Tag Archives: imobiliare

cluj imob

Piaţa imobiliară din Cluj – RAPORT. Apartamente, birouri, retail

Piaţa imobiliară a înregistrat o evoluţie spectaculoasă în 2017, cu volume record de activitate în sectorul industrial şi cel de birouri, conform unui raport de specialitate

Nivelul chiriilor a fost în general stabil, cu uşoare creşteri în piaţa spaţiilor comerciale şi segmentul industrial, în timp ce preţurile rezidenţiale s-au apreciat în medie cu 10%.

Segmentul industrial şi logistic a înregistrat volume record de livrări si cerere la nivel naţional, 2017 devenind vârful evoluţiei pieţei de până acum. A fost finalizat un stoc speculativ nou de 500.000 metri pătraţi (mp), în creştere cu 42% faţă de anul precedent, dezvoltatorii internaţionali (CTP Invest, WDP, P3, Logicor, Zacaria Group, Globalworth) răspunzând rapid la explozia cererii, conform raportului realizat de compania de consultanţă imobiliară Activ Property Services.

Volumul tranzacţiilor majore de închiriere a crescut cu 70% într-un singur an, până la 730.000 mp la nivel naţional, peste 73% din cerere fiind reprezentată de activităţi de logistică/depozitare.

Gradul de ocupare al stocului competitiv continua sa depăşească 95%, majoritatea parcurilor dominante fiind integral ocupate, în timp ce nivelul chiriilor pentru spaţii industriale/logistice de clasa A a avut o tendinţă de uşoară creştere, cu valori medii cuprinse între 3,5 – 4 euro/mp/lună la nivel naţional.

Piaţa de birouri a raportat de asemenea o activitate în creştere. Stocul nou finalizat în Bucureşti, de 147.800 metri pătraţi, a rămas la un nivel mediu al ultimilor 8 ani, în schimb in provincie livrările au ajuns la 93.000 metri pătraţi pe fondul activităţii record din Timişoara (42.000 mp), conform studiului.

Tranzacţii majore de închiriere însumând 460.000 mp au fost semnate la nivel naţional, cu peste 367.000 mp închiriaţi în Bucureşti (al 2-lea nivel ca mărime din ultimii 10 ani) şi un record de 90.000 mp în provincie. Cererea nouă a reprezentat aproape 50% din total, cea mai ridicata pondere a ultimilor ani. Sectorul IT&C şi-a continuat creşterea, reprezentând 42% din volumul cererii în Bucureşti şi 50% în provincie.

Gradul de neocupare al principalelor pieţe de birouri a scăzut sub 10%, în Bucureşti disponibilitatea spaţiilor libere micşorându-se de la 11,5% în 2016 la 9,1% din stocul existent la sfârşitul anului trecut. Nivelul chiriilor s-a menţinut stabil, având valori ‘prime’, considerate pentru cele mai reprezentative clădiri centrale, de 17-19 euro/mp/lună în Bucureşti, 12-14 euro/mp/lună (Cluj-Napoca, Timişoara), 10-12 euro/mp/lună (Iaşi, Braşov) şi 8-10 euro/mp/lună în pieţele secundare.

În schimb, piaţa spaţiilor comerciale (piaţa de retail) a înregistrat o evoluţie relativ contradictorie, cu un volum semnificativ de cerere potenţială neacoperit de ofertă, în condiţiile unor volume limitate de stoc nou finalizat. În 2017 au fost finalizate 66.700 mp de centre comerciale (-70% faţă de 2016), respectiv 23.885 mp de spaţii în parcuri de retail, fiind primul an în care stocul de centre comerciale în funcţiune a înregistrat o uşoară scădere, volumul închiderilor depăşind suprafaţa nouă inaugurată.

Volumul tranzacţiilor majore de investiţii a crescut cu 56% în 2017, la peste 925 milioane euro, ca urmare a creşterii interesului din partea investitorilor internaţionali, a majorării volumului de tranzacţii cu spaţii comerciale (+65%) şi a semnării a celei mai mari tranzacţii hoteliere de până acum (complexul Radisson Blu/Park Inn).

Bucureştiul a concentrat 43% din volumul total, menţinându-se ca principala destinaţie de achiziţii a investitorilor internaţionali, responsabili pentru 97% din totalul tranzacţiilor majore la nivel naţional.

Nivelul randamentelor ‘prime’ (yield-urilor) a scăzut în medie cu 0,25%, ajungând în cazul centrelor comerciale şi birourilor la valori de 7 – 7,5% în Bucureşti şi 8 – 8,25% în alte oraşe majore.

În ceea ce priveşte piaţa rezidenţială, statisticile oficiale arată că au fost finalizate 53.301 unităţi locative la nivel naţional, în creştere cu 2% faţă de anul precedent. Au fost majorări ale livrărilor în partea centrală, de nord-vest şi vest a României, în timp ce zona Bucureşti-Ilfov a înregistrat o surprinzătoare scădere anuală de 4,9%. În condiţiile în care volumul cererii a dat semne de creştere şi vânzările au accelerat, nivelul preţurilor a crescut în medie cu 10%, variind de la medii de 700 – 950 euro/mp util în reşedinţele de judeţ cu peste 100.000 locuitori, la medii de 1.100-1.350 euro/mp util în Bucureşti şi 1.300 – 1.400 euro/mp în Cluj-Napoca.

Prognoza evoluţiei pieţei imobiliare în 2018 este una pozitivă, fiind aşteptate creşteri ale activităţii de dezvoltare, un nivel activ al cererii în toate segmentele, alături de o evoluţie stabil/crescătoare a chiriilor şi scăderea randamentelor investiţionale.

Livrările de spaţii comerciale sunt anunţate să includă 93.200 metri pătraţi de centre comerciale şi să accelereze pe segmentul de parcuri de retail până la un potenţial total de 135.000 metri pătraţi, însă nu toate proiectele sunt estimate să fie finalizate în termen.

