Tag Archives: imobiliare 2018

cluj-napoca

Stagnare a prețurilor imobiliare inclusiv pe piața clujeană

Deși prețurile locuințelor au avut, per ansamblu, o traiectorie ascendentă pe tot parcursul lui 2017, ritmul de creștere a acestora a încetinit vizibil spre finalul anului – asta inclusiv în Cluj-Napoca, oraș care a stabilit un nou record în materie de scumpiri.

Prima lună din 2018 a adus, de asemenea, o surpriză în ceea ce privește evoluția prețurilor pe segmentul apartamentelor, în condițiile în care, în marile orașe ale țării, doar unitățile locative nou-construite au consemnat creșteri; cele vechi, pe de altă parte, fie s-au ieftinit, fie au rămas la valoarea atinsă în decembrie 2017.

Aceste evoluții nu fac decât să alimenteze anumite păreri din piață potrivit cărora prețurile locuințelor din România se apropie de stabilizare, în perioada imediat următoare fiind posibile chiar și scăderi. „Intrată în ciclul post-criză la final de 2012 (după aproape patru ani de ajustare) piața rezidențială internă a traversat un proces de accelerare în ultimele trimestre, evoluție convergentă cu cele din piețele europene și globale”, recunoaște  Andrei Rădulescu, Senior Economist în cadrul Băncii Transilvania, citat de imobiliare.ro.

Prețurile locuințelor, invers proporționale cu costurile de creditare

În continuare, reprezentantul Băncii Transilvania face o trecere în revistă a principalelor concluzii ce se pot desprinde din analiza econometrică a evoluțiilor din piața rezidențială internă din perioada 2009-2017 (realizată prin utilizarea datelor Eurostat și BNR). În primul rând, se dsitinge faptul că între dinamica prețurilor rezidențiale și evoluția ratelor reale de dobândă există o relație de inversă proporționalitate. Pe de altă parte, între evoluția prețurilor rezidențiale și dinamica salariului real se observă o relație direct proporțională. De asemenea, între evoluția prețurilor rezidențiale din România și dinamica prețurilor caselor din Zona Euro (principalul partener economic) există o relație proporțională. „Nu în ultimul rând, se confirmă așa numitul efect de avuție – tendința ascendentă a prețurilor pe piața rezidențială a influențat pozitiv consumul privat (principala componentă a PIB) în ultimele trimestre.”, punctează analistul.

Analiza individuală a cel puțin unora dintre factorii corelați prețurilor proprietăților rezidențiale permite, în mod evident, formularea unui pronostic privind stabilizarea, dar și o eventuală scădere a prețurilor în viitorul apropiat. „Rezultatele acestei analize econometrice, coroborate cu perspectivele de majorare graduală a costurilor de finanțare și cu semnalele de maturitate ale ciclului economic post-criză, exprimă premise de consolidare a pieței rezidențiale pe termen scurt, cu posibilitatea de schimbare de tendință (din ascendentă în descendentă) în a doua jumătate a anului 2018.”, este de părere Andrei Rădulescu.

În Cluj-Napoca, unii investitori rămân în expectativă

Reprezentantul Banca Transilvania nu este singurul care are asemenea așteptări pentru rezidențialul autohton. Și în Cluj-Napoca, orașul care a înregistrat cel mai alert ritm de creștere a prețurilor până acum, există jucători care se așteaptă la o stabilizare a lucrurilor. La sfârșitul anului trecut, Carmen Miron, directoarea de vânzări a agenției Edil Imobiliare, declara că pe piața locală se simte o tendință de temperare a cererii de locuințe, inclusiv din partea investitorilor – care au susținut, în mare parte, avântul creșterii prețurilor (ei generând mai mult de jumătate din achizițiile cu locuințe). Astfel, există deja cumpărători, chiar din această categorie, care dau semne că nu sunt dispuși să-și majoreze la nesfârșit disponibilitatea de plată. Este vorba despre clienți cu bani gheață, care sunt dornici să cumpere, dar care așteaptă să vadă ce se mai întâmplă în piață, așteaptă o stabilizare a prețurilor – și, de ce nu, poate chiar o scădere. Dacă această atitudine din partea investitorilor se va perpetua, ne putem aștepta la o stagnare a prețurilor inclusiv pe piața clujeană în 2018.

Piața veche versus piața nouă

În discuțiile despre o eventuală stabilizare și chiar scădere prețurilor locuințelor se impune totuși o distincție importantă, respectiv între segmentul unităților locative vechi, pe de o parte, și al celor noi, pe de altă parte. Despre locuințele din cadrul noilor ansambluri rezidențiale, Ahmet Buyukhanli, CEO-ul companiei cu acționariat turcesc Opus Land declara, la finele anului trecut, că tendința de scumpire a locuințelor nou-construite este una firească în contextul actual de piață, fiind justificată prin schimbările survenite în mediul economic în general și în piața construcțiilor în particular.

