Tag Archives: infrastructura

autostrada

Ministerul Transporturilor va urgenta atribuirea contractelor de achiziţii pentru infrastructură

Ordinul comun al Ministerului Transporturilor şi Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANAP) care conţine un set de norme pentru eficientizarea procedurilor de lucru în atribuirea contractelor de infrastructură a fost publicat joi, 23 august 2018, în Monitorul Oficial.

„Contractele de achiziţie publică implementate de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii (CNAIR) vor fi atribuite mai rapid decât până acum. Concret, vor fi scurtate termenele atât pentru elaborarea documentaţiilor de atribuire, cât şi pentru desfăşurarea procesului de evaluare a ofertelor”, arată un comunicat al Ministerului Transporturilor.

 „Durata de la începerea procedurii de achiziţie publică şi până în momentul desemnării ofertantului câştigător era până acum de peste un an. Prin acest ordin se are în vedere scurtarea acestor termene la 2-4 luni, în funcţie de complexitatea actelor care trebuie studiate”, menţionează instituţia.

 

Ordinul elaborat de ministrul Transporturilor a intrat în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial.

Tags: , ,
1_3_171293_1521622574_00806_fav

România, fruntaşă în UE la accidente rutiere. Care este cauza infrastructurii precare şi ce autostradă ar trebui realizată de urgenţă? (CHESTIONAR)

România este în topul ţărilor din Uniunea Europeană la numărul de decese cauzate de accidente rutiere. Conform Poliţiei Române, în 2017, s-au înregistrat 8.639 accidente rutiere grave, 8.170 răniți grav și 1.950 persoane decedate.

Plecând de la aceste argumente, Asociaţia Pro Infrastructura şi Delcic au iniţiat o serie de campanii în domeniul infrastructurii rutiere din România. Înainte de a porni la drum, au realizat un chestionar despre problemele infrastructurii rutiere, care sunt urgențele, unde trebuie pusă presiune pe autorități, etc. Recent au publicat şi răspunsurile.

97% din cei 5.372 de membrii ai comunității Declic, care au răspuns la acest chestionar, cred că sunt afectați mult, sau deosebit de mult de calitatea drumurilor din țara noastră. 62% din respondenți au fost implicați deja într-un accident, pe drumurile românești.

Poza noua 21.03.2018

Poza noua 21.03.2018

Poza noua 21.03.2018

Ce poate fi făcut? Să construim cu prioritate noi autostrăzi – 14% din respondenți; să îmbunătățim infrastructura existentă – 5%, dar, cel mai bine, ambele în același timp – 80%.

Poza noua 21.03.2018

Care este cauza pentru care avem cea mai precară infrastructură rutieră din UE? Doar 16 persoane cred că lipsa fondurilor este principala problemă. Majoritatea respondenților (peste 99%) dau vina pe corupția din sistem, pe incompetența autorităților sau pe ingerința politicului în luarea deciziilor.Poza noua 21.03.2018

 

Care cred că este autostrada cea mai importantă și care ar trebui realizată în cel mai scurt timp? 40% din respondenți cred că A1 – Sibiu Pitești ar trebui să aibă prioritate, pe locul doi A3 Ploiești – Comarnic-Brașov (27%) și a treia autostradă considerată prioritară fiind A8 Târgu Mureș – Iași (16%)

Poza noua 21.03.2018

O altă acţiunile pronită de cele două comunităţi este petiția prin care se cere autorităților să deschidă urgent traficul pe Autostrada A10 Sebeș-Turda. A fost semnată de peste 16.400 de cetățeni.

Tags: , , , ,
masini_trafic (1)

Clujul poate pierde banii pentru centura metropolitană. Boc: “Este o crimă cu premeditare”

Traficul este cea mai mare problemă a Clujului, iar realizarea centurii metropolitane este soluţia salvatoare. Primarul Emil Boc este îngrijorat că banii europeni pentru acest obiectiv vor fi pierduţi definitiv fiindcă Guvernul nu a declanşat procedurile de începere a lucrărilor. Proiectul este blocat de mai bine de doi ani. 

“Am reuşit să includem centura de ocolire a municipiului centura metropolitană, în Master Planul pe Transport al UE. Este acolo, iar banii există. Sunt 38 km prinşi în program şi 150 de milioane de euro alocaţi pentru acest obiectiv. De doi ani suntem în blocaj. Mesajul pe care l-am primit eu este următorul: riscăm să pierdem banii pentru centura metropolitană. Definitiv. Vor fi luaţi şi duşi în altă parte, nu în România, după 2020. Pierduţi complet de România din cauza faptului că Guvernul nu a declanşat procedurile de începere a lucrărilor pentru această centură. Centura este extrem de importantă pentru dezvoltarea economică, urbană şi teritorială a Clujului. Traficul este astăzi cea mai mare problemă a Clujului. Este o crimă cu premeditare la adresa României, la adresa Clujului în ultimă instanţă, pentru că bani există şi a nu-i utiliza cu bună ştiinţă este extrem de grav. Pe bună dreptate oamenii sunt extrem de nemulţumiţi. Noi venim cu măsuri mărunte, temporare, pe termen scurt. Dar e clar că pe termen mediu, alături de ieşirile pe care primăria le va face din Cluj de pe această centură, va fi o soluţie care ne va da ocazia să respirăm. Aşa cum după ce am făcut centura Vâlcele-Apahida, continuarea Bulevardului Muncii şi Autostrada Transilvania, am respirat câţiva ani buni în trafic. Clujul este un magnet al dezvoltării economice, lumea vrea să vină aici, dar dacă cei care trebuie să facă lucruri nu o fac……Oameni buni, daţi-ne nouă banii! Modificaţi legislaţia europeană şi naţională şi faceţi Primăria Cluj-Napoca eligibilă să utilizeze fondurile şi vă asigurăm că lucrăm 24 din 24 de ore să implementăm aceste aspecte structurale!”, a declarat Boc în cadrul matinalului Realitatea FM Cluj.

