Tag Archives: impozite cladiri cluj

poza cluj IT

Taxe şi impozite pe clădiri, în 2016, la Cluj: sedii de firmă în apartament, ONG-uri, clădiri nerezidenţiale

Consilierii locali au adoptat miercuri, 16 decembrie 2015, proiectul de hotărâre privind stabilirea nivelurilor pentru valorile impozitabile, impozitele şi taxele locale pentru anul 2016, proiect ce include şi tarifele practicate pentru clădirile rezidenţiale şi nerezidenţiale din municipiul Cluj-Napoca.

“Primăria propune menţinerea taxelor şi impozitelor locale la nivelul celor practicate în anul curent, cu privire la acele domenii la care municipalitatea se poate pronunţa şi propune Consiliului Local. Din nefericire, datorită aplicării noului cod fiscal, există unele creşteri de taxle locale. Dacă ne referim aici la apartamente, vom avea o creştere a impozitului, dar nu ca urmare a dorinţei noastre ci a aplicării codului fiscal aprobat”, a declarat primarul Emil Boc înaintea supunerii la vot a proiectului HCL.

“În raport cu proiectul aflat în dezbatere publică, unde la clădirile nerezidenţiale era cota de 1%, cota scade la 0.2%. La impozit. Şi această cotă se calculează asupra valorii rezultate dintr-un raport de evaluare întocmit în ultimii 5 ani de un evaluator autorizat. Este foarte important de ştiut faptul că persoanele fizice care la data de 31 decembrie 2015 au în prorietate clădiri nerezidenţiale sau clădiri cu destinaţie mixtă au obligaţia să depună declaraţii până la data de 31 martie 2016 cu valoarea impozabilă care poate fi: a. valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, b. valoarea finală a lucrărilor de construcţie în cazul clădirilor noi construite în ultimii 5 ani anteriori anului de refentinţă şi c. valoarea clădirilor care rezultă din actul de transfer al dreptului de proprietate în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă. În cazul în care nu se depune declaraţia, potrivit codului fiscal, valoarea clădirii se poate calcula prin aplicarea cotei de 2%”, a punctat edilul.

Nu în ultimul rând, anul viitor, pentru prima dată în Cluj-Napoca, sectorul ONG, indiferent de tipul de activitate desfăşurat, va fi scutit de la plata impozitului pe clădiri.

În ceea ce priveşte persoanele care au o firmă cu sediul social într-un apartament, dar nu desfăşoară activităţi economice la adresa respectivă, impozitul va fi calculat la valoarea stabilită pentru clădiri rezidenţiale. Pe baza unei declaraţii pe proprie răspundere. “Nu au apărut încă normele şi nu vă pot spune decât ce scrie în codul fiscal şi cum ar fi normal să se procedeze în acest caz. Până la finele anului se va cunoaşte exact situaţia”, au spus reprezentanţii Direcţiei taxe şi impozite locale din subordinea Primăriei Cluj.

Clădiri rezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice

Pentru clădirile rezidenţiale şi clădirile-anexă aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0.1% asupra valorii impozitabile a clădirii.

– Clădire cu cadre de beton armat sau cu pereţi exteriori din cărămidă arsă sau orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic sau/şi chimic: 1.000 lei (pentru cele cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi de încălzire), 600 de lei (fără instalaţii)

– Clădire cu pereţi exteriori din lemn sau piatră naturală, cărămidă nearsă, vălătuci sau din orice material neexpus unui tratament termic sau/şi chimic: 300 lei (pentru cele cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi de încălzire), 200 de lei (fără instalaţii)

– Anexă cu cadre din beton armat sau cu pereţi exteriori din cărămidă arsă sau orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic sau/şi chimic: 200 lei (pentru cele cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi de încălzire), 175 de lei (fără instalaţii)

– Anexă cu pereţi exteriori din lemn, piată naturală, cărămidă nearsă, vătăluci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sau/şi chimic: 125 lei (pentru cele cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi de încălzire), 75 de lei (fără instalaţii)

– În cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă încăperi amplasate la subsol, demisol şi/sau mansardă, utilizate ca locuinţă: 75% din suma care s-ar aplica clădirii

– În cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă încăperi amplasate la subsol, demisol şi/sau mansardă, utilizate în alte scopuri decât cel de locuinţă: 50 % din suma care s-ar aplica clădirii

Clădiri nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice:

– Cotă de 0.2% asupra valorii care poate fi: valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmi de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani ateriori anului de referinţă, valorea clădirilor care rezultă prin actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă

Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în propritatea persoanelor fizice, utilizate pentru activităţi din domeniul agricol, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0.4% asupra valorii impozitabile a clădirii.

