Tag Archives: INS

romania1

Străinii nu vin să viziteze România. Cu ce scop au venit cei 446.000 în primul semestru din 2017

Numărul total al turiştilor străini cazaţi în hoteluri şi pensiuni în primele trei luni ale anului a fost de 446 de mii, iar cheltuielile acestora s-au ridicat în total la 1030,7 milioane de lei, conform datelor INS. Cei mai mulţi (65,5%) au venit cu afaceri sau pentru conferinţe şi târguri.

Principalul motiv al sejurului petrecut de turiştii nerezidenţi în România în trimestrul I 2017 l-a reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii (65,5% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 66,1% din total.

Cel de al doilea motiv al sejurului petrecut de nerezidenţi în România l-a reprezentat călătoriile în scop particular (34,5% din numărul total de turişti nerezidenţi), dintre acestea evidenţiindu-se călătoriile pentru vacanţe (60,4%). Călătoriile în scop particular includ călătoriile pentru vacanţe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, tranzit şi alte activităţi.

Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (52,7%), fiind preferată cazarea cu mic dejun inclus (89,8%). Cheltuielile turiştilor nerezidenţi în restaurant.

Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături 38,9% au reprezentat cheltuielile pentru cumpărarea alimentelor şi băuturilor, urmate de cheltuieli pentru cumpărarea de cadouri şi suveniruri 36,4%. Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 51,5% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru bilete de intrare în muzee, obiective turistice, grădini zoologice/botanice au reprezentat 50,7% din totalul cheltuielilor pentru recreere.

Din totalul turiştilor străini sosiţi în România, 47,5% şi-au organizat sejurul prin agenţii de turism, iar 34,2% si-au organizat singuri sejurul.

Principalul mijloc de transport utilizat de turiştii nerezidenţi pentru a sosi în România a fost avionul (81,1% din numărul total de turişti). Autoturismele proprii au reprezentat 11,4%, urmate de autocare şi autobuze cu 5,6%, alte mijloace ( tren, ambarcaţiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.) 1,9%.

Tags: , , ,
muncitori

Construcţia de locuinţe continuă să crească puternic

Lucrările de construcţii au înregistrat în a patra lună a acestui an o scădere cu 19,6% faţă de aprilie 2016, afectate de declinul lucrărilor de infrastructură şi de construcţii nerezidenţiale, în timp ce construcţia de locuinţe a continuat să avanseze semnificativ, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Este a patra lună de scădere din 2017, după un declin  de 1,1% în ianuarie, 3,4% în februarie şi 1% în martie. Cumulat, în primele patru luni din 2017, sectorul construcţiilor a scăzut cu 5,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În aprilie, lucrările de infrastructură au înregistrat cel mai pronunţat declin, dar construcţia de locuinţe a crescut substanţial.

”Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la construcţiile inginereşti cu 40,1% şi la clădirile nerezidenţiale cu 7,1%. Creşteri au fost la clădirile rezidenţiale cu 39,7%”, se arată în comunicatul INS.

Pe elemente de structură, în aprilie 2017 s-au înregistrat scăderi faţă de a patra lună a anului trecut la toate cele trei categorii: lucrările de reparaţii capitale au scăzut cu 43,6%, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente s-au diminuat cu 40,7%, iar lucrările de construcţii noi au scăzut cu 5,7%.

Faţă de martie, lucrările de construcţii au scăzut în aprilie cu 11,6%, pe serie brută, şi cu 7,6% pe seria ajustată în funcţie de variaţiile sezoniere.

În 2016, lucrările de construcţii au scăzut cu 4,8% faţă de anul precedent, după un avans de 10,4% în 2015.

Tags: , , ,
sp-lie-lot-polish-airlines-embraer-erj-175lr-erj-170-200-lr_PlanespottersNet_274771

Scumpiri în mai: legume, carne şi bilete de avion

Cartofii, citricele, fructele proaspete și carnea de porc au fost produsele alimentare care s-au scumpit cel mai mult în luna mai raportat la aprilie, mici ieftiniri înregistrându-se la făină, mălai, fasole boabe și alte leguminoase, ulei, slănină și grăsimi, telemea și ouă, în timp ce, din categoria mărfurilor nealimentare o mică majorare de preț s-a consemnat la energia electrică, la capitolul servicii o scumpire semnificativă au avut-o biletele de avion.

Conform datelor Institutului Național de Statistică remise luni AGERPRES, cartofii s-au scumpit cu 8,76% în mai față de aprilie, citricele și alte fructe meridionale cu 5,86%, iar fructele proaspete cu 3,77%. De asemenea, carnea de porc a consemnat o creștere a prețului cu 1,6%.

Ieftinirile consemnate în cazul mărfurilor alimentare s-au situat sub 1%.

