Tag Archives: industrii creative

zug4

35 mil. euro pentru sectoarele creative şi culturale. O prioritate pentru România

Sectoarele creative şi culturale reprezintă o prioritate a Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, care are ca obiectiv creșterea ponderii acestora în PIB de la 7%, în prezent, la 10%, până în anul 2020.

Efectele de antrenare produse de aceste sectoare în economie, mai ales la nivelul economiilor locale, au fost analizate  în Strategia Naţională pentru Competitivitate 2014-2020.

Studiul a relevat ca în perioada 2009-2013 valoarea adaugată realizată de sectoarele culturale și creative din România a avut un trend pozitiv, cu o creștere de 82,4%, ajungând de la valoarea inițială de 4.503.7 milioane de euro, la 8.214,7 milioane de euro în 2013. Pe întreaga perioadă, industria cea mai semnificativă în ceea ce privește valoarea adaugată brută creată a fost industria Programării pe calculator, a consultanței și a activității de servicii informaționale, cu cea mai mare pondere în totalul sectoarelor culturale și creative. 

”Potențialul economic al sectoarelor culturale și creative este în mare parte neexploatat. Industriile tradiționale din România pierd constant competitivitate în ceea ce privește forța de muncă ieftină și sunt forțate să se ”reinventeze”. De asemenea, concepte precum ”inginerie creativă”, ”oraș creativ” sau ”comunitate creativă” sunt deja, în multe locuri, parte a vocabularului comun. România trebuie să se alinieze acestor tendințe, care devin, în același timp, constrângeri ale pieței internaționale”, a declarat Claudiu Vrinceanu, secretar de stat în Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri.

Totodată, Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri este responsabil de task-force-ul cu tema „Finanțare și antreprenoriat”, ai cărui membri sunt reprezentanţi ai industriei de media şi publicitate, ai băncilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Culturii, asociaţii şi firme de consultanta.

În cadrul întâlnirilor task-force-ului s-au dezbătut  aspectele care pot fi îmbunătăţite în cadrul ghidului draft „România creativă”, cum ar fi sursele potenţiale de finanţare pentru industriile culturale şi creative.

Proiectul „România creativă” are un buget total de 35 milioane de euro, iar valoarea maximă eligibilă a unui proiect este de maxim 50.000 euro. Acesta urmărește dezvoltarea antreprenoriatului și înființarea de noi întreprinderi non-agricole în zona urbană în domenii creative: film, muzică artele scenei, publicitate, design și moda, IT software și tehnologie, arhitectură si artă.

 

 

 

Die-Antwoord-Electric-Castle-2014-3-600x397

Electric Castle şi Untold pot deveni active strategice pentru economia Clujului

Cele două festivaluri de muzică din Cluj – Electric Castle şi Untold – devin „active strategice pentru economia locală a orașului”, se arată într-un raport al companiei de audit Ernst&Young.

Conform studiului EY Cultural Times, care analizează 11 industrii creative la nivel global, viaţa culturală bogată a devenit un activ extrem de important pentru ţările care caută să atragă manageri din mediul corporatist şi angajaţi talentaţi – cei care în mod tipic sunt consumatori avizi de cultură şi entertainment – precum şi turişti atraşi de cultură. Dezvoltarea unei infrastructuri culturale este în mod special importantă pentru ţările emergente, cum este şi România, care vor ajunge să atragă mai bine de jumătate din numărul de turişti internaţionali până în anul 2030.

„Europa de Est reprezintă deja o atracţie pentru turismul cultural de pe continent, iar România poate capitaliza cu succes acest interes, în special pe segmentul festivalurilor de muzică şi film. Cap de afiş în acest sens este cu siguranţă Festivalul George Enescu. Conform datelor organizatorilor, ediţia din 2013 a atras peste 20.000 de turişti străini timp de trei săptămâni în Bucureşti. Pe lângă biletele cumpărate la festival, impactul economic al şederii acestor turişti în capitală este semnificativ. Dar Bucureştiul nu este singurul oraş din România care poate concura pe piaţa turismului cultural din regiune. Festivalul de muzică electronică „Sunwaves”, care se desfăşoară de două ori pe an în Mamaia şi care are deja o tradiţie de 8 ani sau cele două festivaluri de muzică emblematice pentru Cluj-Napoca – Electric Castle şi Untold – atrag la rândul lor anual mii de turişti străini, devenind astfel active strategice pentru economiile locale ale acestor oraşe ”, comentează Elena Badea, Director de Marketing, EY România.