Clădiri cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanlor fizice

Impozitul se calculează prin însumarea împozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial cu impozitul determinat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial.

“În cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfăşoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform prevederilor de la articolul 457. Dacă suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu pot fi evidenţiale distinct, se aplică următoarele reguli: a. în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfăşoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform prevederilor de la articolul 457. şi b. în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care se desfăşoară activitate economică, iar cheltuielile cu utilităţile sunt înregistrate în sacina persoanei care desfăşoară activitatea economic, impozitul pe clădire se calculează coform art. 458″, se arată în proiectul HCL aprobat, ce poate fi consultat AICI. (pag. 8).

Clădiri deţinute de persoane juridice

– Pentru clădiri rezindeţiale, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0.1% asupra valorii impozitabile a clădirii.

– Pentru clădiri nerezindeţiale, se aplică o cotă de 1% asupra valorii impozitabile a clădirii.

– Pentru clădiri rezindeţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoane juridice, utilizate pentru activiţăti din domeniul agricol, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0.4 % asupra valorii impozitabile a clădirii.

– În cazul clădirilor cu destinaţie mixtă, impozitul se calculează prin însumarea impozitului pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial cu impozitul calculat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial.

– În cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă a clădirii în ultimii 3 ani anteriori anului de referinţă, cota impozitului/taxei este de 5%.

Scutiri de impozite/taxe:

– clădiri utilizate pentru furnizarea de servicii sociale de către ONG-uri şi interprinderi sociale ca furnizori de servicii sociale
– clădiri utilizate de organizaţii nonprofit folosite exclusiv pentru activităţi fără scop lucrativ
– clădiri restituite – imobile preluate în mod abuziv în perioada 45-89
– clădiri retrocedate OUG 94/2000
– clădri restituite OUG 83/1999
– clădire nouă cu destinaţia de locuinţă, realizată în condiţiile Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi clădirea cu destinaţie de locuinţă, realizată pe bază de credite, în conformitate cu OG. 19/1994. În cazul înstrăinării clădirii, scutirea nu se aplică noului prorpietar
– clădire prevăzută ca domiciliu şi/sau alte clădiri aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b. şi art. 4. alin. (1) din Legea nr.341/2004
– clădirile aflate în proprietatea operatorilor economici, în condiţiile elaborării unor scheme ajutor de stat/de minimis având un obiectiv prevăzut de legislaţia în domeniul ajutorului de stat
– clădire la care proprietarii au executat pe cheltuială proprie lucrări de intervenţie pentru creşterea performanţei energetice – Legea 158/2011
– clădirile deţinute de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară
– clădirile la care au fost executate lucrări în condiţiile Legii 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, cu modificările şi completările ulterioare

Reduceri de impozite/taxe: 50%

– clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologie, muzee ori case memoriale la care, în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă, s-au executat lucrări de refaţadizare
– clădiri afectate de calamităţi naturale, pentru o perioadă de până la 5 ani, începând cu 1 ianuarie a anului în care s-a produc calamitatea.

“Scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe clădiri se aplică începând cu data 1 ianuarie a anului următor în care persoana depune acte justificative. Procedurile de acordare a scutirilor/reducerilor de la plata impozitului/taxei pe clădiri, stabilite prin HCL, vor fi elaborat după publicarea în Monitorul Oficial al României a Hotărârii de Guvern privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr.227/2015”, se mai arată în documentul supus consultării publice.