Edilul a prezentat situaţia şi în faţa mai multor lideri ai Parlamentului European reprezentanţi ai direcţiilor generale ale Uniunii Europene, ai ministerelor româneşti şi ai organizaţiilor româneşti şi străine implicate în dezvoltare regională şi urbană, prezenţi în aceste zile la Cluj-Napoca la  Zilele REGIO.

Centura metropolitană a Clujului

Transregio Feleac are lungimea totală de 38,3 km şi un cost estimat iniţial la 126,3 milioane de euro. Drumul Gilău Vest – Cluj-Napoca Vest are 14,1 km şi se intersectează cu Autostrada Transilvania. Realizarea acestei şosele i-ar ajuta foarte mult pe locuitorii din Floreşti, care stau zilnic în ambuteiaje pe DN 1.

Drumul costă 40,5 de milioane de euro şi are trei sectoare: centura Gilăului, 2,3 km, legătura cu Clujul, prin partea de nord a localităţii Floreşti, 9,9 km, şi travesarea DN1 până în zona Colina, unde ar urma să facă joncţiunea cu centura, 1,9 km.

Cea de-a doua parte este centura Clujului, care pleacă din zona de sud-vest a oraşului şi trece prin spatele cartierelor Mănăştur, Zorilor, Bună Ziua, Gheorgheni, Someşeni, până spre Apahida. Acest tronson de drum are 24,2 km şi ar urma să coste 85,7 milioane de euro.

Sectoarele sunt Cluj SV – Selgros, cel mai scump, 67 de milioane de euro, respectiv Selgros – Bulevardul Muncii. Un ultim sector, Bulevardul Muncii – Apahida, este un drum existent cu o bandă pe sens, care ar urma să fie extins la două benzi pe sens.

Tags: , , , , , , , ,
autostrada

Harta interactivă cu autostrăzile României

A fost lansată o hartă interactivă cu toate proiectele majore de infrastructură rutieră și feroviară din România. Iniţiativa aparţine Asociației Pro Infrastructură. 

“Harta este bazată pe trasee OpenStreetMap și este actualizată foarte des folosind informațiile primite de la sursele noastre, dar și prin contribuțiile membrilor comunității PeUndeMerg.ro, prezentând detalii importante despre fiecare proiect major. Pe hartă puteți vedea, în amănunt, traseele autostrăzilor și centurilor rutiere, dar și segmentele de căi ferate aflate acum în diverse stadii de implementare. Puteți întelege mai bine care proiecte sunt blocate, care nu au autorizație de construire sau acord de mediu emis ori proiect tehnic aprobat. Puteți chiar voi contribui! Dacă aveți informații noi, dacă găsiți erori sau pur și simplu aveți orice fel de întrebări, dați-ne de știre”, scriu reprezentanţii ONG-ului.

Harta este disponibilă AICI. 

00160808_large

Noutăţi despre autostrăzile Clujului

Autostrada Suplacu de Barcău – Borş trebuie să fie gata în doi ani

Documentația pentru proiectarea și execuția celor 60 km ai tronsonului Suplacu de Barcău – Borș a fost transmisă spre Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), în vederea publicării.

Proiectul este format din trei loturi: Suplacu de Barcău – Chiribiș (26 km), Chiribiș – Biharia (29 de km) și Biharia – Borș (5 km). Cu o valoare însumată de 215 milioane de euro, fără taxa pe valoarea adăugată, contractul urmează să prevadă o perioadă de proiectare de şase luni și o perioadă de 18 de luni pentru construcție.

Perioada de garanție a lucrărilor, prevăzută în documentație, este cuprinsă între 5 și 10 ani, în funcție de opțiunea ofertanților. Pentru acest proiect, prevăzut în Master Planul General de Transport, ofertele trebuie depuse într-un interval de trei luni din momentul publicării.

“Contractul pentru segmentul Suplacu de Barcău- Borș va conține o serie de condiții stricte printre care eliminarea posibilității judecării litigiilor la Curtea de Arbitraj de la Paris, eliberarea autorizației de construcție doar după avizarea proiectului tehnic, precum și stabilirea clară a nivelului sancțiunilor aplicate antreprenorului, în cazul în care acesta nu respectă termenele și calitatea lucrărilor”, conform conducerii Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Constructorul care a lucrat pe tronsonul Suplacu de Barcău – Borş după ce Bechtel a abandonat şantierul a pierdut şi el contractul, dar şi banii încasaţi ca avans. Ministrul Transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc, a anunţat că toți banii încasați de asocierea Corsan – Corvian Construccion – Consinit – Road Consulting & Design Solution – Via Design au fost recuperați de la UniCredit Bank, în baza scrisorii de garanție depuse de constructor.