În ceea ce privește mărfurile nealimentare, energia electrică a înregistrat o majorare de preț cu 1,07%, iar la servicii biletele de avion s-au scumpit cu 7,56%.

Rata anuală a prețurilor s-a menținut la 0,6% în luna mai, înregistrându-se o scumpire a mărfurilor alimentare, cu 2,30%, și a mărfurilor nealimentare, cu 0,23%, dar o ieftinire a tarifelor la servicii cu 1,26%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), remise luni AGERPRES.

“Prețurile de consum în luna mai 2017 comparativ cu luna mai 2016 au crescut cu 0,6%. Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2016 — mai 2017) față de precedentele 12 luni (iunie 2015 — mai 2016), calculată pe baza IPC, este—0,2%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 0,1%”, se spune într-un comunicat al INS.

Banca Națională a României (BNR) a revizuit în scădere prognoza de inflație pentru finalul acestui an, cu 0,4 puncte procentuale, la 1,6%.

Tags: , , , ,
crestere-economica-economie

INS: Managerii din România se aşteaptă la creşterea susţinută a afacerilor în toate sectoarele

Directorii firmelor din România se aşteaptă la o creştere semnificativă a activităţii în industrie, construcţii, servicii şi comerţ în perioada mai-iulie, la o creştere a preţurilor mai ales în construcţii şi în comerţ şi la angajări moderate, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Datele arată unele modificări faţă de raportul anterior privind tendinţele economice, publicat la finalul lunii aprilie, când managerii estimau o creştere conjuncturală a numărului de salariaţi înconstrucţii şi la creşteri mai mari de preţuiri în comerţ.

Pentru intervalul mai-iulie, cel mai mic sold conjunctural privind activitatea este în industria de prelucrare, +18%, în creştere faţă de cel din raportul anterior (+16%).

“Pentru activitatea de fabricare a băuturilor se va înregistra tendinţă de creştere accentuată (sold conjunctural +56%)”, se arată în raportul INS.

Soldul conjunctural reflectă diferenţa dintre aşteptările pozitive şi cele negative exprimate de către managerii chestionaţi. Un sold pozitiv reflectă un număr mai mare de companii care au aşteptări de creştere a activităţii sau a comenzilor, în timp ce un sold conjunctural negativ reflectă aşteptări de scădere a activităţii în sectorul analizat.

Managerii au aşteptări optimiste în privinţa activităţii din construcţii, cu un sold conjunctural de +33%, faţă de +38% în raportul precedent, situaţie obişnuită în perioada primăverii, când activitatea din construcţii creşte semnificativ.

De asemenea, activitatea din comerţ este aşteptată să crească semnificatic, soldul conjunctural pentru perioada mai-iulie fiind de +33%.

În servicii, activitatea economică este aşteptată să înregistreze o creştere sensibilă, soldul fiind +24% (faţă de +17% în raportul anterior).

Managerii prevăd creşteri uşoare ale numărului de angajaţi în construcţii, servicii şi comerţ şi o relativă stabilitate în construcţii.

Astfel, în comerţ se aşteaptă o creştere uşoară a numărului de salariaţi, cu un sold conjunctural de +7% (+5% în raportul anterior). În construcţii, aşteptările s-au menţinut bune, cu un sold conjunctural de +15% (+16% în raportul precedent).

În servicii şi în industrie sunt estimate creşteri modeste ale personalului, cu solduri conjuncturale de +6%, respectiv +4%.

Ancheta Institutului Naţional de Statistică mai arată că managerii se aşteaptă la o creştere a preţurilor în toate sectoarele până îm iulie. Cea mai mare creştere de preţuri este aşteptată în construcţii, cu un sold conjunctural +13%, şi în comerţ (+12%).

Tags: , , ,
romania1

Creşte numărul turiştilor ce vor să viziteze România

Sosirile în structurile de primire turistică au fost în creştere cu aproape 11% în primul trimestru din 2017, faţă de acelaşi trimestru din 2016, iar înnoptările au înregistrat o creştere de peste 7%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în primul trimestru din 2017 au însumat peste două milioane, în creştere cu 10,9% faţă de cele din aceeaşi perioadă din 2016.

Din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2017 78,4%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 21,6% , ponderi similare cu cele din perioada 1 ianuarie – 31 martie 2016.

În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (76,2% din total turişti străini), iar din aceştia 82,3% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene (UE).

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în primele trei luni din 2017 au însumat 3,88 milioane, în creştere cu 7,1 % faţă de cele din perioada similară din 2016.

Din numărul total de înnoptări, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în primul trimestru 77,9%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 22,1%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (76,6% din total turişti străini), iar din aceştia 80,4% au fost din ţările aparţinând UE.

