Tag Archives: inflatie

Femeie de afaceri cu bani

FMI: Creşterea economică a accelerat pe fondul relaxării fiscale, dar cu preţul creşterii inflaţiei

România a făcut progrese importante în rezolvarea unor dezechilibre economice şi în refacerea nivelului de creştere economică de după criză. În acelaşi timp însă, reapar riscurile de la nivel macroeconomic, iar inflaţia „se reaprinde”, arată un raport al Fondului Monetar Internaţional (FMI).

Creşterea economică a accelerat pe fondul stimulului fiscal şi al creşterii salariilor, ducând însă şi la creşterea inflaţiei, mai ales începând cu mijlocul anului 2017. Astfel că acum există semne de supraîncălzire a economiei, crescând volatilitatea de la nivel macroeconomic, arată raportul FMI.

Documentul mai arată că sectorul financiar românesc rămâne dominat de bănci, cu precădere de primele cinci bănci, care deţin în jur de 60% din totalul depozitelor. Per total, sectorul bancar deţine 80% din bunurile sectorului financiar. De asemenea, puţin peste 10% din împrumuturi au fost efectuate de către Instituţiile Financiar Nebancare (IFN-uri), tendinţa fiind de creştere.

Deocamdată, vulnerabilitatea băncilor provine atât din gradul mare de expunere pe datoria publică (aproximativ 22% active), cât şi pe piaţa imobiliară – risc amplificiat şi de programul Prima Casă. De exemplu, arată FMI, în intervalul 2008-2017 procentajul creditelor imobiliare a crescut de la 21% până la 54%. Din aceste motive, Fondul recomandă introducerea unor penalităţi pentru băncile cu expuneri mari pe datoria publică.

Au scăzut şi creditele neperformante, în decembrie 2017 fiind înregistrată o scădere până la procentajul de 6,4% – de la 21,9%, cât era ponderea acestora în 2013. Nivelul acestora rămâne, totuşi, destul de mare în rândul microîntreprinderilor şi al firmelor mici şi mijlocii, factor care le limitează accesul la credite. Marea majoritate a companiilor mari nu se lovesc de această problemă, datorită preferinţei împrumuturilor din afară.

Potrivit FMI, datoria publică era de 36,8% din PIB la sfârşitul anului 2017, relativ puţin în comparaţie cu alte state membre UE. Dar pentru un stat cu o economie în curs de dezvoltare, „datoria publică tinde să crească spre un nivel care ar putea fi problematic pe viitor”. Conform calculelor Fondului, o datorie publică situată undeva între 40-45% din PIB ar putea crea condiţiile izbuncirii unei recesiuni economice.

Tags: , , ,
bani

Rata inflaţiei a explodat. A urcat la cel mai mare nivel al ultimilor 5 ani

Potrivit datelor comunicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS), inflaţia, în luna mai 2018, a  înregistrat un record al ultimilor 5 ani.

Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost, în mai, 4,6%. O rată anualizată a inflaţiei de 5,4% nu a mai fost consemnată din anul 2013.

Potrivit INS, rata medie a inflaţiei în ultimele 12 luni (iunie 2017 – mai 2018) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2016 – mai 2017), calculată pe baza IPC, este 3,3%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 2,6%.

Creşterile anualizate de preţuri au fost, în mai, de 3,9% la mărfurile alimentare, de 7,7% la mărfuri nealimentare şi de 2,7% la servicii.

Banca Naţională a României (BNR) a majorat uşor, de la 3,5% la 3,6% prognoza de inflaţie pentru luna decembrie 2018, menţinând-o la 3% pe cea pentru decembrie 2019. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că majorarea salariilor este inevitabilă, dar se va reflecta în preţuri.

„Nu cred că cineva mai poate opri creşterile de salarii în România, putem doar să le temperăm. Banca Naţională nu se împotriveşte creşterilor de salarii, dar cerem de fiecare dată atenţie şi iar atenţie. Cum vreţi să-i oprim pe medici să plece, dacă nu le mărim salariile? Cum să oprim corupţia în spitale, dacă nu prin creşteri de salarii? Dar trebuie să fim atenţi, că majorările de salarii, create de tensiunile de pe piaţa muncii, se vor reflecta mai devreme sau mai târziu în preţuri”, a spus marţi, Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei pe trimestrul I 2018.

În ediţia anterioară a Raportului, prognoza de inflaţie pentru decembrie 2018 era de 3,5%, cu un vârf de 5% în trimestrul II; în actuala ediţie, prognoza pentru decembrie este de 3,6%, cu oscilaţii în jurul valorii de 5% în trimestrele II şi III, urmată de o temperare în trimestrul IV.