În 3 ianuarie, UniCredit a virat în contul CNAIR 60 de milioane de lei, iar în 21 martie, încă 2,3 milioane, penalități de întârziere, aferente “avansului acordat și nejustificat”. Lucrările pentru construcția acestui tronson au fost realizate, în proporție de peste 50%, de Bechtel. Şantierul a fost abandonat după ce, în 2013, Ministerul Transporturilor a reziliat contractul cu americanii. După ce lucrările s-au degradat în fiecare an, asocierea firmelor spaniole şi româneşti a câștigat contractul pentru finalizarea tronsonului.

Segmentul Suplacu de Barcău – Borș face parte din Autostrada Transilvania și urmează să asigure legătura dintre Vestul României și Ungaria, prin Vama Borș. Este al patrulea contract de lucrări în cadrul Autostrăzii Transilvania pe care Ministerul Transporturilor îl reziliază în ultimii patru ani.

Acestea au fost Brașov – Borș, constructor Bechtel, (2013), Târgu-Mureș – Ungheni, constructori Lemacons, Vega & Arcada (2016), Suplacu de Barcău – Borș, constructor Corsan & Consinit (2016), Nădășelu – Mihăiești, constructori ICM SpA, Viaponte (2017).

Proiectul autostrăzii Braşov – Borş a început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro încheiat cu compania americană Bechtel, ce trebuia executat până în 2012. Contractul a suferit multe modificări, fiind reziliat în 2013. Pentru 12,5% din autostradă statul a plătit Bechtel 1,2 miliarde de euro.

Ulterior s-au dat noi termene de finalizare, ultimul estimat fiind 2020. Din șoseaua Brașov – Borș, de 433 km, sunt finalizați 52 km, pe tronsonul Câmpia Turzii – Gilău, construit de Bechtel. În prezent se află în lucru sau în pregătire tronsoanele Gilău – Nădăşelu, Târgu-Mureş – Ogra – Câmpia Turzii, Suplacu de Barcău – Borş.

De la Cluj-Napoca la Aiud pe autostradă, din toamnă

Lucrările pe loturile 3 și 4 ale Autostrăzii Sebeș-Turda sunt în grafic și vor fi date în folosință la finele acestui an, conform ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc.

“Mă bucur că lucrările pe loturile 3 și 4 ale autostrăzii sunt în grafic, iar constructorii ne-au asigurat că vor fi date în folosință la finele acestui an. Autostrada Sebeș-Turda se regăsește în Programul de Guvernare PSD și este vitală pentru asigurarea legăturii dintre Coridorul IV Pan-European și Autostrada Transilvania”, a mai spus Cuc.

Proiectul “Construcția autostrăzii Sebeș-Turda” presupune execuția a 70 de kilometri de autostradă, asigurând o legătură directă și rapidă între Autostrada A1, Sibiu – Sebeș – Orăștie – Deva – Timișoara – Arad – Nădlac, parte din Coridorul IV Pan-European, și Autostrada A3, Brașov – Făgăraș – Târgu Mureș – Turda – Cluj Napoca – Oradea – Borș, numită și Autostrada Transilvania.

Autostrada Sebeș-Turda: 70 km

Lot 1 – 17,0 km – de la intrarea pe autostradă în Sebeş până la Pârâul Iovului
Constructori: asocierea Impresa Pizzarotti – Pomponio
Cost: 541 mil. lei, fără TVA

Lot 2 – 24,3 km – de la Pârâul Iovului până la intrarea în Aiud
Constructori: asocierea Aktor – Euroconstruct Trading
Cost: 549 mil. lei, fără TVA.

Lot 3 – 12,5 km – de la intrarea în Aiud până la nodul de la Decea
Constructori: asocierea Tirrena Scavi – Societa Italiana per Condotte d’Acqua
Cost: 420 mil. lei, fără TVA

Lot 4 – 16,3 km – de la nodul Decea până în Turda
Constructori: asocierea Porr Construct – Porr Bau
Cost: 470 mil. lei, fără TVA

Amintim că iniţial toate loturile de la A10 au avut ca termen de dare în folosinţă sfârşitul lui 2016, însă s-au produs întârzieri importante din cauza lipsei avizelor obligatorii pentru construire.

În prezent, România are 733 km de autostradă, iar fostul ministru al Transporturilor, Sorin Buşe, a declarat, în decembrie 2016, că România va avea mai mult de 1.000 km în 2018. În plus, Buşe a estimat că numărul de kilometri de autostradă deschişi circulaţiei în 2017 va fi de cel mult 150.

Tags: , , , ,
autostrada

România a atras doar 7% din fondurile UE pentru infrastructură cheltuite în Europa Centrală şi de Est

Cu toate că România înregistrează unul dintre cele mai scăzute scoruri din UE în ceea ce priveşte calitatea infrastructurii, conform Potrivit Indexului Competitivităţii Globale publicat de Forumul Economic Mondial, am atras doar 7% din suma cheltuită în ECE din fondurile UE pentru infrastructură.

Ţările din Europa Centrală şi de Est reprezintă 28% din teritoriul Uniunii Europene, 22% din populaţia acesteia, dar numai 10% din PIB-ul UE.

