Tag Archives: imobiliare cluj

3

Cum arată apartamentele de lux din Cluj FOTO

3,7 milioane de euro costă TOP 10 apartamente de lux de vânzare în Cluj-Napoca, la începutul verii lui 2018, conform anunţurilor postate pe platforma Compariimobiliare.ro, liderul în imobiliare online din Cluj.

Majoritatea locuinţelor sunt plasate central sau ultracentral, sunt extrem de spaţioase şi sunt potrivite pentru un business de tip aparthotel sau sedii de birouri pentru firme cu un număr resdus de angajaţi.

  1. Între Lacuri(3 camere, 92 mp). 460.000 euro.

 1

  1. Grigorescu(6 camere, 322 mp). 405.000 euro.

 2

  1. Grigorescu(3 camere, 130 mp) 385.000 euro.

3

4. Centru(3 camere, 160 mp) 370.000 euro.

4

  1. Centru(3 camere, 117 mp) 350.000 euro.

5

Mai multe detalii AICI. 

Tags: , , , ,
cluj imob

Cât se negociază în Clujul imobiliar şi în cât timp se vinde o locuinţă

Marja de negociere rămâne strânsă la achiziția de apartamente. Diferența între ultimul preț solicitat de către proprietari și cel final, de vânzare, se menține sub pragul de 4% în marile centre regionale ale țării.

Marja de negociere în marile centre regioanle

Comparativ cu trimestrul întâi din 2017, în primele trei luni din 2018 marja medie de negociere practicată pe segmentul apartamentelor s-a diminuat în trei dintre cele șase mari orașe analizate, dar a crescut în alte două și a rămas constantă într-un singur caz.

Pentru apartamentele din București, indicatorul menționat se situează la același nivel din urmă cu un an (la 3,5%), dar a cunoscut majorări în Constanța (de la 2,9% la 3,4%) și, respectiv, în Timișoara (de la 1,9% la 2,6%).Pe de altă parte, vânzătorii din Brașov sunt dispuși să lase acum la preț 2,7% (față de 3,6% în urmă cu 12 luni), în vreme ce aceia din Cluj-Napoca își reduc pretențiile cu 3,3% (față de 3,7% în urmă cu 12 luni). O situație interesantă este cea din Iași, unde întâlnim în prezent cea mai scăzută marjă medie de negociere, respectiv 1,5% (în scădere de la 2,1%), conform unei analize imobiliare.ro.

Perioadă de vânzare mai îndelungată

Marja de negociere poate fi analizată în legătură cu alți doi indicatori importanți pentru evoluția pieței, anume perioada de vânzare și volumul de tranzacții – elemente între care există o aparentă „tensiune”. Astfel, dacă cel din urmă arată majorarea cererii pentru locuințe, cel de-al doilea sugerează o tendință a cumpărătorilor individuali de a fi mai „relaxați” când vine vorba de o astfel de achiziție, aceștia acordându-și mai mult timp pentru luarea unei decizii. Se explică, așadar, de ce, sub influența ambilor factori (în corelație, desigur, cu oferta), marjele de negociere se mențin la un nivel relativ constant.

În intervalul ianuarie-martie 2018, timpul necesar pentru vânzarea unui apartament a consemnat o majorare ușoară față de cele trei luni anterioare, de la 81 la 87 de zile. Această tendință este explicabilă prin ciclicitatea pieței rezidențiale, dat fiind faptul că, așa cum o arată datele din ultimii trei ani, în primul trimestru proprietățile petrec cel mai mult timp în piață. Față de T1 2017, când tranzacționarea unui apartament dura, în medie, 105 zile, acest tip de locuințe au o durată de vânzare mai mică la început de 2018.

Spre comparație, pe segmentul caselor și vilelor, perioada medie de vânzare a crescut semnificativ, de la 198 de zile în ultimul trimestru din 2017, până la 229 de zile în primele trei luni din 2018. De menționat că acesta ar fi, potrivit raportului Analize Imobiliare, cel mai înalt nivel atins în ultimii patru ani – în T1 2014, spre exemplu, o unitate locativă individuală se vindea în 105 zile. Tendința de creștere a duratei de tranzacționare a unei case poate fi explicată prin concentrarea unei bune părți din cerere pe segmentul apartamentelor, dar și prin tendința cumpărătorilor de case de a-și aloca mai mult timp în luarea unei decizii de achiziție – date fiind prețurile mai mari și cererea în general mai scăzută specifice acestui segment de piață.

Cererea influențează marja de negociere la apartamente

Potrivit datelor publicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), în T1 2018 au fost tranzacționate, la nivel național, 148.951 de imobile, ceea ce echivalează cu o creștere de 13% față de perioada similară a anului trecut (în T1 2017 au fost înregistrate 129.357 de tranzacții imobiliare). În toate cele șase județe aferente celor mai mari orașe ale țării, tendința a fost una de creștere raportat la începutul anului trecut.

În primele trei luni ale anului au fost vândute, în București, 19.333 de proprietăți, în creștere cu 30% față de perioada similară a anului anterior (când au fost tranzacționate 14.896 de imobile). Creșteri importante au avut loc și în Ilfov (+69%, de la 5.814 la 9.829 de tranzacții), Brașov (+36%, de la 4.977 la 6.750 de imobile), dar și în Timiș (+29%, de la 6.758 la 8.685 de achiziții). În Cluj, pe de altă parte, creșterea la 12 luni a fost semificativ mai temperată, respectiv 9% (de la 8.763 la 9.543 de tranzacții).

Tags: , ,
Termosistem-bloc-locuinte-01

Clujul imobiliar a vândut 3.700 de locuinţe în martie

Cele mai mai multe vânzări de imobile din România în martie au fost perfectate la București (7.062), Ilfov (5.167) și Cluj (3.710), conform Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).

La nivel național, luna trecută au fost vândute 58.713 imobile, potrivit bazei de date existente la ANCPI. Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare a fost cu 1.090 mai mare față de martie 2017.

Numărul ipotecilor a fost de 25.963, cu 4.736 mai mare, cele mai multe fiind înregistrate în capitală, Constanța și Timiș. Județele Gorj, Covasna și Sălaj stau cel mai prost atât la vânzări de imobile, cât și la ipoteci. Cele mai multe terenuri agricole s-au vândut în Timiș, Dolj și Arad.