De altfel, Untold a fost desemnat, aseară, Best Major Festival la European Festival Awards 2015. Este pentru prima dată când un festival aflat la prima ediție câștigă marele premiu.

“Best Major Festival este un vis devenit realitate și este cu atât mai impresionant cu cât reprezintă o premieră ca un festival aflat la prima ediție să câștige acest premiu. Mulțumim tuturor care au crezut în festival încă de la prima ediție, începând de la echipă, parteneri, autorități și nu în ultimul rând fanilor care ne-au susținut să ajungem aici,” a transmis Bogdan Buta, director general Untold, printr-un comunicat de presă.

“Noi privim titlul de Best Major Festival ca pe o confirmare a impactului proiectului, pozitionând Untold în prima linie a festivalurilor din Europa, alături de Exit Festival, Sziget Festival, Tomorrowland, care au mai primit de-a lungul timpului acest titlu. Incontestabil, acest premiu aduce valoare brandului Untold, însă mai mult decât atât, înseamnă beneficii de imagine pentru orașul Cluj-Napoca și România”, a punctat Adrian Chereji, director de Marketing și Comunicare a festivalului.

Prima ediţie Untold Festival, proiectul major al programului Cluj Capitală Eropeană a Tineretului 2015, a avut loc între 30 iulie – 2 august 2015 şi a numărat peste 240.000 de participanţi. 170 de artiști au creat o atmosferă memorabilă timp de peste 88 de ore, între aceştia numărându-se Avicii, Armin van Buuren, David Guetta, Like Mike & Dimitri Vegas sau ATB. Ediţia din 2016 a festivalului va avea loc între 4 şi 7 august, iar primul nume confirmat este DJ Tiesto.

Untold 2016: afacere privată cu un buget de 5 milioane euro

Şi Electric Castle a ajuns pe lista scurtă a nominalizărilor la premiile European Festival Awards 2015 (pentru al treilea an consecutiv) – la categoria Best Medium-Sized Festival, dar a pierdut în faţa Volt Festival (Ungaria).

Electric Castle 2015 a avut loc între 25-28 iunie şi a numărat peste 150 de artişti: The Prodigy, Fatboy Slim, Rudimental, The Parov Stelar Band, The Cat Empire, NouvelleVague, Siriusmodeselektor, The Subways, RoniSizeReprazent, High Contrast, AsianDub Foundation, DubPistols, DubPhizix & Strategy, Blomqvist Live, DC Breaks, Cosmin TRG, Subcarpați, Șuie Paparude, Soom T & JSTAR, Evil Nine, Vadim & Yarah Bravo, Vakula, Radikal Guru, Eliphino, Benny Page, B.Traits, XXXY, Synkro, Bambounou, FrenchFries, MadProfessor & BrotherCulture, PrinceFatty & Horseman, Bush Chemists& King General, IrationSteppas, DRUGS, Pixelord, Pop Killers, Shiver și The Model. 90.000 de festivalieri au fost prezenţi în curtea Castelului din Bonţida.

Ediţia din 2016 va avea loc între 14-17 iulie, iar artiştii confirmaţi până în prezent sunt: Sigur Ros, Gorgon City, Camo & Krooked ft Dynamite MC, Gui Boratto, Art Department, Loadstar, God Is An Astronaut, Worakls, General Levy, De Staat, Icicle, Gramophonedzie, N’to, Macka B, Axel Boman, Palms Trax, Mihai Popoviciu, The Model, Paul Kalkbrenner, Rusko, Flux Pavilion, Enter Shikari, Matisyahu, Babylon Circus, DJ Marky, NU:Tone B2B Logistics, Legowelt, Congo Natty aka Rebel MC, Toddlat T, Moomin, Louisahhh!, Aba Shanti-l, Alternosfera, Urma, DJ Shiver, Macanache, Dub Pistols.