Iar una dintre principalele provocări cu care se confruntă regiunea în prezent este să găsească surse de finanţare pentru proiectele de infrastructură de transport. Mai mult de 80 de miliarde de euro au fost investite în regiune în exerciţiul financiar european 2007-2013 din fonduri structurale şi de coeziune, se arată într-un comunicat al PwC.

Însă necesarul de finanţare a investiţiilor în infrastructură rămâne foarte ridicat, regiunea având nevoie de 615 miliarde de euro până în 2025. Modalităţile de impulsionare a investiţiilor în infrastructură în Europa Centrală şi de Est (ECE) sunt prezentate pe larg într-un nou raport realizat de PwC şi de Atlantic Council intitulat The road ahead – CEE transport infrastructure dynamics.

Raportul prezintă starea actuală a infrastructurii în regiunea ECE şi detaliază care sunt acum principalele obstacole pentru îmbunătăţirea infrastructurii în regiune – analizând politicile sectoriale, dificultăţile de reglementare şi de finanţare, înaintând totodată o serie de recomandări pentru accelerarea investiţiilor.

„În ciuda progresului înregistrat în ultimii ani, la nivelul ţărilor din regiune există în continuare un deficit de investiţii în infrastructura de transport. Este clar însă că necesarul de finanţare a acestor lucrări de infrastructură depăşeşte posibilităţile actuale ale bugetelor naţionale ale ţărilor din regiune, implicit şi pe cel al României. Tocmai de aceea trebuie căutate resurse financiare suplimentare în sectorul privat, prin punerea în aplicare a unei legislaţii viabile privind Parteneriatele Public-Privat. Din păcate, deşi în România avem bazele unei astfel de legislaţii, acesteia îi lipsesc normele de aplicare, nefiind funcţională la acest moment”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.

„Având în vedere această nevoie de investiţii în infrastructură, ne aşteptăm ca sectorul construcţiilor din ECE să crească cu un ritm anual de 3,1%, depăşind astfel ritmul de creştere din ţările din Europa Occidentală în următorii cinci ani.”, a precizat Sorin Petre, Partener, Servicii de Evaluare şi Analiză Economică, PwC România, care este specializat, printre altele, în analiza economică a marilor proiecte de investiţii.

„România îndeosebi are nevoie de investiţii masive pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport. Potrivit Indexului Competitivităţii Globale publicat de Forumul Economic Mondial, România înregistrează unul dintre cele mai scăzute scoruri din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte calitatea infrastructurii, de 3,61, în vreme ce media ţărilor UE 15 este de 5,65, iar media statelor din ECE este de 4.02. În exerciţiul financiar european 2007-2013, din totalul de 82 de miliarde de euro de fonduri structurale şi de coeziune investite în regiune în proiectele de infrastructură de transport, România a atras mai puţin de 7%, în vreme ce Polonia a folosit peste 30% din această sumă”, a adăugat Ruxandra Chiriţă, Director, Servicii de Consultanţă pentru Sectorul Public, implicată de-a lungul timpului în numeroase proiecte ample de investiţii din sectorul public.

După decenii de lipsă de investiţii, regiunea Europei Centrale şi de Est a făcut progrese fără precedent în îmbunătăţirea infrastructurii în ultimii ani: peste 5.600 de kilometri de autostradă fiind construiţi în ultimii 20 de ani.

Acest lucru s-a datorat în bună măsură finanţărilor europene: peste 150 de miliarde de euro din fondurile structurale au fost utilizate în această perioadă în regiune, la care s-au adăugat facilităţi adiţionale precum Connecting Europe sau finanţările oferite de Banca Europeană de Investiţii.

În plus, investitorii privaţi au investit miliarde de euro în proiecte de transport cheie în Polonia, Slovacia, Ungaria şi Croaţia.

Autorii raportului PwC şi Atlantic Council subliniază faptul că deşi investitorii rămân interesaţi de astfel de oportunităţi în regiune, aceştia se aşteaptă la proiecte bine documentate şi cu un profil echilibrat de risc şi profitabilitate. Atingerea acestui echilibru între risc şi rentabilitate va fi esenţială pentru a menţine fluxul de investiţii private în regiune.

Raportul analizează în detaliu cele cinci coridoare de transport care se aşteaptă să joace un rol esenţial în conectarea regiunii Europei Centrale şi de Est de restul ţărilor UE (Marea Nordului – Baltica, Marea Baltică – Marea Adriatică, coridorul Rin – Dunăre, coridorul Orient-Est Med şi coridorul mediteranean). Este nevoie de cel puţin 384 de miliarde de euro pentru finanţarea a peste 2000 de proiecte pentru finalizarea acestor cinci coridoare de transport.

Potrivit raportului, una dintre provocările cruciale în regiunea ECE este aceea de a construi un proces eficient de finanţare a proiectelor de infrastructură de transport care să reducă decalajul de dezvoltare între estul şi vestul Uniunii Europene. Cetăţeanul mediu din vechile State Membre ale Uniunii Europene are la dispoziţie de două ori mai mulţi kilometri de autostradă per capita decât cel din noile state membre.

