Tag Archives: imobiliare cluj

cluj imob

Preţurile Clujului imobiliar la început de 2018. Locuinţe noi vs. vechi

În capitala Transilvaniei locuințele vechi sunt considerabil mai scumpe decât cele noi, însă cele din urmă au câtigat teren în prima lună a anului 2018.

Pe parcursul lui 2017, locuințele din România au continuat să se scumpească. Trei noi centre regionale au depășit pragul de 1.000 de euro pe metru pătrat util, în vreme ce Cluj-Napoca, orașul cu cel mai mare preț mediu cerut pentru un apartament, a atins un nou record de creștere.

În prima lună din 2018 , prețurile medii solicitate pentru apartamentele disponibile spre vânzare, atât noi, cât și vechi, au continuat să se majoreze, în mod moderat, atât pe plan național, cât și în (majoritatea) marilor orașe ale țării.

Astfel, Indicele Imobiliare.ro a consemnat luna trecută un avans de 0,69% la nivel de țară, de la 1.164 de euro pe metru pătrat util (la finele lui decembrie 2017), până la 1.172 de euro pe metru pătrat util. Important de menționat este însă că tendința de creștere resimțită în ianuarie 2018 a fost susținută în mod exclusiv de segmentul locuințelor nou-construite, întrucât prețurile apartamentelor vechi din marile centre regionale fie au stagnat, fie au consemnat scăderi. Acest fapt este cu atât mai interesant cu cât, de multe ori până acum, apartamentele vechi au fost cele care au „dat tonul” în materie de scumpiri.

București:

În Capitală, pretențiile vânzătorilor de apartamente s-au majorat, per ansamblu, cu 0,64% în ianuarie 2018, de la 1.259 la 1.267 de euro pe metru pătrat util. În vreme ce prețul mediu solicitat pentru un apartament vechi s-a menținut constant, la o valoare de 1.187 de euro pe metru pătrat, unitățile locative din cadrul noilor ansambluri rezidențiale s-au apreciat cu 1,45%, de la 1.306 la 1.325 de euro pe metru pătrat util.

Brașov:

În orașul de la poalele Tâmpei, prețul mediu cerut de vânzători a crescut ușor în prima lună a anului, cu 0,2%, mai exact, de la 1.007 la 1.009 euro pe metru pătrat util. În vreme ce apartamentele vechi din oraș s-au ieftinit cu 0,2% (de la 1.011 la 1.009 euro pe metru pătrat), cele nou-construite s-au scumpit cu 1,51%, ajungând astfel la un nivel de preț similar cu cele dintâi, respectiv 1.009 euro pe metru pătrat util (față de 994 de euro pe metru pătrat util).

Cluj-Napoca:

În capitala Transilvaniei – orașul care a ținut, și în 2017, capul de afiș în materie de scumpiri – evoluția prețurilor a fost, la fel ca în celelalte centre regionale, mult mai temperată la început de an. Astfel, Indicele Imobiliare.ro a consemnat un avans de 0,41% la nivelul pieței apartamentelor per ansamblu, de la 1.457 la 1.463 de euro pe metru pătrat util. Și aici, însă, locuințele din blocurile vechi s-au ieftinit, cu 0,46% de data aceasta, de la 1.507 la 1.500 de euro pe metru pătrat util. Semnificativ mai ieftine decât cele vechi, locuințele noi s-au apreciat cu 1,43% în prima lună a acestui an, de la 1.399 la 1.419 euro pe metru pătrat util.

Constanța:

Orașul de la malul mării este singurul dintre cele analizate în care prețul mediu solicitat de vânzători la nivelul pieței per ansamblu s-a diminuat în ianuarie 2018 – este vorba, mai exact, despre o scădere de 0,37%, de la 1.095 la 1.091 de euro pe metru pătrat util. Această evoluție singulară (cel puțin în rândul marilor centre regionale) se explică prin faptul că, în orașul din sud-estul țării, apartamentele vechi au înregistrat, în perioada menționată, cea mai mare marjă de scădere, respectiv 0,92% (de la 1.090 la 1.080 de euro pe metru pătrat util). Locuințele noi, pe de altă parte, s-au scumpit și aici – acestea au consemnat un avans de 1,26%, de la 1.111 la 1.125 de euro pe metru pătrat util.

Iași:

Piața din capitala Moldovei – singurul dintre cele șase mari orașe ale țării care se situa, la finele lui 2017, sub pragul de 1.000 de euro pe metru pătrat util pentru un apartament – a avut o evoluție interesantă la început de an. Astfel, în Iași a fost consemnată, potrivit Indicelui Imobiliare.ro, cea mai mare marjă de creștere la nivel general: un plus de 1,95%, de la 974 la 993 de euro pe metru pătrat. Interesant este că, în vreme ce prețul mediu solicitat pentru locuințele din blocurile vechi a rămas constant, la 940 de euro pe metru pătrat util, unitățile locative nou-construite s-au apreciat cu 3,22%, de la 994 la 1.026 de euro pe metru pătrat util – depășind astfel, cel puțin pe un segment de piață, pragul „psihologic” mai sus menționat.

Timișoara:

În orașul de pe Bega, pretențiile vânzătorilor de locuințe s-au majorat, per ansamblu, cu 0,61% în ianuarie 2018, de la 1.152 la 1.159 de euro pe metru pătrat util. Interesant este că, în vreme ce apartamentele vechi s-au ieftinit cu 0,35% (de la 1.156 la 1.152 de euro pe metru pătrat util), cele noi au consemnat un avans important, similar cu cel petrecut în Iași – este vorba despre o creștere de 3,06%, de la 1.144 la 1.179 de euro pe metru pătrat util.

Tags: , , ,
cheie_tranzactie_imobiliara_ziaruldeiasi_ro_80029600

Radiografia pieţei imobiliare din România. 2 camere la Cluj? Minim 61.000 euro

Storia.ro a publicat o radiografie a pieţei rezidenţiale din România: 

  • La nivelul întregii tări, prețurile garsonierelor au crescut cu 9% în 2017 comparativ cu 2016, în timp ce prețurile apartamentelor cu două camere au crescut cu 7%. În cazul celor cu trei și patru camere, prețurile au crescut cu 2% în același interval de timp.
  • În București, prețurile garsonierelor au crescut cu 16% în 2017 comparativ cu 2016. În cazul apartamentelor cu două camere, prețurile au crescut cu 4%, iar în cel al apartamentelor cu trei camere acesta a crescut cu trei procente. Prețurile apartamentelor de patru sau mai multe camere au înregistrat o scădere de două procente în 2017 comparativ cu 2016.
  • Chiriile s-au menținut la aproximativ același nivel ca în 2016. Chiriile pentru garsoniere și apartamente de 2 camere au crescut cu valori foarte mici, în timp ce prețurile cerute pentru apartamente de 3 camere au scăzut (scădere de 4% în București și de 2% în restul țării).

Topul celor mai scumpe județe din punct de vedere al prețurilor apartamentelor de două camere este condus de județul Cluj (preț mediu – 61.000 euro), București – Ilfov (55.000 euro), Timiș (54.000 euro), Constanța (50.000 euro) și Iași (49.600 euro).