Stocul nou de birouri în construcţie, cu finalizare anunţată pentru 2018, depăşeşte 200.000 metri pătraţi în Bucureşti şi un volum-record de peste 155.000 metri pătraţi în provincie. Pe piaţă industrialăş stocul în construcţie depăşeşte 315.000 metri pătraţi, din care 75% este concentrat în zona Bucureştiului

Tags: , , ,
atrkC8uCBIXjflxkHUA0

Terenuri de vânzare. Zonele preferate de clujeni şi preţurile cerute

Oraşul Cluj-Napoca este destinaţia preferată a dezvoltatorilor imobiliari, zeci de ansambluri rezidenţiale aflându-se în prezent în construcţie, peste 4.000 de noi locuinţe fiind livrate anual în capitala Transilvaniei.

Statisticile compariimobiliare.ro vă prezintă care sunt zonele de interes ale dezvoltatorilor imobiliari sau a celor interesaţi de construcţia de case. Topul a fost alăcuit în funcţie de cele mai căutate zone din Cluj-Napoca şi împrejurimi pentru achiziţia de terenuri. Rezultatele analizei relevă interes crescut pentru cartierele noi, în plină dezvoltare, precum Iris sau Borhanci, pentru zone verzi şi liniştite – Andrei Mureşanu, Zorilor, Dâmbul Rotund, Făget şi pentru extensiile Floreşti şi Apahida.

Cele mai căutate zone:

Iris – 12%

Zorilor – 9%

Floresti – 8%

Borhanci – 7%

Andrei Muresanu – 7%

Faget – 6%

Dambul Rotund – 4%

Central – 4%

Grigorescu – 3%

Apahida – 3%

VEZI preţurile pe zone AICI. 

Tags: , , , ,
Imobil-8-apartamente-str-Urusagului-Floresti-17

100 de tranzacţii zilnic la Cluj. Ce apartamente caută clujenii şi care este preţul pe cartiere

Un număr de 58.713 imobile au fost vândute, în luna martie 2018, la nivel naţional. Clujul se clasează pe locul al treilea în topul tranzacţiilor cu 3.710 imobile vândute, după București –7.092 şi Ilfov –  5.167, conform ANCPI.

Ce tipuri de locuinţe caută clujenii

Conform statisticilor compariimobiliare.ro, clujenii interesaţi că achiziţioneze o nouă locuinţă caută în speciale apartamente cu 2 camere (47%) şi 3 camere  (33%), respectiv case cu 4 camere (37%) şi 5 camere (21%).

TOP cartiere apartamente
Mărăşti – 15%

Mănăştur – 14%

Gheorgheni – 11%

Zorilor – 8%

Central – 8%

Grigorescu – 6%

Buna Ziua – 6%

Floreşti – 4%

Europa – 2%

Plopilor – 2%

PREŢ pe cartier 

Central – 1732 €/mp

Andrei Mureşanu – 1680 €/mp

Gheorgheni – 1595 €/mp

Zorilor – 1535 €/mp

Mărăşti – 1522 €/mp

Grigorescu – 1463 €/mp

Mănăştur – 1423 €/mp

Bună Ziua – 1375 €/mp

Borhanci – 1241 €/mp

Floreşti – 863 €/mp

VEZI AICI zonele preferate pentru achiziţionarea unei case şi preţurile medii în funcţie de zonă.

Tags: , , ,
luni-indice-imobiliare.ro__800x600

Nou val de scumpiri pe piaţa imobiliară din Cluj. Cât costă metrul pătrat

Preţul mediu solicitat pentru locuinţele vechi, cât şi pentru cele noi, a ajuns în luna martie la 1.200 de euro mp util, cu 0,3% mai mult decât la finele lunii trecute, când se situa la o medie de 1.197 de euro pe metru pătrat, cele mai mari creşteri fiind în Timişoara, Cluj-Napoca şi Bucureşti.

Potrivit Indicelui Imobiliare.ro, marile centre regionale au resimţit această tendinţă ascendentă, cu o singură excepţie, în Iaşi.

Timişoara ocupă, în luna martie, primul loc în clasamentul scumpirilor din marile oraşe. Valoarea medie de listare a unui apartament, indiferent de anul construcţiei, este aici cu 1,7% mai mare decât luna trecută, situându-se la 1.187 de euro pe metru pătrat util (faţă de 1.167 de euro pe metru pătrat). Locuinţele din blocurile vechi s-au apreciat cu 1,8% (de la 1.170 la 1.191 de euro pe metru pătrat util), iar cele noi în aceeaşi măsură (de la 1.155 la 1.176 de euro pe metru pătrat).

După saltul de 2,8% consemnat în februarie, avântul preţurilor din Bucureşti s-a mai temperat în martie, astfel că un apartament poate fi achiziţionat în prezent cu 1.316 euro pe metru pătrat util – ceea ce echivalează cu un plus de 1,1% faţă de luna precedentă (de la 1.302 euro pe metru pătrat util). Cele două segmente de piaţă analizate au avut evoluţii similare. Astfel, locuinţele din blocurile vechi s-au apreciat cu 1,2% (de la 1.204 la 1.219 euro pe metru pătrat util), în vreme ce acelea noi au consemnat o creştere de 1,1% (de la 1.371 la 1.386 de euro pe metru pătrat util).

Dintre cele şase oraşe analizat, Braşovul a consemnat luna trecută cea mai mică marjă de creştere a preţurilor, respectiv 0,3% – de la 1.013 la 1.016 euro pe metru pătrat util. Cele două segmente majore de piaţă au avut însă un comportament diferit: în vreme ce apartamentele vechi s-au scumpit cu 1,1% (de la 1.019 la 1.030 de euro pe metru pătrat util), cele noi s-au ieftinit cu 0,6% (de la 997 la 991 de euro pe metru pătrat).