Tags: , ,
bani

România a avut cea mai mare inflaţie anuală din UE şi în luna martie

Martie 2018 a fost a doua lună consecutivă în care România a avut cea mai mare rată anuală a inflaţiei dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans al preţurilor de consum de 4%, şi în creştere faţă de o rată anuală a inflaţiei de 3,8% înregistrată în luna februarie, arată datele publicate, miercuri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană (UE) a crescut în luna martie 2018 până la 1,5%, de la un nivel revizuit de 1,4% în februarie 2018. În rândul statelor membre UE, rate anuale mai mari au fost înregistrate în România (4%), Estonia (2,9%), Slovacia şi Lituania (ambele cu un avans de 2,5%).

Comparativ cu situaţia din luna februarie 2018, rata anuală a inflaţiei a scăzut în şase state membre, a rămas stabilă în alte şase ţări şi a crescut în 15 state, inclusiv în România, unde s-a majorat de la 3,8% până la 4%.

În cazul zonei euro, rata anuală a inflaţiei a crescut până la 1,3% în luna martie 2018, de la 1,1% în februarie 2018. Cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor l-au avut serviciile (0,67 puncte procentuale), urmate de preţurile la alimente (0,41 puncte procentuale) şi energie (0,20 puncte procentuale).

În ceea ce priveşte România, datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că rata anuală a inflaţiei a urcat la 5% în martie 2018, de la 4,7% în luna precedentă, pe fondul scumpirii mărfurilor nealimentare cu 6,57%, a celor alimentare cu 4,01% şi a serviciilor cu 2,9%.

“Rata medie a inflaţiei în ultimele 12 luni (aprilie 2017 – martie 2018) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2016 – martie 2017), calculată pe baza IPC, este 2,5%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 1,9%”, notează INS.

În luna februarie a acestui an, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere la 3,5%, de la 3,2%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an. Pentru finalul anului 2019, BNR estimează o rată a inflaţiei de 3,1%.

Tags: , ,
bani

Rata anuală a inflaţiei a urcat în martie la 5%, cel mai mare nivel din iunie 2013

Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a urcat în luna martie la 5%, cel mai înalt nivel din iunie 2013, când a fost 5,37%, în condiţiile în care citricele s-a scumpit cu 11,79% faţă de decembrie 2017, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În februarie, rata anuală a inflaţiei a crescut la 4,72%,  în creştere faţă de ianuarie, când a fost 4,32%, şi faţă de decembrie, când a fost 3,32%.

În martie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,01%, în medie, preţurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 6,57%, iar preţurile serviciilor au crescut cu 2,9%.

Faţă de decembrie 2017, cele mai mari creşteri de preţuri s-au înregistrat, în martie, la citrice (11,79%), fructe proaspete (10,59%) şi alte legume şi conserve de legume (8,07%).

Preţul combustibililor, care are un impact mai larg asupra celorlalte preţuri, a crescut, în martie faţă de decembrie, cu 2,24%. Totodată, preţul gazelor naturale a urcat, în martie faţă de decembrie, cu 5,69%.

În ultima prognoză, publicată în februarie, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, de la 3,2% la 3,5%, prognoza privind inflaţia pentru finalul acestui an şi a estimat un nivel de 3,1% pentru decembrie 2019.

Tags: , ,
isarescu_foto_jurnalul.ro

Majorarea dobânzii de politică monetară, pe fondul creşterii accelerate a inflaţiei şi a deprecierii leului

Banca Naţională a României (BNR) a fost obligată să majoreze de două ori dobânda de politică monetară din cauza creşterii accelerate a inflaţiei, cu efecte ample asupra mediului economic, în condiţiile în care deficitul de cont curent şi deficitul bugetar au crescut mai mult decât în ţările din regiune, iar presiunea pe deprecierea monedei naţionale a fost semnificativă, a afirmat joi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul şedinţei Comisiei economice, industrii şi servicii a Senatului, având ca temă ”Evoluţia inflaţiei şi implicaţiile pentru economia României”, scrie news.ro. 

Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a urcat în luna februarie la 4,72%, cel mai înalt nivel din iunie 2013, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

BNR a crescut, recent, pentru a doua oară în acest an, rata dobânzii de politică monetară de la 2% la 2,25% pe an.

”Creşterea inflaţiei a necesitat majorări ample ale ratei politicii monetare, cu efecte asupra mediului economic. În alte ţări din regiune, ratele au ramas neschimbate sau au crescut marginal. (…) În alte state din regiune, rata inflaţiei se află în interiorul intervalului ţintit de băncile centrale”, a afirmat Isărescu.

