Tag Archives: imobiliare

bancnote

Frisoane în această dimineaţă pentru românii cu credite: Dobânzile urcă iar şi depăşesc un nou prag

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a a rămas la 1,84%, dar indicii la şase şi la nouă luni au crescut.

Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, s-a majorat la 2,01%, de la 1,98%, cât a fost cotat miercuri.

Indicele ROBOR la nouă luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a crescut la 2,06%, de la 2,04%, valoarea înregistrată miercuri.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.

sursa: zf.ro

Tags: , , , , , , , , , , , , , ,
cluj foto

Apartamentele din Cluj se vând ca pâinea caldă. VEZI topul naţional

În primele nouă luni ale anului 2017 au fost înregistrate, în toată ţara, 451.072 de vânzări de proprietăţi imobiliare, informează Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Cele mai multe tranzacţii au fost înregistrate în Bucureşti – 57.116, Cluj – 30.533 şi Ilfov – 26.582. Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în aceeaşi perioadă sunt Sălaj – 2.961, Gorj – 3.436 şi Caraş-Severin – 2.677.

În luna septembrie 2017, numărul imobilelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivel naţional, a fost de 57.778. Cele mai multe imobile au fost vândute în Bucureşti: 9.352.

Numărul ipotecilor, la nivel naţional, în perioada ianuarie – septembrie 2017, a fost de 181.047. Cele mai multe operaţiuni de acest gen au fost înregistrate, în septembrie, în Bucureşti – 5.317, Bihor – 2.154 şi Ilfov – 1.591. La polul opus, se află judeţele Caraş-Severin – 40, Sălaj – 55 Harghita – 69 şi Covasna – 60.

Judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole, în primele nouă luni ale acestui an, sunt Timiş – 6.377, Dolj – 5.343 şi Arad – 5.185.

Tags: , , , ,
Vrei-sa-accesezi-credit-Prima-Casa--Vezi-cu-ce-oferte-vin-bancile-in-2014

Case la jumătate de preţ. Bursa executărilor silite

Pe segmentul rezidenţial, cea mai mare diferenţă de preţ (pe metru pătrat), respectiv 57%, este valabilă în cazul apartamentelor – de la 1.166 de euro pe metru pătrat pe piaţa liberă, la 503 euro pe metru pătrat, scrie Business Magazin.

Un studiu realizat de Imobiliare.ro arată că imobilele executate silit se tranzacţionează cu până la 70% sub media pieţei.

Datele centralizate de Imobiliare.ro, relevă o discrepanţă semnificativă între preţurile proprietăţilor executate silit de pe portal şi ale celor tranzacţionate pe piaţa liberă în primul semestru al acestui an. Luând ca exemplu Bucureştiul, ecartul dintre cele două categorii de imobile este de minimum 30%, ajungând însă la un maximum de 70%, în funcţie de sectorul de piaţă analizat.

Pe segmentul rezidenţial, cea mai mare diferenţă de preţ (pe metru pătrat), respectiv 57%, este valabilă în cazul apartamentelor – de la 1.166 de euro pe metru pătrat pe piaţa liberă, la 503 euro pe metru pătrat în cazul executărilor silite. Casele şi vilele scoase la licitaţie sunt cu 31% mai ieftine (de la 1.250 la 866 de euro pe metru pătrat), iar terenurile cu 35% (de la 1.083 la 707 euro pe metru pătrat). Pe de altă parte, cea mai mare diferenţă de preţ, respectiv 71%, se înregistrează pe segmentul spaţiilor comerciale din Capitală (de la 1.656 la 474 de euro pe metru pătrat).

La nivel naţional, apartamentele au cel mai ridicat preţ mediu pe metru pătrat dintre toate tipurile de proprietăţi executate silit, respectiv 488 de euro pe metru pătrat; acestea sunt urmate de birouri (386 de euro pe metru pătrat), case (368 de euro pe metru pătrat), spaţii comerciale (314 euro pe metru pătrat), spaţii industriale (173 de euro pe metru pătrat) şi, în cele din urmă, de terenuri (33 de euro pe metru pătrat). Din perspectiva preţului unitar, apartamentele sunt însă, de departe, cel mai ieftin tip de imobile, având, de regulă, cele mai reduse suprafeţe, conform Imobiliare.ro.

Discrepanţa ce poate fi observată la nivel naţional între preţul apartamentelor şi cel al caselor executate silit poate fi explicată prin faptul că doar 19% din ofertele din cea de-a doua categorie sunt situate în reşedinţele de judeţ, restul de 81% aflându-se în afara acesora. Astfel, proprietăţile aflate în capitale de judeţ sunt cu 1,6 ori mai scumpe decât cele din alte localităţi – 502 euro pe metru pătrat, faţă de 304 euro pe metru pătrat.

Citeşte continuarea pe Business Magazin

Tags: , , ,
11_800x533

Evolutie pe 8 ani a indicelui ROBOR pentru creditele Prima Casa. Analiza Fin.Zoom

Indicii Robor si Euribor la 3 luni (3M) intra in componenta dobanzilor variabile la majoritatea creditelor in lei, respectiv in euro, oferite de banci. Acesti indici se actualizeaza in contractele de credit trimestrial (la fiecare 3 luni) la o data fixa (stabilita in fiecare contract de credit).

Ne-am propus sa urmarim cum au evoluat cei doi indici la sfarsit de septembrie in ultimii 8 ani si cum a afectat evolutia lor, rata lunara la un credit Prima Casa in lei. La creditele in euro, am tinut cont si de evolutia cursului lei/euro.