Potrivit celui mai mare broker de credite din România:

  • Numărul de locuințe din România raportat la o mie de locuitori este cu mult sub media UE, lucru care indică nevoia de imobile noi și care determină un interes mare din partea dezvoltatorilor.
  • Ratele dobânzilor la creditele ipotecare au scăzut semnificativ în ultimii 10 ani, ducând la o mai mare accesibilitate în achiziția imobilelor prin credit de către populație.
  • Indicele de accesibilitate (preț/mp raportat la salariul mediu lunar) este la un nivel normal – de 2,3 -, la fel și perioada de amortizare a investiției din chirie de 15 ani, cifre care indică o rentabilitate ridicată a investițiilor imobiliare.
  • Prețul mediu al imobilelor a crescut în 2017 față de 2016. În București acesta a crescut de la 63.777 euro în 2016 la 68.647 euro în 2017.
Tags: , , , ,
vanzare-apartament-2-camere-finisat-in-buna-ziua-cluj-86652

Proprietarii de apartamente din Cluj cer cu până la 25% peste valoarea locuinţelor

Anul a început la Cluj cu o explozie a preţurilor în domeniul imobiliar. Un apartament poate să coste mai mult decât unul în Capitală.

Analiştii avertizează că scumpirea este în general artificială şi că proprietarii vor cu până la 25% mai mult decât ar valora locuinţele. Profită de faptul că oraşul s-a dezvoltat în ultimii ani şi atrage tot mai mulţi oameni.

Cu o populaţie în continuă creştere, o industrie IT în plină dezvoltare şi festivaluri de muzică şi film, Clujul a cunoscut în ultimii ani un boom imobiliar. Satele de lângă oraş au înflorit, iar pe terenurile cultivate odată cu grâu şi porumb s-au ridicat blocuri şi case.

Deşi au apărut noi imobile de locuit, preţurile lor au continuat să crească. Cele mai scumpe apartamente din ţară se vând acum la Cluj.

Dacă în urmă cu 3-4 ani, un apartament cu o suprafaţă de 60 de metri pătraţi costa undeva la 50 de mii de euro, astăzi, spun specialiştii în imobiliare, aceeaşi locuinţă s-a scumpit chiar şi cu 30%.

În zona centrală, metru pătrat se vinde cu peste 1700 de euro, cu 300 mai mult decât anul trecut, potrivit compariimobiliare.ro. Situaţia este aceeaşi şi cartierele Gheorgheni, Zorilor şi Mărăşti, unde metru pătrat a ajuns la 1300 de euro.

Analiştii imobiliari sunt de părere că această creştere este adesea artificială.

RAMONA CUC, DIRECTOR AGENŢIE IMOBILIARĂ: “Oamenii încearcă subiectiv să îşi raporteze preţul pe care ei îl cer, simplu, ce au văzut prin vecini, ce au mai auzit. Dacă ne uităm pe parcursul unei jumătăţi de an cu cât a intrat la listare un imobil şi cu cât s-a vândut de multe ori vedem diferenţe de 20-25% fără probleme.”

LUCIANA FANEA, ECONOMIST: “Sunt aproximativ 5000 de studenţi în fiecare an care termina la Universităţile din Cluj care vor să rămână în Cluj-Napoca, astfel că presiunea de a-şi achiziţiona o proprietate e foarte mare.”

Cele mai ieftine locuinţe sunt în localitatea Floreşti, aflată la 10 kilometri de oraş.

La Cluj sunt şi cele mai mari chirii din ţară. Un apartament cu două camere, de pildă, se închiriază în medie cu 360 de euro pe lună, în creştere cu 50 de euro faţă de 2016.

sursa: stirileprotv.ro. 

Tags: , , , ,
luni-indice-imobiliare.ro__800x600

TOPUL cartierelor imobiliare din Cluj. VEZI preţurile

“Capitala” Transilvaniei a consemnat în 2017 cea mai mare marjă anuală de creștere a prețului mediu solicitat de vânzători, respectiv 18,9%, până la o valoare de 1.460 de euro pe metru pătrat util, conform unei analize imobiliare.ro.

“Acest salt poate fi pus pe seama cererii ridicate de locuințe venite din partea investitorilor de pe piața locală și, în mod implicit, a numeroaselor achiziții cu bani gheață derulate de aceștia. În urma acestei evoluții, orașul de pe Someș nu face decât să își consolideze prima poziție în clasamentul național al celor mai mari prețuri (medii) solicitate de către vânzători”, explică specialiştii portalului imobiliar.

Asta cu atât mai mult cu cât Bucureștiul a consemnat în 2017 cel mai mic avans dintre marile orașe, respectiv 7,7% (până la o medie de 1.250 de euro pe metru pătrat util). Precauția mai accentuată a vânzătorilor bucureșteni poate fi explicată prin faptul că cel mai mare oraș al țării a fost, în trecut, cel mai afectat atât de scumpirile din perioada de boom, cât și de ieftinirile din timpul recesiunii.

În celelalte mari centre regionale, prețurile solicitate de către vânzători sunt cu 8,6% (în Iași), cu 9,4% (în Timișoara și Brașov) și, respectiv, cu 11,3% (în Constanța) mai mari decât în ultimul trimestru din 2016.

Cartierele cu cele mai mari scumpiri

În ultimul trimestru al anului trecut, ritmul scumpirilor a mai încetinit și în Cluj-Napoca, în consonanță cu situația la nivel național, variația consemnată în această perioadă ajungând la 3,7%. Cartierele cu cele mai semnificative creșteri de preț în perioada menționată, peste media consemnată la nivel de oraș, sunt Plopilor (+7,1%), Zorilor (+5,4%), Florești (+5%), Iris (+4,4%), dar și Mănăștur-Borhanci-Câmpului (+4,3%).

În condițiile în care scăderi ale sumei medii solicitate pentru apartamentele disponibile spre vânzare nu au fost observate în niciunul dintre cartierele clujene analizate, zonele cu cele mai scăzute marje de creștere sunt Bună Ziua-Europa-Calea Turzii (cu un plus de 0,7%), Grigorescu (+1%), Someșeni (+1,8%), Baciu (cu 1,9%), dar și Gheorgheni-Andrei Mureșanu (cu un avans trimestrial de 2,9%).

Cartierele de lux

Variațiile consemnate în ultimul sfert al anului trecut nu au produs schimbări majore în clasamentul cartierelor cu cele mai scumpe apartamente din oraș; astfel, cele mai mari prețuri sunt solicitate tot în zona centrală și ultracentrală (1.690 de euro pe metru pătrat util), apoi în Plopilor (1.620 de euro pe metru pătrat util), în Zorilor (1.570 de euro pe metru pătrat util), în Gheorgheni – Andrei Mureșanu (1.540 de euro pe metru pătrat util), dar și în Mărăști-Între Lacuri-Aurel Vlaicu (1.500 de euro pe metru pătrat util).

Pe lângă diferențele de preț consemnate de fiecare zonă în parte (ajungând și la 100 de euro pe metru pătrat util), o schimbare în acest clasament este reprezentată de faptul că, spre deosebire de trimestrul anterior, locuințele din zona Zorilor le depășesc acum ca preț pe cele din Gheorgheni – Andrei Mureșanu.