Pentru sectorul imobiliar din România, anul 2017 a fost unul prolific, valoarea tranzacțiilor înregistrate depășind 1 miliard de euro, cu o creștere de 10% față de anul precedent, conform statisticilor companiei de audit PricewaterhouseCoopers.
Tags: , , ,
luni-indice-imobiliare.ro__800x600

Nou val de scumpiri pe piaţa imobiliară din Cluj. Cât costă metrul pătrat

Preţul mediu solicitat pentru locuinţele vechi, cât şi pentru cele noi, a ajuns în luna martie la 1.200 de euro mp util, cu 0,3% mai mult decât la finele lunii trecute, când se situa la o medie de 1.197 de euro pe metru pătrat, cele mai mari creşteri fiind în Timişoara, Cluj-Napoca şi Bucureşti.

Potrivit Indicelui Imobiliare.ro, marile centre regionale au resimţit această tendinţă ascendentă, cu o singură excepţie, în Iaşi.

Timişoara ocupă, în luna martie, primul loc în clasamentul scumpirilor din marile oraşe. Valoarea medie de listare a unui apartament, indiferent de anul construcţiei, este aici cu 1,7% mai mare decât luna trecută, situându-se la 1.187 de euro pe metru pătrat util (faţă de 1.167 de euro pe metru pătrat). Locuinţele din blocurile vechi s-au apreciat cu 1,8% (de la 1.170 la 1.191 de euro pe metru pătrat util), iar cele noi în aceeaşi măsură (de la 1.155 la 1.176 de euro pe metru pătrat).

După saltul de 2,8% consemnat în februarie, avântul preţurilor din Bucureşti s-a mai temperat în martie, astfel că un apartament poate fi achiziţionat în prezent cu 1.316 euro pe metru pătrat util – ceea ce echivalează cu un plus de 1,1% faţă de luna precedentă (de la 1.302 euro pe metru pătrat util). Cele două segmente de piaţă analizate au avut evoluţii similare. Astfel, locuinţele din blocurile vechi s-au apreciat cu 1,2% (de la 1.204 la 1.219 euro pe metru pătrat util), în vreme ce acelea noi au consemnat o creştere de 1,1% (de la 1.371 la 1.386 de euro pe metru pătrat util).

Dintre cele şase oraşe analizat, Braşovul a consemnat luna trecută cea mai mică marjă de creştere a preţurilor, respectiv 0,3% – de la 1.013 la 1.016 euro pe metru pătrat util. Cele două segmente majore de piaţă au avut însă un comportament diferit: în vreme ce apartamentele vechi s-au scumpit cu 1,1% (de la 1.019 la 1.030 de euro pe metru pătrat util), cele noi s-au ieftinit cu 0,6% (de la 997 la 991 de euro pe metru pătrat).

După uşoara scădere (de 0,2%) înregistrată în februarie, în martie, preţurile apartamentelor din Cluj-Napoca au revenit pe creştere. Aşteptările proprietarilor s-au majorat, per ansamblu, cu 1,6%, de la 1.460 la 1.483 de euro pe metru pătrat util. Unităţile locative din blocurile vechi s-au scumpit cu 1,4% (de la 1.515 la 1.536 de euro pe metru pătrat), iar cele nou-construite cu 1,9% (de la 1.401 la 1.427 de euro pe metru pătrat).

În Constanţa, suma medie solicitată pentru apartamentele disponibile spre vânzare, indiferent de anul construcţiei, a ajuns la 1.114 euro pe metru pătrat util, cu 0,4% mai mult decât la finele lunii precedente (când se situa la 1.110 euro pe metru pătrat). Apartamentele vechi s-au apreciat cu 1,3% pe parcursul lui martie, de la 1.095 la 1.109 euro pe metru pătrat util. La polul opus, însă, cele noi s-au ieftinit cu 2,3%, de la 1.154 la 1.128 de euro pe metru pătrat.

Iaşi este singurul dintre marile oraşe analizate în care preţurile apartamentelor au consemnat o scădere generalizată. Astfel, aşteptările proprietarilor s-au diminuat, per ansamblu, cu 1,8% (de la 990 la 972 de euro pe metru pătrat util), tendinţa descendentă fiind resimţită pe ambele segmente de paţă analizate. În vreme ce locuinţele vechi s-au depreciat cu 0,6% (de la 967 la 961 de euro pe metru pătrat), cele noi s-au ieftinit cu 2,2% (de la 1.001 la 979 de euro pe metru pătrat).

 

Tags: , , ,
kkk

Blitz, agenția din România cu cele mai multe premii câștigate în 2018, la Gala Profesioniștilor în Imobiliare

Și în acest an, în cadrul Galei Profesioniștilor în Imobiliare, ce a avut loc la București, eveniment organizat de Clubul Profesioniștilor în Imobiliare și Imobiliare.ro, Blitz a fost apreciată la nivel național, fiind agenția din România cu cele mai multe premii câștigate.
Juriul profesionist al CPI Național 2018 a analizat cu atenție, acțiunile și rezultatele obținute de Blitz în 2017. Aceștia au apreciat în mod special, modul prin care înțelegem să facem imobiliare, paleta de servicii integrate oferite clienților și nu în ultimul rând instrumentele și metodele prin care contribuim constant la dezvoltarea și la profesionalizarea domeniului imobiliar.

Premiile câștigate sunt: “Cea mai puternică agenție din Cluj”, “Cel mai puternic brand din Cluj”, “Cea mai puternică prezență online” și “Investiție continuă în profesionalism”.

Cea mai puternică agenție din ClujBINX4465

 

De câțiva ani buni, pe scena Galei Profesioniștilor în Imobiliare, Blitz își păstrează poziția dominantă a titlului de “Cea mai puternică agenție din Cluj”. Blitz a fost remarcată în breasla imobiliară, ca fiind compania cu cel mai mare număr de angajați și colaboratori, cu o structură foarte atent și în detaliu gândită. În organigrama Blitz există departamente interne, specializate pe diverse tipuri de servicii, menite să întâmpine și să se plieze pe nevoile clienților. Aceste departamente interne corelate cu serviciile integrate pe care le oferă, au propulsat Blitz în topul agențiilor, fiind compania cu cea mai largă paletă de servicii din domeniul imobiliar.