Pe baza experienţei PwC în gestionarea unor astfel de proiecte în ECE, dar şi a discuţiilor cu diferiţi actori relevanţi din domeniu, raportul propune şase recomandări pentru a aduce infrastructura de transport din regiune la nivelul necesar pentru a susţine ambiţiile de creştere ale ţărilor din ECE: consens politic, coordonare la nivel regional, prioritizarea proiectelor, mobilizarea resurselor financiare din sectorul privat pentru a depăşi dificultăţile de finanţare, îmbunătăţirea eficienţei proiectelor de investiţii existente şi monitorizarea constantă a lecţiilor învăţate.

Cum va arăta infrastructura de transport din regiune în viitor? Raportul îndrăzneşte să afirme că 75% din infrastructura din 2050 nu există în prezent în ţările din regiune – noile tehnologii vor avea un impact nu doar asupra modului în care este proiectată, construită şi operată infrastructura de transport, dar şi asupra cererii privind serviciile de transport. Acest lucru sugerează că o abordare regională a problemelor dezvoltării infrastructurii de transport ar fi mult mai eficientă şi ar maximiza şansele de succes, tocmai de aceea iniţiative regionale, aşa cum este nou lansata Iniţiativă a celor Trei Mări, pot juca un rol cheie.

 

Tags: , , ,
groapa gunoi

Peste 500 mil. euro pentru continuarea a 11 proiecte majore de infrastructură. Managementul deşeurilor la Cluj

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a aprobat continuarea a 11 proiecte din mai multe regiuni din România, cu o finanțare din partea Uniunii Europene de peste 500 de milioane de euro, potrivit unui comunicat de presă al Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Potrivit sursei citate, proiectele se înscriu într-o serie de domenii esențiale, precum transport, prevenirea dezastrelor naturale, alimentarea cu apă și managementul integrat al deșeurilor.

“Prin deciziile adoptate, am facilitat continuarea acestor proiecte, începute în perioada 2007 — 2013, în actuala perioadă de programare. Sunt proiecte esențiale pentru dezvoltarea României și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor”, a precizat Corina Crețu.

Proiectele de transport cuprind construcția autostrăzii Lugoj — Deva pe secțiunea Dumbrava — Deva, parte a rețelei TEN-T. Astfel, se va scurta durata de călătorie între aceste puncte și se va reduce numărul de accidente rutiere. De asemenea, acestea includ și reabilitarea liniei de cale ferată dintre Coșlariu și Simeria, componentă a coridorului pan — european IV, pentru creșterea vitezei de circulație a trenurilor la 160 kilometri/oră.

În ceea ce privește managementul deșeurilor, proiectele se referă la dezvoltarea sistemului de management integrat al deșeurilor în județele Suceava, Dolj, Bihor, Alba, Cluj și Vrancea.

Cele șase proiecte de management al deșeurilor vor contribui la reducerea dimensiunilor depozitelor de deșeuri prin integrarea activităților de separare, colectare, transport, tratare, reciclare și eliminare. De asemenea, se are în vedere închiderea sau reabilitarea depozitelor non-conforme cu standardele europene, se mai arată în comunicat.

Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată sunt prevăzute a se realiza în județele Gorj și Bacău. Proiectele de apă și apă uzată includ realizarea de infrastructură și facilități de tratare a apei uzate. Captarea de apă va fi îmbunătățită, rețeaua și instalațiile de pompare sunt reabilitate și extinse, iar stațiile de tratare a apei uzate sunt nou construite sau îmbunătățite.

“Această infrastructură contribuie la oferirea de servicii și la un grad de acoperire în domeniul de apă curentă și apă uzată în conformitate cu directivele europene, în mod special cele legate de calitatea apei și tratarea apei uzate în mediul urban”, se spune în comunicat.

În ceea ce privește prevenirea dezastrelor naturale, în județul Iași sunt prevăzute lucrări pentru reducerea riscului de inundații în bazinul hidrografic Prut — Bârlad. Acest proiect presupune construirea de poldere, dragarea și stabilizarea albiilor râurilor, precum și cartografierea riscului de inundații. Un număr de 16.000 de locuitori ai județului Iași vor beneficia în mod direct de o mai bună protecție împotriva inundațiilor, se precizează în comunicat.

Tags: , , ,
mono construcţii

Crețu: Aproape jumătate din proiectele majore de infrastructură din 2007-2013 nu vor fi terminate la timp; au fost eșalonate

Aproape jumătate din cele peste 30 de proiecte majore de infrastructură adoptate în perioada 2007 – 2013 nu vor fi terminate la timp, însă s-a reușit eșalonarea lor astfel încât fonduri europene de 1,9 miliarde de euro din perioada 2014 – 2020 să acopere cofinanțarea proiectelor fazate, a afirmat comisarul European pentru Politică Regională, Corina Crețu, în cadrul unei întâlniri avute luni, la Bruxelles, cu ministrul român al Transporturilor, Petru Sorin Bușe.

,,Din păcate, în pofida acestor progrese, aproape jumătate din cele peste 30 de proiecte majore de infrastructură adoptate în perioada 2007 — 2013 nu vor fi terminate la timp. Cu sprijinul experților din cadrul Grupului de lucru pentru o mai buna implementare, pe care l-am inițiat la începutul mandatului meu, s-a reușit eșalonarea acestor proiecte. Astfel, fonduri europene de 1,9 miliarde de euro din perioada 2014 — 2020 vor acoperi cofinanțarea proiectelor fazate. În plus, am aprobat proiecte retrospective pentru a crește absorbția fondurilor europene în România. Astfel, Comisia Europeană a preluat plata creditelor pe care România le avea de plătit către Banca Europeană de Investiții, degrevând bugetul național de o sumă de peste 1 miliard de euro”, a declarat Corina Crețu.