Tags: , , , , , ,
20151215_140932

Beneficiile fiscale pentru “clădirile verzi” din Cluj, sabotate de ONG-uri. Investitorii răspund: “De ce trebuie să le explicăm loc, care doar iau și nu dau nimic niciodată înapoi”

Doar 12 persoane, cu tot cu primar, au participat la dezbaterea publică, de astăzi, privind acordarea de ajutoare minimis pentru “clădirile verzi” din municipiul Cluj-Napoca, în anul fiscal 2016. Cel mai vocal dintre participanţi nu a fost vreun investitor din piaţa locală, ci Radu Mititean, preşedintele Clubului de Cicloturim “Napoca”, care, în numele mai multor ONG-uri, a adus în discuţie o problemă aprig dezbătută şi în anul precedent: recompensarea beneficiarilor clădirilor certificate după sistemul “BREEAM in use”, acestea fiind de altfel şi cele mai multe dintre “clădirile verzi” din municipiu, în special primele clădiri de birouri dezvoltate în oraş. Lista completă a acestora poate fi consultată AICI.

Acesta a prezentat o scrisoare deschisă adresată primarului Emil Boc prin care, organizaţiile semnatare “îşi exprimă îngrijorarea faţă de intenţia municipalităţii de a acorda beneficii fiscale din bani publici şi unor clădiri declarate ca fiind “verzi” în baza unei scheme de verificare superficiale şi de faţadă denumite “BREEAM in use”. Acestea susţin că, “în urma unor analize riguroase a schemelor internaţionale au concluzionat că acest audit este uşor de aplicat oricărei clădiri comerciale, industriale ori instituţii publice indiferent de nivelul de performanţă energetică, de la o simplă baracă până la cea mai sofisticată clădire de birouri fiind considerată o lecţie de clasă primară în sustenabilitate pentru managerii de clădiri, dar nu o riguroasă evaluare a performanţei energetice şi sustenabile. Mai mult, reînnoirea anuală a verificării “BREEAM in use” este pur formală în primii 3 ani, ceea ce nu motivează investitorii să-şi îmbunătăţească clădirile”. “Păcat că banii publici nu merg la excelenţă”, a punctat Mititean.

Acuzele nu s-au oprit însă aici. ONG-urile menţionate arată că şi “sediul central al Primăriei Cluj-Napoca, datând din sec.XIX, a fost evaluată “BREEAM in use” şi a obţinut un punctaj superior magazinului CORA şi similar hotelului Ramada”. Conţinutul integral al scrisorii, mai jos:

20151215_191301

20151215_191320

20151215_191331

Primarul Emil Boc a negat vehement existenţa unei astfel de certificări pentru sediul Primăriei, iar auditorii “BREEAM” prezenţi la dezbatere au confirmat că în acest caz este vorba despre o fraudare.

“Conform procedurilor, beneficiarul este cel care trebuie să ceară auditarea. Este o procedură “BREEM” care cere în mod explicit ca la începutul şi la sfârşitul părţii de certificare să există o minută a şedinţei de deschidere şi o minută a şedinţei de închidere, documente făcute de auditor împreună cu beneficiarul şi care trebuie păstrate timp de 10 ani. Orice auditor care nu respectă acest demers, din start a fraudat tot ce ţine de certificare. Persoana care a cerut certificarea în acest caz, pentru că nu a avut permisiunea beneficiarului, nu are nici aceste documente. Pe urmă, există un chestionar, făcut pe baza unui manual cu specificaţii clare, care cere probe concrete de la beneficiar: planuri arhitecturale, informaţii despre tipul şi procentul corpurilor de iluminat, etc. Pe lângă toate acestea, mai e nevoie şi alte manuale ale clădirii, de mentenanţă spre exemplu. Există în chestionarul respectiv elemente ce pot fi făcute printr-o simplă plimbare prin clădire, dar există şi elemente care dacă nu sunt discutate cu personalul care se ocupă de mententanţa, curăţeni, întreţinerea clădirii nu pot fi făcute. Din punctul nostri de vedere, aici este vorba despre o eroare de procedură”, a explicat Alexandra Stoica, auditor.

Vizavi de “superficialitatea BREEAM”, ceva mai aspru-n vorbe a fost Alexandru Gavriş, proprietarul clădirii Olimpia Business Center, deţinătoarea unui astfel de certificat de ani buni.