Durata medie a şederii în primul trimestru din anul acesta a fost de 1,9 zile atât la turiştii români, cât şi la turiştii străini.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în perioada menţionată a fost de 21,4% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu 0,2 puncte procentuale faţă de acelaşi trimestru din anul trecut. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare s-au înregistrat la hoteluri (27,2%), vile turistice (17,1%), pensiuni turistice (15,8%) şi hosteluri (15,5%).

Cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi in structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din Germania (49.200), Italia (48.200), Israel (44.200), Regatul Unit (29.500) şi Franţa (29.400).

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în primele trei luni de 2,19 milioane, în creştere cu 22,1% faţă de perioada similară din 2016. Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa (91,1%). Din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România, 54,9% provin din statele Uniunii Europene. Dintre statele Uniunii Europene cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Bulgaria (28,0%), Ungaria (21,6%), Italia (10,8%), Germania (7,6%), Franţa (4,8%), Polonia şi Regatul Unit (cu câte 4,7%) .

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în priml trimestru din 2017 de 4,08 milioane, în creştere cu 25,1% comparativ cu acelaşi trimestru de anul trecut. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 68,4% din numărul total de plecări.

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna martie 2017 au însumat 722.300, în creştere cu 11,8% faţă de cele din luna martie 2016.

Din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în luna martie 2017 75,8%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 24,2%, ponderi similare cu cele din luna martie 2016.

În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (75,6% din total turişti străini), iar din aceştia 83,9% au fost din ţările aparţinând UE.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna martie 2017 au însumat 1,34 milioane, în creştere cu 8,6% faţă de cele din luna martie 2016.

Din numărul total de înnoptări, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în luna martie 2016 75,3%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 24,7%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (75,7% din total turişti străini), iar din aceştia 83,6% au fost din ţările aparţinând UE.

Durata medie a şederii în luna martie 2017 a fost de 1,8 zile la turiştii români şi 1,9 zile la turiştii străini.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna martie 2017 a fost de 21,3% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu 0,2 puncte procentuale faţă de luna martie 2016.

Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în luna martie 2017 s-au înregistrat la hoteluri (27,8%), hosteluri (16,5%), pensiuni turistice (14,9%), vile turistice (14,3%), moteluri (12,9%) şi pensiuni agroturistice (9,4%).

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna martie 2017 de 852.000, în creştere cu 21,4% faţă de luna martie 2016. Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa (90,6%). Din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România, 56,4% provin din statele UE. Dintre statele UE cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Bulgaria (27,5%), Ungaria (21,4%), Italia (11,2%), Germania (8%), Regatul Unit (4,9%) şi Polonia (4,7 %).

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna martie 2017 de 1,37 milioane, în creştere cu 22,5% comparativ cu luna martie 2016. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 67,8 % din numărul total de plecări.

Tags: , , , ,
somaj rador

Numărul şomerilor a coborât în martie la un nivel minim istoric

Numărul de şomeri a scăzut uşor în a treia lună a acestui an, cu 2.779 faţă de luna precedentă, până la 486.018, nivel minim din 1994, de când există statistici pe această temă, iar rata şomajului a coborât la 5,3%, arată datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În februarie, în România erau 488.797, în uşoară urcare faţă de ianuarie, iar rata şomajului a fost de 5,4%, potrivit datelor revizuite de către INS.

Un nivel atât de scăzut precum cel din martie al numărului de şomeri şi al ratei şomajului nu s-a înregistrat niciodată în România începând din 1994, de când se calculează şomajul după standardele BIM.

Datele revizuite în acest an arată, spre deosebire de primele estimări, că numărul de şomeri a coborât sub 500.000 încă din luna octombrie 2016 şi s-a menţinut apoi în scădere în toate lunile, cu excepţia lunilor decembrie 2016 şi februarie 2017.

Statisticile INS arată că numărul şomerilor a scăzut cu circa 75.000 în ultimul an, de la 561.482 în martie 2016.

Şomajul este în continuare mai mare în rândul bărbaţilor, cu o rată de 5,7% în luna martie, în timp ce, în rândul femeilor, şomajul este de doar 4,9%, mai arată datele oficiale.

Creşterea uşoară a şomajului în februarie a fost pusă în relaţie cu majorarea salariului minim pe economie de la 1 februarie, de la 1.250 lei până la 1.450 lei.

Patronatele şi unii economişti au avertizat că majorarea este prea rapidă şi i-ar putea afecta pe unii angajaţi fără calificare şi din zone sărace, care sunt plătiţi cu salariile cele mai mici.

Însă pe de altă parte, efectul este limitat de criza de forţă de muncă din România, de care se plâng multe companii, mai ales în ceea ce priveşte angajaţii calificaţi.

Potrivit seriilor revizuite, şomajul a înregistrat o scădere acelerată în 2016, înregistrând scăderi în toate lunile, cu excepţia lunii decembrie.

Scăderea şomajului din 2016 a fost generată în primul rând de creşterea rapidă a cererii de forţă de muncă, mai ales în zonele dezvoltate din  jurul marilor metropole.