Credite Prima Casa in lei vs. euro: avantaj euro 2009-2012 si in lei dupa 2014

Cei care au luat credite Prima Casa in euro in perioada 2009-2012 au platit pana acum rate mai mici decat daca s-ar fi imprumutat atunci in lei (din cauza valorilor foarte mari a Robor de acum 5-8 ani).
Insa nici euro nu a variat prea mult in ultimii ani (intre 4.2 si 4.6 lei pentru euro) – daca s-ar fi dublat euro (la fel ca CHF-ul), am fi avut aceeasi problema acum la creditele in euro ca la creditele in franci elvetieni.

Din 2013, programul Prima Casa este disponibil doar in lei.

Din calculul FinZoom.ro rezulta ca, daca ar fi putut sa se imprumute in euro in 2014, un consumator ar fi platit pentru acel credit in euro mai mult decat pentru acelasi credit Prima Casa in lei (din acest punct de vedere, masura de a limita programul Prima Casa doar pentru lei in 2013, a fost una buna).

Nu stim insa cum vor varia indicii Robor si Euribor, precum si cursul leu / euro in urmatorii ani, pentru a vedea care credite se pastreaza in avantaj.

Studiu de Caz FinZoom.ro: Credite Prima Casa de 50.000 euro (si echivalent in lei), pe 30 ani

2009: La un credit Prima Casa de 50.000 euro, contractat pe 30 ani, s-au platit rate in 8 ani cu 1934 lei mai mult pentru creditul in moneda nationala, fata de cel in euro.

prima-casa-2009-2017

2012: Diferenta s-a fi redus la doar 593 lei mai mult pentru creditul in moneda nationala, daca aceleasi credite ar fi fost contractate contractate in anul 2012.

prima-casa-2012-2017

2014: Insa, daca ar mai fi fost posibila contractarea de credite Prima Casa in moneda euro dupa 2013, diferenta ar fi fost in defavoarea monedei euro. Pentru asfel de credite contractate in 2014, s-ar fi platit rate lunare cu 138 lei mai mult pentru creditul in euro – deoarece scaderea euribor a fost acoperita de cresterea euro.

prima-casa-2014-2017

Sursa: Fin.Zoom.ro

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
18518218_1302060493240896_5100535224625878862_o

Clujul a devenit cel mai scump oraș din țară în rândul chiriilor

Noul an universitar stă în prag, iar prețurile apartamentelor disponibile pentru închiriere deja sunt pregătite să explodeze în principalele centre universitare din țară. Dacă Bucureștiul a fost dintotdeuna aglomerat, se pare că principala concurență a acestuia este Cluj-Napoca, segmentul de piață imobiliar din cele două orașe desfășurând adevărate întreceri.

Spre exemplu, și în capitala Transilvaniei s-au înregistrat creșteri de peste 30% în ultima jumătate de an. Pentru închirierea unei garsoniere în această locație fiind necesar un buget minim de 250 euro, pentru un apartament cu două camere în jur de 350 euro și unul de trei camere 400 euro.

compariimobiliarePentru a stabili un preț se țin cont de numeroase aspecte precum tipul apartamentului, suprafața utilă a acestuia, zona în care este amplasat, facilități, dotări, etc. Șansele ca un apartament de două camere decomandat, cu o suprafață utilă de53 mp să ajungă la 450 euro lunar sunt destul de mari. În schimb, în afara orașului, acesta costă numai în jur de 300 euro per lună.

Chiriașii găsesc un real ajutor și lider în portalul imobiliar online compariimobiliare.ro, care le oferă statistici ce sunt actualizate zilnic cu privire la prețurile aferente cartierelor din Cluj.

Cei care sunt în căutarea de imobiliare Cluj, beneficiază de anunțurile detaliate cu privire la apartamentele și garsonierele disponibile spre închiriere pe care aceasta le pune la dispoziție. Astfel, căutarea tuturor este considerabil ușurată și stresul găsirii unui loc potrivit pentru perioada anului universitar eliminat.

Marea majoritate caută garsoniere sau apartamente cu două camere pentru că acestea ar fi opțiunile cele mai accesibile, în special în zone ca Florești și Baciu. În aceste localități prețurile de închiriere a unei garsoniere se învârt undeva în jurul sumelor de 150 – 180 euro și apartamentele ajung la aproximativ 250 euro.

Cei care doresc să închirieze imobiliare Cluj cât mai repede, dar și la un preț rentabil, se orientează după proprietarii care țin cont de nevoile pe care le au. Ce înseamnă asta? Ei bine, chiriașii vor dori un loc curat, văruit, igienizat și dezinfectat, cu bucătăria și baia curate. De preferat ar fi ca mobila să nu aglomereze spațiul și nici să nu fie din cea mai învechită.

Utilizatorii își pot da seama cât este de bun un apartament sau o garsonieră și după modul în care se prezintă anunțul. Înainte de toate, contează ca acesta să fie realizat într-un mod profesional, să denoe seriozitate. Spre exemplu, fotografiile reușite vor atrage mereu mai multă atenție decât celalalte deoarece, în general, acestea adaugă valoare spațiilor. Este de preferat un imobil care să includă detalii amănunțite cu privire la acesta, la dotări și facilități.

Semnarea contractelor de închiriere ar trebui să fie obligatorii, lucru de preferat atât pentru chiriaș, cât și pentru proprietar. Declararea acestuia la Ministerul de Finanțe este de asemenea necesară. O datorie a chiriașilor este de a se informa cu privire la clauzele ce sunt incluse în contractul pe care urmează să îl semneze (prețul chiriei, cum se realizează plata, ce drepturi și obligații are etc). de asemenea, nu trebuie pierdut din vedere nici preavizul. Acesta trebuie stabilit pentru a se ști cu exactitate termenul în care locuința trebuie eliberată.