După uşoara scădere (de 0,2%) înregistrată în februarie, în martie, preţurile apartamentelor din Cluj-Napoca au revenit pe creştere. Aşteptările proprietarilor s-au majorat, per ansamblu, cu 1,6%, de la 1.460 la 1.483 de euro pe metru pătrat util. Unităţile locative din blocurile vechi s-au scumpit cu 1,4% (de la 1.515 la 1.536 de euro pe metru pătrat), iar cele nou-construite cu 1,9% (de la 1.401 la 1.427 de euro pe metru pătrat).

În Constanţa, suma medie solicitată pentru apartamentele disponibile spre vânzare, indiferent de anul construcţiei, a ajuns la 1.114 euro pe metru pătrat util, cu 0,4% mai mult decât la finele lunii precedente (când se situa la 1.110 euro pe metru pătrat). Apartamentele vechi s-au apreciat cu 1,3% pe parcursul lui martie, de la 1.095 la 1.109 euro pe metru pătrat util. La polul opus, însă, cele noi s-au ieftinit cu 2,3%, de la 1.154 la 1.128 de euro pe metru pătrat.

Iaşi este singurul dintre marile oraşe analizate în care preţurile apartamentelor au consemnat o scădere generalizată. Astfel, aşteptările proprietarilor s-au diminuat, per ansamblu, cu 1,8% (de la 990 la 972 de euro pe metru pătrat util), tendinţa descendentă fiind resimţită pe ambele segmente de paţă analizate. În vreme ce locuinţele vechi s-au depreciat cu 0,6% (de la 967 la 961 de euro pe metru pătrat), cele noi s-au ieftinit cu 2,2% (de la 1.001 la 979 de euro pe metru pătrat).

 

Tags: , , ,
constructii

Scade şantierul imobiliar Nord-Vest

Numărul de autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale a crescut în februarie cu 15,1% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, până la 2.725, avansul fiind generat de creşterea cererii în jumătate dintre regiunile ţării, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În ianuarie 2018, s-au eliberat 2009 autorizaţii pentru construirea de clădiri rezidenţiale, o creştere de 28,7% faţă de ianuarie 2017.

În februarie 2018, s-au eliberat 2725 autorizaţii pentru construirea de clădiri rezidenţiale, din care 61,3% sunt pentru zona rurală.

În februarie 2018, faţă de aceeaşi lună a anului precedent, exista o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (+358 autorizaţii).

Creşterea este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (+180 autorizaţii), Sud-Vest Oltenia (+99), Vest (+94) şi Sud-Muntenia (+45). Scăderi s-au înregistrat în Nord-Vest (-28 autorizaţii), Sud-Est (-22), Nord-Est (-6) şi Centru (-4).

În 2017, numărul de autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale a crescut cu 7,6% faţă de anul anterior, până la 41.603. În 2016, numărul de autorizaţii pentru clădiri rezidenţiale a scăzut cu 1,2% faţă de anul anterior, până la 38.653.

Tags: , , , ,
floresti_maxi

Peste 800 de locuinţe noi, în 2018, în Floreşti. Bursa apartamentelor noi vs. vechi

Cea mai mare comună din ţară este situată în judeţul Cluj şi are toate şansele să se transforme în oraş sau măcar să devină cartier al municipiului Cluj-Napoca.

Vorbim despre localitatea Floreşti, care în ultimii 10 ani a crescut de la 7.600 de locuitori (în 2007), la peste 33.000 (în 2017). De asemenea, în ultimii 10 ani au fost finalizate 16.300 de locuinţe în Floreşti, comparativ cu 12.400 în Cluj-Napoca. Explicaţia este simplă: preţul mediu pe metru pătrat costă în medie 799 de euro faţă de 1.400 de euro în Cluj-Napoca.

Cu doar 9 km distanţă de oraş şi cu o centură de ocolire în plin şantier prognoza imobiliară este pe creştere şi în 2018, în Floreşti urmând să fie livrate circa 800 de locuinţe noi.

VEZI cum arată cele mai SCUMPE vs. cele mai IEFTINE apartamente din FLOREŞTI AICI. 

Tags: , , ,
apartam imobiliare

Cei mai mulţi români care vor să cumpere în următoarele 12 luni o locuinţă caută un apartament în bloc

Aproape 40% dintre românii care vor să îşi schimbe locuinţa intenţionează să facă acest pas în următorul an, iar peste 95% dintre aceştia îşi doresc să se mute în aceeaşi localitate, 61,1% dintre ei fiind interesaţi de un apartament în bloc, conform datelor raportului “Cunoaşterea extinsă a clientului de imobiliare online”.

Cei mai mulţi respondenţi vor să îşi schimbe locuinţa în următoarele 6-12 luni (39,5%). Principalele motive aflate la baza acestei decizii au legătură cu intenţia de a achiziţiona o locuinţă proprie (37,9%) şi cu nevoia de a dispune de un spaţiu mai generos (25,8%), arată raportul.

Întrebaţi dacă sunt interesaţi să cumpere sau să închirieze, cei mai mulţi au ales prima variantă (62,3%).

Majoritatea românilor incluşi în cercetare caută un apartament în bloc (61,1%), în timp ce 24,7% îşi doresc o casă de sine stătătoare, aflată în afara unui cartier rezidenţial. Ceilalţi se află în căutarea unui apartament în vilă (6,2%) sau îşi doresc o casă aflată într-un cartier rezidenţial (7,2%).

Aproape toţi respondenţii (95,8%) intenţionează să se mute în acelaşi oraş, iar 67% în acelaşi cartier în care locuiesc la ora actuală.