Cu toate acestea, şefii de companii se plâng tot mai des de lipsa forţei de muncă calificate, care începe să limiteze dezvoltarea afacerilor din România.

Datele oficiale arată că numărul de locuri de muncă vacante din economia românească, un indicator al deficitului de forţă de muncă la nivel naţional, a crescut în ultimul trimestru din 2016 cu 11% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, la 60.700, în ciuda şomajului încă ridicat din unele regiuni.

Autorităţile publică, constant, şi numărul de şomeri înregistraţi oficial în evidenţele oficiilor pentru forţa de muncă.

Datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) arată că, la sfârşitul lunii februarie, 413.732 şomeri erau înregistraţi oficial, ceea ce corespunde unei rate a şomajului de doar 4,7%.

Judeţele Vaslui, cu 10,9%, Mehedinţi (10%) şi Teleorman (9,9%) au cele mai înalte niveluri ale şomajului din România, potrivit ANOFM.

Zonele cu şomaj ridicat sunt caracterizate cu calificarea slabă a forţei de muncă şi un grad scăzut de educaţie, spun experţii.

Conform standardelor BIM, numărul de şomeri este calculat prin anchete în gospodării, care arată că numărul de şomeri este, în realitate, mai mare.

Datele privind şomajul pe baza metodologiei BIM sunt considerate ca fiind mai relevante de către specialişti, pentru că reflectă mai bine şomajul real la nivel naţional.

Tags: , , , ,
locuri-de-munca5

Peste 300.000 de români apţi de muncă dar care nu-şi caută loc de muncă

Forţa de muncă potenţială adiţională cuprindea 349.000 de persoane apte de muncă, dar care sunt inactive şi nu-şi caută de lucru, iar ponderea persoanelor subocupate în totalul populaţiei active a fost în anul 2016 de 2,4%, arată datele comunicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În anul 2016, 212.000 de persoane ocupate cu program parţial doreau şi erau disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent, fiind considerate persoane subocupate. Această categorie de persoane a reprezentat 2,4% din populaţia activă, 2,5% din populaţia ocupată şi 29,3% din numărul total al persoanelor care lucrau cu program de lucru parţial. Faţă de anul precedent, numărul persoanelor subocupate a scăzut cu 56.000.

Din rândul populaţiei inactive în vârstă de 15-74 ani (6,16 milioane de persoane), 349.000 de persoane făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională (în scădere cu 12.000 faţă de anul precedent). Dintre acestea, 345.000 de persoane erau disponibile să înceapă lucrul, dar nu căutau un loc de muncă.

Potrivit INS, în anul 2016, raportul procentual dintre această categorie de persoane şi populaţia activă a fost de 3,8%. Doar un număr nesemnificativ de persoane care făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională deşi căutau un loc de muncă, nu erau disponibile să înceapă lucrul.

Rata şomajului este cel mai vizibil indicator rezultat din Ancheta forţei de muncă în gospodării, utilizat pentru a caracteriza o multitudine de aspecte economice şi sociale. Alături de acesta, pentru a oferi o imagine completă a situaţiei şi evoluţiei pieţei muncii, INS publică, cu periodicitate anuală, un set de 3 indicatori, reprezentând categorii de populaţie ocupată sau inactivă având unele similitudini cu populaţia în şomaj şi grade diferite de ataşament faţă de piaţa muncii (comparativ cu situaţia standard a categoriei din care fac parte) şi anume: persoane subocupate, persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul, şi persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul.

Ultimii doi indicatori („persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul” şi „persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul”), alcătuiesc împreună „forţa de muncă potenţială adiţională”.

Tags: , , ,
paglisa drum 2

Niciun kilometru nou de autostradă în 2016, dar mii de kilometri de drum de pământ

Potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS), reţeaua de autostrăzi din România nu s-a extins cu niciun kilometru în 2016, rămânând la lungimea consemnată în 2015, în timp ce peste zece mii de kilometri de drumuri (din care 15 naţionale) erau de pământ.

La sfârşitul anului 2016, din totalul drumurilor naţionale, 35,2% (6.200 km) erau drumuri europene şi 4,2% (747 km) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 1,6% (280 km) erau drumuri cu 3 benzi, 10,3% (1.820 km) drumuri cu 4 benzi şi 0,1% (22 km) drumuri cu 6 benzi. Lungimea de 747 km de autostrăzi este similară celei consemnate la sfârşitul anului 2015 de aceeaşi statistică a INS.