În opinia sa, este normal ca prețurile locuințelor noi să reflecte atât majorarea ratei inflației, cât și pe cea a costurilor de construcție suportate de către dezvoltatori. Din acest din urmă punct de vedere, tendința este, cu siguranță, una ascendentă, atât în ceea ce privește materialele de construcție, cât cheltuielile cu forța de muncă. În 2017, spre exemplu, doar prețul fierului-beton s-a majorat cu 15-20%, în vreme ce costul forței de muncă a crescut, și el, cu 10-15%, potrivit lui Ahmet Buyukhanli – cea din urmă resursă fiind tot mai greu de găsit pe fondul intensificării activității de construcții pe segmentul rezidențial, în contrapunct cu faptul că mulți muncitori autohtoni sunt plecați în străinătate. Important este și faptul că prețurile terenurilor pretabile pentru construcții se află, de asemenea, în ascensiune. În contextul perpetuării acestor realități economice, așadar, o stabilizare a prețurilor locuințelor noi – și cu atât mai mult o scădere! – ar fi un secenariu destul de nerealist în perioada următoare. În acest context, discrepanța între ieftinirile consemnate la început de 2018 pe piața veche și scumpirile de pe piața nouă apare, cu siguranță, într-o nouă lumină.

Tags: , , ,
cluj-napoca-my-favorite

TOP 10 predicţii 2018 pentru piaţa imobiliară. Ce se întâmplă la Cluj

Specialiştii companiei de consultanţă imobiliară Colliers International apreciază că România poate depăşi performanţele economice ale celorlalte state din regiunea Europei Centrale şi de Est (ECE) şi în 2018, marcând încă un an foarte bun pentru domeniul imobiliar.

„Cu toate că situaţia la nivel macroeconomic nu se mai bucură de aceleaşi fundamente solide comparativ cu anii anteriori, contextul economic va continua să fie favorabil tuturor segmentelor pieţei imobiliare”, se arată într-un comunicat al companiei.

Mai jos sunt principalele 10 tendinţe pe care Colliers International le asociază anului 2018.

1. Creşterea economică va încetini, însă rezultatele vor fi mai bune decât în majoritatea ţărilor din UE. „În 2017, PIB-ul a înregistrat o creştere de aproximativ 7%, datorită consumului privat şi exporturilor. Luând în considerare reducerea stimulentelor fiscale şi înăsprirea politicii monetare începând cu 2018, creşterea PIB va încetini până la un nivel mai sustenabil (spre 5%), însă România va continua să fie una dintre cele mai dinamice economii europene”

2. Piaţa de investiţii va avea parte de o evoluţie spectaculoasă. „După acumularea în 2017 a unui volum investiţional uşor peste pragul de 0,9 miliarde de euro şi amânarea unor tranzacţii pentru anul următor, ne aşteptăm în 2018 la un volum total de peste 1 miliard de euro, susţinut de randamente mai atractive decât în alte ţări din regiune, o performanţă macroeconomică bună şi disponibilitatea băncilor de a oferi finanţare”.

3. Migraţia (internă şi externă) va deveni din ce în ce mai relevantă. „Tiparul migraţiei interne şi numeroase studii sugerează deja o preferinţă în creştere pentru principalele oraşe din România – Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi – în detrimentul Bucureştiului, astfel că marile companii vor viza extinderea sau înfiinţarea unor birouri în afara Capitalei. Un alt fenomen important de urmărit este cel al românilor care lucrează în alte ţări şi care ar putea începe să se întoarcă în ţară în număr mai mare”.

4. Segmentul industrial va continua să înregistreze rezultate bune. „În 2018, cererea din partea chiriaşilor va fi din ce în ce mai puternică, mai ales în condiţiile intensificării comerţului electronic, în timp ce numărul dezvoltărilor speculative va creşte”.

5. Infrastructura slabă va constitui în continuare o problemă. „Având în vedere situaţia fiscală şi rezultatele slabe ale absorbţiei fondurilor UE, nu ne aşteptăm să vedem o accelerare semnificativă în dezvoltarea infrastructurii”.

6. Piaţa de birouri din Bucureşti se va concentra pe noi poli. „Livrările de spaţii de birouri vor fi mai mari în 2018 faţă de anul trecut, iar noii poli – Centru-Vest, Piaţa Presei/Expoziţiei – vor fi absorbiţi uşor, însă dezvoltatorii devin mai precauţi”.

7. Piaţa forţei de muncă va fi mai încordată. „Dezechilibrul dintre cerere şi ofertă pe piaţa forţei de muncă a crescut, în timp ce absolvenţii cu un profil tehnic se dovedesc a fi prea puţini în comparaţie cu nevoile angajatorilor. Această piaţă extrem de competitivă a muncii ar putea limita abilităţile companiilor de a se extinde în Bucureşti şi în alte oraşe ale ţării, fapt ce va frâna, astfel, activitatea de pe piaţa de birouri din punct de vedere al închirierilor şi al noilor livrări”.