Guvernatorul a atras atenţia că, spre deosebire de alte ţări din regiune, România s-a confruntat cu o creştere semnificativă atât a deficitului de cont curent, cât şi a deficitului bugetar, evoluţii care au pus presiune pe deprecierea monedei naţionale.

”Presiunea pe deprecierea monedei naţionale este încă un argument pentru întărirea politicii monetare. Stabilizarea cursului de schimb nu se poate face la orice dobândă”, a explicat Isărescu.

Tags: , , , ,
crestere-economica-shutterstock

Rata anuală a inflaţiei, la cel mai mare nivel din iunie 2013

Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a urcat în luna februarie la 4,72%, cel mai înalt nivel din iunie 2013, când a fost 5,37%, în condiţiile în care citricele s-a scumpit cu 5,98% faţă de ianuarie, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În ianuarie, rata anuală a inflaţiei a crescut la 4,32%, în creştere faţă de decembrie, când a fost 3,32%, şi faţă de noiembrie, când a fost 3,23%.

În februarie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,74%, în medie, preţurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 6,27%, iar preţurile serviciilor au crescut cu 2,92%.

Faţă de luna ianuarie, cele mai mari creşteri de preţuri s-au înregistrat, în februarie, la citrice (5,98%), fructe proaspete (3,54%) şi la alte legume şi conserve de legume (2,17%).

Preţul combustibililor, care are un impact mai larg asupra celorlalte preţuri, a scăzut, în ultima lună, cu 0,31%.

În ultima prognoză, publicată în februarie, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, de la 3,2% la 3,5%, prognoza privind inflaţia pentru finalul acestui an şi a estimat un nivel de 3,1% pentru decembrie 2019.

Tags: , , ,
crestere-economica-shutterstock

Rata anuală a inflaţiei a urcat în septembrie la 1,8%, nivel maxim al ultimilor patru ani

Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a urcat în luna septembrie la 1,77%, cel mai înalt nivel din noiembrie 2013, când a fost 1,83%, în condiţiile în care carburanţii s-a scumpit cu 2,19%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În luna august, rata anuală a inflaţiei a fost de 1,2%.

Datele INS arată că preţurile de consum au crescut în septembrie, în medie, cu 0,5% comparativ cu luna august.

Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 0,54%, în medie, faţă de luna august, preţurile mărfurilor nealimentare au urcat tot cu 0,54%, iar preţurile serviciilor au crescut cu 0,32%.

Comparativ cu septembrie 2016, preţurile alimentelor au crescut în a noua lună a acestui an cu 2,74%, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 1,89%, iar preţurile serviciilor au coborât cu 0,16%.

Faţă de luna august, cele mai mari creşteri de preţuri s-au înregistrat, în a noua lună a acestui an, la alte legume şi conserve de legume (5,11%), ouă (4,16%) şi combustibili (2,19%).

Scumpirea carburanţilor a avut un impact semnificativ asupra tuturor preţurilor, analiştii economici avertizând asupra unei creşteri importante în cazul tuturor mărfurilor.

Guvernul a aprobat, în şedinţa din 30 august, majorarea accizelor la carburanţi în două etape – de la 15 septembrie şi 1 octombrie.

Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, anunţa că majorarea accizei va genera o scumpire de câte 0,16 lei/litru pentru toate tipurile de carburanţi – benzină cu plumb, fără plumb şi motorină.

Cele mai mari ieftiniri s-au înregistrat în septembrie, faţă de august, la cartofi (-7,93%), transportul aerian (-1,47%) şi fructe proaspete (-1,42%).

La finalul anului 2016, rata anuală a inflaţiei a fost de -0,5%, fiind al doilea an la rând în care rata anuală a inflaţiei a înregistrat valori negative.

În ultima prognoză, publicată în august, Banca Naţională a României (BNR) estimează că rata anuală a inflaţiei va ajunge la 1,9% la finalul acestui an, în intervalul ţintit de banca centrală, de 2,5%, plus/minus 1% (1,5%-3,5%).

Tags: , , ,
carburant-prix

Analiştii financiar-bancari estimează accelerarea scumpirilor după majorarea accizelor

În contextul propunerilor sau modificărilor deja aplicate de natură fiscală sau politică salarială, AAFBR (Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România) a lansat un sondaj de opinie, ajungînd la concluzia că inflaţia – media scumpirilor – va creşte mai mult decât se aşteaptă Banca Naţională.

Întrebările adresate au vizat aşteptările privind evoluţia inflaţiei, dobânzii de politică monetară şi ratei ROBOR la o lună pentru anul curent şi anul următor.