„La 31 decembrie 2016, drumurile publice totalizau 86.080 km, din care 17.612 km (20,5%) drumuri naţionale, 35.361 km (41,1%) drumuri judeţene şi 33.107 km (38,4%), drumuri comunale. Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, în structura reţelei de drumuri publice s-au înregistrat: 33.928 km (39,4%) drumuri modernizate (în proporţie de 91,7% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 21.068 km (24,5%) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 31.084 km (36,1%) drumuri pietruite şi de pământ”, arată INS.

În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, „41,7% din lungimea drumurilor modernizate şi 50,5% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită”. De asemenea, „drumurile judeţene erau în proporţie de 38,6%, drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 42,2% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite”.La 31 decembrie 2016, liniile de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însumau 10.774 km, din care 10.635 km (98,7%) linii cu ecartament normal şi 134 km (1,2%) linii cu ecartament larg. Densitatea liniilor la 1000 de kilometri pătraţi teritoriu a fost de 45,2‰. Densităţile cele mai mari s-au înregistrat, în ordine, în regiunea Bucureşti-Ilfov (154,7‰), regiunea Vest (58,9‰), regiunea Sud-Est (48,9‰) şi regiunea Nord-Vest (48,8‰).

La aceeaşi dată, „lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare electrificate era de 4.030 km, reprezentând 37,4% din reţeaua de căi ferate în exploatare”, a mai comunicat INS.

 

Tags: , , , , ,
business

INS: Managerii din România se aşteaptă la creşterea afacerilor în toate sectoarele până în mai

Directorii firmelor din România se aşteaptă la o creştere a activităţii în industrie, construcţii, servicii şi comerţ în perioada martie-mai, dar la o stagnare a numărului de salariaţi în primele trei sectoare, în timp ce numărul salariaţilor este aşteptat să scadă în comerţ, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Datele arată unele modificări faţă de raportul anterior privind tendinţele economice, publicat la finalul lunii februarie, când managerii estimau scăderea activităţii în comerţ.

În intervalul martie-mai, cel mai mic sold conjunctural rămâne în comerţ, +7%, în creştere faţă de cel din raportul anterior (-17%).

 “În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere moderată a activităţii economice (sold conjunctural +7%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra relativă stabilitate (sold conjunctural +4%)”, se arată în raportul INS.

Soldul conjunctural reflectă diferenţa dintre aşteptările pozitive şi cele negative exprimate de către managerii chestionaţi. Un sold pozitiv reflectă un număr mai mare de companii care au aşteptări de creştere a activităţii sau a comenzilor, în timp ce un sold conjunctural negativ reflectă aşteptări de scădere a activităţii în sectorul analizat.

Managerii au aşteptări optimiste în privinţa activităţii din construcţii, cu un sold conjunctural de +32%, faţă de +13% în raportul precedent, situaţie obişnuită în perioada primăverii, când activitatea din construcţii creşte semnificativ.

De asemenea, activitatea din industrie ar urma să crească, soldul conjunctural fiind de +19%, (+12% în raportul anterior).

În servicii, activitatea economică este aşteptată să înregistreze o creştere moderată, +10% (+7% în raportul anterior).

Managerii prevăd creşteri uşoare ale numărului de angajaţi în industrie, construcţii şi servicii, şi o scădere în comerţ.

Astfel, în comerţ se aşteaptă o scădere a numărului de salariaţi, cu un sold conjunctural de -18% (-14% în raportul anterior). În construcţii, aşteptările sunt îmbunătăţite, cu un sold conjunctural de +10% (+3% în raportul precedent).

În industrie şi în servicii sunt estimate creşteri moderate ale personalului, cu solduri conjuncturale de +4%, respectiv +5%.

Ancheta Institutului Naţional de Statistică mai arată că managerii se aşteaptă la o creştere a preţurilor în toate sectoarele. Cea mai mare creştere de preţuri este aşteptată în construcţii, sold conjunctural +12%.

Tags: , , ,
salariile-in-lipsa-crizei

TOPUL salariilor în România. Cât câştigă clujenii

La nivel teritorial, numai în Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timiş şi Sibiu câştigurile salariale depăşeau, în decembrie 2016, media naţională de 2.354 de lei lunar, reiese din seriile de date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) într-un buletin judeţean.

Potrivit INS, cel mai mare câştig salarial mediu net se regăseşte în Municipiul Bucureşti (3.219 lei lunar), Capitala fiind urmată de juteţele Ilfov (2.743 de lei), Cluj (2.605 lei), Timiş (2.512 lei) şi Sibiu (2.375 de lei).

Imediat sub media naţională se situează judeţele Braşov (2.284 de lei), Constanţa (2.184 de lei), Iaşi (2.183 de lei) şi Argeş (2.160 de lei).

În decembrie 2016, locuitorii din 17 judeţe au câştigat salarii medii de peste 2.000 de lei.

Salarii cuprinse între 1.800 şi 1.900 de lei sunt câştigate în judeţele Olt, Giurgiu, Tulcea, Mehedinţi, Buzău, Călăraşi, Dâmboviţa şi Hunedoara.