Citiţi AICI despre bugetul EC şi problemele de infrastructură

Creştere record generată de Electric Castle şi Untold

“Primele date statistice oficiale arată o creștere de aproape 20% în unitățile hoteliere în vara anului 2015 față de precedentul. Datele Institutului Național de Statistică se referă doar la unitățile hoteliere, în realitate afluxul de turiști în Cluj a fost mai mare, spun actori din piață, având în vedere numărul impresionant de apartamente private scoase la închiriat pe perioada festivalurilor muzicale. Sprecialiștii din Turism consideră creșterea drept ”impresionantă” și o pun pe seama Elestric Castle (iunie) și Untold (iulie-august)”, arăta catcostacujul.ro într-un articol publicat în octombrie 2015.

Aşadar, în iunie, iulie și august 2015 în Cluj au fost raportate circa 130.000 de sosiri de turiști în hoteluri, circa 43.000 în fiecare lună, cu mici fluctuații.

Vezi ce declarau managerii de hoteluri şi agenţii de turism din Cluj AICI.

Dezvoltarea unei infrastructuri culturale este o prioritate pentru România

„În ceea ce priveşte infrastructura pentru activităţile culturale, România necesită investiţii susţinute pentru a acoperi un deficit evident. Dacă nu putem încă vorbi de zone culturale construite special pentru a găzdui manifestări de mari dimensiuni în condiţii optime, putem însă să ne concentrăm pe dezvoltarea unei infrastructuri urbane de mai mici dimensiuni, precum săli de concerte şi spectacole sau spaţii expoziţionale. Am văzut cu toţii din păcate ce consecinţe nefaste poate avea lipsa accesului la astfel de facilităţi în comunitate, dar şi impactul asupra industriilor creative precum cea muzicală şi cea a artelor spectacolului, cărora le lipsesc spaţiile de expresie. Dezvoltarea acestei infrastructuri este unul dintre elementele-cheie care pot stimula turismul cultural în centrele urbane ale României”, explică Elena Badea.

La nivel global, unele oraşe dezvoltă în mod special zone culturale. Printre exemple se numără Zorlu Center din apropiere de Istanbul, Odaiba din Tokio, NDSM din Amsterdam şi Stratford City Development din Londra. Zorlu Center, situat la nouă kilometri de centrul Istanbulului, include nu doar un mall de cumpărături premium (de 105.000 metri pătraţi), ci şi un mare centru cultural (de 55.000 metri pătraţi) cu două teatre şi spaţii expoziţionale. În sezonul inaugural al centrului (2014-2015) au fost incluse 400 de spectacole cu un public total de 500.000 spectatori.

În Franţa, turismul bazat pe cultură (festivaluri, muzică live, operă şi galerii de artă, însă fără sit-urile istorice) a generat 2,6 miliarde USD în anul 2013. Moştenirea culturală, activităţile şi evenimentele de profil reprezintă acceleratori de creştere urbană şi joacă un rol major în reînnoirea urbană. În Japonia, insula artificială Odaiba aduce într-un singur loc infrastructură de afaceri, culturală şi de entertainment. Cele două muzee de pe insulă şi evenimentele culturale (Comic Market şi Gundam Festival care atrag gameri internaţionali şi entuziaşti ai animaţiei japoneze şi ai cărţilor cu desene manga, de tip japonez) subliniază succesul şi atracţia exercitate de acest district al capitalei nipone. Comic Market atrage de două ori pe an aproape 500.000 de oameni în cadrul unui eveniment care durează trei zile.