Întrebaţi care sunt criteriile de care ţin cont atunci când caută o locuinţă nouă, dincolo de buget, românii ţin cont de zonă (47,8%), suprafaţa utilă (29,1%), numărul de camere (35,8%), suprafaţa totală sau construită (26,5%) şi de facilităţile din preajma locuinţei (22,9%). Anul construcţiei, accesul la o parcare, apropierea de staţiile de mijloc de transport, calitatea finisajelor şi compartimentarea sunt alte criterii amintite de respondenţi.

Majoritatea respondenţilor (61,4%) a declarat că foloseşte site-urile de anunţuri imobiliare atunci când îşi caută o nouă locuinţă, în timp ce 45,3% preferă să caute direct în motorul de căutare Google, iar 43,6% apelează la prieteni şi cunoştinţe.

În ceea ce priveşte subiectul căutărilor, respondenţii au amintit informaţiile financiare (63,4%), informaţiile generale (61,1%) şi informaţii despre noi proiecte imobiliare (41,1%).

Raportul de cercetare “Cunoaşterea extinsă a clientului de imobiliare online” a fost realizat de platforma imobiliară Storia.ro, cu ajutorul D&D Research, şi a implicat 1.050 de respondenţi cu vârste cuprinse între 25 şi 44 de ani, 50% femei şi 50% bărbaţi.

Tags: , ,
constructii mai

Câte locuinţe au fost construite în 2017 în România

În anul 2017 au fost terminate, în România, 53.301 locuinţe, în creştere cu 1.095 locuinţe faţă de anul anterior, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Pe medii de rezidenţă, în anul 2017 faţă de anul 2016, se observă creşterea ponderii locuinţelor terminate în mediul urban (54,9%) şi scăderea celor finalizate în mediul rural (45,1%).

”Repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, faţă de anul 2016, în anul 2017, a crescut atât numărul locuinţelor realizate din fonduri private cu 554 locuinţe, cât şi numărul locuinţelor realizate din fonduri publice cu 541 locuinţe”, se arată în comunicat.

Distribuţia în profil regional pune în evidenţă o creştere a numărului locuinţelor terminate, în următoarele regiuni de dezvoltare: Centru (+1107 locuinţe), Nord – Vest (+824), Vest (+347), Sud–Est (+168) şi Sud–Muntenia (+9).

Scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare: Nord–Est (-844 locuinţe), Bucureşti – Ilfov (-489) şi Sud– Vest Oltenia (-27).

În trimestrul patru din 2017 au fost date în folosinţă 13.929 locuinţe, în scădere cu 1.320 locuinţe faţă de trimestrul patru din 2016.

Tags: , , ,
constructii august

După Bucureşti şi Cluj, un alt oraş intră în vizorul dezvoltatorilor imobiliari

Constanţa este noua destinaţie imobiliară a dezvoltatorilor de locuinţe. Preţul mediu al apartamentelor depăşeşte 1.000 de euro/mp, scrie Ziarul Financiar.

Constanţa se înscrie astfel în lista celor mai mari pieţe rezidenţiale regionale din ultimii doi ani, alături de Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Sibiu şi Braşov.

Constanţa este următoarea des­ti­naţie a dezvoltatorilor de locuinţe din România după ce oraşe precum Cluj-Na­poca şi Ti­mi­şoa­ra au tre­cut prin eta­pe de ex­pan­siune din punct de vedere al pieţei rezidenţiale.

„Constanţa, din­colo de poten­ţia­lul ridicat turis­tic şi investiţional (lo­cuinţe achiziţio­nate în scopul închirierii), reprezintă şi un centru economic im­por­tant, în special datorită activităţilor por­tuare“, spu­ne Bogdan Voica, CEO al compa­niei de consultanţă imobiliară Coldwell Banker România.

Găsiţi continuarea articolului pe zf.ro

Tags: , , , ,
credite-darea-in-plata

Dobânzile pentru creditele ipotecare şi de consum, plafonate. Ce se întâmplă cu datornicii

Senatul a adoptat, luni, proiectul de lege care prevede plafonarea dobânzii efective anuale (DAE) pentru creditele ipotecare şi de consum, astfel că dobânda pentru creditele ipotecare nu va putea depăşi cu mai mult de 2,5 ori dobânda de referinţă a Băncii Naţionale.

Propunerea legislativă, iniţiată se senatorul PNL, Daniel Zamfir, stabileşte regimul dobânzilor penalizatoare în raporturile juridice dintre consumatori şi profesionişti, inclusiv comercianţi, precum şi faptul că dobânda convenţională, atât cea remuneratorie, cât şi cea penalizatoare, plătibilă conform contractului de către consumator, nu poate depăşi cu de 2,5 ori mai mult dobânda de referinţă a Băncii Naţionale.

Propunerea legislativă prevede că măsurile dispuse se aplică şi contractelor aflate în derulare la data intrării în vigoare a legii.

Potrivit unui amendament adoptat de Comisia de buget, Comisia economică şi Comisia juridică, „dobânda efectivă anuală privind contractile de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum şi contractele de credit pentru condumatori, nu poate depăşi: a) de mai mult de 2,5 ori dobânda legală, în cazul creditelor ipotecare sau imobiliare, astfel cum sunt acestea definite de Legea nr.90/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare; pentru evitarea oricărei confuzii, este credit ipotecar sau imobiliar orice credit contractat de consumatori pe o perioadă mai mare de 10 ani, garantat cu o ipotecă asupra imobilului cumpărat, construit, reabilitat, extins sau consolidat ori cu un alt imobil, proprietatea debitorului sau a unui terţ garant; b) 18% pe an, în cazul creditelor de consum; pentru evitarea oricărei confuzii, este credit de consum orice credit contractat de consumatori care nu îndeplineşte criteriile pentru a fi considerat credit ipotecar sau imobiliar”.

Senatorul PNL, Iulian Dumitrescu, a declarat că senatorii liberali nu susţin acest proiect de lege, char dacă este iniţiată de un coleg de-al lor.

