% datorată creşterilor înregistrate la comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (+109,5%), activităţile de întreţinere şi repararea autovehiculelor (+14,7%), comerţul cu autovehicule (+11,9%) şi la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (+4%).

Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a înregistrat o creştere cu 9,6% faţă de noiembrie 2016.

Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie brută, a înregistrat o cifră de afaceri cu 18,3% mai mare comparativ cu luna noiembrie 2016, provenită de la activităţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (+41%), activităţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (+15,2%) şi de la activităţile hotelurilor şi restaurantelor (+11%). Scăderi au înregistrat serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (-28,9%) şi activităţile de spălare, curăţare şi vopsirea textilelor şi blănurilor (-1,3%).

Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna noiembrie 2017 a crescut cu 18,5% comparativ cu luna noiembrie 2016.

În luna noiembrie 2017 comparativ cu luna precedentă, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, s-a micşorat cu 2% din cauza scăderilor înregistrate la activităţile de întreţinere şi repararea autovehiculelor (-4,2%), comerţul cu autovehicule (-2,2%) şi la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (-0,7%). Comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente şi întreţinerea şi repararea motocicletelor a crescut cu 7,1%.

Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a înregistrat o scădere cu 0,3%.

În ceea ce priveşte serviciile de piaţă prestate populaţiei, serie brută, în luna noiembrie 2017, faţă de luna precedentă, volumul cifrei de afaceri a înregistrat o scădere cu 6,7% cauzată de scăderile înregistrate la activităţile hotelurilor şi restaurantelor (-9,9%), activităţile de spălare, curăţarea şi vopsirea textilelor şi blănurilor (-9,9%), activităţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (-7,1%), serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (-1,5%) şi la activităţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (- 0,7%).

Volumul cifrei de afaceri, pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a scăzut cu 1,3%

Tags: , , ,
constructii august

Construcţia de locuinţe, segment în creştere

Lucrările de construcţii au înregistrat în luna noiembrie a anului trecut o scădere cu 4,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, afectate de declinul lucrărilor de infrastructură şi de construcţii nerezidenţiale, în timp ce construcţia de locuinţe a avansat semnificativ, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În octombrie, lucrările de construcţii au scăzut cu 13,4% faţă de luna octombrie a anului anterior.

În noiembrie, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile nerezidenţiale şi la construcţiile inginereşti.

”Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile nerezidenţiale cu 11,8% şi la construcţiile inginereşti cu 8,3%. Creştere a fost la clădirile rezidenţiale cu 23,4%”, se arată în comunicatul INS.

Pe elemente de structură s-a înregistrat o scădere la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 38,1%. Lucrările de construcţii noi şi lucrările de reparaţii capitale au crescut cu 10,2%, respectiv cu 1,7%.

În primele 11 luni ale anului trecut, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut pe total ca serie brută cu 6,9%.

”Pe elemente de structură au avut loc scăderi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 25,1% şi la lucrările de reparaţii capitale cu 19,9%. Lucrările de construcţii noi au crescut cu 2,8%. Pe obiecte de construcţii au avut loc scăderi la construcţiile inginereşti cu 23,2% şi la clădirile nerezidenţiale cu 14,1%. Clădirile rezidenţiale au crescut cu 68,7%”, se arată în comunicat.

În 2016, lucrările de construcţii au scăzut cu 4,8% faţă de anul precedent, după un avans de 10,4% în 2015.

Tags: , , ,
crestere-economica-economie

Creşterea economiei României în 2017 (ANALIZĂ)

Produsul intern brut al României a înregistrat în trimestrul al treilea din 2017 o creştere cu 8,8% pe seria brută şi cu 8,6% pe seria ajustată sezonier, raportat la perioada similară din 2016, iar la nouă luni a urcat cu 7%, pe seria brută şi cu 6,9% pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii (2) ale Institutului Naţional de Statistică, date vineri publicităţii.

Comparativ cu trimestrul II din 2017, PIB a fost, în termeni reali, mai mare cu 2,6%, în trimestrul III 2017.

“Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul III 2017, nefiind însă, înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 304 din 5 decembrie 2017″, precizează INS.

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2017 a fost de 216,886 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,6% faţă de trimestrul II 2017 şi cu 8,6% faţă de trimestrul III 2016.

Tot pe date ajustate sezonier, PIB estimat pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2017 a fost de 630,486 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 6,9% faţă de intervalul de timp similar din 2016.

Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2017 a fost de 236,740 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 8,8% faţă de trimestrul III 2016, iar pentru perioada 1.I – 30.IX 2017 a fost de 598,461 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 7,0% faţă de perioada 1.I – 30.IX 2016.

În ceea ce priveşte contribuţia categoriilor de resurse şi de utilizări la modificarea Produsului intern brut, INS precizează că dinamica PIB In trimestrul III 2017 nu s-a modificat în varianta provizorie (2), comparativ cu varianta provizorie (1), iar volumul valorii adăugate brute s-a majorat cu 0,1 puncte procentuale, modificări mai importante fiind înregistrate în: construcţii (+0,2 puncte procentuale), de la 99% la 99,2%; informaţii şi comunicaţii (+0,3 puncte procentuale), de la 106,8% la 107,1%.

“Volumul şi contribuţia impozitelor nete pe produs la creşterea PIB s-au redus cu 0,8, respectiv cu 0,2 puncte procentuale”, spune INS.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări semnificative ale contribuţiei la creşterea PIB în trimestrul III 2017, între cele două estimări, au înregistrat: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, de la +7,9% la +7,7%, ca urmare a scăderii volumului său de la 113,3% la 112,8%; cheltuiala pentru consumul final al administraţiilor publice, de la +0,4% la +1,2%, ca urmare a majorării volumului său de la 103,1% la 109,4%; formarea brută de capital fix, de la +2,4% la +2,1%, ca urmare a reducerii volumului său de la 108,8% la 108,0%; exportul de bunuri şi servicii de la +3,1% la +3,7%, ca urmare a creşterii volumului său de la 108,1% la 109,5% şi importul de bunuri şi servicii, de la +4,3% la +4,7%, ca urmare a creşterii volumului său de la 110,9% la 111,8%.

Banca Mondială a anunţat, în urmă cu două zile, că se aşteaptă ca România să raporteze pentru 2017 o creştere a PIB-ului de 6,4%, faţă de 4,4%, previzionată în iunie.

În noiembrie, Comisia Naţională de Prognoză a revizuit în sus estimările privind creşterea economică a României în 2017, la 6,1%, de la 5,6% cât preconizase anterior. Conform Prognozei de toamnă, Produsul Intern Brut se va situa la 842,5 miliarde de lei anul acesta, faţă de 837,1 miliarde lei estimarea din varianta preliminară a prognozei de toamnă.

Şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit de la 4,2% la 5,5%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2017, în raportul “World Economic Outlook”, publicat pe 10 octombrie.

Tags: , , , , ,