Cel mai puternic brand din Cluj

BFDA4917

Blitz se focusează pe calitatea imaginii și a serviciilor livrate și pune un mare accent pe tot ce înseamnă canale de marketing. Chiar dacă este un brand local, Blitz este recunoscută la nivel național de colegii din domeniul imobiliar, datorită campaniilor offline și online inovatoare. Clubul CPI a considerat că Blitz este un exemplu de brand awareness și un model de urmat, care a reușit să-și implementeze “numele” în mentalul colectiv național și să-și transforme clienții, în promotori ai brand-ului. Astfel, agenției i-a fost acordat titlul de “Cel mai puternic brand”, un titlu pe care deja compania îl deținea pe piața clujeană.

Cea mai puternică prezență on-line

YAYQ6728

Instrumentele și metodele de marketing folosite de Blitz au corelat ca rezultat cu peste 50.000 de lead-uri. Blitz este prezentă pe cele mai importante canale de social media și portaluri de imobiliare, iar această “omniprezență” nu a rămas nerăsplătită, astfel că Blitz-ului i-a revenit titlul de “Cea mai puternică prezență on-line”.

Investiție continuă în profesionalism

QCFB1928

Investiția continuă în programe de formare și de specializare concepute pentru consilierii imobiliari, echipa de middle management și nu numai, sunt materializate printr-o serie de programe interne. Programul Blitz Camp a adus un mare aport comunității imobiliare, în cadrul căruia agenții trec printr-o serie de training-uri susținute de specialiști din breaslă, cât și domenii conexe. Planul Blitz Evolution reprezintă un plan de carieră atent gândit, cu etape concrete de dezvoltare și creștere profesională, fiind ghidul spre succesul financiar al consilierilor imobiliari. Recunoașterea importanței acestor acțiuni a dus la obținerea premiului pentru “Investiție continuă în profesionalism”.

Cele patru premii obținute anul acesta la Gala Profesioniștilor în Imobiliare confirmă încă o dată faptul că munca asiduă, transparența cu care ne prezentăm în fața clienților, investiția continuă în dezvoltarea personală și profesională a echipei, în serviciile integrate oferite, accentul pus pe feedback-urile primite și campaniile de marketing neconvenționale sunt “ingredientele” de succes ale unei companii de succes. Mulțumim, CPI și imobiliare.ro pentru recunoașterea oferită!bun

În 2018 vom continua să surprindem cu noi instrumente care urmează să fie lansate pe piață și în același timp ne șlefuim strategia de dezvoltare națională și ne pregătim să cucerim noi teritorii.

Tags: , , , , , , , , , , ,
cluj imob

Clujul imobiliar creşte cu 4.000 de locuinţe noi în 2018

Peste 4.400 de locuinţe noi ar urma să fie livrate în Cluj-Napoca şi în împrejurimi în 2018, faţă de circa 3.800 anul trecut.

Cu un procent de 15% s-au scumpit, în 2017, apartamentele noi puse în vânzare în Cluj-Napoca, cea de a doua piaţă rezidenţială din România după numărul de locuinţe finalizate. Preţurile actuale de tranzacţionare au ajuns, în premieră, la valorile înregistrate în 2008, adică peste 1.400 de euro pe metru pătrat util.

Conform Coldwell Banker Transilvania, această creștere a fost posibilă pe fondul unui stoc relativ redus  de locuințe nou finalizate, chiar dacă anual se livrează peste 3.000 de locuințe în oraș și în împrejurimi, în special în Florești. În  același timp, cererea s-a menținut la un nivel ridicat, Cluj–Napoca regăsindu-se de altfel pe prima poziție într-un raport întocmit  de către Banca Mondială privind migrația internă din România și  potențialele destinații.

Peste 4.400 de locuinţe noi în 2018

Aşadar, în total, în Cluj–Napoca și în împrejurimi ar putea fi livrate în acest an  aproximativ 4.400 de locuințe noi, dacă dezvoltatorii își vor respecta  termenele de livrare anunțate, față de circa 3.800 de unități livrate în  2017, cea mai mare dificultate înregistrată în acest moment pe piața locală fiind legată de dificultățile în obținerea autorizațiilor necesare  dezvoltării.

Piaţa din Cluj, independentă faţă de finanţarea bancară

Gradul de absorbție al locuințelor finalizate în Cluj–Napoca și împrejurimi se menține la un nivel foarte ridicat, de peste  90%, salariul mediu în oraș fiind de altfel cel mai ridicat din țară după regiunea București – Ilfov, depășind nivelul de 550 de euro lunar potrivit statisticilor oficiale.

Cluj–Napoca rămâne o piață rezidențială atipică, în care dependența față de finanțarea bancară este una redusă comparativ cu alte piețe rezidențiale regionale din România, un procent foarte ridicat de achiziții efectuându-se cu plata integrală la achiziție.

În același timp, populația orașului a depășit 500.000 de persoane  potrivit unor estimări, orașul reprezentând și un mare pol universitar la  nivel național, cu peste 80.000 de studenți anual. Ținând cont de cererea existentă în acest moment și de gradul ridicat  de absorbție al locuințelor finalizate în oraș și împrejurimi, specialiştii estimează că  prețurile de tranzacționare își vor menține tendința de majorare și în 2018, însă într-un ritm mult mai temperat.

 

 

Tags: , , ,
cluj imob

11 ani ca să cumperi un apartament în Cluj

Locuinţele rezidenţiale din oraşele mari, precum Bucureşti, înregistrează creşteri ale preţurilor de aproape 9%, peste media naţională de 6,1%, a declarat Florin Dragu, şef serviciu Monitorizare Riscuri Sistemice – Direcţia Stabilitate Financiară, Banca Naţională a României (BNR).

“Preţurile locuinţelor rezidenţiale se menţin în teritoriu pozitiv, atât în România, cât şi la nivel regional, însă, dacă facem o distribuţie la nivel naţional, putem observa că dinamicile pot fi asimetrice. În oraşe mari, precum Bucureşti, creşterile de preţuri depăşesc media la nivel naţional, apropiindu-se de 9%, faţă de 6,1%, la nivelul întregii ţări”, spus Florin Dragu, la forumul “Piaţa imobiliară: tendinţe şi obiective pentru 2018″.