„Nu sunt mulţumit de activitatea băncilor din România. Şi eu am avut dificultăţi când am încercat să iau un credit. Nu despre asta este vorba în această lege. Vreau să-i întreb pe iniţiatori ce aveţi cu milioanele de români care au depozite la bănci? Băncile nu folosesc banii lor, dacă plafonăm depozitele la credite, micşorăm dobânzile la depozite. Dacă plafonăm dobânzile, o să scadă oferta de creditare. Prin această lege favorizaţi multinaţionalele în dauna sutelor de mii de firme româneşti de IMM. Ce aveţi cu românii care vor să mai ia credite de consum? Plafonaţi dobânzile şi nu o să mai ia creite de consum, îi aruncaţi pe mâinile cămătarilor”, a susţin Dumitrescu, în plen.

La rândul său, senatorul PNL, Daniel Zamfir, a răspuns că doreşte ca românii să ia credite de consum la fel ca ceilalţi cetăţeni din Uniunea Europeană.

„Vreau ca şi românii, în România, să ia credite de consum aşa cum iau cetăţenii din Uniunea Europeană dobândă la creditele de consum. Grecia, despre care vorbim că e în prăpastie, grecii iau 6,5% maxim. Ştiţi cât iau românii? Fără număr. 6000%, 7000%, 9000%, despre asta este vorba. Astea sunt dobânzile pe care românii le iau în Uniunea Europeană, iar dacă noi vrem să limităm abuzurile băncilor, să limităm dobânzile care au ajuns la un plafon inimaginabil, asta nu înseamnă că limităm piaţa liberă”, a precizat Daniel Zamfir.

Proiectul a fost adoptat cu 73 de voturi „pentru”, 18 „împotrivă” şi 13 abâineri în calitate de primă Cameră sesizată.

Datornicii îşi vor putea răscumpăra bunurile plătind cel mult dublul sumei achitate de recuperator

Senatul a adoptat, luni, un proiect de lege prin care debitorii cărora le-a fost confiscat un bun vor putea să-l redobândească de la firma de recuperare plătind acesteia cel mult dublul sumei cu care aceasta a achiziţionat creanţa de la bancă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.50/2010, prin care se limitează suma pretinsă de cesionar de la debitorul având calitatea de consumator, până la cel mult dublul sumai plătite de acesta pentru a cumpăra creanţa de la cedent. La nivelul acestei sume, debitorul-cedat se eliberează de datorie, fără costuri suplimentare. Pentru echilibrarea riscurilor contractuale, iniţiativa prevede că această măsură se aplică şi contractelor aflate în derulare la data intrării în vigoare a legii.

„Prin acest proiect se reintroduce retractul litigios care era în Codul civil până în anul 2011. În retractul litigios se prevederea dreptul debitorului care a fost deposedat de bun să poată răscumpăra de la firma de recuperare, plătind dublul sumei cu care recuperatorul a achiziţionat respectivul bun de la bancă. Ori noi nu facem altceva decât să reintroducem retractul litigios, dreptul debitorului să îşi răscumpere bunul respectiv. Am avut în vedere limitarea profitului firmei de recuperare”, a declarat senatorul, PNL Daniel Zamfir.

Proiectul legislativ a fost fost adoptat cu 69 de voturi „pentru”, 15 „împotrivă” şi 5 abţineri, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Tags: , , , , ,
prima-casa-15-ian-2015

Teodorovici, despre plafonarea dobânzilor la credite: Eu sunt adeptul pieţei libere

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a fost întrebat, miercuri, ce părere are despre proiectul privind plafonarea dobânzilor la creditele ipotecare şi de consum, el precizând că este adeptul pieţei libere, în care statul să nu intervină.

”Daţi-mi voie să nu mă pronunţ pe acest subiect. Eu nu am fost prezent la discuţii, am fost la Bruxelles. E o discuţie, haideţi să vedem care va fi votul final pe această speţă. Eu sunt adeptul pieţei libere, piaţa să fie cea care are mecanismele necesare pentru a se regla. Cererea şi oferta sunt regulile de joc în piaţă şi statul nu trebuie să intervină pe cât posibil, bine ar fi deloc, să nu intervină în piaţă decât atunci când sunt să spunem derapaje într-un fel sau altul”, a afirmat Eugen Teodorovici.

Comisiile reunite – economică, pentru buget şi juridică – din Senat au aprobat marţi plafonarea dobânzilor pentru creditele ipotecare şi de consum şi au votat pentru reintroducerea dreptului debitorului de a-şi răscumpăra un bun de la firma de recuperare.

Astfel, comisiile au aprobat o măsură prin care dobânda maxima pentru creditele ipotecare nu poate depăşi de mai mult de 2,5 ori dobânda de referinţă, de 2,25%, anunţată de Banca Naţională a României (BNR), potrivit senatorului PNL, Daniel Zamfir.

”Dobânda maximă pentru creditele ipotecare nu poate depăşi mai mult de 2,5 ori dobânda legală în cazul creditelor ipotecare sau imobiliare. Cum dobânda legală e astăzi 2,25%, s-ar ajunge la un maxim de 5,62%. Rezonabil, nu?”, a scris Zamfir, pe pagina sa de Facebook.

Totodată, potrivit senatorului PNL, în cazul creditelor de consum, dobânda va fi plafonată la 18% pe an. În plus, comisiile reunite au votat pentru reintroducerea dreptului debitorului de a-şi răscumpăra un bun de la firma de recuperare cu dublul preţului cu care a fost achiziţionat de recuperator.

”Am avut în vedere limitarea profitului firmei de recuperare. Eu cred că un dublul sumei pe care recuperatorii îl percep mi se pare absolut rezonabil”, a declarat senatorul PNL.

Debitorul are astfel drept de preempţiune, iar această măsură nu ar încuraja neplata ratelor, ci recuperarea bunurilor de la recuperatori, potrivit lui Zamfir.