Comisarul European pentru Politică Regională Corina Crețu l-a primit luni, la Bruxelles, pe ministrul Transporturilor din România, Petru Sorin Bușe. Cei doi au discutat cu prioritate despre stadiul absorbției fondurilor UE în sectorul transporturilor din România.

În cadrul întâlnirii, oficial european a transmis preocuparea Comisiei Europene cu privire la utilizarea fondurilor europene în infrastructura de transport din România. Corina Crețu a apreciat progresele făcute de România în ultima perioadă, rata de absorbție pentru Programul Operațional Transport în exerci?iul bugetar 2007 — 2013 depășind în prezent 81%, inclusiv cu avansurile acordate inițial, se arată într-un comunicat transmis de la cabinetul comisarului Corina Crețu.

Pentru o utilizare mai eficientă a alocărilor financiare din perioada 2014 — 2020, Comisarul European a reamintit că este necesară adoptarea Master Planului General de Transport, în condițiile în care Acesta stă la baza strategiei privind investițiile în domeniul transportului rutier, feroviar, aerian și naval din următorii ani.

,,Încurajez încă o dată autoritățile române să adopte cât mai curând posibil Master Planul General de Transport. Acesta stă la baza strategiei privind investițiile în domeniul transportului rutier, feroviar, aerian și naval din următorii ani și este un document absolut necesar pentru ca România să poată implementa proiectele cu finanțare europeană în acest domeniu. Totodată, Master Planul este și principala condiționalitate ex-ante în sectorul de transport, pe care România s-a angajat să o îndeplinească. Ministrul Petru Sorin Bușe m-a asigurat că Master Planul va fi adoptat până la sfârșitul lunii septembrie”, a adăugat Crețu.

În ceea ce privește portofoliul de proiecte, comisarul european pentru Politică Regională și ministrul român al Transporturilor au agreat asupra necesității de a accelera pregătirea acestora și de a avea studii de fezabilitate de calitate.

“Mai ales în cazul autostrăzii Sibiu-Pitești, dar și a altor proiecte de căi ferate și autostrăzi, lucrările ar trebui să înceapă cât mai curând, astfel încât acestea să poată să fie implementate efectiv în a doua parte a actualei perioade de programare”, a transmis înaltul oficial european părții române.

Pe de altă parte, comisarul european pentru Politică Regională a salutat inițiativa ministrului Transporturilor din România de a crea o nouă agenție de investiții în infrastructura rutieră, exprimându-și speranța că aceasta își va desfășura activitatea respectând cele mai avansate standarde internaționale.

Totodată, comisarul Corina Crețu l-a încurajat pe ministrul Transporturilor să accelereze implementarea proiectului Liniei 6 de Metrou, care va constitui o legătură importantă a capitalei României cu aeroportul internațional Otopeni.

România are alocate aproximativ 9,4 miliarde de euro pentru Programul Operațional pentru Infrastructură Mare (POIM) 2014 — 2020, atât prin Fondul european de dezvoltare regională, cât și prin Fondul de coeziune. Mai mult de jumătate din finanțarea totală (inclusiv cofinanțarea națională) pentru POIM ? 6,8 miliarde de euro ? sunt prevăzute pentru infrastructura de transport, 37% pentru dezvoltarea sectorului de mediu, iar 5% pentru sectorul energetic.

Tags: , , , ,
autostrada

5,8 miliarde euro, bani europeni, pentru infrastructură

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a deschis, astăzi, apelurile de finanțare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii rutiere, feroviare și de metrou cu un buget total de 5,8 miliarde euro din alocarea totală aferentă Programului Operațional Infrastructură Mare.

Cererile se vor putea depune în perioada 01 iunie 2016 – 31 decembrie 2018. Pot primi finanțare atât proiecte fazate de infrastructură (nefinalizate până la finalul anului 2015) cât și proiecte noi, prioritizate la finanțare conform documentelor sectoriale de planificare strategică.

Finanțările pentru infrastructura rutieră au ca scop asigurarea mobilității călătorilor și a mărfurilor în condiții de siguranță și eficiență a resurselor și eliminarea blocajelor și a legăturilor lipsă din infrastructura rutieră a UE.

Bugetul apelului este de 3,27 miliarde euro, iar solicitantul eligibil este Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., care este administratorul infrastructurii de transport rutier de interes european şi naţional și are atribuţii în dezvoltarea proiectelor de investiţii.

Proiectele finanțate în infrastructura feroviară au ca obiectiv finalizarea coridorului feroviar Rin-Dunăre (modernizarea liniei feroviare între graniţa cu Ungaria şi Constanţa), asigurând creşterea mobilităţii pe reţeaua feroviară TEN-T centrală, precum și modernizarea, eficientizarea și competitivizarea transportului feroviar.