Cartiere sub pragul de 1.000 euro/mp

În ceea ce privește oferta de locuințe mai ieftine, în Cluj-Napoca există două zone în care pretențiile vânzătorilor se situează sub pragul de 1.000 de euro pe metru pătrat util, implicit, mult sub media pieței, de 1.460 de euro pe metru pătrat.

Este vorba despre „cartierul” Florești, unde un apartament poate fi achiziționat cu 830 de euro pe metru pătrat (în creștere cu 5%, de la 790 de euro pe metru pătrat), și Baciu, unde vânzătorii cer 970 de euro pe metru pătrat util (față de 950 de euro pe metru pătrat util în trimestrul al treilea).

Tags: , , ,
cheie_tranzactie_imobiliara_ziaruldeiasi_ro_80029600

Cât sunt dispuşi să negocieze clujenii la vânzarea de apartamente

Marja de negociere pentru apartamentele tranzacționate în cele mai mari șase orașe ale țării s-a diminuat în ultimul trimestru din 2017 față de cel anterior.

Acest fapt poate fi pus în legătură cu tendința generală de temperare a ritmului de creștere a prețurilor resimțită spre finalul lui 2017, ce ar avea ca efect, în contrapunct, o disponibilitate mai scăzută a proprietarilor de a-și mai reduce așteptările odată ajunși în faza de negociere, conform unei analize imobiliare.ro.

Astfel, cele mai recente date statistice arată că vânzătorii de apartamente lasă la preț, în medie, 3,7% în Cluj-Napoca (față de 4% trimestrul trecut), 3,5% în Brașov (în scădere de la 3,7%), 3,2% în București (față de 3,3%), 3% în Timișoara (față de 3,3%), 2,4% în Iași (față de 2,7%) și, respectiv, 2,2% în Constanța (de la 2,5% trimestrul trecut).

Este semnificativ faptul că orașul cu cel mai mare preț mediu cerut pentru un apartament, respectiv Cluj-Napoca, are și cea mai mare marjă de negociere, în vreme ce, în Iași, centrul regional cu cele mai ieftine apartamente, acest indicator are una dintre cele mai scăzute valori.

Perioada de vânzare a crescut pe final de an

Alături de marja de negociere, un alt indicator important asupra evoluției pieței este dat de perioada de vânzare. În intervalul octombrie-decembrie, timpul necesar pentru vânzarea unui apartament a ajuns la 81 de zile – față de o medie de 74 de zile în cele trei luni anterioare. Această tendință s-ar explica, pe de o parte, prin ciclicitatea pieței rezidențiale, dat fiind că apetitul pentru achiziții scade de obicei în trimestrul al patrulea față de cel de-al treilea; pe de altă parte însă, prelungirea perioadei de vânzare pentru un apartament poate avea drept cauză și tendința unor potențiali cumpărători de a-și amâna deciziile de achiziție din pricina instabilității financiare și epuizării fondurilor pentru programul Prima Casă.

După ce a consemnat o scădere importantă în trimestrul al treilea (de la 160 la 140 de zile), perioada medie de vânzare pe segmentul de case-vile a crescut semnificativ în ultimul trimestru din 2017, până la 198 de zile. Acest indicator se situează, astfel, foarte aproape de nivelul record atins în primul trimestru al anului trecut, când o casă se vindea, în medie, în 207 zile. Spre comparație, în trimestrul al patrulea din 2016 intervalul mediu necesar pentru achiziția unei asemenea unități locative era de 149 de zile. Ca și în cazul apartamentelor, prelungirea perioadei de vânzare poate fi pusă pe seama tendinței de așteptare a unora dintre cumpărători.

 

Tags: , , , ,
cluj imob

Creştere-record pentru Clujul imobiliar. Cerere ridicată din partea investitorilor şi tranzacţii cu bani gheaţă

Pe parcursul lui 2017, pretențiile vânzătorilor de locuințe din România – atât apartamente, cât și case – și-au menținut tendința de creștere.

Potrivit raportului de piață trimestrial publicat de Analize Imobiliare, platforma lansată și susținută de Imobiliare.ro, proprietățile rezidențiale sunt, per ansamblu, cu 9,1% mai scumpe față de anul precedent. De menționat este însă că această cifră marchează o tendință de încetinire a ritmului scumpirilor pe piața rezidențială locală comparativ cu 2016, când a fost consemnat un avans de 12,4%. Deși au recuperat o bună parte din declinul consemnat în perioada de recesiune economică, locuințele autohtone sunt, în medie, cu 31,5% mai ieftine decât în urmă cu 10 ani (T4 2007).

Creșteri mai accentuate în orașele mai mici

Ultimul pătrar din 2017 reflectă, chiar dacă într-o măsură mai redusă față de începutul anului, această tendință generală de creștere: indicele prețurilor solicitate pentru proprietățile rezidențiale a consemnat în perioada menționată un avans de 1,9%. În spatele acestei cifre se ascunde o evoluție destul de neuniformă în Capitală față de restul țării, dar și în funcție de sectorul de piață analizat. Mai exact, apartamentele din București s-au apreciat ușor, cu doar 0,6%, în vreme ce, în restul țării, pe acest segment a avut loc un avans de 3,3%. Foarte interesant este cursul prețurilor caselor (și vilelor), care în Capitală s-au ieftinit cu 2,2%, dar în rest s-au apreciat cu 8,5%.

Pe segmentul apartamentelor, topul celor mai semnificative scumpiri consemnate în ultimul trimestru din 2017 este format în mod exclusiv din orașe mai mici, unde și prețurile sunt mai reduse: pe primul loc se situează Zalăul, cu un plus de 7%, urmat de Sfântu Gheorghe (+6,7%), Târgu Jiu (+6,5%), Sibiu (+6,2%), Râmnicu Vâlcea (+6,1%) și Buzău (+5%). Pe de altă parte, acest tip de locuințe s-au ieftinit în trei reședințe de județ, respectiv Suceava (-3,5%), Miercurea-Ciuc (-1,8%) și Giurgiu (-0,3%); creșteri reduse, de sub 1%, au avut loc în Bacău (+0,7%), Alexandria (+0,7%) și Timișoara (+0,9%).

Creștere anuală record în Cluj-Napoca

 

Raportat la anul anterior, capitala Transilvaniei se distinge prin creșterea-record față de trimestrul al patrulea din 2016, respectiv 18,9%; acest salt poate fi pus pe seama cererii ridicate de locuințe din partea investitorilor de pe piața locală și, în mod implicit, a numeroaselor achiziții cu bani gheață derulate de aceștia. La polul opus, cel mai mic avans anual al prețurilor apartamentelor, respectiv 7,7%, a fost consemnat în Capitală – precauția mai accentuată a vânzătorilor bucureșteni poate fi explicată prin faptul că cel mai mare oraș al țării a fost, în trecut, cel mai afectat atât de scumpirile din perioada de boom, cât și de ieftinirile din timpul recesiunii. În celelalte mari centre regionale, prețurile solicitate de către vânzători sunt, comparativ cu ultimul trimestru din 2016, mai mari cu 8,6% (în Iași), cu 9,4% (în Timișoara și Brașov) și, respectiv, cu 11,3% (în Constanța).