O nouă clasă creativă se naşte odată cu creşterea oraşelor globale

Populația de la nivel global este tânără – 1,8 miliarde de locuitori ai planetei aveau între 10 şi 24 de ani în 2014, înregistrând un record istoric – iar alfabetizarea la nivel global s-a îmbunătăţit semnificativ. Creşterea economică solidă şi populaţiile tinere generează un context favorabil dezvoltării unui val de consumatori din clasa de mijloc în multe pieţe emergente. Această tendinţă nu este nicăieri mai puternică decât în Asia şi Africa. Asia numără în prezent 525 milioane de consumatori culturali din clasa de mijloc.

Cuplată cu dezvoltarea de activităţi culturale, urbanizarea stimulează, de asemenea, emergenţa unei noi clase economice, atât în ţările dezvoltate, cât şi în cele în curs de dezvoltare – clasa “creativă”. Conform lui Richard Florida, teoretician al studiilor urbane, această clasă include oameni de ştiinţă, artişti, ingineri, designeri şi scriitori “super-creativi”, precum şi “profesionişti ai creaţiei”, care activează într-o gamă largă de ocupaţii bazate pe cunoaştere.

Clasa creativă reprezintă întruparea triadei “Tehnologie, Talent şi Toleranţă”, conform definiției lui Florida, şi este un motor esenţial de creştere, inovaţie şi atractivitate în zonele urbane. Combinaţia dintre preţurile mici ale proprietăţilor din interiorul oraşelor şi încurajarea puternică a libertăţii creative a susținut revigorarea Berlinului, care acum atrage artişti şi antreprenori culturali din întreaga lume.

Conform studiului EY intitulat Global Talent in Global Cities 2015, Top 3 cele mai atractive oraşe pentru clasa creativă arată astfel:

1. New York – se bucură de o scenă culturală unică, inclusă într-un mediu urban cosmopolit şi progresist, în general considerat benefic pentru activităţile creatoare;
2. Londra – se poziționează în faţa Parisului datorită deschiderii sale internaţionale (33% din populaţia oraşului a fost născută în afara graniţelor ţării, faţă de doar 12% în Paris);
3. Paris – se clasează pe locul trei datorită moştenirii culturale şi activelor tehnologice, dar este penalizat de mediul antreprenorial mai slab.

Conform Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), 54% din populaţia lumii locuieşte, în prezent, în orașe, iar până în anul 2050 acest procent va creşte la 66%.

Citeşte şi Clujul cultural, aplaudat peste hotare si ignorat acasa. Ameninţările şi oportunităţile pentru următorii 10 ani.

Priorităţile Clujului costă 440 milioane euro

Industriile creative genereaza 3% din PIB-ul global

(Articol de Anca Muresan si Cosmin Fosti)

 

Tags: , , , , , , ,
12295295_1670974426503730_9019311654451218010_n

Industriile creative generează 3% din PIB-ul global. Care este situația în Europa (studiu)

Toate cele 11 industrii creative și culturale (Culture and Creative Industries – CCI) – publicitate, arhitectura, carte, gaming, muzică, film, presa scrisă, artele spectacolului, radio, TV şi arte vizuale – fac parte integrantă și joacă un rol din ce în ce mai important în economia globală. În anul 2013, acestea au generat venituri de 2.250 miliarde USD (3% din PIB-ul mondial) şi au asigurat 29,5 milioane locuri de muncă. Vânzările globale generate de aceste industrii sunt mai mari decât cele din serviciile de telecomunicații şi depășesc PIB-ul Indiei. 1% din populația activă a lumii este angajată în industriile creative, depășind populaţia Coreii de Sud, sau numărul total al locuitorilor din Paris, New York şi Londra la un loc. Acestea sunt rezultatele primului studiu care analizează industriile creative la nivel global, intitulat Cultural Times, realizat de EY pentru Confederaţia Internaţională a Societăţilor de Autori şi Compozitori.

În cadrul celor 11 industrii, două tipare ies în evidenţă:

Distribuţia de masă versus agilitatea de acţiune: Artele vizuale şi televiziunea sunt piesele de rezistență din acest angrenaj, deținând peste o treime din valoarea economică generată de CCI (39% din vânzări şi 35% din locurile de muncă). Cu doar 6% din angajaţi şi 4% din vânzările CCI, radioul şi sectorul jocurilor se situează pe ultimele locuri și sunt cele mai puțin dezvoltate, însă evoluează în piețe dinamice.