“Nu ştiu ce cunoştinţe au aceste ONG-uri când noi vorbim de instituţii acreditate internaţional. Nu ştiu ce de trebuie să inventăm roata. Eu am făcut această certificare înainte să existe acest ajutor minimis. Din proprie iniţiativă. Ştiţi de ce? Nokia nu venea la Cluj dacă nu exista o firmă de soft atât de bună pe care să o cumpere, dacă nu găsea birouri atât de bune unde să stea, dacă nu găsea oameni atât de înţelegători care să-i dea sfaturi şi să o ajute să-şi deschidă o fabrică. Şi aceste ONG-uri care doar iau şi nu dau niciodată nimic…Noi ne-am străduit să aducem o companie care a făcut 1 miliard de euro pe an, a plătit impozite. Aceste clădiri ale unor persoane fizice, ale unor companii, vor să creeze un mediu bun pentru clienţii lor, nu pentru Primărie. Eu de ce nu merit această recompensă? Să tot demonstrez că “BREEAM” este bun sau nu…unor ONG-uri. A plecat Nokia, dar business-ul merge bine. În două luni clădirea s-a umplut iar. Nu înţelegeţi originea acestor certificări. Nu le facem pentru aceste ajutoare care sunt temporare, limitate. Toată lumea vorbeşte indirect. Eu vorbesc direct. Eu am pronit auditul, eu am primit certificare, englezii mi-au dat placa pe care o ţin pe clădire cât am voie. Pentru acest lucru consider că oamenii care aduc investitori în Cluj merită să fie recompensaţi. Că nu e de 5 stele, e de 3…De aceea există element cumulative în proiectul HCL. Intraţi în clasa A şi în punctaje, ne luaţi la bani mărunţi. Eu nu primesc clasa A pentru că punctajul depinde şi de numărul de angajaţi. Mie mi-au plecat 300 de oameni şi nu mai erm A. Consumul de curent a scăzut cu trei sferturi”, i-a replicat lui Mititean omul de afaceri.

Şi Sorin Pârvulescu, proprietarul business center-ului din Piaţa Mihai Viteazul a declarat că a investit în clădire pentru o astfel de certificare înainte ca municipalitatea să-şi anunţe intenţia de a acorda ajutoare minimis, însă el vine şi cu o propunere: banii rămaşi neutilizaţi în anul anterior să fie redistribuiţi beneficiarilor ce au primit ajutor. Este vorba despre circa 70.000 de lei.

O altă propunere, susţinută şi de edil, a fost ca ajutoarele să fie acordate pe o perioadă mai lungă de un an, existând deja un precedent la Timişoara unde, Consiliul Concurenţei a acceptat un proiect pe 5 ani. “Măcar pe 3 ani. Anul ăsta să avem 800 mii lei buget, anul viitor 900 mii lei, pe urmă 1 milion lei. Vom analiza”.

Ce prevedere schema de ajutor minimis pentru “clădirile verzi”, în 2016:

“La nivelul municipiului Cluj-Napoca se impune stimularea perosoanelor juridice în vederea construirii de “clădiri verzi” sau de a aduce la acest stadiu clădiril existente, acest fapt putând fi realizat prin apobarea unei scheme de ajutor minimis pentru acordarea unor facilităţi de natura reducerii la palta impozitului/taxei pe clădire datorat de persoana juridică, diferenţiat, în funcţie de nivelul de sustenabilitate al acesteia”, se arată în proiectul HCL.

Grila de “reduceri” se calculează astfel:

– reducere 50% la impozitul/taxa pe clădire în cazul în care clădirea deţine un certificat de performanţă energetică clas A, precum şi un certificat care atestă sustenabilitatea clădirii de nivelul: OUTSTANDING sau EXCELLENT în sistemul BREEAM, PLATINUM şi GOLD în sistemul LEED, GOLD în sitemul DGNB, 6 stars în sistemul GREEN STARS, S sau A în CASBEE.

– reducere 35% la impozitul/taxa pe clădire în cazul în care clădirea deţine un certificat de performanţă energetică clas A, precum şi un certificat care atestă sustenabilitatea clădirii de nivelul: VERY GOOD în sistemul BREEAM, SILVER în sistemul LEED, SILVER în sitemul DGNB, 5 stars în sistemul GREEN STARS, B+ în CASBEE.

– reducere 20% la impozitul/taxa pe clădire în cazul în care clădirea deţine un certificat de performanţă energetică clas A, precum şi un certificat care atestă sustenabilitatea clădirii de nivelul: GOOD în sistemul BREEAM, CERTIFIED în sistemul LEED, GOLD în sitemul DGNB, B- în CASBEE”.

Mai multe despre domeniile de aplicare, condiţii de eligibilitat şi modalităţi de implementare AICI.