Cele mai mici salarii se regăsesc, potrivit INS, în Teleorman (1.628 de lei), Bistriţa-Năsăud (1.653 de lei), Harghita (1.671 de lei) şi Suceava (1.672 de lei).

Un grup de 13 judeţe consemnează câştiguri salariale de 1.700-1.800 de lei, între acestea numărîndu-se (în ordine descrescătoare) Brăila, Covasna, Vâlcea, Maramureş, Botoşani, Bihor, Caraş-Severin, Sălaj, Satu Mare, Vaslui, Ialomiţa, Vrancea şi Neamţ.

Cele mai mari creşteri salariale din luna decembrie faţă de iunie 2016 se consemnează tot în partea de sus a clasamentului, respectiv în Bucureşti (de la 2.852 la 3.219 lei), Ilfov (de la 2.294 la 2.743) şi Cluj (de la 2.284 la 2.605 lei).

Comparativ cu luna decembrie a anului precedent (2015), câştigul salarial net a crescut ca medie naţională cu 11,4% şi în niciunul dintre judeţele ţării nu au fost consemnate scăderi, mai reiese din statisticile INS.

Tags: , , , ,
2000px-Regiunea_Nord_Vest.svg

Regiunea Nord–Vest conduce la numărul de locuinţe construite şi terminate în 2016

Numărul locuinţelor construite în anul 2016 a ajuns la 52.206, în creştere cu 5.222 de locuinţe faţă de 2015, înregistrându-se o pondere a creşterii în mediul urban (53,4%) şi o scădere în mediul rural (46,6%), potrivit comunicatului transmis miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, faţă de anul 2015, în anul 2016, a crescut numărul locuinţelor realizate din fonduri private cu 5.291 de locuinţe, iar numărul locuinţelor realizate din fonduri publice a scăzut cu 69 de locuinţe, precizează INS.

Distribuţia în profil regional evidenţiază o creştere a numărului locuinţelor terminate, în regiunile de dezvoltare Nord–Vest (+2.491 locuinţe), Nord–Est (+1.262), Sud–Est (+979), Vest (+694), Centru (+535) şi Sud–Muntenia (+379). Scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Bucureşti–Ilfov (-1.060 locuinţe) şi Sud–Vest Oltenia (-58).

Pe medii de rezidenţă, în trimestrul al patrulea din 2016, faţă de trimestrul al patrulea din 2015, numărul locuinţelor construite în mediul urban a scăzut cu 10,9%, iar în rural a crescut cu 4,8%.

În trimestrul al patrulea din 2016, faţă de acelaşi trimestrul din 2015, repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că a scăzut numărul locuinţelor realizate din fondurile private cu 661 de locuinţe, iar din fondurile publice a crescut cu 97 de locuinţe.

În ceea ce priveşte distribuţia în profil regional, se remarcă o scădere a numărului locuinţelor terminate pe total, cu 564 de locuinţe, scădere reflectată în regiunile de dezvoltare Bucureşti–Ilfov (-1.006 locuinţe), Nord–Est (-531) şi Sud–Est (-65). Creşteri s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord–Vest (+415 locuinţe ), Vest (+235), Centru (+192), Sud–Muntenia (+ 124) şi Sud–Vest Oltenia (+72).

Tags: , , , , ,
Harta 3D a Romaniei

Investițiile în economia națională au scăzut în 2016

Investițiile nete realizate anul trecut în economia națională au însumat 70,281 miliarde de lei, fiind în scădere cu 3,3%, comparativ cu 2015, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).

În trimestrul IV 2016, investițiile nete realizate în economia națională au însumat 23,804 miliarde de lei, de asemenea mai mici cu 14,9% raportat la același trimestru din 2015.

Astfel, în trimestrul IV 2016, comparativ cu trimestrul IV 2015, investițiile nete realizate în economia națională s-au redus cu 14,9% pe fondul scăderii înregistrate la toate elementele de structură: alte cheltuieli cu 26,1%, lucrări de construcții noi cu 16,1% și utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 9,3%.

În ceea ce privește ponderea investițiilor nete pe elemente de structură în trimestrul IV 2016, comparativ cu trimestrul IV 2015, se constată o creștere a ponderii investițiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 2,3 puncte procentuale și în lucrări de construcții noi cu 0,3 puncte procentuale. A scăzut ponderea investițiilor nete în alte cheltuieli cu 2,6 puncte procentuale.

În anul 2016, comparativ cu 2015, investițiile nete realizate în economia națională au scăzut cu 3,3%, reducerea fiind înregistrată la următoarele elementele de structură: alte cheltuieli — cu 16,9% — și lucrările de construcții noi — cu 2,8%. La elementul de structură utilaje (inclusiv mijloace de transport) s-a înregistrat o creștere cu 0,3%.