Venituri versus volum de muncă: Publicitatea, ziarele şi revistele, precum şi arhitectura reprezintă sectoarele CCI care generează cele mai mari venituri (38% din totalul vânzărilor CCI) raportate la numărul de angajaţi (doar 22% din locurile de muncă per ansamblul CCI). Pe de altă parte, cu 46% din locurile de muncă și doar 17% din venituri, muzica, filmul, artele spectacolului şi cărțile sunt cele care generează cele mai multe locuri de muncă.

Forţa de muncă din industria creativă: tânără, talentată şi cu spirit antreprenorial

Angajații din industriile creative se diferențiază de forța de muncă din alte industrii:

Sunt tineri: Activităţile creative contribuie în mod semnificativ la angajarea tinerilor. În Europa, sectoarele CCI au angajat în 2013 mai multe persoane cu vârsta cuprinsă între15 şi 29 de ani decât oricare alt sector. În Europa Centrală şi de Est, în medie, tinerii au ocupat cu 1,3% mai multe locuri de muncă în economia creativă decât în cadrul economiei în ansamblul ei.

Au productivitate ridicată: Locurile de muncă din unele din industriile culturale și creative CCI contribuie la PIB cu mai mult decât media pe ansamblul economiei. În China, sectorul de film şi televiziune a generat în anul 2011, per angajat, o valoare adăugată cu 78% mai mare decât valoarea medie din economie, conform Oxford Economics.

Sunt independenţi şi au spirit antreprenorial: Sectoarele CCI au fost dintotdeauna fragmentate, iar activitatea creatoare a fost generată de afaceri mici şi de indivizi. Mai mult de jumătate (53%) din dezvoltatorii canadieni de jocuri spun că sunt operatori independenţi. În SUA, artiştii au o probabilitate de 3,5 ori mai mare de a fi proprii lor angajați decât în restul economiei americane.

Au un nivel ridicat de educaţie: Angajaţii din industriile creative şi culturale sunt, de obicei, mai educați decât media. În Brazilia, angajaţii CCI aveau, în anul 2010, cu 17% mai mulţi ani de pregătire decât media națională a forţei de muncă.

Piaţa europeană a industriilor culturale și creative

Europa reprezintă a doua piaţă ca mărime, cu venituri de 709 miliarde USD (32% din veniturile globale totale) şi 7,7 milioane de locuri de muncă (26% din numărul total de locuri de muncă în sectoarele CCI de la nivel global). Economia culturală a Europei îşi are rădăcinile în istorieşi continuă să fie un generator de tendinţe pe scena globală.

Economia creativă din Europa este stimulată de un puternic suport public, prin intermediul achiziţiilor, stimulentelor financiare şi fiscale, subvenţiilor şi locurilor de muncă din sectorul public. În anul 2013, guvernele din cadrul UE28 au alocat aproape 68,6 miliarde USD din cheltuielile publice serviciilor culturale. Acest larg suport public este acum ameninţat de reducerile bugetare. Înainte de criza financiară din anul 2008, cheltuielile publice cu serviciile culturale înregistrau o rată anuală de creștere de 5%; de atunci, însă, ele au scăzut cu o medie anuală de 1%. Deşi reprezintă doar 1% din cheltuiala publică, suportul guvernamental continuă să aibă un rol esențial în stimularea acestor industrii.

Punctul forte al sectoarelor CCI europene este reprezentat de concentrarea unică de instituţii de artă şi de patrimoniu. Şapte din cele mai vizitate zece muzee din lume se găsesc în Europa (de ex: trei în Paris, două în Londra) şi 30 din “Oraşele Creative” definite de UNESCO sunt europene – fapt care face din Europa o destinaţie culturală de clasă mondială, ce a atras 52% din turismul internaţional în anul 2013.