Schemele de ajutor minimis se aplică în perioada 01.01 – 31.12.2016, până la epuizarea bugetului alocat: 800.000 lei, fără a putea depăşi suma de 25.000 euro pentru fiecare solicitant a cărei cerere a fost aprobată, sumă calculată în euro la cursul valuar al BND din 31.12.2015. Se estimează un număr de 20 de beneficiari.

Tags: , , , , ,
casa-de-vanzare-sau-de-inchiriat-8-camere-cluj-gilau-44157594

Impozite mai mari pentru locuinţe, din 2016. Prognoza pentru Cluj

Cele mai multe dintre autorităţile locale cresc anul următor impozitul pe locuinţă plătit de populaţie cu 25%, în timp ce pentru clădirile deţinute de persoane fizice şi utilizate în activităţi economice, precum sedii PFA, firme sau cabinete majorarea este de până la 2.500%, potrivit unui studiu.

Analiza realizată de consultanţii fiscali Dragoş Pătroi şi Adrian Benţa împreună cu expertul contabil Robert Croitoru are în vedere principalele 50 localităţi care au făcut publice proiectele de hotărâre pentru taxele locale aplicabile în anul 2016, deoarece nu toate unităţile administrative au putut să pună în aplicare prevederea din Codul fiscal, fie din lipsa primarului, fie din lipsa Consiliului local, fie din alte cauze. Autorităţile locale au avut obligaţia ca până pe data de 7 noiembrie să adopte procentele de impozitare pentru locuinţe valabile în anul 2016.

“Pentru prima dată în ultimii 25 ani impozitul pe locuinţe nu mai ţine cont de calitatea proprietarului persoană fizică sau persoană juridică ci de scopul utilizării clădirii. Astfel, impozitele sunt structurate în categoriile: folosirea clădirii în scop rezidenţial/locuinţă, cu cote de impozitare între 0,08% şi 0,2%; folosirea clădirii în activităţi economice (sedii PFA, sedii firmă, cabinete etc) cu procente de impozitare între 0,2% şi 1,3%, cu condiţia ca aceste clădiri să fie reevaluate/construite/ achiziţionate în ultimii 5 ani; folosirea clădirii în activităţi economice dar construcţia nu este reevaluată în ultimii 5 ani, când procentul este de 2% din valoarea clădirii”, se arată în studiu.

În plus, prin noul Cod fiscal baza impozabilă pentru construcţii creşte după cum urmează: valoarea metrului pătrat de construcţie în anul 2016 este de 1.000 lei/metru pătrat, cu o creştere de 6,95% faţă de valoarea de 935 lei/ metru pătrat din anul 2015; creşterea indicelui de majorare a valorii construcţiei pentru măsurarea la exterior la procentul de 40%, respectiv la o valoare a indicelui de 1,4 faţă de o valoare a indicelui aplicabilă în 2015 de 1,2 când procentul de actualizare era de 20%; autorităţile locale pot majora cu până la 50% aceste procente.

Astfel, creşterea pentru anul următor în cazul clădirilor nerezidentiale nereevaluate în ultimii 5 ani se situează la 2.493% în cazul tuturor celor 50 de localităţi. Pentru clădirile folosite în activităţi economice şi care nu au fost reevaluate în ultimii cinci ani, majorarea impozitului variază de la 249,32% în cazul unor lcoalităţi precum Bucureşti, Iaşi, Craiova sau Braşov la 1.869,86% în Râmnicu Vâlcea, Călăraşi, Turda şi Câmpina.

Impozitele pentru clădirile rezidenţiale vor fi anul următor mai mari cu până la 25%, urmând să se situeze anul următor la 0,1% în cele mai multe dintre cele 50 de localităţi analizate.

Cel mai redus nivel al impozitului pentru clădirile rezidenţiale se va situa anul următor la 0,8%, în Iaşi, Constanţa, Craiova, Piteşti, Sibiu, Baia Mare, Buzău, Botoşani, Piatra Neamţ, Bistriţa, după ce aceste localităţi au menţinut nivelul din 2015.

Impozite mai mari de 0,1% vor plăti doar locuitorii din Turda – 0,3% (în urcare cu 275%), Tecuci – 0,2% (150%) şi Arad – 0,12% (50%). În Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi alte localităţi, impozitul se va situa la 0,1%, după o majorare, în cele mai multe cazuri, de 25% faţă de anul trecut.