Potrivit acestuia, există diferenţe şi în ceea ce priveşte accesul la finanţare, respectiv perioada necesară achiziţionării unei locuinţe. Din punct de vedere al accesului la finanţare, disparităţile regionale sunt generate atât de evoluţiile preţurilor, cât şi de nivelul de salarizare. Astfel, în oraşe precum Bucureşti sau Timişoara, accesul la finanţare este mult mai facil comparativ cu media la nivel naţional.

În ceea ce priveşte perioada necesară achiziţionării unei locuinţe fără intermediere financiară, numărul de ani necesari pentru cumpărarea unui apartament cu două camere este de aproximativ zece, dar şi aici sunt diferenţe în ceea priveşte distribuţia regională. În Cluj, durata de achiziţionare este mai ridicată, la 11 ani, iar în Bucureşti este de 8 ani. Pentru un apartament cu trei camere, perioada necesară achiziţionării unei locuinţe fără intermediere financiară este de 12,5 ani.

Florin Dragu a precizat că România are cea mai ridicată rată de deţinere a unei locuinţe, respectiv de 96% din total populaţie. Deşi avem această rată ridicată de deţinere a unei locuinţe, calitatea bunurilor imobiliare este mai redusă comparativ cu media europeană.

De asemenea, rata creditelor neperformante a ajuns la 3,2% în decembrie 2017, iar distribuţia probabilităţii de nerambursare este redusă pentru creditele imobiliare.

Pentru perioada următoare, prognoza ratei anuale de nerambursare pentru creditele ipotecare indică o majorare de la 0,4%, la momentul actual, la 0,6% într-un an.

Tags: , , ,
1

Bursa caselor de vacanţă în Cluj. Ce poţi cumpăra până în 50.000 euro

Vreţi o casă de vancaţă la munte, la doi paşi de Cluj-Napoca? Cu un buget de până la 50.000 euro, găsiţi în Cluj mai multe case şi cabane de vacanţă, potrivit reprezentanţilor portalului Compariimobiliare.ro, care alcătuiesc o listă cu astfel de proprietăţi disponibile pe piaţă.

Muntele Băişorii – 62 mp – 12.500 euro

1

Negreni – 60 mp – 19.500 euro

2

Valea Ierii  – 150 mp – 20.000 euro

3

Mai multe AICI. 

Tags: , , , ,
centru-cluj-672x372

Clujul imobiliar vinde bine

Peste 50.750 de imobile au fost vândute în februarie, la nivel naţional, reiese din datele publicate vineri de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

Potrivit datelor centralizate de ANCPI, din totalul de 50.756 de imobile vândute în februarie 2018, Clujul se situează pe locul doi, cu 3.459 de tranzacţii, după Bucureşti, unde s-au înregistrat 7.310. Pe locul trei se află judeţul Timiş, cu 3.169, în timp ce la polul opus apar judeţele Sălaj (384), Gorj (380) şi Covasna (332).

Potrivit sursei menţionate, în februarie, în România, numărul tranzacţiilor în cazul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare este cu 2.189 mai mare faţă de aceeaşi lună a anului anterior.

În luna februarie 2018, numărul ipotecilor a fost de 23.138, cu 4.340 mai mare faţă de aceeaşi lună din anul anterior. Cele mai multe operaţiuni de acest gen au fost înregistrate în Bucureşti – 5.697, Ilfov – 3.639 şi Cluj – 1.682. Judeţele Sălaj – cu 65 de ipoteci, Covasna, cu 64 şi Gorj, 56, s-au clasat pe ultimele locuri.

De asemenea, potrivit datelor ANCPI, judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în a doua lună din 2018 sunt Dâmboviţa (1.061), Timiş (924) şi Arad (733).

 

Tags: , , , ,
primacasa_78515400

Ce bănci primesc fonduri Prima Casă. Slabe şane de suplimentări în 2018

Din cauza lipsei de fonduri, programul Prima Casă a fost, practic, blocat în ultimul trimestru (poate și mai bine) al anului trecut. Deși unii cumpărători s-au orientat spre soluții de finanțare alternative, mulți nu au avut de ales și s-au văzut nevoiți să aștepte reluarea programului în 2018.

După implementarea, de la 1 ianuarie, a unor modificări în ceea ce privește alocarea plafoanelor de garantare către instituțiile finanțatoare, reprezentanții statului au anunțat, la sfârșitul săptămânii trecute, (re)lansarea creditării prin Prima Casă.

Anunțul a fost făcut de către reprezentanții Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) după ce aceștia au primit, din partea Ministerului Finanțelor Publice, acordul de distribuire pentru cele două miliarde de lei aprobate pentru 2018. De menționat este că fondurile disponibile pentru 2018 se situează semnificativ sub nivelul de anul trecut, când cei interesați au avut la dispoziție un total de 2,675 miliarde de lei (sumă ce a inclus și o diferență rămasă neutilizată din 2016). Pe fondul cererii ridicate din partea consumatorilor, chiar și această sumă s-a dovedit, însă, insuficientă, ea fiind epuizată (cu mult) înainte de sfârșitul lui 2017 – fapt ce s-a resimțit la nivelul activității de tranzacționare, cel puțin în marile orașe ale țării, precum Bucureștiul și Cluj-Napoca.

Obiectiv: diminuarea intervenției statului în piață

Spre deosebire de alți ani, statul nu a mai acordat suplimentări, ci a respectat cu strictețe strategia agreată la finele lui 2016, având ca scop reducerea creditării prin Prima Casă. După cele 2,5 miliarde de lei alocate pentru 2017, finanțatorii urmează să beneficieze, potrivit planului, de un plafon de două miliarde de lei în 2018, 2019 și 2020, apoi de 1,5 miliarde de lei în 2021. Oficialii Executivului sunt de părere că această reducere graduală a fondurilor va facilita diminuarea intervenției statului în piață, în condițiile îmbunătățirii accesului populației la ofertele de creditare standard ale băncilor. Astfel, potrivit lui Alexandru Petrescu, directorul general al FNGCIMM, programul guvernamental este menit să devină „o oportunitate de finanțare a unei locuințe pentru beneficiarii cu opțiuni limitate în piața creditelor ipotecare, o alternativă flexibilă la produsele de creditare ipotecară aflate în portofoliile băncilor finanțatoare”.