O forţă de muncă extrem de talentată în domeniul cultural

Cu o populaţie densă şi educată, o piaţă puternică pentru cultură şi o moştenire istorică unică, Europa este renumită pentru liderii corporatişti din industriile creative: Universal Music Group conduce industria muzicală, în vreme ce Endemol conduce sectorul de televiziune. Printre liderii europeni din industria de publishing se numără Pearson şi Hachette Book Group. Ubisoft şi Supercell sunt lideri în domeniul jocurilor video, iar Publicis şi WPP în advertising. De asemenea, Europa este un loc al creării şi dezvoltării de noi modele de afaceri, cum ar fi Spotify şi Deezer din domeniul serviciilor de online streaming pentru muzică.

Economia creativă şi culturală europeană este construită pe două direcţii de învăţare: o concentrare puternică de creatori şi o reţea densă de şcoli de artă şi cultură. Forţa de muncă europeană din domeniul cultural include peste 500.000 de scriitori şi peste 1 milion de compozitori de muzică şi creatori de texte.

Europa este regiunea de unde provin cei mai mulţi creatorişi dispune de o concentrare unică de şcoli şi universităţi care dezvoltă abilităţi specifice industriilor creative şi culturale. În Europa, există peste 5.500 de universităţi, şcoli pre-universitare şi şcoli post-universitare. Printre şcolile dedicate artei şi culturii se numără unele din cele mai prestigioase şcoli mondiale de arhitectură, arte interpretative, film, arte vizualeşidesign.

Construirea unui mediu legislativ echitabil

Competiţia generată de nou veniţi, precum așa-numitul grup GAFA (Google, Apple, Facebook şi Amazon) şi Netflix au pus în pericol fluxurile istorice de venituri. Această competiţie a generat, totodată, modele inovatoare de venituri, cum ar fi aplicaţiile speciale şi streaming-ul. Pentru a menţine intactă forţa creativă şi culturală a Europei, cadrul legislativ al Uniunii Europene privind protecţia drepturilor de autor, precum şi cel referitor la comerţul electronic trebuie adaptat ameninţărilor reprezentate de noii actori digitali. De asemenea, este necesară susținerea afacerilor creative emergente care au fost ţinute pe loc întrucât nu reuşesc să menţină o cotă decentă de venit din conţinutul creat.

Sprijinirea afacerilor creative pentru creşterea liderilor culturali de mâine

Europa este afectată de lipsa unui număr semnificativ de companii de mărime medie în sectoarele creative. Companiilor de dimensiuni mai mici le lipsesc resursele financiare pentru a se extinde. Comisia Europeană a estimat, în cadrul unui studiu din 2013, că nevoia financiară pentru afacerile CCI europene s-ar situa între 8,7 miliarde USD şi 14,5 miliarde USD. Europa a manifestat lentoare în dezvoltarea de noi campioni digitali. Ca să rămână un pionier în cadrul revoluţiei CCI, de natură disruptivă, Europa trebuie să înveţe să creeze campioni digitali.

Sectoarele CCI reprezintă, incontestabil, nişte piloni cu mare potential ai economiei globale, însă ei se pot dovedi fragili, dacă nu sunt îngrijiţi. Guvernele din întreaga lume încep să conştientizeze adevărata valoare economică a sectoarelor CCI, însă provocările la adresa creşterii acestora abundă. Sectoarele CCI au nevoie de o structurare mai bună, de politici de suport şi de o protecţie puternică a conţinutului creat. Pentru stimularea reală a potenţialului lor economic, este necesar să găsim unui echilibru între creaţie, acces la creaţie (distribuţie) şi grijă faţă de moştenirea culturală. Sperăm ca acest raport unic al EY să contribuie la o mai bună înţelegere a acestor provocări şi la o abordare mai eficientă pentru dezvoltarea pe termen lung a creativităţii şi culturii,” concluzionează Elena Badea, Head of Brand, Marketing and Communication, EY Romania.

(foto: Expoziția Centrală ZAIN Cluj)

Tags: , , , , ,