”Nu s-ar încuraja deloc, pentru că această prevedere nu face altceva decât să readucă în piaţă acele bunuri, pentru că dacă recuperatorul a cumpărat un imobil la 5-10% din valoare, cred că sunteţi cu totul de acord că nu acela era preţul real al pieţei. Ori dacă debitorul va avea posibilitatea să plătească dublul sumei cu care recuperatorul a cumpărat de la bancă, eu vă asigur că banca nu va mai vinde firmelor de recuperare, care de cele mai multe ori sunt vehiculelor băncilor, nu va mai vinde la acel preţ de 10%. Cred că un preţ normal pe piaţă al oricărui imobil atunci când vrei să vinzi cu discount, poate fi undeva la 30%”, a afirmat senatorul PNL.

Potrivit lui Zamfir, recuperatorii cumpără în prezent cu 10% din valoarea reală.

”Este o datorie pe care debitorul o are de plătit deşi preţul, aşa cum vă spuneam, nu este unul real, este unul rezultat din acel aranjament bancă-executor-recuperator de creanţe”, a afirmat Zamfir.

Tags: , , , , ,
regim-hotelier-cluj-Regim-Hotelier-Mellis-2-158-2162

Cum creşte rezidenţialul în România. Situaţia la Cluj

Dezvoltarea pieței locale este foarte asimetrică, aceasta având ca centre de interes marile centre regionale. De prin 2014 încoace, se vorbește despre o revenire clară a pieței rezidențiale autohtone pe un curs ascendent. Tendința de creștere se simte atât din punctul de vedere al prețurilor locuințelor, cât și din cel al apetitului pentru construcții.

Lucrurile arată însă semnificativ diferit în Capitală și marile centre regionale ale țării, pe de o parte, și celelalte reședințe de județ, pe de altă parte – și, cu atât mai mult, în alte orașe mai mici! „În România, piața imobiliară este caracterizată prin niveluri ridicate de fragmentare, asimetrie și polarizare”, recunoaște Andrei Rădulescu, Senior Economist în cadrul Băncii Transilvania.

Astfel, din punctul de vedere al prețurilor solicitate de vânzători (dar nu numai), între cele mai mari orașe ale țării și cele mai accesibile reședințe de județ există discrepanțe considerabile. Potrivit celui mai recent raport de piață publicat de Analize Imobiliare, prețuri de peste 1.000 de euro pe metru pătrat util se găsesc în Cluj-Napoca (1.460 de euro pe metru pătrat util), București (1.250 de euro pe metru pătrat util), Timișoara (1.120 de euro pe metru pătrat util), Constanța (1.070 de euro pe metru pătrat util) și Brașov (1.000 euro pe metru pătrat util), dar și Craiova (1.050 de euro pe metru pătrat util).

Unde se vând locuințele cu 450-600 euro/mp

Pe de altă parte, în cele mai accesibile reședințe de județ ale țării prețurile sunt de (peste) două ori mai mici, situându-se între 450 și 600 de euro pe metru pătrat util: 460 de euro pe metru pătrat util în Reșița și Giurgiu, 530 de euro pe metru pătrat util în Drobeta Turnu-Severin, 540 de euro pe metru pătrat util în Alexandria, 570 de euro pe metru pătrat util în Târgoviște sau 580 de euro pe metru pătrat util Călărași.

În ciuda diferențelor semnificative de preț, și în asemenea orașe se vorbește despre „creșterea” pieței. Nicolae Varga, Broker/Owner-ul agenției RE/MAX Smart, deschisă în Satu Mare în ianuarie 2018, spune că zona în care activează devine tot mai atractivă din perspectivă imobiliară, fapt ce se reflectă în dinamica și valoarea tranzacțiilor realizate în ultimul timp în oraș. Acesta spune că prețurile medii de tranzacționare ajung la 600 de euro pe metru pătrat pentru un apartament, la 500 de euro pe metru pătrat pentru o casă și, respectiv, la 45 de euro pe metru pătrat pentru terenuri, majoritatea tranzacțiilor rezidențiale situându-se între 35.000 și 65.000 de euro.

Ansamblurile rezidențiale, concentrate în jurul marilor orașe

Discrepanțele între marile orașe și restul reședințelor de județ se văd și din punctul de vedere al ofertei de locuințe noi, aceasta fiind concentrată, în mare parte, în jurul centrelor regionale majore. Potrivit datelor Analize Imobiliare și Imobiliare.ro, în ultimul trimestru din 2017 existau, în zece mari orașe ale țării (și împrejurimi), peste 1.500 de ansambluri rezidențiale în construcție sau care urmau a fi începute în perioada următoare (având autorizația recent obținută sau aflate în faza de obținere a PUZ-ului). Este vorba despre proiecte cu un minimum de 30 de unități locative planificate în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța, Brașov, dar și Pitești, Oradea, Galați și Ploiești. De menționat este că, în vreme ce Bucureștiul reunea, în mod firesc, cea mai mare ofertă de ansambluri rezidențiale, respectiv aproape 500, în orașele mai mici, numărul proiectelor se situa sub 50: 40 în Oradea, 26 în Galați și 31 în Ploiești. Este de înțeles că, și din punctul de vedere al dimensiunilor, aceste proiecte nu se compară cu cele din marile orașe.

Tags: , , , ,
cluj constructii

Clujul imobiliar este temperat la început de 2018

Locuințele din România au continuat să se scumpească în România în 2017, deși chiar dacă pe alocuri au mai avut loc și ușoare scăderi, conform agenției clujene Edil Imobiliare.

Trei noi centre regionale au depășit pragul de 1.000 de euro pe metru pătrat util, în vreme ce Cluj-Napoca, orașul cu cel mai mare preț mediu cerut pentru un apartament, a atins un nou record de creștere.