Cele mai scumpe vs. cele mai ieftine apartamente

 

În momentul de față, cele mai scumpe locuințe se găsesc, potrivit datelor centralizate de Analize Imobiliare, în marile centre regionale deja menționate: Cluj-Napoca (1.460 de euro pe metru pătrat util), București (1.250 de euro pe metru pătrat util), Timișoara (1.120 de euro pe metru pătrat util), Constanța (1.070 de euro pe metru pătrat util) și Brașov (1.000 euro pe metru pătrat util). Acestora cinci, în care valoarea medie de listare pentru un apartament este de peste 1.000 de euro pe metru pătrat util, li se adaugă și Craiova, unde o asemenea unitate locativă poate fi achiziționată cu 1.050 de euro pe metru pătrat util. Lista orașelor cu cele mai scumpe apartamente este completată de Iași, unde așteptările vânzătorilor rămân sub pragul de 1.000 de euro pe metru pătrat – la 950 de euro pe metru pătrat, mai exact.

Pe de altă parte, clasamentul orașelor cu cele mai accesibile locuințe din România a rămas, în esență, neschimbat față de trimestrul anterior (cu o singură excepție, în toate aceste reședințe de județ au fost consemnate scumpiri în ultimul sfert al anului). În fruntea acestuia se află orașele Reșița și Giurgiu (cu o medie de 460 de euro pe metru pătrat util), apoi Drobeta Turnu-Severin (530 de euro pe metru pătrat util), Alexandria (540 de euro pe metru pătrat util), Târgoviște (570 de euro pe metru pătrat util) și Călărași (580 de euro pe metru pătrat util).

Interes în creștere pentru blocurile noi

 

Din punctul de vedere al preferințelor potențialilor cumpărători, locuințele nou-construite ocupă în continuare un loc important, 56% dintre clienții din marile orașe arătându-se interesați de acest tip de proprietăți (față de 55% în trimestrul al treilea). Lucrurile stau însă diferit atunci când ne uităm la fiecare piață în parte. Astfel, în trei dintre marile centre regionale analizate, majoritatea înclină spre achiziția unei locuințe noi: 66% în Iași, 71% în Cluj-Napoca (o creștere importantă, de la 65% trimestrul anterior) și 59% în București; pe de altă parte, în celelalte trei orașe, ponderea ocupată de locuințele noi este minoritară, dar totuși în creștere: 48% în Timișoara (de la 42% trimestrul trecut) și 43% în Constanța și Brașov (față de 41% și, respectiv, 42%).

Tags: , , ,
Simacek Press Realease Photo 1 - The Office Cluj_800x450

Expansiunea birourilor scumpeşte terenurile din Cluj

Prețurile la terenurile pentru clădirile de birouri s-au mărit cu până la 15% în ultimul an la Cluj-Napoca, potrivit datelor companiei de consultanță imobiliară Colliers International, puse la dispoziția ZIUA de CLUJ.

Valoarea totală a tranzacțiilor cu terenuri pentru proiecte imobiliare (exceptând segmentul industrial) a crescut semnificativ față de 2016 la nivel național, depășind pragul de 350 de milioane de euro. 70% din această valoare a revenit capitalei, unde tranzacțiile cu terenuri pentru dezvoltări rezidențiale au reprezentat mai mult de jumătate din volumul investițional, conform Colliers International România (CIR).

„Piața de terenuri traversează cea mai bună perioadă din ultimii 10 ani. Cererea s-a diversificat în 2017 din punctul de vedere al zonelor de interes și al sectoarelor imobiliare care au nevoie de suprafețe pentru noi dezvoltări. Investitori noi și-au făcut intrarea pe această piață, atrași de randamentele superioare oferite de dezvoltarea imobiliară în piața locală comparativ cu alte piețe sau sectoare economice. 

În capitală, segmentului rezidențial i-a revenit mai mult de jumătate din valoarea tranzacțiilor cu terenuri, care au crescut mai ales în valoare, restul fiind preluat aproximativ egal de segmentele de retail și birouri”, a declarat Sînziana Oprea, director asociat în departamentul de terenuri al Colliers International România.

Cerere mare pentru proiectele mici. Citeşte articolul integral AICI 

 

Tags: , , , , ,
florestistiri.ro_

Floreştiul devine oraş. Evoluţia populaţiei şi construcţiilor rezindeţiale în 10 ani

Este cea mai mare comună din România, dar are toate şansele să se transforme în oraş. Vorbim despre o localitate din judeţul Cluj.

În ultimii 10 ani, comuna Floreşti din Cluj a crescut de la 7.600 de locuitori (în 2007), la peste 33.000 (în 2017). ”Evident, când ai o asemenea creştere a numărului de locuitori, asta îţi afectează piaţa muncii, nivelul salariilor şi preţurile locuinţelor (sau ale chiriilor)”, notează HotNews.

În ceea ce priveşte cele mai populate oraşe din România, Cluj-Napoca (323.108) se află pe poziţia a patra, după capitală (2.104.967), Iaşi (371.889) şi Timişoara (331.004).

VEZI AICI Cum vor evolua oraşele româniei, din punct de vedere demografic, până în 2060!

Suburbiile iau avânt. Cât s-a construit în Floreşti în ultimii 10 ani 

Peste jumătate dintre locuinţele livrate în Româniaanul trecut în cele mai mari şapte pieţe rezidenţiale au fost în proiecte amplasate în localităţile limitrofe marilor oraşe, potrivit unui raport întocmit de către compania de consultanţă imobiliară Coldwell Banker România (CBR), pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Peste jumătate (54%) din locuinţele finalizate anul trecut în cele mai mari şapte pieţe rezidenţiale din România (Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Constanţa, Sibiu şi Braşov) au fost în localităţile limitrofe marilor oraşe, potrivit raportului.

Dintre cele 27.273 de locuinţe finalizate anul trecut în cele mai mari şapte pieţe, doar 12.417, sau 46%, au fost amplasate în interiorul oraşelor, 14.856 (54%) fiind amplasate în localităţile limitrofe.

Cele mai disproporţionate raporturi se întâlnesc în Bucureşti, Timişoara şi Sibiu, pieţe rezidenţiale unde numărul locuinţelor livrate în localităţile limitrofe este dublu comparativ cu cel al locuinţelor predate în interiorul oraşelor, potrivit raportului.

“Zonele de vest (Chiajna – Roşu) şi de sud (Popeşti – Leordeni şi Bragadiru) ale Bucureştiului au atras cele mai multe livrări de locuinţe dintre localităţile limitrofe capitalei, fiind urmate de zona de est (Dobroeşti şi Pantelimon).

În Giroc şi Dumbrăviţa, localităţi amplasate în imediata apropiere a Timişoarei, au fost livrate anul trecut mai multe locuinţe comparativ cu cele din interiorul oraşului, în timp ce Şelimbăr şi Cisnădie au atras un număr similar de livrări cu cel din Sibiu”, arată CBR.