Bugetul apelului este de 1,85 miliarde euro, solicitanții eligibili fiind Compania Națională de Căi Ferate CFR SA (administratorul infrastructurii de transport feroviar de interes naţional desemnat conform legii), Ministerul Transporturilor și alte categorii relevante de beneficiari, Autoritatea responsabilă cu realizarea reformei feroviare.

Proiectele finanțate pentru infrastructura de metrou au ca obiective îmbunătăţirea condiţiilor de transport urban şi periurban, prin promovarea transportului cu metroul ca o alternativă la transportul public de suprafaţă, reducerea duratelor de călătorie și creşterea gradului de confort şi siguranţă pentru publicul călător.

Bugetul apelului este de aproximativ 682 milioane euro, solicitantul eligibil fiind METROREX S.A. Ghidurile si documentele anexe pot fi consultate aici.

Proiectele care primesc finanțare în cadrul acestor apeluri de proiecte sunt publicate pe site-ul Ministerul Fondurilor Europene, stadiul acestora fiind actualizat periodic. Până la semnarea acordului de delegare, procesul de pregătire, evaluare și selecție a proiectelor va fi gestionat de către AM POIM din cadrul MFE.

Despre Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020:

Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 este al doilea program ca mărime din UE, cel mai complex din România pe această perioadă de programare, cu o alocare de aproximativ 12 miliarde de euro pentru sectoarele de transport, mediu și energie. Programul finanțează activităţi din patru sectoare: infrastructura de transport, protecţia mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice, energie şi eficienţă energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. În vederea atingerii obiectivelor propuse, în cadrul POIM au fost stabilite 8 Axe Prioritare.

 

Tags: , , , ,
autostrada

Transilvania a primit 2 miliarde lei pentru drumuri. In 2015

Transilvania, unul dintre polii de creştere economică, a primit anul trecut 2 miliarde de lei pentru in­fra­struc­tură rutieră, conform datelor de la Compania Naţională de Auto­străzi şi Drumuri Naţionale din Ro­mâ­nia (CNADNR), respectiv 46% din bugetul total alocat pe acest segment, informează ZF.

La polul opus, Moldova – care nu a atras în ultimii ani investiţii majore în fabrici tocmai din cauza infra­struc­turii precare – a luat doar 220 mil. lei

ZF a cerut CNADNR situaţia banilor primiţi de fiecare regiune pentru investiţii în construcţia de autostrăzi, reabilitarea/modernizarea de drumuri naţionale sau construcţia de variante de ocolire. Cumulat zona de nord-vest a ţării – Transilvania, Mara­mureş, Crişana şi Banatul- au avut un buget de 3,7 miliarde de lei pentru investiţii.

Pe de altă parte, zona de est a ţării – Moldova şi Bucovina – au avut împreu­nă un buget de investiţii de aproape 370 milioane de lei, adică de 10 ori mai puţin.

„Această discrepanţă mare între investiţiile făcute în infrastructura rutieră în cele doă zone va face ca diferenţa între dezvoltarea economică a celor două regiuni să fie şi mai mare. Odată cu infrastructura vine dezvol­tarea economică, vin investiţiile“, consideră Dragoş Cabat, analist economic.

Zona de Vest a ţării a atras inves­tiţii ale unor giganţi precum Con­ti­nental, Schaeffler, Daimler sau Hella, însă creşterea infrastructurii din regiunea Moldovei ar aduce un avan­taj competitiv României având în ve­dere că în această zonă forţa de muncă este mai ieftină.

Tags: , , , ,
0127_12082014_Regiunea_NV

Peste 200 mil. euro de la UE pentru Transilvania de Nord

Regiunea de Nord-Vest poate atrage 214,05 milioane euro, în cadrul exercițiului financiar 2014-2020, pentru proiecte destinate drumurilor judeţene, eficienţei energetice pentru clădiri rezidenţiale, patrimoniu cultural, revitalizarea oraşelor şi infrastructură de turism. 

2000px-Regiunea_Nord_Vest.svg

Drumuri județene: 113,89 milioane euro

“Se va finanţa traseul regional de drumuri judeţene Transilvania Nord, proiect în parteneriat între cele şase consilii judeţene ale regiunii”, conform ADRNV.

Valorea eligibilă a proiectelor poate fi între 1.000.000 euro şi 50.000.000 euro, cu exceptia proiectelor care se realizează în parteneriat, caz în care valoarea maximă eligibilă este de 69.500.000 euro. Beneficiarii vor asigura din bugetele proprii o cofinanţare de minim 2% din valoarea cheltuielilor eligibile.

Sesiunea de depunere a proiectelor va avea loc între 16.05 – 16.11.2016.

Eficiență energetică: 52,20 milioane euro.

Valoarea totală eligibilă a unei cereri de finanţare poate fi între 100.000 – 5.000.000 euro, iar beneficiarii sunt UAT din mediul urban.

“Prin intermediul acestei operaţiuni vor fi sprijinite activităţi specifice realizării de investiţii pentru creşterea eficienţei energetice a clădirilor rezidenţiale, respectiv: îmbunătăţirea izolaţiei termice şi hidroizolarea anvelopei clădirii, reabilitarea şi modernizarea instalaţiei de distribuţie a agentului termic, modernizarea sistemului de încălzire, înlocuirea corpurilor de iluminat, implementarea sistemelor de management al funcţionării consumurilor energetice, înlocuirea lifturilor şi a circuitelor electrice în părţile comune, lucrari de reparaţii la faţade, precum şi realizarea de strategii pentru eficienţă energetică. Ratele de co-finanţare aplicabile pentru cheltuielile eligibile sunt 60% finanţare prin POR, 40% – UAT şi Asociaţia de proprietari”, se arată într-un comunicat al Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest.