Comparativ cu anul 2015, în anul 2016 se constată o creștere a ponderii investițiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 1,4 puncte procentuale și în lucrări de construcții noi cu 0,3 puncte procentuale. Ponderea investițiilor nete în alte cheltuieli a scăzut cu 1,7 puncte procentuale.

Tags: , , , , ,
alimente

Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut cu 6,4% în ianuarie 2017

Cifra de afaceri pentru comerţul cu amănuntul a crescut atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată cu 6,4%, respectiv cu 6,2%, în ianuarie 2017, faţă de ianuarie 2016, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În luna ianuarie 2017, comparativ cu luna precedentă, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, a scăzut pe ansamblu cu 24,9%, ca urmare a scăderii vânzărilor de produse nealimentare (-32,8%), vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (-21,4%) şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-12,4%), se arată în comunicatul emis de INS.

Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în ianuarie 2017, comparativ cu luna precedentă a crescut pe ansamblu cu 0,2%, ca urmare a creşterii comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+8,8%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+2%). Vânzările de produse nealimentare au scăzut cu 6,2%.

Potrivit INS, în luna ianuarie 2017, comparativ cu luna ianuarie 2016, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul, serie brută, a înregistrat o creştere cu 6,4% ca urmare a creşterilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+15,5%), vânzările de produse nealimentare (+5,8%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+2,6%).

Cifra de afaceri pentru comerţul cu amănuntul, serie ajustată, în luna ianuarie 2017, comparativ cu luna ianuarie 201,6 a înregistrat o creştere cu 6,2% ca urmare a creşterilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+12,4%), vânzările de produse nealimentare (+7,3%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+3%).

Tags: , , ,
locuri-de-munca5

Puţini şomeri la început de 2017. Nivel minim al ultimelor decenii

Numărul de şomeri a continuat să scadă în prima lună a acestui an, cu 5.130 faţă de luna precedentă, până la 487.904, nivel minim din 1994, de când există astfel de statistici, iar rata şomajului a coborât la 5,4%, nivel minim din 2008, arată datele publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Un nivel atât de scăzut precum cel din ianuarie al numărului de şomeri nu s-a înregistrat niciodată în România începând din 1994, de când se calculează şomajul după standardele BIM. În privinţa ratei şomajului, un nivel de 5,4% a mai fost înregistrat ultima dată în trimestrul III din 2008.

În decembrie 2016, în România erau 493.034 şomeri, iar rata şomajului a fost de 5,5%, potrivit datelor revizuite semnificativ în jos de către INS.

Acestea arată, spre deosebire de primele estimări, că numărul de şomeri a coborât sub 500.000 încă din luna octombrie 2016 şi s-a menţinut apoi în scădere în toate lunile, cu excepţia lunii decembrie, când a urcat uşor faţă de noiembrie.

Datele revizuite arată că numărul şomerilor a scăzut cu circa 94.000 în ultimul an, de la 582.132 în ianuarie 2016.

Şomajul este în continuare mai mare în rândul bărbaţilor, cu o rată de 5,8% în luna ianuarie, în timp ce, în rândul femeilor, şomajul este de doar 4,9%, mai arată datele oficiale.

Potrivit seriilor revizuite, şomajul a înregistrat o scădere acelerată în 2016, înregistrând scăderi în toate lunile, cu excepţia lunii decembrie.

Scăderea şomajului din 2016 a fost generată în primul rând de creşterea rapidă a cererii de forţă de muncă, mai ales în zonele dezvoltate din  jurul marilor metropole.

Cu toate acestea, şefii de companii se plâng tot mai des de lipsa forţei de muncă calificate, care începe să limiteze dezvoltarea afacerilor din România.

Datele oficiale arată că numărul de locuri de muncă vacante din economia românească, un indicator al deficitului de forţă de muncă la nivel naţional, a crescut în ultimul trimestru din 2016 cu 11% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, la 60.700, în ciuda şomajului încă ridicat din unele regiuni.

Autorităţile publică, constant, şi numărul de şomeri înregistraţi oficial în evidenţele oficiilor pentru forţa de muncă.

Datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) arată că, la sfârşitul lunii decembrie 2016, 418.237 şomeri erau înregistraţi oficial, ceea ce corespunde unei rate a şomajului de doar 4,77%.

Judeţele Vaslui, cu 11,5%, şi Teleorman (10,1%) au cele mai înalte niveluri ale şomajului din România, potrivit ANOFM.

Zonele cu şomaj ridicat sunt caracterizate cu calificarea slabă a forţei de muncă şi un grad scăzut de educaţie, spun experţii.

Conform standardelor BIM, numărul de şomeri este calculat prin anchete în gospodării, care arată că numărul de şomeri este, în realitate, mai mare.