8. Noi spaţii de retail la nivel naţional. „În ceea ce priveşte segmentul de retail, nu au fost anunţate noi proiecte mari pentru Bucureşti în următorii ani, ci doar câteva extinderi. Investiţiile se vor concentra asupra îmbunătăţirii situaţiei oraşelor cu deficit de spaţii moderne de retail, inclusiv cele cu o populaţie sub 100.000-150.000 de locuitori”.

9. Retailul online nu va fi o ameninţare pentru centrele comerciale clasice. „În procesul decizional, românii doresc de regulă să vadă un produs înainte de a-l achiziţiona, ceea ce reprezintă un avantaj pentru mall-uri. Totuşi, pentru a face faţă mai bine viitorului, centrele comerciale trebuie să se definească drept destinaţii pentru petrecerea timpului liber. Mai mult spaţiu va fi alocat zonelor de food-court şi de servicii, precum cinema şi terenuri de joacă pentru copii”.

10. Cererea pentru terenuri va continua să vină din partea segmentului rezidenţial. „Luând în considerare creşterea salariilor şi a intenţiei de a achiziţiona o locuinţă, proiectele rezidenţiale vor continua să rămână principalele motoare ale cererii pentru terenuri. De asemenea, proiectele noi de birouri vor atrage probabil cererea pentru proiecte rezidenţiale în zonele învecinate”.

Colliers International Group Inc. (NASDAQ şi TSX: CIGI) este unul dintre liderii globali în domeniul consultanţei imobiliare, cu peste 15.000 specialişti care lucrează în 68 de ţări. Serviciile includ consultanţă şi execuţie strategică pentru vânzarea şi închirierea proprietăţii, finanţare, soluţii corporate globale, property, facility şi project management, workplace solutions, evaluare şi consultanţă fiscală, analiză şi studii de piaţă şi consultanţă în materie de leadership.

Tags: , ,
Vrei-sa-accesezi-credit-Prima-Casa--Vezi-cu-ce-oferte-vin-bancile-in-2014

Numai 17.000 de români vor putea cumpăra o locuinţă prin Prima Casă 2018

Programul guvernamental Prima casă va avea un buget de 2 miliarde de lei în 2018, ceea ce înseamnă că băncile vor putea acorda credite de circa 4 miliarde de lei. La o valoare medie a creditului de 50.000 de euro, de programul Prima casă ar putea beneficia anul viitor peste 17.000 de români, scrie zf.ro.

Prima Casă are un buget mai mic cu circa 25% faţă de 2017, când a programul a beneficiat de 2,67 miliarde de lei. Până la finalul lunii octombrie un număr de 21.500 de românii şi-au cumpărat o locuinţă cu ajutorul de la stat, valoarea totală a garanţiilor acordate fiind de 1,9 miliarde de lei, potrivit Ministerului de Finanţe.

Garanţiile totale emise de stat pentru programul Prima casă, lansat în urmă cu opt ani, au ajuns la finalul lunii noiembrie la 17,5 miliarde de lei, echivalentul a 4 miliarde de euro. Nu­mărul garanţiilor emise din 2009 până în noiem­brie 2016 a depăşit 203.000, ceea ce înseamnă că tot atâţia români şi-au achiziţionat o locuinţă cu sprijinul statului.

Garanţiile pentru creditele destinate achiziţiei sau construcţiei de locuinţe în cadrul programului se acordă numai în lei, de către finanţatorii care au optat pentru împărţirea riscurilor şi pierderilor între stat şi finanţator, proporţional cu procentul de garantare.

Costul total al finanţărilor acordate în cadrul programului se compune din: rata dobânzii ROBOR la 3 luni plus o marjă de maximum 2% pe an pentru creditele în lei; comisionul de gestiune datorat Fondul Naţional de Garantare (FNGCIMM) şi recuperat de la beneficiar.

Prima casă a fost în ultimii ani cel mai im­por­tant pilon pe seg­mentul creditării ipo­tecare, împrumuturile acordate de bănci prin programul Prima casă totalizând 35 miliarde de lei (8 mld. euro). Numai anul trecut băncile au acordat peste 32.700 credite Prima casă în valoare de 6,2 mld. lei (1,4 mld. euro). Băncile au vândut credite ipotecare totale de circa 10 mld. lei anul trecut, ceea ce înseamnă că Prima casă reprezintă circa 60% din finanţări.

Nu este cert însă cât de mult va mai susţine Prima casă creditarea ipotecară în condiţiile în care oportunitatea continuării programului Prima a fost adusă în discuţie în repetate rânduri în spaţiul public în ultima perioadă, după ce factorii care au dus la demararea programului în 2009, când semnele crizei financiare au apărut şi pe piaţa locală, nu se mai întâlnesc azi în economie. Programul Prima casă a fost introdus în iulie 2009 de guvernul Boc pentru susţinerea cererii de locuinţe.

Mai mult, în ultima perioadă au venit tot mai multe avertismente din partea BNR, precum şi din partea Consiliul de Naţional de Supraveghere Macroprudenţialitate (CNSM) în legătură cu acumularea de vulnerabilităţi în zona de creditare ipotecară.

Tags: , , , ,