Sesiunea de depunere a proiectelor va avea loc între 16.05 – 16.11.2016.

Patrimoniu cultural: 35,07 milioane euro

Valoarea maximă a proiectului este de 5.000.000 euro şi în cazul obiectivelor de patrimoniu înscrise pe lista UNESCO, valoarea maximă a proiectului este de 10.000.000 euro. În ceea ce priveşte valoarea minimă a proiectului, acesta este de 100.000 euro, indiferent de clasificarea monumentului istoric.

“Se adresează UAT-urilor, autorităţilor administraţiei publice centrale, unităţilor de cult, ONG-urilor sau parteneriatelor între aceste entităţi, iar finanţarea va fi acordată pentru restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea monumentelor istorice, marketing şi promovare turistică a obiectivului restaurat, precum şi pentru digitizarea obiectivului restaurat în cadrul proiectului”, conform ghidului de finanțare.

Proiectele se vor depune între 25.05 – 25.11.2016, iar cofinanţarea din partea solicitantului este de minim 2% din valoarea cheltuielilor eligibile.

Revitalizarea oraşelor: 12,89 milioane euro

“Realizarea de acţiuni destinate îmbunătăţirii mediului urban, revitalizării oraşelor, regenerării şi decontaminării terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii poluării aerului şi promovării măsurilor de reducere a zgomotului – aici sunt vizate reconversia funcţională şi/sau reutilizarea unor terenuri şi suprafeţe abandonate şi neutilizate din interiorul oraşelor şi transformarea lor în zone de agrement şi petrecere a timpului liber pentru comunitate. Beneficiarii în cadrul acestei priorităţi de investiţie vor fi unităţile administrativ teritoriale din  mediul urban, cu excepţia municipiilor reşedinţă de judeţ sau parteneriate între unităţile administrativ teritoriale şi judeţe, cu lider de parteneriat unitatea administrativ teritorială din mediul urban”, conform ADRNV.

Cofinanţarea din partea solicitantului este de minim 2% din valoarea cheltuielilor eligibile, iar valoarea totală a investiţiei este între 100.000 – 5 .000.000 euro.

Depunerea proiectelor poate avea loc între 25.05-25.11.2016.

Infrastructură de turism: 13,95 milioane euro

“Autorităţile locale pot depune proiecte de infrastructură de turism pentru dezvoltarea infrastructurii de turism balnear, amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică, dezvoltarea de infrastructuri publice la scară mică pentru valorificarea atracţiilor turistice, crearea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente activităţi de marketing şi promovare turistică ale obiectivului finanţat”, arată ghidul de finanțare.

Valoarea minimă totală a proiectului este de 100.000 euro, iar valoarea maximă totală a proiectului nu va depăşi 5.000.000 euro. Cofinanţarea este de 2% din valoarea cheltuielilor eligibile.

Proiectele se vor depune între 01.06 – 02.12.2016.

Cele cinci priorităţi de finanţare au fost deja lansate în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-202. 

Mai jos, totalul alocărilor destinate Transilvaniei de Nord prin POR 2014-2020: 858,75 milioane euro. 

UE

 

Tags: , , , , , , , , , , ,
harta terenuri sport

Terenurile de sport școlare. Poziția Clujului

Încheiem seria prezentării infrastructurii școlare a României cu un ultim episod dedicat sportului. Mai precis – dotării cu terenuri sportive a instituțiilor de învățământ din fiecare județ. Dacă în ceea ce privește dotarea cu calculatoare ori numărul de laboratosre școlare Clujul este lider, la infrastructură sportivă nu prinde nici măcar podiumul.

Județul Constanța este liderul infrastructurii sportive la nivelul unităților de învățământ (primar, gimnazial, liceal și universitar, de stat ori privat). Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, la nivelul Constanței există, la începutul acestui an calendaristic, 241 de terenuri de sport administrate de unitățile de învățământ. Poziția secundă este a județului Argeș, cu 220 de terenuri sportive școlare, iar cea de a treia, a Iașului, cu 216 astfel de elemente de infrastructură.

Urmează Dolj, cu 208 terenuri sportive școlare. Poziția a cincea este a Clujului: în dotarea unităților de învățământ din județ există 201 terenuri sportive pentru orele de educație fizică și sport ale elevilor și studenților.

Județul Prahova ocupă cea de a șasea treaptă a clasmentului, cu 179 de terenuri sportive, urmat de Bacău și Suceava, cu câte 165 de terenuri. Bihorul este pe cea de a noua poziție, cu 162 terenuri sportive, iar Timișul încheie top 10 cu 150 de terenuri sportive ale unităților de învățământ din județ.

La cealaltă extremă sunt județele Caraș Severin (60 de terenuri sportive), Vrancea (55) și Mehedinți (54).

Despre dotarea cu calculatoare a unităților de învățământ puteți citi AICI, iar despre laboratoarele școlare, AICI.

(Titus CRĂCIUN)

Tags: , , , ,