Datele privind şomajul pe baza metodologiei BIM sunt considerate ca fiind mai relevante de către specialişti, pentru că reflectă mai bine şomajul real la nivel naţional.

Tags: , , , ,
constr buna ziua

Lucrările de construcţii au scăzut cu 4,8% în 2016

Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut ca serie brută cu 4,8%, în anul 2016, faţă de 2015, potrivit datelor publicate, marţi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Potrivit INS, pe elemente de structură au avut loc scăderi la lucrările de reparaţii capitale cu 23,5% şi la lucrările de construcţii noi cu 2,7%. Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au crescut cu 1,5%.

Pe obiecte de construcţii, au avut loc scăderi la construcţiile inginereşti cu 11,2%. Creşteri au fost la clădirile rezidenţiale cu 12,1% şi la clădirile nerezidenţiale cu 1,1%.

În decembrie 2016, comparativ cu noiembrie 2016, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie brută, cu 6,4%, creştere evidenţiată la lucrările de reparaţii capitale cu 37,4% şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 12,3%. Scădere a avut loc la lucrările de construcţii noi cu 2,1%.

Pe obiecte de construcţii, creşteri au fost la construcţiile inginereşti cu 15,9% şi la clădirile nerezidenţiale cu 3,1%. Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile rezidenţiale cu 16,1%.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut pe total cu 4,3%, scădere evidenţiată pe următoarele elemente de structură: lucrările de construcţii noi cu 13% şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 0,1%. Lucrările de reparaţii capitale au crescut cu 15,2%, în luna decembrie 2016, comparativ cu luna precedentă, precizează sursa citată.

Pe obiecte de construcţii, s-au înregistrat scăderi astfel: clădirile rezidenţiale cu 22,8%, clădirile nerezidenţiale cu 10,1% şi la construcţiile inginereşti cu 0,6%.

În decembrie 2016 comparativ cu decembrie 2015, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, ca serie brută, cu 27,7%. Pe elemente de structură s-au înregistrat scăderi la toate categoriile: lucrările de reparaţii capitale cu 41%, lucrările de construcţii noi cu 33,3% şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 0,5%.

Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la construcţiile inginereşti cu 40,9% şi la clădirile nerezidenţiale cu 6,1%. Creşteri au fost la clădirile rezidenţiale cu 16,7%.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 19,8%. Pe elemente de structură s-au înregistrat scăderi la toate categoriile: lucrările de reparaţii capitale cu 41,8%, lucrările de construcţii noi cu 29,9% şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 3%, menţionează INS.

Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la construcţiile inginereşti cu 35,4% şi la clădirile nerezidenţiale cu 1,4% . Creşteri au fost la clădirile rezidenţiale cu 7,1%.

Tags: , , , ,
firme_de_it

Topul salariilor: IT-iştii câştigă de trei ori mai mult ca ospătarii

Ordonarea în funcţie de mărimea salariilor arată că în sectoarele extractiv şi IT&C se câştigă cele mai mari venituri, peste 4.500 de lei, în timp ce în hoteluri-restaurante se regăsesc minimele, sub 1.300 de lei. Institutul Naţional de Statistică (INS) anunţă că în august salariul mediu a scăzut.

Cele mai mari salarii, de 5.464 de lei net lunar, s-au câştigat, în august, în sectorul cu activităţi de servicii IT&C (inclusiv activităţi de servicii informatice), urmat de extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (4.756 de lei), activităţile de servicii anexe extracţiei (4.549 de lei) şi fabricarea produselor de cocserie şi petrochimie (4.437 de lei).

Topul este continuat de sectoarele informaţii şi comunicaţii (4.329 de lei), transporturi aeriene (4.305 lei), bănci (4.129 de lei), asigurări (4.025 de lei), fonduri de pensii (4.001 lei) şi activităţi de editare (3.824 de lei), reiese din datele transmise vineri de INS.

În luna august, cele mai mici salarii, de 1.261 de lei net lunar, au fost plătite în hoteluri şi restaurante, sectorul fiind urmat de fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1.374 de lei), prelucrarea lemnului (1.403 lei), fabricarea de mobilă (1.434 de lei), marochinărie (1.453 de lei) şi industria alimentară (1.482 de lei).

Potrivit INS, câştiguri salariale cuprinse între 1.500 şi 2.000 de lei net lunar s-au acordat în 22 de sectoare de activitate, apoi câştiguri între 2.000 şi 3.000 de lei în alte 22 de sectoare şi peste 3.000 de lei în alte 17 sectoare.

Câştigul salarial mediu net a a scăzut în august cu doi lei, la 2.076 de lei, iar câştigul mediu brut a fost de 2.874 de lei, cu un leu mai mic decât în luna iulie. Comparativ cu luna august a anului precedent, salariul mediu net a crescut cu 14,5%.

Tags: , , , ,