Cei care doresc să beneficieze de spații sigure, dotate și utilate în cele mai mici detalii în Cluj – Napoca, la prețuri rentabile, pot vizualiza oferta compariimobiliare.ro, ce include peste 2.500 de apartamente disponibile pentru închiriere în Cluj.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , ,
vanzare-apartament-2-camere-finisat-in-buna-ziua-cluj-86652

Numărul de locuințe date în folosință a scăzut cu 4,7%, în primul semestru

Numărul de locuințe date în folosință a scăzut cu 4,7%, la 23.057, în primul semestru din acest an comparativ cu perioada similară din 2016, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Național de Statistică (INS) .

‘Pe medii de rezidență, în semestrul I 2017, cele mai multe locuințe au fost date în folosință în mediul urban, ca pondere reprezentând 57,6% din total. Repartiția pe surse de finanțare a locuințelor terminate relevă faptul că, în semestrul I 2017, față de semestrul I 2016, a scăzut numărul locuințelor realizate din fonduri private cu 1.619, în schimb a crescut numărul locuințelor realizate din fonduri publice cu 570′, se arată în document.

Distribuția în profil regional pune în evidență o scădere a numărului de locuințe terminate astfel: în Nord — Est (-443 locuințe), în Vest (-367), Sud-Est (-299), Nord — Vest (-172) și Sud — Vest Oltenia (-2).

O creștere a numărului de locuințe terminate s-a înregistrat în regiunile de dezvoltare Centru (+164 locuințe), București — Ilfov (+54) și Sud — Muntenia (+16).

În ceea ce privește cel de-al doilea trimestru din acest an, au fost date în folosință 12.974 locuințe, în creștere cu 347, față de același trimestru din 2016.

‘Pe medii de rezidență, în trimestrul II 2017, cele mai multe locuințe au fost construite în mediul urban (56,9%). Repartiția pe fonduri de finanțare a locuințelor terminate relevă faptul că, în trimestrul II 2017, față de trimestrul II 2016, numărul locuințelor terminate atât din fondurile publice cât și din cele private a crescut cu 319, respectiv cu 138′, menționează sursa citată.

Tags: , , , ,
centru-cluj-672x372

Piaţa imobiliară din Cluj e pe val. Cele mai multe vânzări din provincie, în 2017

În primele opt luni ale anului 2017, au fost înregistrate, în toată ţara, 393.294 de vânzări de imobile, din care, în august 2017, au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivel naţional, 56.986, informează Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în primele opt luni ale anului 2017, în Bucureşti – 47.764, Cluj – 26.381 şi Ilfov – 23.357. Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în aceeaşi perioadă sunt Sălaj – 2.676, Gorj- 2.961 şi Caraş-Severin – 2.513.

În luna august 2017, cele mai multe imobile au fost vândute în Bucureşti – 7.130.

Numărul ipotecilor, la nivel naţional, în perioada ianuarie – august 2017, a fost de 157.402. Cele mai multe operaţiuni de acest gen au fost înregistrate, luna trecută, în Bucureşti – 3.818, Cluj – 1.969 şi Ilfov – 1.462. La polul opus, se află judeţele Sălaj – 59, Harghita – 69 şi Teleorman – 72.

Judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole, în primele opt luni ale acestui an, sunt Timiş – 5.760, Dolj – 4.570 şi Arad – 4.541.

 

Tags: , , , ,
2000px-Regiunea_Nord_Vest.svg

Scade numărul şantierelor rezidenţiale în Nord-Vest

Numărul de autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale a crescut în luna iulie cu 20% faţă de aceeaşi lună a anului anterior, până la 4.282, după un ritm mai lent în iunie, avansul fiind generat de creşterea cererii în toate regiunile ţării, arată  datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În iunie, numărul de autorizaţii a crescut cu 2,7% faţă de iunie 2016.

Cumulat, în primele şapte luni din acest an, numărul de autorizaţii de construcţie pentru locuinţe a crescut cu 5,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, până la 23.190.

Din numărul de autorizaţii eliberate în iulie, 63,4% au fost în localităţi rurale.

Faţă de a şaptea lună din 2016, s-au înregistrat creşteri ale numărului de autorizaţii în toate regiunile, în afară de nordul Transilvaniei.

“În luna iulie 2017, faţă de aceeaşi lună a anului precedent, se remarcă o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (+198 autorizaţii), Nord-Est (+144), Vest (+127), Sud-Est (+118), Sud-Vest Oltenia (+107), Centru (+87) şi Sud-Muntenia (+53). Scădere s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Nord-Vest (-121 autorizaţii)”, a informat INS.

În 2016, numărul de autorizaţii pentru clădiri rezidenţiale a scăzut cu 1,2% faţă de anul anterior, până la 38.653, declinul fiind generat mai ales de reducerea cererii în zona Capitalei, în Moldova şi în Muntenia.

În 2015, autorităţile au eliberat 39.112 de autorizaţii de construcţie pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 3,8% faţă de anul precedent.

În perioada 2009-2014, numărul de autorizaţii pentru clădiri de locuinţe – care includ atât locuinţele unifamiliale, cât şi blocurile de apartamente – au scăzut cu 38%, arată statisticile oficiale, pe fondul căderii cererii de locuinţe din partea populaţiei.

Tags: , , , ,
Iancu Guda

“Daca suntem loviti de o noua criza internationala … cred ca vom gestiona situatia mult mai prost comparativ cu perioada 2008-2009.” Analiză realizată de Iancu Guda, Presedinte AAFBR si Lector IBR.