„De-a lungul celor zece ani de derulare, programul Prima Casă a fost adaptat gradual la tendințele pieței și la nevoile consumatorilor, dovedindu-se astfel unul dintre cele mai de succes programe guvernamentale. Dintr-o perspectivă socială, programul Prima Casă a extins accesul la creditul ipotecar către segmentul persoanelor tinere, cu vârste până în 35 de ani, cu efect direct în crearea unei premize de stabilitate pentru tânăra generație. Pentru a veni în întâmpinarea beneficiarilor, FNGCIMM a demarat, în cursul anului trecut, implementarea unor proiecte destinate simplificării procesului de analiză și facilitării accesului la informații direct din site-ul instituției.”

Alexandru Petrescu, director general FNGCIMM

15 bănci participante la program

În 2018, la programul Prima Casă vor participa 15 bănci: Bancpost, Banca Comercială Română (BCR), BRD – Groupe Societe Generale, CEC Bank, Credit Agricole Bank Romania, Garanti Bank, ING Bank, Leumi Bank Romania, Marfin Bank, OTP Bank Romania, Piraeus Bank, Raifeissen Bank, Banca Românească, Banca Transilvania și Unicredit Bank. „Noua strategie de alocare a plafoanelor se aliniază cu reducerea graduală a intervenției statului în procesul de creditare ipotecară prin garantare, anunțată prin Strategia Programului Prima Casă 2017-2020.”, punctează reprezentanții FNGCIMM.

Tags: , , , , ,
cluj imob

Preţurile Clujului imobiliar la început de 2018. Locuinţe noi vs. vechi

În capitala Transilvaniei locuințele vechi sunt considerabil mai scumpe decât cele noi, însă cele din urmă au câtigat teren în prima lună a anului 2018.

Pe parcursul lui 2017, locuințele din România au continuat să se scumpească. Trei noi centre regionale au depășit pragul de 1.000 de euro pe metru pătrat util, în vreme ce Cluj-Napoca, orașul cu cel mai mare preț mediu cerut pentru un apartament, a atins un nou record de creștere.

În prima lună din 2018 , prețurile medii solicitate pentru apartamentele disponibile spre vânzare, atât noi, cât și vechi, au continuat să se majoreze, în mod moderat, atât pe plan național, cât și în (majoritatea) marilor orașe ale țării.

Astfel, Indicele Imobiliare.ro a consemnat luna trecută un avans de 0,69% la nivel de țară, de la 1.164 de euro pe metru pătrat util (la finele lui decembrie 2017), până la 1.172 de euro pe metru pătrat util. Important de menționat este însă că tendința de creștere resimțită în ianuarie 2018 a fost susținută în mod exclusiv de segmentul locuințelor nou-construite, întrucât prețurile apartamentelor vechi din marile centre regionale fie au stagnat, fie au consemnat scăderi. Acest fapt este cu atât mai interesant cu cât, de multe ori până acum, apartamentele vechi au fost cele care au „dat tonul” în materie de scumpiri.

București:

În Capitală, pretențiile vânzătorilor de apartamente s-au majorat, per ansamblu, cu 0,64% în ianuarie 2018, de la 1.259 la 1.267 de euro pe metru pătrat util. În vreme ce prețul mediu solicitat pentru un apartament vechi s-a menținut constant, la o valoare de 1.187 de euro pe metru pătrat, unitățile locative din cadrul noilor ansambluri rezidențiale s-au apreciat cu 1,45%, de la 1.306 la 1.325 de euro pe metru pătrat util.

Brașov:

În orașul de la poalele Tâmpei, prețul mediu cerut de vânzători a crescut ușor în prima lună a anului, cu 0,2%, mai exact, de la 1.007 la 1.009 euro pe metru pătrat util. În vreme ce apartamentele vechi din oraș s-au ieftinit cu 0,2% (de la 1.011 la 1.009 euro pe metru pătrat), cele nou-construite s-au scumpit cu 1,51%, ajungând astfel la un nivel de preț similar cu cele dintâi, respectiv 1.009 euro pe metru pătrat util (față de 994 de euro pe metru pătrat util).

Cluj-Napoca:

În capitala Transilvaniei – orașul care a ținut, și în 2017, capul de afiș în materie de scumpiri – evoluția prețurilor a fost, la fel ca în celelalte centre regionale, mult mai temperată la început de an. Astfel, Indicele Imobiliare.ro a consemnat un avans de 0,41% la nivelul pieței apartamentelor per ansamblu, de la 1.457 la 1.463 de euro pe metru pătrat util. Și aici, însă, locuințele din blocurile vechi s-au ieftinit, cu 0,46% de data aceasta, de la 1.507 la 1.500 de euro pe metru pătrat util. Semnificativ mai ieftine decât cele vechi, locuințele noi s-au apreciat cu 1,43% în prima lună a acestui an, de la 1.399 la 1.419 euro pe metru pătrat util.

Constanța:

Orașul de la malul mării este singurul dintre cele analizate în care prețul mediu solicitat de vânzători la nivelul pieței per ansamblu s-a diminuat în ianuarie 2018 – este vorba, mai exact, despre o scădere de 0,37%, de la 1.095 la 1.091 de euro pe metru pătrat util. Această evoluție singulară (cel puțin în rândul marilor centre regionale) se explică prin faptul că, în orașul din sud-estul țării, apartamentele vechi au înregistrat, în perioada menționată, cea mai mare marjă de scădere, respectiv 0,92% (de la 1.090 la 1.080 de euro pe metru pătrat util). Locuințele noi, pe de altă parte, s-au scumpit și aici – acestea au consemnat un avans de 1,26%, de la 1.111 la 1.125 de euro pe metru pătrat util.

Iași:

Piața din capitala Moldovei – singurul dintre cele șase mari orașe ale țării care se situa, la finele lui 2017, sub pragul de 1.000 de euro pe metru pătrat util pentru un apartament – a avut o evoluție interesantă la început de an. Astfel, în Iași a fost consemnată, potrivit Indicelui Imobiliare.ro, cea mai mare marjă de creștere la nivel general: un plus de 1,95%, de la 974 la 993 de euro pe metru pătrat. Interesant este că, în vreme ce prețul mediu solicitat pentru locuințele din blocurile vechi a rămas constant, la 940 de euro pe metru pătrat util, unitățile locative nou-construite s-au apreciat cu 3,22%, de la 994 la 1.026 de euro pe metru pătrat util – depășind astfel, cel puțin pe un segment de piață, pragul „psihologic” mai sus menționat.