Cele mai mici impozite pentru clădirile nerezidenţiale reevaluate în ultimii cinci ani se situează la 0,2% (în urcare cu 249,32% faţă de anul anterior) în localităţi precum Bucuresti, Iaşi, Craiova, Braşov, Ploieşti, Brăila, Piteşti, Baia Mare, Buzău, Piatra Neamţ. Maximele pe acest segment vor fi consemnate în Râmnicu Vâlcea, Călăraşi, Turda şi Câmpina – toate cu 1,5%, după majorări de 1.869,86%.

Astfel, pentru construcţiile destinate folosirii rezidenţiale, tendinţa primăriilor a fost să utilizeze, în principiu, aceleaşi procente de impozitare şi în anul 2016 însă impozitele cresc pe seama majorării valorii metrului pătrat de construcţie, şi după caz, a modului de măsurare a exterior a clădirii, situaţie aplicabilă pentru toate locuinţele din blocuri de persoane, când măsurarea la exterior a construcţiei ar presupune intrarea în incinta vecinului, notează autorii studiului.

Pentru construcţiile cu destinaţie economică, în foarte puţine cazuri primăriile au aplicat nivelul minim de impozitare, mergând către procentul maxim. În plus, în mai multe cazuri s-a aplicat şi o majorare din cea permisă autorităţilor locale, de 50%.

În cazul construcţiilor nereevaluate în ultimii 5 ani sau dobândite anterior unei perioade de 5 ani este impusă o cotă de impozitare de 2% din valoarea statistică a construcţiei, majorată faţă de anul curent prin creşterea valorii impozabile a unui metru pătrat de construcţie şi a modului de măsurare a exteriorului.

Studiul acoperă impozitele pe locuinţe pentru un număr de peste 7 milioane de persoane, având ca sursă a datelor ultimul recensământ al populaţiei, calculele matematice putând să suporte modificări în funcţie de valoarea de piaţă a construcţiei, dacă se efectuează reevaluări, importantă fiind tendinţa.

În acest sens, se observă că autorităţile locale au păstrat, în general, procentul mediu de impunere de 0,1% pentru clădirile cu destinaţie locuinţă, impozitând însă foarte aspru persoanele fizice ce desfăşoară activităţi economice când construcţiile sunt reevaluate/ dobândite în ultimii 5 ani, având o creştere de impozitare de circa 10 ori faţă de impozitul din anul curent şi o creştere de impozit de circa 25 de ori dacă construcţiile nu sunt reevaluate/ dobândite în ultimii 5 ani.

Primăria Cluj-Napoca a lansat în dezbatere publică – între 5 octombrie – 5 noiembrie – proiectului de hotărâre privind stabilirea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale începând cu anul 2016.

Primul capitol tratează impozitul şi taxa pe clădiri. Detalii AICI.

Tags: , , ,
cladire Iuliu Coroianu, nr. 5_800x533

Cât plătim impozit pe clădiri, în 2016, în Cluj-Napoca

Municipalitatea a iniţiat procedura de consultare a proiectului de hotărâre privind stabilirea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale începând cu anul 2016.

Primul capitol tratează impozitul şi taxa pe clădiri, după cum urmează:

“Pentru determinarea impozitului/taxei pe clădiri şi a impozitului/taxei pe teren, pentru anul 2016, se aplică delimitarea zonelor în intravilan aprobată prin HCL. 209/2003 privind încadrarea terenurilor din municipiul Cluj-Napoca pe zone fiscale, cu modificările şi completările ulterioare, iar pentru extravilan se aplică HCL. 264/2002 privind încadrarea terenurilor situate în extravilanul municipiului Cluj-Napoca pe zone fiscale, cu modificările şi completările ulterioare”, se arată în proiectul supus consultării publice.