 

Mediul de afaceri in 2016 comparativ cu 2008 diferente majore care ne fac mai vulnerabili
 Tabloul macroeconomic din perioada recenta seamana izbitor de mult cu cel din anul 2008: crestere economica record alimentata de consum (care determina adancirea deficitului comercial, pe fondul avansului importurilor mai rapid decat cresterea exporturilor) si cresterea creditarii (care determina majorarea preturilor la imobiliare), majorarea deficitului fiscal (cauzat de, pe de o parte, performanta slaba a colectarii veniturilor fiscale care creeaza o fiscalizare redusa a cresterii economice, si, pe de alta parte, majorarile salariale si ajutoarele sociale oferite de  sectorul public). Poate singurele diferente notabile, in sens negativ, sunt datoria publica de doua ori mai mare in PIB (desi la un nivel sub jumatate fata de media UE), o forta de munca mai redusa, diminuarea la jumatate a investitiilor publice si nivelul investitiilor straine directe de aproximativ patru ori mai mici (reducerea capitalului si fortei de munca disponibile plafonand nivelul cresterii economice potentiale).Pe de alta parte, tabloul microeconomic ilustreaza cinci diferente majore in mediul de afaceri in anul 2016 comparativ cu anul 2008, asa cum este evidentiat prin analiza companiilor in baza declaratiilor financiare pentru cele doua exercitii financiare. Acestea sunt:
(1) o crestere a duratei medii de colectare a creantelor companiilor, de la 60 zile (2008) la 105 zile (anul 2016) – ceea ce face ca firmele sa fie mai interdependente. Astfel, intarzierea la plata a unei facturi din cauza problemelor temporare de lichiditate sau a insolventei clientului, va determina un soc negativ de doua ori mai mari catre furnizorii creditori. Exprimand metaforic acest aspect, „o piatra aruncata in lac” (simbol al unei crize internationale) va genera „valuri de doua ori mai inalte”. Din acest punct de vedere, sectoarele care inregistreaza cea mai extinsa durata de colectare a creantelor si care vor fi cele mai afectate de acest fenomen sunt constructiile (unde cresterea duratei de colectare a creantelor este de la 131 zile (anul 2008) la 220 zile (anul 2016)), serviciile prestate companiilor (unde cresterea este de la 126 la 216 zile) si agricultura (unde cresterea este de la 108 la 198 zile);(2) o subtiere a paturii de mijloc si un grad de concentrare mai mare in randul companiilor de top din perspectiva veniturilor, profiturilor si a lichiditatii. Astfel, cele mai mari 1000 de companii generau o pondere de 35% in venitul total al mediului de afaceri in anul 2008, aceasta pondere crescand la 50% in anul 2016. Din perspectiva trezoreriei (numerarul detinut de companii in casa si conturi la banci), cele mai mari 1% dintre companiile active detineau in anul 2008 o pondere de 43% din totalul acestora, aceasta concentrare ajungand la 58% in anul 2016. De asemenea, profiturile obtinute de mediul de afaceri sunt mai concentrate ca nicioadata in randul firmelor mari. Astfel, cele mai mari 1% din companii detin 46% din profiturile obtinute in anul 2016 de intreg mediu de afaceri, in timp ce aceasta pondere este de 35% in anul 2008. Deloc intamplator, pierderile sunt mult mai raspandite in randul mediului de afaceri (gradul acestora de concentrare este mai redus), primele 1% dintre companii inregistrand o pondere de doar 26% din totalul pierderilor raportate de intreg mediul de afaceri;

(3) Companiile care activeaza in mediul de afaceri romanesc prezinta un grad foarte redus de capitalizare, tendinta acestuia fiind de scadere constanta de la impactul crizei financiare pana in prezent, respectiv de la 32,2% in anul 2008 la 28,7% la finalul anului 2016. O scadere a capitalizarii implica o crestere a gradului de indatorare, deci, o vulnerabilitate mai mare a firmeor de finantarea externa si conditiile aferente acesteia. Singurele sectoare care prezinta un grad de capitalizare de peste 40% la finalul anului 2016 sunt productia si furnizarea de energie electrica si termica, apa si gaze (43%), Intermedieri financiare (43%) si IT (42%), in timp ce sectoarele care inregistreaza un grad de capitalizare mai mic de 15% sunt cele cele reprezentate de activitati recreative, culturale si sportive (9%), constructii (10%) si sanatate si asistenta sociala (15%). Acest fenomen a fost amplificat in mod special in anul 2016, cand  dividendele distribuite aferente acestui exercitiu au fost de 43 mld RON, reprezentand 85% din profiturile obtinute in anul respectiv, aproape cat toate dividendele distribuite de intreg mediul de afaceri in perioada 2009-2015, si 10% din capitalurile proprii ale tuturor companiilor. Analizand contextul macroeconomic local si international, nu am identificat decat un singur factor decisiv care sa induca un asemenea comportament de distribuire accelerata a dividendelor catre actionari: reducerea impozitului pe dividend de la 16% la 5% incepand cu 1 ianuarie 2016. Estimez ca acest fenomen al decapitalizarii firmelor active in Romania va continua in cazul in care se va elimina impozitul pe dividend incepand cu anul urmator, conform celor mentionate de actualul plan de guvernare. Mai mult decat atat, in oblinda cu acest fenomen, devine din ce in ce mai des intalnita o alta practica: finantarea de la entitatile afiliate. Astfel, ponderea creditelor contractate de la firmele din grup / actionari in totalul datoriilor a crescut de la 11% (anul 2008) la 20% (anul 2016). Aceste sume de bani pot fi retrase mai rapid de actionari (comparativ cu situatia in care erau injectate prin capitalul social), si probabil sunt garantate de active fixe importante / esentiale pentru activitatea de baza. Aceasta insemna si un rol mai important al actionarilor creditori la masa credala, intr-o eventuala intrare in insolventa a firmei respective;