Timișoara:

În orașul de pe Bega, pretențiile vânzătorilor de locuințe s-au majorat, per ansamblu, cu 0,61% în ianuarie 2018, de la 1.152 la 1.159 de euro pe metru pătrat util. Interesant este că, în vreme ce apartamentele vechi s-au ieftinit cu 0,35% (de la 1.156 la 1.152 de euro pe metru pătrat util), cele noi au consemnat un avans important, similar cu cel petrecut în Iași – este vorba despre o creștere de 3,06%, de la 1.144 la 1.179 de euro pe metru pătrat util.

Tags: , , ,
cheie_tranzactie_imobiliara_ziaruldeiasi_ro_80029600

Radiografia pieţei imobiliare din România. 2 camere la Cluj? Minim 61.000 euro

Storia.ro a publicat o radiografie a pieţei rezidenţiale din România: 

  • La nivelul întregii tări, prețurile garsonierelor au crescut cu 9% în 2017 comparativ cu 2016, în timp ce prețurile apartamentelor cu două camere au crescut cu 7%. În cazul celor cu trei și patru camere, prețurile au crescut cu 2% în același interval de timp.
  • În București, prețurile garsonierelor au crescut cu 16% în 2017 comparativ cu 2016. În cazul apartamentelor cu două camere, prețurile au crescut cu 4%, iar în cel al apartamentelor cu trei camere acesta a crescut cu trei procente. Prețurile apartamentelor de patru sau mai multe camere au înregistrat o scădere de două procente în 2017 comparativ cu 2016.
  • Chiriile s-au menținut la aproximativ același nivel ca în 2016. Chiriile pentru garsoniere și apartamente de 2 camere au crescut cu valori foarte mici, în timp ce prețurile cerute pentru apartamente de 3 camere au scăzut (scădere de 4% în București și de 2% în restul țării).

Topul celor mai scumpe județe din punct de vedere al prețurilor apartamentelor de două camere este condus de județul Cluj (preț mediu – 61.000 euro), București – Ilfov (55.000 euro), Timiș (54.000 euro), Constanța (50.000 euro) și Iași (49.600 euro).

Potrivit celui mai mare broker de credite din România:

  • Numărul de locuințe din România raportat la o mie de locuitori este cu mult sub media UE, lucru care indică nevoia de imobile noi și care determină un interes mare din partea dezvoltatorilor.
  • Ratele dobânzilor la creditele ipotecare au scăzut semnificativ în ultimii 10 ani, ducând la o mai mare accesibilitate în achiziția imobilelor prin credit de către populație.
  • Indicele de accesibilitate (preț/mp raportat la salariul mediu lunar) este la un nivel normal – de 2,3 -, la fel și perioada de amortizare a investiției din chirie de 15 ani, cifre care indică o rentabilitate ridicată a investițiilor imobiliare.
  • Prețul mediu al imobilelor a crescut în 2017 față de 2016. În București acesta a crescut de la 63.777 euro în 2016 la 68.647 euro în 2017.
Tags: , , , ,
vanzare-apartament-2-camere-finisat-in-buna-ziua-cluj-86652

Proprietarii de apartamente din Cluj cer cu până la 25% peste valoarea locuinţelor

Anul a început la Cluj cu o explozie a preţurilor în domeniul imobiliar. Un apartament poate să coste mai mult decât unul în Capitală.

Analiştii avertizează că scumpirea este în general artificială şi că proprietarii vor cu până la 25% mai mult decât ar valora locuinţele. Profită de faptul că oraşul s-a dezvoltat în ultimii ani şi atrage tot mai mulţi oameni.

Cu o populaţie în continuă creştere, o industrie IT în plină dezvoltare şi festivaluri de muzică şi film, Clujul a cunoscut în ultimii ani un boom imobiliar. Satele de lângă oraş au înflorit, iar pe terenurile cultivate odată cu grâu şi porumb s-au ridicat blocuri şi case.

Deşi au apărut noi imobile de locuit, preţurile lor au continuat să crească. Cele mai scumpe apartamente din ţară se vând acum la Cluj.

Dacă în urmă cu 3-4 ani, un apartament cu o suprafaţă de 60 de metri pătraţi costa undeva la 50 de mii de euro, astăzi, spun specialiştii în imobiliare, aceeaşi locuinţă s-a scumpit chiar şi cu 30%.

În zona centrală, metru pătrat se vinde cu peste 1700 de euro, cu 300 mai mult decât anul trecut, potrivit compariimobiliare.ro. Situaţia este aceeaşi şi cartierele Gheorgheni, Zorilor şi Mărăşti, unde metru pătrat a ajuns la 1300 de euro.

Analiştii imobiliari sunt de părere că această creştere este adesea artificială.

RAMONA CUC, DIRECTOR AGENŢIE IMOBILIARĂ: “Oamenii încearcă subiectiv să îşi raporteze preţul pe care ei îl cer, simplu, ce au văzut prin vecini, ce au mai auzit. Dacă ne uităm pe parcursul unei jumătăţi de an cu cât a intrat la listare un imobil şi cu cât s-a vândut de multe ori vedem diferenţe de 20-25% fără probleme.”

LUCIANA FANEA, ECONOMIST: “Sunt aproximativ 5000 de studenţi în fiecare an care termina la Universităţile din Cluj care vor să rămână în Cluj-Napoca, astfel că presiunea de a-şi achiziţiona o proprietate e foarte mare.”

Cele mai ieftine locuinţe sunt în localitatea Floreşti, aflată la 10 kilometri de oraş.

La Cluj sunt şi cele mai mari chirii din ţară. Un apartament cu două camere, de pildă, se închiriază în medie cu 360 de euro pe lună, în creştere cu 50 de euro faţă de 2016.

sursa: stirileprotv.ro. 

Tags: , , , ,
luni-indice-imobiliare.ro__800x600

TOPUL cartierelor imobiliare din Cluj. VEZI preţurile

“Capitala” Transilvaniei a consemnat în 2017 cea mai mare marjă anuală de creștere a prețului mediu solicitat de vânzători, respectiv 18,9%, până la o valoare de 1.460 de euro pe metru pătrat util, conform unei analize imobiliare.ro.

“Acest salt poate fi pus pe seama cererii ridicate de locuințe venite din partea investitorilor de pe piața locală și, în mod implicit, a numeroaselor achiziții cu bani gheață derulate de aceștia. În urma acestei evoluții, orașul de pe Someș nu face decât să își consolideze prima poziție în clasamentul național al celor mai mari prețuri (medii) solicitate de către vânzători”, explică specialiştii portalului imobiliar.