“Cum arată însă lucrurile după prima lună din 2018? În “capitala Transilvaniei” – orașul care a ținut, și în 2017, capul de afiș în materie de scumpiri – evoluția prețurilor a fost, la fel ca în celelalte centre regionale, mult mai temperată la început de an”, conform Edil.

Indicele Imobiliare.ro a consemnat un avans de 0,41% la nivelul pieței apartamentelor per ansamblu, de la 1.457 la 1.463 de euro pe metru pătrat util. Și aici, însă, locuințele din blocurile vechi s-au ieftinit, cu 0,46% de data aceasta, de la 1.507 la 1.500 de euro pe metru pătrat util.

Semnificativ mai ieftine decât cele vechi, locuințele noi s-au apreciat cu 1,43% în prima lună a acestui an, de la 1.399 la 1.419 euro pe metru pătrat util.

Tags: , , ,
primacasa_78515400

Fondurile Prima Casă sunt în scădere, dar programul va continua

Directorul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Alexandru Petrescu, a declarat că fondurile alocate programului “Prima Casă” sunt în scădere, dar acesta va mai funcţiona câţiva ani, fiind lansat spre deblocarea creditelor pentru achiziţia de locuinţe.

Directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), Alexandru Petrescu, a declarat, miercuri, la Timişoara, că fondurile alocate programului “Prima Casă” sunt în continuă scădere.

“Programul Prima Casă are o predictibilitate clară. Am avut în 2017, 2,5 miliarde de lei alocare, în 2016, aproape trei miliarde de lei, în anul 2018 avem două miliarde de lei, la fel şi în 2019 şi 2020, iar în anul 2021 va fi o alocare de 1,5 miliarde de lei. Programul este unul dintre cele mai de succes programe guvernamentale postdecembriste. Au fost, la nivel ţării, din anul 2009 până în prezent, peste 240.000 de scrisori de garantare. Pe Regiunea V Vest vorbim de peste 20.000 de scrisori de garantare pentru programul Prima Casă, din care Timişul ocupă primul loc, cu peste 13.000 de scrisori de garantare. Este un program cu o foarte bună adopţie”, a afirmat Alexandru Petrescu.

De asemenea, directorul FNGCIMM a mai precizat că programul “Prima Casă” se află într-o strategie de reducere a alocării, pentru că a fost lansat cu scopul deblocării creditelor pentru sistemul imobiliar.

“Programul este într-o strategie de reducere a alocării, pentru că a fost lansat într-un moment în care exista un blocaj din perspectiva creditării bancare pentru achiziţia de imobiliare. Nu se acordau credite pentru achiziţia de apartamente sau case, iar programul a venit în întâmpinarea băncilor, să le încurajeze să crediteze. În 2018 există o activitate efervescentă de creditare, în agenţiile bancare puteţi vedea că există pachete de creditare în afara programului Prima Casă, cu termeni şi condiţii oarecum similare. Era evidentă o plus-valoare prin programul Prima Casă, că doar 5% din avans era necesar. La nivelul datelor pe care le avem, oamenii preferă să plătească şi mai mult de 5%, avem o medie a avansului de circa 7-8%. Chiar dacă pot 5%, preferă să plătească şi mai mult pentru a avea rate mai mici”, a declarat Alexandru Petrescu.

Totodată, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii a mai precizat că programul Prima Casă va demara din a doua jumătate a lunii februarie şi va veni cu elemente de noutate.

“Programul va demara din a doua jumătate a lunii februarie. Deja am făcut, zilele trecute, alocarea celor două miliarde de lei către toate băncile partenere. Ca un element de noutate, urmează să facem o alocare intermediară la jumătatea anului. Deci, nu în totalitate cele două miliarde de lei au fost alocate către cele 30 de bănci. Au fost puţin peste trei sferturi, urmând ca în funcţie de performanţa lor, primele trei bănci care trec de pragul de 80% epuizare a fondului să primească ca şi recunoaştere de buni performeri şi restul alocării care ne-a rămas în sold, urmând ca la sfârşitul anului, noiembrie-decembrie 2018, să analizăm nivelul de performanţă, să luăm din alocările băncilor care nu au performat aşa cum sperau ele sau credeam noi că vor performa şi să le dăm în continuare tot performărilor. Scopul este ca ultima zi din anul 2018 să ne prindă cu zero lei din ceea ce înseamnă cele două miliarde de lei alocate”, a conchis Alexandru Petrescu.

Tags: , , , , ,
27750715_2046080088938933_653176635761759507_n

La Cluj încă se construieşte fără autorizaţie FOTO

Polițiști locali din cadrul Serviciului Control Urbanism și Disciplină în Construcții, Poliția municipiului Cluj-Napoca, Jandarmeria și inspectori ITM, au efectuat verificări la șantierul de pe str. Miko Imre nr. 14, unde s-a constatat continuarea lucrărilor de construire fără autorizație.

27750933_2046080205605588_3533961563149540004_n

27972340_2046080182272257_9175174987776376232_n

28055961_2046080138938928_4464353242688623291_n

În luna mai 2017, Mureșan Horațiu Sebastian – proprietarul terenului – a fost sancționat pentru lucrări fără autorizație de construire și s-a dispus oprirea lucrărilor. Miercuri, pe șantier se aflau 5 muncitori, echipă care era coordonată de Onuc Traian.

Datorită faptului că nu s-a respectat măsura de oprire a lucrărilor, au fost sesizate organele de urmărire penală. Recomandăm tuturor celor interesați de achiziționarea unui apartament în imobile noi să verifice existența unei autorizații de construire valabilă.

Tags: , , , ,
cluj-napoca

Stagnare a prețurilor imobiliare inclusiv pe piața clujeană

Deși prețurile locuințelor au avut, per ansamblu, o traiectorie ascendentă pe tot parcursul lui 2017, ritmul de creștere a acestora a încetinit vizibil spre finalul anului – asta inclusiv în Cluj-Napoca, oraș care a stabilit un nou record în materie de scumpiri.