(4) Capitalul de lucru consolidat la nivelul mediului de afaceri a devenit negativ. Capitalul de lucru reprezinta diferenta dintre activele circulante (cele mai lichide active detinute de companii) si datoriile pe termen scurt (care trebuiesc rambursate sub un an). Valorile pozitive ale capitalului de lucru indica o capacitate potentiala buna de autofinantare a firmelor, in timp ce valorile negative indica presiuni asupra lichiditatii si cresterea riscului de insolventa. Lichiditatea curenta (raportul dintre activele circulante si datoriile pe termen scurt)  inregistrata la nivelul intregului mediu de afaceri a scazut de la 1,11 (anul 2008) la 0,96 (anul 2016), sectoarele cu cel mai scazut nivel al acestui indicator la finalul anului 2016 fiind tranzactiile imobiliare (0,56), hoteluri si restaurante (0,72) si industria de masini si echipamente (0,82);

(5) Mediul de afaceri este mai tanar si lipsit de experienta. Numarul companiilor active in Romania care au intrat in insolventa in perioada 2008-2016 a fost de 166.000, la care se mai adauga aproximativ 850.000 de companii radiate, dizolvate sau suspendate. Astfel, vorbim de aproape 1 milion de companii care si-au intrerupt activitatea in acest interval. Enorm, avand in vedere ca doar 650.000 de companii au depus declaratiile financiare pentru anul 2016 (din care aproape un sfert nu desfasoara oricum activitate) si durata medie de varsta a unei firme active in Romania este usor sub 10 ani. Un mediu de afaceri mai tanar si neexperimentat in anul 2016, prin comparatie cu anul 2008, este reflectat de urmatoarele:

  • Ponderea companiilor cu o durata de viata sub 5 ani (de la momentul infiintarii) in totalul firmelor active a crescut de la 25% (anul 2008) la 38% (anul 2016), sectoarele cu cele mai ridicate ponderi fiind activitatile recreative, culturale si sportive (54%), intermedieri financiare (46%) si transporturi (43%). Aceste sectoare enumarate sunt si zonele unde s-au infiintat cele mai multe companii in perioada analizata, din cauza barierelor reduse de intrare;
  • Ponderea companiilor care nu desfasoara nici o activitate a crescut de la 20% (anul 2008) la 28% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii in aceasta situatie fiind tranzactiile imobiliare (36%), industria extractiva (35%) si constructii (35%);
  • Ponderea companiilor care inregistreaza capitaluri proprii negative a crescut de la 40% (anul 2008) la 45% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii aflate in aceasta situatie fiind hotelurile si restaurantele (58%), comertul cu amanuntul (57%) si industria alimentara si a bauturilor (53%).

Eventuala reglementare a situatiei acestora prin masuri referioare la verificarea detaliata a motivelor pentru care companiile inregistreaza pierderi pentru trei exercitii financiare consecutive, nu desfasoara nici o activitate, care sunt conditiile privind finantarea de la entitatile afiliate, precum si obligativitatea de acoperire a capitalurilor proprii negative prin majorarea capitalului social si completarea pierderilor neacoperite, ar permite clarificarea situatiei si cresterea gradului de capitalizare a companiilor.

Structura de finantare si eficienta companiilor active in Romania pare sa fie puternic corelata cu experienta acumulata in timp. Astfel, dupa cum se observa in cifrele ilustrate in tabelul urmator, companiile infiintate inainte de anul 2000 reprezinta doar  21% din totalul firmelor active la finalul anului 2016, dar genereaza 44% din totalul activelor detinute de companiile locale, 61% din capitalurile proprii, cel mai ridicat grad de capitalizare (aproximativ 40%) si cel mai ridicat nivel al profiturilor nete (aproape 5%).

Tabel 1: Capitalizarea si eficienta companiilor in functie de perioada inmatricularii

Anul Inregistrarii Numar Nr % Total Active  (mil RON) Active % Capitaluri Proprii (mil RON) Capitaluri% Grad Capitalizare EAT %
1990-1995 90.336 14% 306.715 23% 128.442 33% 41,9% 4,2%
1996-2000 46.597 7% 291.404 21% 112.152 28% 38,5% 5,4%
2001-2005 127.619 20% 307.660 23% 89.313 23% 29,0% 3,8%
2006-2010 166.257 26% 279.893 21% 41.282 10% 14,7% 1,5%
2011-2015 218.448 34% 175.953 13% 22.459 6% 12,8% -3,1%
Total 649.257 100% 1.361.625 100% 393.648 100% 28,9% 2,9%

EAT% = Earnings After Tax = Rezultatul Net : Cifra de Afaceri

Grad Capitalizare = Capitaluri Proprii : Total Active

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

Graficul urmator exprima si mai clar aceasta concluzie, unde observam cele doua variabile, gradul de capitalizare si rata profitului net, in functie de anul inregistrarii companiilor active la finalul lui 2016. Devine evident ca experienta acumulata in timp se reflecta asupra cresterii solvabilitatii si performantei companiilor active in Romania. Pacat ca doar 20% din companiile active in momentul de fata se regasesc in aceasta categorie …

Grafic 1: Capitalizarea si performanta companiilor active in Romania

grafic 1(clck pentru grafic)

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

 

Tabelul urmator sintetizeaza cele cinci diferente majore observate in mediul de afaceri, precum si implicatiile acestora in ceea ce priveste sustenabilitatea si riscul companiilor active in Romania.