Discrepanţa dintre numărul de locuinţe finalizate în marile oraşe şi în localităţile limitrofe a fost vizibilă şi în perioada 2013-2015 şi se va menţine şi în acest an, deşi numărul de locuinţe livrate în interiorul oraşelor este în continuă creştere, în contextul dezvoltării segmentului middle market, potrivit Coldwell Banker România.

“Dezvoltarea localităţilor limitrofe marilor oraşe s-a petrecut firesc, ca urmare a cererii existente pe segmentul mass market. Existenţa unor parcele mari de teren, la preţuri semnificativ mai reduse faţă de cele din interiorul oraşelor, a permis dezvoltatorilor să construiască locuinţe pretabile acestei cereri.

Revirimentul economic din ultimii ani s-a concretizat şi în dezvoltarea segmentului middle market, caracterizat prin amplasament în interiorul oraşelor şi de regulă suprafeţe mai mari comparativ cu cele ale locuinţelor vechi.

Deşi unii dezvoltatori au construit adevărate minioraşe în localităţile limitrofe, probleme generale de infrastructură continuă să reprezinte principala provocare a dezvoltării limitrofe din România”, a spus Gabriel Voicu, director New Homes Division în cadrul Coldwell Banker România.

O altă localitate care a cunoscut o dezvoltare semnificativă este Floreşti, în imediata apropiere de Cluj-Napoca. Astfel, în ultimii 10 ani au fost finalizate 16.300 de locuinţe în Floreşti, comparativ cu 12.400 în Cluj-Napoca.

“În Constanţa au fost finalizate anul trecut 1.445 de locuinţe, cu puţin peste 100 comparativ cu numărul locuinţelor livrate în localităţile amplasate în imediata apropiere a oraşului, Năvodari fiind din acest punct de vedere cea mai dezvoltată localitate”, se arată în raport.

Şi în cazul Iaşiului, localităţile limitrofe au atras un număr similar de livrări cu cel din interiorul oraşului, cea mai dezvoltată localitate limitrofă fiind Miroslava, cu 960 de locuinţe finalizate în 2016, comparativ cu 1.500 în interiorul oraşului.

Braşovul este singurul oraş din cele mai mari şapte pieţe rezidenţiale din România unde numărul de locuinţe finalizate în oraş este net mai ridicat comparativ cu cel din localităţile limitrofe: aproximativ 1.300 comparativ cu 163 în împrejurimi, Sînpetru fiind cea mai dezvoltată localitate limitrofă.

Tags: , , , ,
Casa-Bani1

De ce continuă să se scumpească locuinţele (ANALIZĂ)

Din a doua jumătate a lui 2014 încoace, prețurile locuințelor din România se află, per ansamblu, pe un curs ascendent (în ciuda unor variații în minus pe alocuri). Un an bun pentru rezidențialul autohton, 2017 nu a făcut excepție în această privință. În acest context, se ridică totuși o întrebare: ce se ascunde în spatele acestei tendințe susținute de scumpire?

Plus de 10% în 2017
Potrivit unei analize retrospective realizate de Imobiliare.ro, suma medie solicitată la nivel național de către vânzătorii de apartamente (noi și vechi) s-a majorat cu 10,48%, de la 1.050 de euro pe metru pătrat util, până la 1.160 de euro pe metru pătrat util la nivelul lui decembrie 2017. tendința de creștere a fost resimțită în majoritatea reședințelor de județ ale țării, iar în Capitală, locuințele s-au apreciat cu 10%, de la 1.141 la 1.256 de euro pe metru pătrat util. (Se impune însă precizarea că ritmul de creștere a valorilor efective de tranzacționare este, în general, mai scăzut decât cel al prețurilor cerute.

Pentru a răspunde la această întrebare, cele două segmente de piață, nou și vechi, trebuie tratate separat. Despre locuințele noi am discutat cu Ahmet Buyukhanli, CEO-ul companiei cu acționariat turcesc Opus Land, ce are în dezvoltare ansamblul rezidențial Cosmopolis, din nordul Capitalei. În opinia sa, tendința de scumpire a locuințelor nou-construite este una firească în contextul actual de piață, justificată fiind prin schimbările survenite în mediul economic în general și în piața construcțiilor în particular.

Astfel, este normal ca marja anuală de creștere a prețurilor să înglobeze atât rata inflației, cât și majorarea costurilor de construcție resimțită de către dezvoltatori. Din cel din urmă punct de vedere, trendul este, cu siguranță, unul ascendent, atât în ceea ce privește materialele, materia primă, cât și forța de muncă. În 2017, spre exemplu, doar prețul fierului-beton s-a majorat cu 15-20%, în vreme ce costul forței de muncă a crescut, și el, cu 10-15%, potrivit lui Ahmet Buyukhanli – cea din urmă resursă fiind tot mai greu de găsit pe fondul intensificării activității de construcții pe segmentul rezidențial, în contrapunct cu faptul că mulți muncitori autohtoni sunt plecați în străinătate. Deloc de neglijat este și faptul că prețurile terenurilor pretabile pentru construcții se află, de asemenea, în ascensiune. În contextul perpetuării acestor realități economice, a spera la o stabilizare a prețurilor locuințelor noi – și cu atât mai mult la o scădere! – este destul de nerealist.

De o natură mult mai subiectivă și dificil de cuantificat, factorul cerere are, de asemenea, un cuvânt important de spus în ceea ce privește evoluția prețurilor locuințelor. Prin acesta se explică, de altfel, faptul că apartamentele vechi s-au scumpit în Capitală aproape în aceeași măsură ca cele noi, deși în cel dintâi caz nu se poate vorbi despre vreo majorare a costurilor de construcție. Astfel, potrivit Indicelui Imobiliare.ro, marjele de creștere consemnate în 2017 de cele două tipuri de proprietăți au fost foarte apropiate: 9,27% pentru apartamentele vechi (de la 1.090 la 1.191 de euro pe metru pătrat util) și 10,92% (de la 1.172 la 1.300 de euro pe metru pătrat util) pentru cele noi.

Datele statistice arată că apetitul pentru cumpărarea de locuințe s-a menținut, în 2017, la un nivel ridicat. O dovadă cât se poate de clară este epuizarea cu mult înainte de termen a fondurilor alocate pentru programul Prima Casă (în valoare de aproximativ 2,67 miliarde de lei) – temperarea activității de tranzacționare resimțită în ultima parte a anului putând fi pusă tocmai pe seama acestui fapt.