„Absolut toţi analiştii care au răspuns sondajului au indicat o majorare a aşteptărilor inflaţioniste pentru finalul anului curent şi următor. Astfel, răspunsurile oferite plasează inflaţia anuală la finalul anului curent la 2,13%, respectiv 3,3% anul următor, marginal peste ultimele proiecţii ale BNR, care indicau 1,9% pentru finalul anului curent şi 3,2% pentru finalul anului 2018”, se arată într-un ncomunicat al AAFBR.

Asociaţia precizează că proiecţiile BNR nu includ impactul majorării accizei pe combustibil, care ar putea intra în vigoare începând cu luna septembrie 2017.

În acest context, majoritatea analiştilor se aşteaptă ca dobânda de politică monetară să fie menţinută la nivelul actual, respectiv 1,75%, până la finalul anului curent, doar 15% dintre respondenţi indicând o posibilă creştere la 2% până la finalul anului curent.

„Nivelul mediu al aşteptărilor privind dobânda de politică monetară pentru finalul anului 2018 este de 2,25%, în condiţiile în care toţi analiştii au indicat o majorare a acesteia pe parcursul anului următor. Implicit, estimările analiştilor privind nivelul dobânzii ROBOR cu maturitate de o lună este de creştere faţă de nivelul actual (0,66% în iulie, respectiv 0,69% în august) până la 1,08% la finalul anului curent şi 1,60% la finalul anului următor”, menţionează AAFBR.

„Majoritatea companiilor înregistrează cheltuieli în creştere, în special cele privind costurile salariale. Conform ultimelor date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), câştigul salarial mediu nominal net a fost de 2.380 de lei în luna iunie a anului curent, în creştere cu 14,5% faţă de aceeaşi lună a anului anterior. Oferta de muncă limitată, cauzată de sporul natural negativ şi exodul de forţă de muncă, face ca piaţa muncii să devină din ce în ce mai tensionată. Anunţul recent privind majorarea semnificativă a accizei la combustibil, care va intra în vigoare în luna septembrie, va determina o creştere generalizată a costurilor de producţie şi serviciilor prestate”, a declarat Iancu Guda, preşedintele AAFBR.

Pe de altă parte, notează liderul Asociaţiei, consumul avansează şi rămâne pricipalul motor al creşterii economice. „Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul a crescut în luna iunie a anului curent cu 6,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior (serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi sezonalitate), iar stocul creditelor de consum denominate în monedă locală a crescut cu 10% în aceeaşi perioadă – cea mai accelerată creştere din ultimii cinci ani. Creşterea economică peste potenţial, alimentată de factorii amintiţi anterior, generează presiuni inflaţioniste în creştere pentru finalul anului curent şi anul următor, când vom pierde şi efectul de bază al ultimei reduceri TVA. Aceasta creează premisele pentru o politică monetară restrictivă din partea BNR în perioadă următoare, inclusiv majorarea dobânzii de politică monetară începând cu primul trimestru al anului următor”, consideră Iancu Guda.

„Majorarile de taxe indirecte precum şi politica bugetară axată pe impulsionarea consumului, vor conduce la o majorare a ratei inflaţiei atât în 2017, cât şi în anul următor. Prin urmare, este aşteptată o întărire a politicii monetare, probabil începând cu finalul anului curent. Conform rezultatelor sondajului, atât pentru 2017, cât mai ales pentru 2018, dobânzile nominale anticipate sunt net inferioare ratei anticipate a inflaţiei, ceea ce conduce la anticipaţii de dobânzi real-negative până cel puţin la finalul anului următor. Aceste rate real-negative ale dobânzii pot genera un impact negativ asupra economisirii în monedă locală şi asupra atractivităţii activelor denominate în monedă locală”, a afirmat Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte al AAFBR.

Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), înfiinţată în anul 2008, reuneşte în prezent peste 90 de membri activi, analişti şi manageri din diverse ramuri ale spectrului financiar: macroeconomie, strategie, sector bancar, analiză financiară, investiţii, asigurări, piaţa de capital, comunicare financiară şi relaţii cu investitorii etc. AAFBR este membră a EFFAS (The European Federation of Financial Analysts Societies), o federaţie care cuprinde 25 de societăţi naţionale din domeniul investiţiilor din Europa, şi a ACCIA (Association of Certified Internaţional Investment Analysts), o organizaţie de tip umbrelă înfiinţată în anul 2000 pentru asociaţiile naţionale şi regionale de profesionişti în domeniul investiţiilor.

Tags: , , ,