Fenomenul 2008 2016 Implicatii / Consecinte
Durata de colectare a creantelor 60 zile 105 zile Interdependenta intre companii, risc sistemic mai mare, contagiune in crestere prin efectul de domino
Concentrarea veniturilor- top 1% 35% 50% Subtiere patura de mijloc, capacitatea mai mica a  mediului de afaceri de amortizare a socurilor negative
Grad capitalizare 32,2% 28,7% Dependenta mai ridicata de conditiile de finantare externe si vulnerabilitate mai mare a firmelor
Lichiditate curenta (cap. Lucru) 1,11 0,96 Capacitate de autofinantare mai redusa, care implica o imunitate mai scazuta a firmelor in situatii de stres
Mediu de afaceri embrionar:- Firme cu durata viata < 5 ani- Firme fara activitate- Firme cu cap. proprii negative 25%20%40% 38%28%45% Un mediu de afaceri embrionar, jumatate dintre companii nu au trecut prin criza financiara, au o experienta redusa, deci pot reactiona emotional si impredictibil intr-un context negativ.

Desi tabloul macroeconomic prezent este similar cu cel din anul 2008, mediul de afaceri local prezinta cinci diferenta majorare: o colectare mult mai lenta a facturilor, concentrarea mai ridicata a veniturilor, profiturilor si lichiditatilor in randul companiilor mari (desi pierderile sunt mai raspandite in randul tuturor companiilor), scaderea gradului de capitalizare, reducerea capitalului de lucru (care a devenit chiar usor negativ la finalul anului 2016) si un mediu de afaceri mai embrionar si mai putin activ (cu o experienta mai scazuta). In esenta, vorbim despre un mediu de afaceri mai slab capitalizat (mai indatorat), polarizat, neexperimentat, vulnerabil (cu o capacitate de autofinantare mai redusa) si mai expus in fata efectului de contagiune (domino) de propagare a riscului comercial (insolventa clientilor). Nu vad cum un asemenea mediu de afaceri poate gestiona mai bine o eventuala criza internationala, comparativ cu ceea ce s-a intamplat in anul 2008 ” – a declarat Iancu Guda, Presedinte AAFBR (Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania) si Lector IBR (Institutul Bancar Roman)

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
cluj imob

Extremele pieţei imobiliare din România. Unde poţi cumpăra apartamente cu 600 euro/mp

Deși locuitorii marilor orașe trebuie să scoată din buzunar peste 1.000 de euro pe metru pătrat pentru un apartament, alții pot face o achiziție cu mult mai puțin.

Potrivit indicelui Imobiliare.ro, prețul mediu solicitat pentru apartamentele disponibile spre vânzare la nivel național (atât noi, cât și vechi) ajungea, la finele lunii iulie, la 1.141 de euro pe metru pătrat util. Un raport de piață publicat recent relevă însă că, în cele mai accesibile reședințe de județ ale țării, o locuință poate fi achiziționată cu puțin de jumătate din această sumă.

Prețuri de sub 600 euro/mp

Astfel, cele mai ieftine apartamente pot fi găsite în Reșița și Giurgiu – în cel de-al doilea trimestru din 2017, pretențiile proprietarilor ajungeau aici la 440 și, respectiv, 450 de euro pe metru pătrat util. Prețuri accesibile, sub pragul de 600 de euro pe metru pătrat, sunt practicate însă și în Drobeta Turnu-Severin (520 de euro pe metru pătrat), Alexandria (530 de euro pe metru pătrat) și Sfântu Gheorghe (550 de euro pe metru pătrat).

Pe de altă parte, cele mai scumpe apartamente, cu valori de peste 1.000 de euro pe metru pătrat util, pot fi găsite în Cluj-Napoca (1.330 de euro pe metru pătrat în trimestrul al doilea), București (1.240 de euro pe metru pătrat), Timișoara (1.080 de euro pe metru pătrat) și Constanța (1.020 de euro pe metru pătrat).

O evoluție interesantă a avut-o piața rezidențială din Craiova – după un salt de 8% în ultimul trimestru, apartamentele din capitala Olteniei au ajuns la un preț mediu de 980 de euro pe metru pătrat util, reușind astfel să surclaseze Brașovul și Iașiul.

Sfântu Gheorghe și Vaslui, la poluri opuse

În ceea ce privește evoluția prețurilor în al doilea trimestru din 2017, cele mai mari scumpiri au avut loc în Sfântu Gheorghe (+8,5%, până la 550 de euro pe metru pătrat util), Oradea (+8,3%, până la 840 de euro pe metru pătrat util) și, desigur, Craiova (+8%, până la 980 de euro pe metru pătrat util).

De remarcat este situația orașului Oradea, unde locuințele s-au apreciat cu 10% și în trimestrul anterior. Spre deosebire de primele trei luni din an, când pretențiile vânzătorilor s-au diminuat în câteva dintre orașele analizate, doar Vasluiul a mai consemnat o scădere în perioada aprilie – iunie – este vorba, mai exact, de un declin de 3,3%, până la 600 de euro pe metru pătrat).

Tags: , , ,
Manastur

Tranzacţii de 60 milioane euro în Cluj. TOPUL pe cartiere

Mănăşturul a fost cartierul cu cele mai multe tranzacţii de apartamente (923) anul trecut, dar şi cu cele mai valoroase (48,7 milioane euro), conform unei analize imobiliare publicată recent de Primăria Cluj-Napoca. A fost urmat de Gheorgheni (657) şi Mărşti (522), cu tranzacţii în sumă totală de 39,9 milioane euro, respectiv 31,7 milioane euro.

La nivelul întregului municipiu, în 2017, s-au înregistrat 4.920 de tranzacţii, valoare acesta depăşind suma de 287 milioane euro. Preţul mediu pe metru pătrat a fost de 1.000 de euro. Cele mai multe tranzacţii au vizat suprafeţe între 33 şi 55 mp. Apartamentele construite înainte de anul 2.000 au însumat 54% din valoarea tranzacţiilor. 77% din totalul tranzacţiile au fost plătite cu bani cash.

VEZI numărul tranzacţiilor pe cartiere, dar şi preţul pe metru pătrat AICI. 