Prima lună din 2018 a adus, de asemenea, o surpriză în ceea ce privește evoluția prețurilor pe segmentul apartamentelor, în condițiile în care, în marile orașe ale țării, doar unitățile locative nou-construite au consemnat creșteri; cele vechi, pe de altă parte, fie s-au ieftinit, fie au rămas la valoarea atinsă în decembrie 2017.

Aceste evoluții nu fac decât să alimenteze anumite păreri din piață potrivit cărora prețurile locuințelor din România se apropie de stabilizare, în perioada imediat următoare fiind posibile chiar și scăderi. „Intrată în ciclul post-criză la final de 2012 (după aproape patru ani de ajustare) piața rezidențială internă a traversat un proces de accelerare în ultimele trimestre, evoluție convergentă cu cele din piețele europene și globale”, recunoaște  Andrei Rădulescu, Senior Economist în cadrul Băncii Transilvania, citat de imobiliare.ro.

Prețurile locuințelor, invers proporționale cu costurile de creditare

În continuare, reprezentantul Băncii Transilvania face o trecere în revistă a principalelor concluzii ce se pot desprinde din analiza econometrică a evoluțiilor din piața rezidențială internă din perioada 2009-2017 (realizată prin utilizarea datelor Eurostat și BNR). În primul rând, se dsitinge faptul că între dinamica prețurilor rezidențiale și evoluția ratelor reale de dobândă există o relație de inversă proporționalitate. Pe de altă parte, între evoluția prețurilor rezidențiale și dinamica salariului real se observă o relație direct proporțională. De asemenea, între evoluția prețurilor rezidențiale din România și dinamica prețurilor caselor din Zona Euro (principalul partener economic) există o relație proporțională. „Nu în ultimul rând, se confirmă așa numitul efect de avuție – tendința ascendentă a prețurilor pe piața rezidențială a influențat pozitiv consumul privat (principala componentă a PIB) în ultimele trimestre.”, punctează analistul.

Analiza individuală a cel puțin unora dintre factorii corelați prețurilor proprietăților rezidențiale permite, în mod evident, formularea unui pronostic privind stabilizarea, dar și o eventuală scădere a prețurilor în viitorul apropiat. „Rezultatele acestei analize econometrice, coroborate cu perspectivele de majorare graduală a costurilor de finanțare și cu semnalele de maturitate ale ciclului economic post-criză, exprimă premise de consolidare a pieței rezidențiale pe termen scurt, cu posibilitatea de schimbare de tendință (din ascendentă în descendentă) în a doua jumătate a anului 2018.”, este de părere Andrei Rădulescu.

În Cluj-Napoca, unii investitori rămân în expectativă

Reprezentantul Banca Transilvania nu este singurul care are asemenea așteptări pentru rezidențialul autohton. Și în Cluj-Napoca, orașul care a înregistrat cel mai alert ritm de creștere a prețurilor până acum, există jucători care se așteaptă la o stabilizare a lucrurilor. La sfârșitul anului trecut, Carmen Miron, directoarea de vânzări a agenției Edil Imobiliare, declara că pe piața locală se simte o tendință de temperare a cererii de locuințe, inclusiv din partea investitorilor – care au susținut, în mare parte, avântul creșterii prețurilor (ei generând mai mult de jumătate din achizițiile cu locuințe). Astfel, există deja cumpărători, chiar din această categorie, care dau semne că nu sunt dispuși să-și majoreze la nesfârșit disponibilitatea de plată. Este vorba despre clienți cu bani gheață, care sunt dornici să cumpere, dar care așteaptă să vadă ce se mai întâmplă în piață, așteaptă o stabilizare a prețurilor – și, de ce nu, poate chiar o scădere. Dacă această atitudine din partea investitorilor se va perpetua, ne putem aștepta la o stagnare a prețurilor inclusiv pe piața clujeană în 2018.

Piața veche versus piața nouă

În discuțiile despre o eventuală stabilizare și chiar scădere prețurilor locuințelor se impune totuși o distincție importantă, respectiv între segmentul unităților locative vechi, pe de o parte, și al celor noi, pe de altă parte. Despre locuințele din cadrul noilor ansambluri rezidențiale, Ahmet Buyukhanli, CEO-ul companiei cu acționariat turcesc Opus Land declara, la finele anului trecut, că tendința de scumpire a locuințelor nou-construite este una firească în contextul actual de piață, fiind justificată prin schimbările survenite în mediul economic în general și în piața construcțiilor în particular.

În opinia sa, este normal ca prețurile locuințelor noi să reflecte atât majorarea ratei inflației, cât și pe cea a costurilor de construcție suportate de către dezvoltatori. Din acest din urmă punct de vedere, tendința este, cu siguranță, una ascendentă, atât în ceea ce privește materialele de construcție, cât cheltuielile cu forța de muncă. În 2017, spre exemplu, doar prețul fierului-beton s-a majorat cu 15-20%, în vreme ce costul forței de muncă a crescut, și el, cu 10-15%, potrivit lui Ahmet Buyukhanli – cea din urmă resursă fiind tot mai greu de găsit pe fondul intensificării activității de construcții pe segmentul rezidențial, în contrapunct cu faptul că mulți muncitori autohtoni sunt plecați în străinătate. Important este și faptul că prețurile terenurilor pretabile pentru construcții se află, de asemenea, în ascensiune. În contextul perpetuării acestor realități economice, așadar, o stabilizare a prețurilor locuințelor noi – și cu atât mai mult o scădere! – ar fi un secenariu destul de nerealist în perioada următoare. În acest context, discrepanța între ieftinirile consemnate la început de 2018 pe piața veche și scumpirile de pe piața nouă apare, cu siguranță, într-o nouă lumină.

Tags: , , ,