Asta cu atât mai mult cu cât Bucureștiul a consemnat în 2017 cel mai mic avans dintre marile orașe, respectiv 7,7% (până la o medie de 1.250 de euro pe metru pătrat util). Precauția mai accentuată a vânzătorilor bucureșteni poate fi explicată prin faptul că cel mai mare oraș al țării a fost, în trecut, cel mai afectat atât de scumpirile din perioada de boom, cât și de ieftinirile din timpul recesiunii.

În celelalte mari centre regionale, prețurile solicitate de către vânzători sunt cu 8,6% (în Iași), cu 9,4% (în Timișoara și Brașov) și, respectiv, cu 11,3% (în Constanța) mai mari decât în ultimul trimestru din 2016.

Cartierele cu cele mai mari scumpiri

În ultimul trimestru al anului trecut, ritmul scumpirilor a mai încetinit și în Cluj-Napoca, în consonanță cu situația la nivel național, variația consemnată în această perioadă ajungând la 3,7%. Cartierele cu cele mai semnificative creșteri de preț în perioada menționată, peste media consemnată la nivel de oraș, sunt Plopilor (+7,1%), Zorilor (+5,4%), Florești (+5%), Iris (+4,4%), dar și Mănăștur-Borhanci-Câmpului (+4,3%).

În condițiile în care scăderi ale sumei medii solicitate pentru apartamentele disponibile spre vânzare nu au fost observate în niciunul dintre cartierele clujene analizate, zonele cu cele mai scăzute marje de creștere sunt Bună Ziua-Europa-Calea Turzii (cu un plus de 0,7%), Grigorescu (+1%), Someșeni (+1,8%), Baciu (cu 1,9%), dar și Gheorgheni-Andrei Mureșanu (cu un avans trimestrial de 2,9%).

Cartierele de lux

Variațiile consemnate în ultimul sfert al anului trecut nu au produs schimbări majore în clasamentul cartierelor cu cele mai scumpe apartamente din oraș; astfel, cele mai mari prețuri sunt solicitate tot în zona centrală și ultracentrală (1.690 de euro pe metru pătrat util), apoi în Plopilor (1.620 de euro pe metru pătrat util), în Zorilor (1.570 de euro pe metru pătrat util), în Gheorgheni – Andrei Mureșanu (1.540 de euro pe metru pătrat util), dar și în Mărăști-Între Lacuri-Aurel Vlaicu (1.500 de euro pe metru pătrat util).

Pe lângă diferențele de preț consemnate de fiecare zonă în parte (ajungând și la 100 de euro pe metru pătrat util), o schimbare în acest clasament este reprezentată de faptul că, spre deosebire de trimestrul anterior, locuințele din zona Zorilor le depășesc acum ca preț pe cele din Gheorgheni – Andrei Mureșanu.

Cartiere sub pragul de 1.000 euro/mp

În ceea ce privește oferta de locuințe mai ieftine, în Cluj-Napoca există două zone în care pretențiile vânzătorilor se situează sub pragul de 1.000 de euro pe metru pătrat util, implicit, mult sub media pieței, de 1.460 de euro pe metru pătrat.

Este vorba despre „cartierul” Florești, unde un apartament poate fi achiziționat cu 830 de euro pe metru pătrat (în creștere cu 5%, de la 790 de euro pe metru pătrat), și Baciu, unde vânzătorii cer 970 de euro pe metru pătrat util (față de 950 de euro pe metru pătrat util în trimestrul al treilea).

Tags: , , ,
cheie_tranzactie_imobiliara_ziaruldeiasi_ro_80029600

Cât sunt dispuşi să negocieze clujenii la vânzarea de apartamente

Marja de negociere pentru apartamentele tranzacționate în cele mai mari șase orașe ale țării s-a diminuat în ultimul trimestru din 2017 față de cel anterior.

Acest fapt poate fi pus în legătură cu tendința generală de temperare a ritmului de creștere a prețurilor resimțită spre finalul lui 2017, ce ar avea ca efect, în contrapunct, o disponibilitate mai scăzută a proprietarilor de a-și mai reduce așteptările odată ajunși în faza de negociere, conform unei analize imobiliare.ro.

Astfel, cele mai recente date statistice arată că vânzătorii de apartamente lasă la preț, în medie, 3,7% în Cluj-Napoca (față de 4% trimestrul trecut), 3,5% în Brașov (în scădere de la 3,7%), 3,2% în București (față de 3,3%), 3% în Timișoara (față de 3,3%), 2,4% în Iași (față de 2,7%) și, respectiv, 2,2% în Constanța (de la 2,5% trimestrul trecut).

Este semnificativ faptul că orașul cu cel mai mare preț mediu cerut pentru un apartament, respectiv Cluj-Napoca, are și cea mai mare marjă de negociere, în vreme ce, în Iași, centrul regional cu cele mai ieftine apartamente, acest indicator are una dintre cele mai scăzute valori.

Perioada de vânzare a crescut pe final de an

Alături de marja de negociere, un alt indicator important asupra evoluției pieței este dat de perioada de vânzare. În intervalul octombrie-decembrie, timpul necesar pentru vânzarea unui apartament a ajuns la 81 de zile – față de o medie de 74 de zile în cele trei luni anterioare. Această tendință s-ar explica, pe de o parte, prin ciclicitatea pieței rezidențiale, dat fiind că apetitul pentru achiziții scade de obicei în trimestrul al patrulea față de cel de-al treilea; pe de altă parte însă, prelungirea perioadei de vânzare pentru un apartament poate avea drept cauză și tendința unor potențiali cumpărători de a-și amâna deciziile de achiziție din pricina instabilității financiare și epuizării fondurilor pentru programul Prima Casă.

După ce a consemnat o scădere importantă în trimestrul al treilea (de la 160 la 140 de zile), perioada medie de vânzare pe segmentul de case-vile a crescut semnificativ în ultimul trimestru din 2017, până la 198 de zile. Acest indicator se situează, astfel, foarte aproape de nivelul record atins în primul trimestru al anului trecut, când o casă se vindea, în medie, în 207 zile. Spre comparație, în trimestrul al patrulea din 2016 intervalul mediu necesar pentru achiziția unei asemenea unități locative era de 149 de zile. Ca și în cazul apartamentelor, prelungirea perioadei de vânzare poate fi pusă pe seama tendinței de așteptare a unora dintre cumpărători.