Tags: , , ,
centru-cluj-672x372

Cererea și oferta rezidenţială în Cluj, cel mai scump oraş imobiliar din România

Potrivit unui raport de piață, numărul anunțurilor de locuințe disponibile spre vânzare în cele mai mari șase orașe ale țării – apartamente, dar și case – a scăzut, per ansamblu, cu 31% în al doilea trimestru din 2017 comparativ cu intervalul similar al anului trecut.

Cel mai semnificativ declin din acest punct de vedere a avut loc în Constanța (-39%), pe următoarele locuri în clasament situându-se Brașovul (-36%), Bucureștiul (-32%), Timișoara (-31%), Iașiul (-26%) și Cluj-Napoca (-25%).

„Deși majoritatea indicatorilor economici se arată a fi favorabili achizițiilor imobiliare, oferta de proprietăți disponibile spre vânzare este considerabil mai mică față de acum un an. Mai exact, datele noastre arată că oferta a scăzut, la nivelul marilor orașe, în medie, cu 31%. Acest procent este problematic, mai ales pentru că în aceeași perioadă a crescut cererea cu 30%”, a declarat Dorel Niță,
Head of Data & Research Imobiliare.ro

Apetitul pentru achiziții, cu 70% mai mare în Iași

În mod interesant însă, interesul pentru achiziția de locuințe s-a majorat în perioada menționată cu o medie de 30% la nivelul celor șase centre regionale analizate. Privind mai în detaliu, cererea a consemnat în ultimul an un avans de peste 50% în trei dintre aceste orașe: cea mai mare creștere, de 70%, a avut loc în Iași, la mică distanță situându-se Brașovul (+68%), urmat de Constanța (+51%). În Timișoara, cererea este mai mare cu 41% decât în urmă cu un an, iar în București cu 21%. O creștere neglijabilă, de doar 2%, a fost consemnată în acest răstimp în Cluj-Napoca – fapt ce poate fi explicat, cel puțin în parte, prin nivelul ridicat al prețurilor din acest oraș, ce-l depășește chiar pe cel din Capitală.

Locuințele noi, tot mai căutate

Din punctul de vedere al împărțirii preferințelor clienților între piața nouă și cea veche, este semnificativ faptul că, în al doilea trimestru, cea dintâi categorie de locuințe a fost preferată, în proporție de 57%, de către potențialii cumpărători. Astfel, cererea a fost îndreptată cu precădere spre unitățile locative nou-construite în trei dintre marile orașe supuse analizei, respectiv Iași (70%), Cluj-Napoca (63%) și București (61%). În celelalte trei centre regionale, locuințele vechi primează în preferințele clienților, chiar dacă ponderea acestora la nivelul cererii nu reușește să depășească pragul de 60% – astfel, de blocurile ridicate înainte de Revoluție sunt interesați 59% dintre clienții brașoveni, 57% dintre cei constănțeni și, respectiv, 53% dintre cei timișoreni.

 

Tags: , , ,
2000px-Regiunea_Nord_Vest.svg

Şantierul Nord-Vest saturat imobiliar? Mai puţine autorizaţii de construire în iunie

Numărul de autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale a crescut în luna iunie cu 2,7% faţă de aceeaşi lună a anului anterior, până la 3.822, după un ritm mai crescut în mai, avansul fiind generat de creşterea cererii în aproape toate regiunile ţării, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În mai, numărul de autorizaţii a crescut cu 17,1% faţă de mai 2016.

Cumulat, în primele şase luni din acest an, numărul de autorizaţii de construcţie pentru locuinţe a crescut cu 2,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, până la 18.908.

Din numărul de autorizaţii eliberate în luna iunie 2017, 65,1% au fost în localităţi rurale.

Faţă de a şasea lună din 2016, s-au înregistrat creşteri ale numărului de autorizaţii în toate regiunie, cu excepţia regiunilor Nord-Vest şi Vest.

“În luna iunie 2017, faţă de aceeaşi lună a anului precedent, se remarcă o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale în majoritatea regiunilor de dezvoltare. Cele mai importante creşteri au fost în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (+66 autorizaţii), Nord-Est (+54), Sud-Est (+41) şi Centru (+38). Scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord-Vest (-105 autorizaţii) şi Vest (-21).”, a informat INS.

În 2016, numărul de autorizaţii pentru clădiri rezidenţiale a scăzut cu 1,2% faţă de anul anterior, până la 38.653, declinul fiind generat mai ales de reducerea cererii în zona Capitalei, în Moldova şi în Muntenia.

În 2015, autorităţile au eliberat 39.112 de autorizaţii de construcţie pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 3,8% faţă de anul precedent.

În perioada 2009-2014, numărul de autorizaţii pentru clădiri de locuinţe – care includ atât locuinţele unifamiliale, cât şi blocurile de apartamente – au scăzut cu 38%, arată statisticile oficiale, pe fondul căderii cererii de locuinţe din partea populaţiei.

Tags: , , ,
luni-indice-imobiliare.ro__800x600

Peste 19.000 de tranzacţii imobiliare în prima jumătate a lui 2017 în Cluj

Numărul de tranzacţii imobiliare înregistrate în România a ajuns la 282.810 de vânzări în primele şase luni ale acestui an, în scădere cu 37,9% faţă de aceeşi perioadă din 2016, declinul fiind explicat prin faptul că, din acest an, nu mai este luată în calcul orice schimbare a dreptului de proprietate, ci doar tranzacţiile de tip vânzare-cumpărare, arată datele transmise luni de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

În primul semestru din 2016, numărul de tranzacţii imobiliare din România a fost de 456.070.