Tranzacții ANCPI
Potrivit celor mai recente date publicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, în primele unsprezece luni ale anului 2017 au fost înregistrate, la nivel național, 571.828 de vânzări de imobile. Cele mai multe astfel de tranzacții au fost înregistrate în București (73.703), Cluj (40.043) și Ilfov (33.384), iar cele mai puține în Teleorman (4.131), Sălaj (3.622) și Caraș-Severin (3.325).
(sursa: imobiliare.ro)
Tags: , , ,
MPJZztnbaRbCO65iD3HG

71 milioane dolari pentru cel mai scump apartament din lume. Cum arată cel mai piperat din Cluj

2017 a fost anul tranzacţiilor imobiliare. Şi nu doar pentru România. În prag de iarnă s-a vândut cel mai scump apartament din lume. Poziţionată într-un cartier de exclusivist din Hong Kong, proprietatea de 370 de metri pătrați a fost achiziţionată pentru preţul record de 71,7 milioane de dolari americani, adică aproximativ 200.000 de dolari pe metrul pătrat.

z1fwBMUYEMAaDp3gmCVY

460.000 de euro costă cel mai scump apartament scos la vânzare în Cluj-Napoca, conform liderului în imobiliare online din Cluj, portalul compariimobiliare.ro. Este vorba despre un penthouse de lux, mobilat şi utilat, cu panoramă deosebită în zona Între Lacuri. Apartamentul cu o suprafaţă utilă de 92 metri pătraţi şi terase de peste 363 metri pătraţi este compus din living, dinning, bucătărie, 2 băi, dressing, 2 dormitoare.

rHStX5CK3kX3g2w9qJdy

 VEZI AICI cum arată cel mai scump apartament din România. 

Tags: , , , , ,
luni-indice-imobiliare.ro__800x600

Clujul imobiliar, mai scump cu 16% în 2017

Preţurile cerute pentru apartamentele scoase la vânzare în România, atât noi, cât şi vechi, s-au majorat cu 10,48% în acest an, faţă de 2016, pe fondul creşterii achiziţiilor, dar au înregistrat o scădere uşoară în ultimul trimestru al anului, potrivit unui raport publicat vineri de portalul Imobiliare.ro.

Astfel, preţul mediu la nivel naţional a crescut de la 1.050 de euro pe metru pătrat util, la finele lui decembrie 2016, până la 1.160 de euro pe metru pătrat util în decembrie 2017.

“Interesant este că, după trei trimestre de creşteri (+4% în T1, +2,56% în T2 şi, respectiv, +4,38% în T3), suma medie solicitată pentru un apartament pe plan naţional s-a diminuat uşor în trimestrul al patrulea, cu 0,77% mai exact”, se arată în raport.

Această tendinţă, resimţită inclusiv în cele mai mari două oraşe ale ţării, Bucureşti şi Cluj-Napoca, poate fi pusă, cel puţin parţial, pe seama epuizării fondurilor pentru programul Prima Casă, ce a dus la o temperare a cererii, potrivit Imobiliare.ro.

Dintre cele mai mari şase oraşe ale ţării monitorizate constant de Imobiliare.ro, Capitala a înregistrat cea mai mică marjă anuală de creştere a preţurilor, de circa 10%, de la 1.141 la 1.256 de euro pe metru pătrat util.

“Apartamentele vechi s-au apreciat în acest răstimp cu 9,27%, de la 1.090 la 1.191 de euro pe metru pătrat util, iar cele noi cu 10,92% (de la 1.172 la 1.300 de euro pe metru pătrat util). Defalcat pe trimestre, aşteptările vânzătorilor bucureşteni s-au majorat cu 2,98% în T1, cu 2,38% în T2, cu 4,24% în T3, însă cu doar 0,16% în T4″, se arată în raport.

În schimb, Cluj-Napoca este campioana creşterilor de preţuri pe segmentul rezidenţial. Astfel, în 2017, preţurile cerute de vânzători s-au ridicat cu aproximativ 16,84%, de la 1.247 la 1.457 de euro pe metru pătrat.

“Clujul a recuperat, astfel, cea mai mare parte din declinul consemnat în perioada de recesiune, valoarea actuală situându-se foarte aproape de punctul maxim al pieţei, respectiv 1.551 de euro pe metru pătrat util (în aprilie 2008). În ultimele 12 luni, locuinţele vechi s-au apreciat cu 18,3% (de la 1.279 la 1.513 euro pe metru pătrat util), iar cele noi cu 17,4% (de la 1.184 la 1.390 de euro pe metru pătrat util)”, se arată în raport.

În Timişoara, apartamentele scoase la vânzare s-au scumpit, în medie, cu 11,59% în acest an, de la 1.027 la 1.146 de euro pe metru pătrat util.

În Constanţa, preţurile au crescut în ultimele 12 luni cu 12,74%, de la 973 la 1.097 de euro pe metru pătrat util.

În Braşov, preţul mediu solicitat pentru un apartament a crescut cu circa 12% în ultimul an – de la 900 la 1.009 euro pe metru pătrat util.

În Iaşi, a fost înregistrată o creştere anuală de 13,7% a preţului mediu solicitat pentru apartamentele noi şi vechi, de la 854 la 971 de euro pe metru pătrat util.

 

Tags: , , ,
constructii mai

Autorizaţiile de construire au scăzut drastic la Cluj

În primele zece luni ale anului 2017, numărul autorizațiilor de construire emise a crescut cu 8% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor disponibile la Institutul Național de Statistică. Județul Cluj, a cărui reședință este vedeta rezidențialului autohton din ultima vreme, Cluj-Napoca, a înregistrat o scădere drastică a suprafeței autorizate, scrie cpi.imobiliare.ro. 

În primele zece luni ale anului în curs, au fost emise autorizații de construire pentru locuințe pentru o suprafață de 8.162.852 de metri pătrați utili, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Această valoare reprezintă o creștere de 8% față de perioada similară (ianuarie-octombrie) din 2016, când au fost eliberate autorizații de construire pentru o suprafață de 7.552.589 de metri pătrați.

Cum stau lucrurile, din perspectiva suprafeței totale pentru care au fost emise autorizații de construire, în București (exclusiv Ilfov) și județele ale căror reședințe reprezintă principalele piețe rezidențiale din România (Cluj, Timiș, Brașov, Constanța, Iași). În aproape toate județele plus Municipiul București, suprafața utilă de locuințe pentru care au fost emise autorizații de construire în primele zece luni din 2017 a crescut cu procente cuprinse între 9,45% (Timiș) și 60,98% (București), comparativ cu perioada similară din 2016. Aceste creșteri indică în mod clar un interes în creștere al dezvoltatorilor imobiliari și al persoanelor fiice care construiesc, în prezent, locuințe ce urmează a fi finalizate în 2018 sau 2019 (finalizarea unei construcții rezidențiale durează între unul și doi ani, în funcție de complexitatea și mărimea clădirii).

În Cluj-Napoca însă, lucrurile au intrat pe o pantă puternic descendentă în primele zece luni ale anului în curs, cel puțin din perspectiva suprafeței utile de locuințe pentru care au fost emise autorizații de construire. Astfel, în județul Cluj, în intervalul ianuarie-octombrie 2017 au fost emise autorizații de construire pentru o suprafață utilă de 513.975 de metri pătrați, în scădere semnificativă față de aceeași perioadă din 2016, când au fost emise autorizații de construire pentru o suprafață utilă de 1.108.356 de metri pătrați.

Untitled

 

Tags: , , , ,
vanzare-apartament-2-camere-finisat-in-buna-ziua-cluj-86652

Câte apartamente s-au vândut în 2017 la Cluj

Numărul de tranzacţii imobiliare înregistrate în România a ajuns la 512.935 de vânzări în primele zece luni ale acestui an, arată datele transmise luni de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în primele zece luni ale anului 2017, în Bucureşti – 65.963, Cluj – 34.802 şi Ilfov – 30.022.

”Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în aceeaşi perioadă sunt Teleorman – 3.756, Sălaj – 3.331 şi Caraş-Severin – 3.014. În luna octombrie 2017, cele mai multe imobile au fost vândute în Bucureşti – 8.847”, se arată în comunicat.

Numărul ipotecilor, la nivel naţional, în perioada ianuarie – octombrie 2017, a fost de 204.830. Cele mai multe operaţiuni de acest gen au fost înregistrate, în acelaşi interval, în Bucureşti – 41.438, Ilfov – 14.252 şi Cluj – 13.536.

La polul opus, se află judeţele Covasna – 937, Gorj – 849 şi Sălaj – 697. Judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole, în primele zece luni ale acestui an, sunt Timiş – 7.138, Arad – 6.283 şi Dolj – 5.985.

Tags: , , ,
florestistiri.ro_1-672x372

Piaţa imobiliară din suburbii. Cât s-a construit în 10 ani în Floreşti

Peste jumătate dintre locuinţele livrate în România anul trecut în cele mai mari şapte pieţe rezidenţiale au fost în proiecte amplasate în localităţile limitrofe marilor oraşe, potrivit unui raport întocmit de către compania de consultanţă imobiliară Coldwell Banker România, pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Astfel, peste jumătate (54%) din locuinţele finalizate anul trecut în cele mai mari şapte pieţe rezidenţiale din România (Bucureşti, Cluj – Napoca, Timişoara, Iaşi, Constanţa, Sibiu şi Braşov) au fost în localităţile limitrofe marilor oraşe, potrivit raportului. Din cele 27.273 de locuinţe finalizate anul trecut în cele mai mari şapte pieţe, doar 12.417, sau 46%, au fost amplasate în interiorul oraşelor, 14.856 (54%) fiind amplasate în localităţile limitrofe.

Cele mai disproporţionate raporturi se întâlnesc în Bucureşti, Timişoara şi Sibiu, pieţe rezidenţiale unde numărul locuinţelor livrate în localităţile limitrofe este dublu comparativ cu cel al locuinţelor predate în interiorul oraşelor, potrivit raportului.

“Astfel, zonele de vest (Chiajna – Roşu) şi de sud (Popeşti – Leordeni şi Bragadiru) ale Bucureştiului au atras cele mai multe livrări de locuinţe dintre localităţile limitrofe Capitalei, fiind urmate de zona de est (Dobroeşti şi Pantelimon). În Giroc şi Dumbrăviţa, localităţi amplasate în imediata apropiere a Timişoarei, au fost livrate anul trecut mai multe locuinţe comparativ cu cele din interiorul oraşului, în timp ce Şelimbăr şi Cisnădie au atras un număr similar de livrări cu cel din Sibiu”, se arată în comunicat.

Discrepanţa dintre numărul de locuinţe finalizate în marile oraşe şi în localităţile limitrofe a fost vizibilă şi în perioada 2013 – 2015 şi se va menţine şi în acest an, deşi numărul de locuinţe livrate în interiorul oraşelor este în continuă creştere, în contextul dezvoltării segmentului middle – market, potrivit Coldwell Banker România.

“Dezvoltarea localităţilor limitrofe marilor oraşe s-a petrecut firesc, ca urmare a cererii existente pe segmentul mass – market. Existenţa unor parcele mari de teren, la preţuri semnificativ mai reduse faţă de cele din interiorul oraşelor, a permis dezvoltatorilor să construiască locuinţe pretabile acestei cereri. Reverimentul economic din ultimii ani s-a concretizat şi în dezvoltarea segmentului middle – market, caracterizat prin amplasament în interiorul oraşelor şi de regulă suprafeţe mai mari comparativ cu cele ale locuinţelor vechi. Deşi unii dezvoltatori au construit adevărate mini-oraşe în localităţile limitrofe, probleme generale de infrastructură continuă să reprezinte principala provocare a dezvoltării limitrofe din România”, a spus Gabriel Voicu, director New Homes Division în cadrul Coldwell Banker România.

O altă localitate care a cunoscut o dezvoltare semnificativă este Floreşti, în imediata apropiere de Cluj – Napoca. Astfel, în ultimii zece ani au fost finalizate peste 16.300 de locuinţe în Floreşti, comparativ cu 12.400 în Cluj – Napoca.

“În Constanţa au fost finalizate anul trecut 1445 de locuinţe, cu puţin peste 100 comparativ cu numărul locuinţelor livrate în localităţile amplasate în imediata apropiere a oraşului, Năvodari fiind din acest punct de vedere cea mai dezvoltată localitate”, se arată în raport.

Şi în cazul Iaşiului, localităţile limitrofe au atras un număr similar de livrări cu cel din interiorul oraşului, cea mai dezvoltată localitate limitrofă fiind Miroslava, cu 960 de locuinţe finalizate în 2016, comparativ cu aproximativ 1500 în interiorul oraşului.

Braşovul este singurul oraş din cele mai mari şapte pieţe rezidenţiale din România unde numărul de locuinţe finalizate în oraş este net mai ridicat comparativ cu cel din localităţile limitrofe: aproximativ 1300 comparativ cu 163 în împrejurimi, Sînpetru fiind cea mai dezvoltată localitate limitrofă.

 

Tags: , , , ,
Maarten Deboo CEO Wizmo ro

Analiză Wizmo.ro: Chiriile ȋn centrele universitare, mai mari cu până la 25%, începând cu luna septembrie

Conform datelor Wizmo.ro, platforma imobiliară dedicată atât sectorului rezidențial, cât și celui de business, și ale agențiilor imobiliare partenere, prețurile chiriilor ȋn centrele universitare cresc ȋn fiecare an, ȋncepȃnd cu luna septembrie, cu până la 25%, comparativ cu lunile de vară. Creșterea prețului chiriilor este determinată de venirea studenților în marile orașe, odată cu începerea anului universitar.

Potrivit studiului, chiriile din orașe precum București, Cluj, Iași, Timișoara, Constanța, Sibiu, Brașov au înregistrat în această toamnă o creștere de 20-25% față de lunile de vară, capitala având cele mai mari creșteri.

“Cei care aleg să studieze ȋn București, caută proprietățile situate cȃt mai central (Universitate, Romană) unde prețurile chiriilor sunt ȋntre 400 și 550 de euro la apartamentele de 2 camere. Pe locul doi se află locuințele situate ȋn apropierea stațiilor de metrou, ȋn special cele de pe magistrala Pipera-Berceni, unde chiria costă aproximativ 500 de euro pentru 3 sau chiar 4 camere”, a declarat Monica Răschitor, Director General Silver House Invest.

Proximitatea față de metrou, mijloace de transport în comun sau centrele universitare cântărește cel mai mult decizia de alegere a chiriei. De exemplu, potrivit Silver House Invest, în București cartierele Militari și Crângași sunt variante populare printre studenții la Politehnică, care reduc, astfel, atȃt cheltuielile cu transportul cȃt și pe cele aferente locuințelor din centrul orașului.

Bugetele alocate chiriilor de către studenți variază de la 90 de euro la 180 de euro

La nivel național bugetele alocate chiriilor de către studenți variază de la oraș, la oraș. De asemenea, cei mai mulți dintre studenți aleg să împartă chiria cu alți colegi având în vedere costurile de pe piață.