Clădiri rezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice

– Clădire cu cadre de beton armat sau cu pereţi exteriori din cărămidă arsă sau orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic sau/şi chimic: 1.000 lei (pentru cele cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi de încălzire), 600 de lei (fără instalaţii)

– Clădire cu pereţi exteriori din lemn sau piatră naturală, cărămidă nearsă, vălătuci sau din orice material neexpus unui tratament termic sau/şi chimic: 300 lei (pentru cele cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi de încălzire), 200 de lei (fără instalaţii)

– Anexă cu cadre din beton armat sau cu pereţi exteriori din cărămidă arsă sau orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic sau/şi chimic: 125 lei (pentru cele cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi de încălzire), 175 de lei (fără instalaţii)

– În cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă încăperi amplasate la subsol, demisol şi/sau mansardă, utilizate ca locuinţă: 75% din suma care s-ar aplica clădirii

– În cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă încăperi amplasate la subsol, demisol şi/sau mansardă, utilizate în alte scopuri decât cel de locuinţă: 50 % din suma care s-ar aplica clădirii

Clădiri nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice:

– Cotă de 1% asupra valorii care poate fi: valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmi de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani ateriori anului de referinţă, valorea clădirilor care rezultă prin actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă

Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în propritatea persoanelor fizice, utilizate pentru activităţi din domeniul agricol, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0.4% asupra valorii impozitabile a clădirii.

Clădiri cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanlor fizice

Impozitul se calculează prin însumarea împozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial cu impozitul determinat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial.

Clădiri deţinute de persoane juridice

– Pentru clădiri rezindeţiale, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0.1% asupra valorii impozitabile a clădirii.

– Pentru clădiri nerezindeţiale, se aplică o cotă de 1% asupra valorii impozitabile a clădirii.

– Pentru clădiri rezindeţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoane juridice, utilizate pentru activiţăti din domeniul agricol, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0.4 % asupra valorii impozitabile a clădirii.

– În cazul clădirilor cu destinaţie mixtă, impozitul se calculează prin însumarea impozitului pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial cu impozitul calculat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial.

– În cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă a clădirii în ultimii 3 ani anteriori anului de referinţă, cota impozitului/taxei este de 5%.

Scutiri de impozite/taxe:

– clădiri utilizate pentru furnizarea de servicii sociale de către ONG-uri şi interprinderi sociale ca furnizori de servicii sociale
– clădiri utilizate de organizaţii nonprofit folosite exclusiv pentru activităţi fără scop lucrativ
– clădiri restituite – imobile preluate în mod abuziv în perioada 45-89
– clădiri retrocedate OUG 94/2000
– clădri restituite OUG 83/1999
– clădire nouă cu destinaţia de locuinţă, realizată în condiţiile Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi clădirea cu destinaţie de locuinţă, realizată pe bază de credite, în conformitate cu OG. 19/1994. În cazul înstrăinării clădirii, scutirea nu se aplică noului prorpietar
– clădire prevăzută ca domiciliu şi/sau alte clădiri aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b. şi art. 4. alin. (1) din Legea nr.341/2004
– clădirile aflate în proprietatea operatorilor economici, în condiţiile elaborării unor scheme ajutor de stat/de minimis având un obiectiv prevăzut de legislaţia în domeniul ajutorului de stat
– clădire la care proprietarii au executat pe cheltuială proprie lucrări de intervenţie pentru creşterea performanţei energetice – Legea 158/2011
– clădirile deţinute de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară
– clădirile la care au fost executate lucrări în condiţiile Legii 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, cu modificările şi completările ulterioare

Reduceri de impozite/taxe:

– clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologie, muzee ori case memoriale la care, în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă, s-au executat lucrări de refaţadizare
– clădiri afectate de calamităţi naturale, pentru o perioadă de până la 5 ani, începând cu 1 ianuarie a anului în care s-a produc calamitatea

“Scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe clădiri se aplică începând cu data 1 ianuarie a anului următor în care persoana depune acte justificative. Procedurile de acordare a scutirilor/reducerilor de la plata impozitului/taxei pe clădiri, stabilite prin HCL, vor fi elaborat după publicarea în Monitorul Oficial al României a Hotărârii de Guvern privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr.227/2015”, se mai arată în documentul supus consultării publice.

Etapa consultării publice se va încheia în 5 noiembrie 2015. Până atunci, proiectul poate fi consultat pe site-ul primăriei, iar persoanele interesate pot transmite sesizările, observaţiile sau punctele de vedere la adresa de e-mail consultarepublica@primariaclujnapoca.ro sau pot înregistra adrese scrise la Serviciul Centrul de Informare pentru Cetăţeni, str. Moţilor nr.7 sau la orice primărie de cartier.

Tags: , , , , ,