„Aplicaţia care gestionează sistemul integrat de cadastru şi carte funciară a fost îmbunătăţită la finalul anului 2016. Astfel, în prezent, rapoartele generate de aplicaţia informatică sunt prezentate detaliat – de exemplu, până în 2016, numărul tranzacţiilor cuprindea orice schimbare a dreptului de proprietate: vânzare, donaţie, executare silită etc., în timp ce, din 2017, a fost păstrată definiţia de tranzacţie doar pentru operaţiunile de larg interes, respectiv cele de vânzare-cumpărare”, se arată în comunicatul ANCPI.

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în primele şase luni ale anului 2017, în Bucureşti (33.373), Cluj (19.072) şi Ilfov (15.732).

Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în aceeaşi perioadă sunt Sălaj (1.869), Gorj (2.142) şi Caraş-Severin (2.056).

În luna iunie, cele mai multe imobile au fost vândute în Bucureşti (6.700).

Numărul ipotecilor a fost de 112.226 în primul semestru, cele mai multe fiind înregistrate în Bucureşti (22.363), Ilfov (7.676) şi Cluj (7.219).

Judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în primele şase luni ale acestui an sunt Timiş (4.283), Dolj (3.605) şi Arad (3.237).

 

Tags: , , , ,
luni-indice-imobiliare.ro__800x600

Românii care nu-şi mai pot plăti ratele pentru casă pot cere primăriei o locuinţă de sprijin

Cei care au fost evacuaţi din locuinţa cumpărată cu împrumut de la banca fiindcă nu au mai putut plăti ratele pot solicita, începând de vineri, 23 iunie, o locuinţă de sprijin. Cererea se depune la primărie, în baza Legii 143/2017. Nivelul chiriei nu va depăşi 10% din venitul net lunar.

Legea privind locuinţele de sprijin, destinate persoanelor care au fost evacuate prin executare silită din casele proprietate personală fiindcă nu şi-au mai putut plăti ratele la credit, intră în vigoare de vineri, 23 iunie.

Conform Legii 143/2017, care modifică Legea locunţei, persoanele sau familiile care au fost evacuate prin proceduri de executare silită din locuinţele proprietate personală, în urma neachitării obligaţiilor contractuale prevăzute în contracte de credit ipotecar, şi a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei au dreptul la o locuinţă de sprijin, cu o suprafaţă utilă de cel mult 100 mp.

Locuinţele de sprijin se repartizează de către autorităţile administraţiei publice locale, care le-au cumpărat prin licitaţie publică, pe baza criteriilor stabilite anual prin hotărâre a consiliului local, în condiţiile prevederilor prezentului capitol. De aceste locuinţe pot beneficia persoanele şi familiile care urmează a fi evacuate sau au fost evacuate prin proceduri de executare silită din locuinţe, în urma neachitării obligaţiilor derivate din contractele de credit ipotecar”, se arată în actul normativ.

Contractul de închiriere se încheie de către primar sau de către o persoană împuternicită de acesta cu beneficiarii stabiliţi de consiliul local, pe o perioadă de cinci ani, cu posibilitatea prelungirii pe baza declaraţiei de venituri şi a actelor doveditoare necesare conform prevederilor legale.

Nivelul chiriei nu va depăşi 10% din venitul net lunar, calculat pe ultimele 12 luni, pe familie. Diferenţa până la valoarea nominală a chiriei va fi subvenţionată de la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde este situată locuinţa de sprijin.

Legea prevede că beneficiarii locuinţelor de sprijin nu au dreptul să subînchirieze, să transmită dreptul de locuire sau să schimbe destinaţia spaţiului închiriat, sub sancţiunea rezilierii contractului de închiriere şi a suportării eventualelor daune aduse locuinţei şi clădirii, după caz.

Tags: , , , ,
cluj imob

Consultant imobiliar: Nu vorbim de o încălzire a pieţei imobiliare în prezent; bulă imobiliară e mult spus

Piaţa imobiliară este departe de punctul maxim, nefiind vorba de o încălzire a acesteia sau de o bulă imobiliară, ci doar despre o normalizare a pieţei şi a condiţiilor de finanţare, a declarat miercuri, pentru MEDIAFAX, Silviana Petre Badea, managing director JLL România.

„Noi suntem, în mod evident, departe de punctul maxim, deci, de randamentele cele mai mici pe care le-a văzut piaţa asta. Aş zice că vedem o normalizare a pieţei, o normalizare a condiţiilor de finanţare, pe nişte baze mult mai solide decât erau acum 10 ani. Când pleci de la piciorul broaştei şi creşti nu înseamnă că e o bulă. Creşti repede, dar nu inventezi nimic nou, nu faci nimic nou, doar se normalizează într-un timp relativ scurt nişte condiţii de piaţă: lichiditate bancară, cerere relativă din partea de leasing, nişte condiţii favorabile, inclusiv macroeconomice, care îţi normalizează situaţia. Bulă imobiliară e mult spus”, a spus Silviana Petre Badea.

Reprezentanta JLL a precizat că în prezent condiţiile geopolitice influenţează mediul din România. „Lucrurile în jurul nostru se tot schimbă. Oamenii, în piaţa românească nu văzuseră o corecţie de creşteri, în 2007. Acum, noi am trecut printr-un mare chiuretaj al situaţiei şi ceea ce vedem în continuare este că genul acesta de situaţii vor fi din ce în ce mai dese şi nu neapărăt în România, ci la nivel global, din cauza modificărilor dese ale condiţiilor geopolitice, din cauza instabilităţii politice la nivel de Europa şi nişte discuţii pe care nu le aveai cu anii se întâmplă acum aproape trimestrial, din punct de vedere politic, şi nu doar în România, ci în toată zona”, a menţionat Silviana Petre Badea.

JLL este o societate financiară specializată în furnizarea de servicii în domeniul imobiliar şi gestionarea investiţiilor.

Tags: , , ,