“Bugetul lunar alocat chiriei de către un student, este, ȋn medie, de aproximativ 90 de euro ȋn Brașov,  100-110 euro ȋn Constanța, 180 euro ȋn Cluj și 150 euro ȋn București, în situația clasică în care apartamentul este împărțit de mai multe persoane. Aproximativ 80% dintre studenți aleg să locuiască cu cel puțin ȋncă un coleg, iar proprietățile preferate sunt apartamentele de 2 sau 3 camere”, a spus Ștefan Pop, Director General CAI Imobiliare.

Garsonierele sunt alese preponderent de către cei care stau singuri. Astfel, un student care alege să închirieze singur o garsonieră în București plătește în medie 250 de euro lunar.

În ceea ce privește prețul mediu de ȋnchiriere al apartamentelor de 2 camere adăugate pe platforma Wizmo.ro, ȋn perioada 15 august-15 septembrie 2017 acesta a fost de 485 de euro ȋn Cluj și 500 ȋn București, iar al celor de 3 camere, de 650, respectiv 700 de euro, potrivit lui Maarten Deboo, CEO Wizmo.ro.

Obiceiuri privind închirierea de locuințe

Referitor la comportamentul privind închirierea de locuințe de către studenți, specialiștii în imobiliare au identificat un tipar al obiceiurilor acestora.

“Ȋn jur de 60-70% dintre studenți ȋnchiriază pe o perioadă medie de 10 luni, Doar cei care au un job sau sunt implicați ȋntr-o relație cu o persoană care a terminat studiile stau mai mult ȋntr-un loc”, a explicat Mihaela Popa, Director General Agasse Imobiliare.

În plus, conform Silver House Invest din cauza instabilității, mulți proprietari refuză să primească studenți, preferȃnd familii sau varianta  ȋnchirierii ȋn regim hotelier, mult mai avantajoasă, ȋn special pentru cei cu proprietăți situate în zone centrale.

Datele privind evoluția chiriilor face parte din demersul mai larg de realizare a analizelor de piață sub umbrela Wizmo.ro. În acest sens, compania cooptează și culege date de la agențiile imobiliare cu care colaborează pentru a obține date relevante despre piața de profil.

Wizmo.ro este o platformă imobiliară dedicată în aceeași măsură segmentului rezidențial și celui de business, creată de o echipă mixtă de specialiști, care și-au propus să aducă un suflu nou și mai multă transparență pieței anunțurilor imobiliare.

Echipa din spatele Wizmo.ro este formată din investitori în domeniul imobiliar la nivel internaţional, specialiști IT și marketing, cu o experiență de 12 ani în online marketing și peste 30 de platforme și magazine online dezvoltate. Investitorii sunt belgieni, echipa de marketing este mixtă, iar cea de development este în Cluj.

Tags: , , , , , , , , , , , , , ,
luni-indice-imobiliare.ro__800x600

Apartamentele vechi, mai scumpe decât cele noi la Cluj. VEZI preţurile pe cartiere

Preţurile apartamentelor vechi sunt chiar mai ridicate decât ale unităţilor locative construite în ultimii ani, în Cluj, Bucureşti şi Timişoara.

“Această situaţie poate avea mai multe cauze, printre care: localizarea mai puţin favorabilă a blocurilor noi faţă de cele mai vechi (chiar în cadrul aceloraşi zone), presiunea exercitată asupra preţurilor de numărul mare de locuinţe noi disponibile spre vânzare şi conectarea mai slabă a proprietarilor de apartamente vechi la realitatea pieţei (comparativ cu dezvoltatorii de proiecte noi)”, arată analiştii imobiliare.ro.

Cluj-Napoca a consemnat în ultimii ani cel mai alert ritm de scumpire a locuinţelor, pretenţiile vânzătorilor locali fiind acum, per ansamblu, mai ridicate decât ale celor din Capitală. În Cluj-Napoca, preţurile medii solicitate pentru apartamentele vechi sunt mai mari decât cele ale unităţilor locative noi în majoritatea zonelor analizate, excepţie făcând doar cartierul Mărăşti, unde valorile sunt, însă, foarte apropiate: 1.414 euro pe metru pătrat util (pe vechi) şi, respectiv, 1.416 euro pe metru pătrat util (pe nou).

Proprietarii de apartamente vechi au aşteptări mai ridicate decât vânzătorii de locuinţe noi în zona Bună Ziua (1.345 euro/mp pentru un apartament vechi, repectiv 1.275 euro/mp pentru un apartament nou), Gheorgheni (1.435 euro/mp, respectiv 1.363 euro/mp), Mănăştur (1.266 euro/mp, respectiv 1.199 euro/mp), Zorilor (1.455 euro/mp, respectiv 1.305 euro/mp), Central (1.602 euro/mp, respectiv 1.579 euro/mp), Borhanci (1.376 euro/mp, respectiv 1.229 euro/mp) şi Grigorescu (1.360 euro/mp, respectiv 1.200 de euro/mp).

În Bucureşti, singurele zone (dintre cele supuse analizei) în care preţurile apartamentelor vechi sunt propriu-zis mai mari decât ale locuinţelor noi sunt cele mărginaşe, respectiv Militari (1.000 de euro/mp pentru un apartament vechi, respectiv 900 de euro/mp pentru un apartament nou) şi Berceni (984 euro/mp, respectiv 956 euro/mp), acolo unde noile dezvoltări rezidenţiale s-au extins mult spre periferie, generând astfel diferenţe notabile la capitolul localizare.

În cartierele mai bine cotate, precum Mihai Bravu (1.198 euro/mp pentru un apartament vechi, respectiv 1.369 de euro/mp pentru un apartament nou) şi Titan (1.060 euro/mp, respectiv 1.141 euro/mp), locuinţele noi sunt vizibil mai scumpe decât cele vechi. În zonele exclusiviste din nordul Bucureştiului, respectiv Herăstrău (1.914 euro/mp, respectiv 2.213 euro/mp), Floreasca (1.735 euro/mp, respectiv 2.032 euro/mp) şi Aviaţiei (1.642 euro/mp, respectiv 1.853 euro/mp), diferenţele între cele două categorii de apartamente sunt bine conturate, însă în Băneasa (1.575 euro/mp, respectiv 1.600 euro/mp) şi Bucureştii Noi (1.222 euro/mp, respectiv 1.250 euro/mp) pretenţiile proprietarilor sunt foarte apropiate.

În Timişoara, pretenţiile vânzătorilor se situează în toate cazurile peste pragul de 1.000 de euro pe metru pătrat util, acestea nu depăşesc valoarea de 1.150 de euro pe metru pătrat util. Astfel, locuinţele vechi şi cele noi sunt foarte apropiate ca preţ, alternând în balanţa cele mai ieftine/cele mai scumpe, însă la diferenţe foarte mici. În zonele centrale sau semicentrale precum Medicină, Take Ionescu, Punctele Cardinale, preţurile ajung în jurul valorii de 1.500 de euro/mp, în multe cazuri apartamentele vechi fiind mai scumpe decât cele noi.

 

Tags: , , ,