 

Tags: , , , ,
cluj imob

Creştere-record pentru Clujul imobiliar. Cerere ridicată din partea investitorilor şi tranzacţii cu bani gheaţă

Pe parcursul lui 2017, pretențiile vânzătorilor de locuințe din România – atât apartamente, cât și case – și-au menținut tendința de creștere.

Potrivit raportului de piață trimestrial publicat de Analize Imobiliare, platforma lansată și susținută de Imobiliare.ro, proprietățile rezidențiale sunt, per ansamblu, cu 9,1% mai scumpe față de anul precedent. De menționat este însă că această cifră marchează o tendință de încetinire a ritmului scumpirilor pe piața rezidențială locală comparativ cu 2016, când a fost consemnat un avans de 12,4%. Deși au recuperat o bună parte din declinul consemnat în perioada de recesiune economică, locuințele autohtone sunt, în medie, cu 31,5% mai ieftine decât în urmă cu 10 ani (T4 2007).

Creșteri mai accentuate în orașele mai mici

Ultimul pătrar din 2017 reflectă, chiar dacă într-o măsură mai redusă față de începutul anului, această tendință generală de creștere: indicele prețurilor solicitate pentru proprietățile rezidențiale a consemnat în perioada menționată un avans de 1,9%. În spatele acestei cifre se ascunde o evoluție destul de neuniformă în Capitală față de restul țării, dar și în funcție de sectorul de piață analizat. Mai exact, apartamentele din București s-au apreciat ușor, cu doar 0,6%, în vreme ce, în restul țării, pe acest segment a avut loc un avans de 3,3%. Foarte interesant este cursul prețurilor caselor (și vilelor), care în Capitală s-au ieftinit cu 2,2%, dar în rest s-au apreciat cu 8,5%.

Pe segmentul apartamentelor, topul celor mai semnificative scumpiri consemnate în ultimul trimestru din 2017 este format în mod exclusiv din orașe mai mici, unde și prețurile sunt mai reduse: pe primul loc se situează Zalăul, cu un plus de 7%, urmat de Sfântu Gheorghe (+6,7%), Târgu Jiu (+6,5%), Sibiu (+6,2%), Râmnicu Vâlcea (+6,1%) și Buzău (+5%). Pe de altă parte, acest tip de locuințe s-au ieftinit în trei reședințe de județ, respectiv Suceava (-3,5%), Miercurea-Ciuc (-1,8%) și Giurgiu (-0,3%); creșteri reduse, de sub 1%, au avut loc în Bacău (+0,7%), Alexandria (+0,7%) și Timișoara (+0,9%).

Creștere anuală record în Cluj-Napoca

 

Raportat la anul anterior, capitala Transilvaniei se distinge prin creșterea-record față de trimestrul al patrulea din 2016, respectiv 18,9%; acest salt poate fi pus pe seama cererii ridicate de locuințe din partea investitorilor de pe piața locală și, în mod implicit, a numeroaselor achiziții cu bani gheață derulate de aceștia. La polul opus, cel mai mic avans anual al prețurilor apartamentelor, respectiv 7,7%, a fost consemnat în Capitală – precauția mai accentuată a vânzătorilor bucureșteni poate fi explicată prin faptul că cel mai mare oraș al țării a fost, în trecut, cel mai afectat atât de scumpirile din perioada de boom, cât și de ieftinirile din timpul recesiunii. În celelalte mari centre regionale, prețurile solicitate de către vânzători sunt, comparativ cu ultimul trimestru din 2016, mai mari cu 8,6% (în Iași), cu 9,4% (în Timișoara și Brașov) și, respectiv, cu 11,3% (în Constanța).

Cele mai scumpe vs. cele mai ieftine apartamente

 

În momentul de față, cele mai scumpe locuințe se găsesc, potrivit datelor centralizate de Analize Imobiliare, în marile centre regionale deja menționate: Cluj-Napoca (1.460 de euro pe metru pătrat util), București (1.250 de euro pe metru pătrat util), Timișoara (1.120 de euro pe metru pătrat util), Constanța (1.070 de euro pe metru pătrat util) și Brașov (1.000 euro pe metru pătrat util). Acestora cinci, în care valoarea medie de listare pentru un apartament este de peste 1.000 de euro pe metru pătrat util, li se adaugă și Craiova, unde o asemenea unitate locativă poate fi achiziționată cu 1.050 de euro pe metru pătrat util. Lista orașelor cu cele mai scumpe apartamente este completată de Iași, unde așteptările vânzătorilor rămân sub pragul de 1.000 de euro pe metru pătrat – la 950 de euro pe metru pătrat, mai exact.

Pe de altă parte, clasamentul orașelor cu cele mai accesibile locuințe din România a rămas, în esență, neschimbat față de trimestrul anterior (cu o singură excepție, în toate aceste reședințe de județ au fost consemnate scumpiri în ultimul sfert al anului). În fruntea acestuia se află orașele Reșița și Giurgiu (cu o medie de 460 de euro pe metru pătrat util), apoi Drobeta Turnu-Severin (530 de euro pe metru pătrat util), Alexandria (540 de euro pe metru pătrat util), Târgoviște (570 de euro pe metru pătrat util) și Călărași (580 de euro pe metru pătrat util).

Interes în creștere pentru blocurile noi

 

Din punctul de vedere al preferințelor potențialilor cumpărători, locuințele nou-construite ocupă în continuare un loc important, 56% dintre clienții din marile orașe arătându-se interesați de acest tip de proprietăți (față de 55% în trimestrul al treilea). Lucrurile stau însă diferit atunci când ne uităm la fiecare piață în parte. Astfel, în trei dintre marile centre regionale analizate, majoritatea înclină spre achiziția unei locuințe noi: 66% în Iași, 71% în Cluj-Napoca (o creștere importantă, de la 65% trimestrul anterior) și 59% în București; pe de altă parte, în celelalte trei orașe, ponderea ocupată de locuințele noi este minoritară, dar totuși în creștere: 48% în Timișoara (de la 42% trimestrul trecut) și 43% în Constanța și Brașov (față de 41% și, respectiv, 42%).

Tags: , , ,