Tag Archives: IMM

IancuGuda-Color

Fragilitatea companiilor la fluctuaţia costului de finanţare (guest post Iancu Guda)

Orice antreprenor trebuie să cunoască  pragul minim al veniturilor care asigură lichiditatea necesară continuării activității, și să gândească planuri de rezervă atunci când veniturile realizate sunt inferioare acestui prag. Desigur, pe durata proiectului de investiție, fluctuația și incertitudinea veniturilor nu sunt singurul risc. Un element foarte important care poate influența decisiv profitabilitatea proiectului de investiție este fluctuația costului de finanțare, asupra căruia ne vom concentra în prezentul articol.

Creșterea costului de finanțare ar trebui să fie o preocupare pentru majoritatea antreprenorilor în perioada următoare, având în vedere că vremea dobânzilor mici a trecut. Inflația anuală înregistrată în luna martie a anului curent a fost de 5%, majorarea prețurilor fiind cauzată atât de ofertă (creșterea costurilor salariale și a cheltuielilor cu combustibilul) cât și de avansul cererii (pe fondul creșterii salariului mediu nominal cu 14% în sectorul privat și a soldului creditelor acordate populației cu 8%).   Ultimele estimări oficiale ale Băncii Naționale a României indică o inflație de 3,5% pentru anul în curs, iar consensul analiștilor financiari reflectă așteptări de majorare a dobânzii de politică monetară până la 3% la finalul anului curent. În acest context, nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni ar trebui să crească gradual până la 3,5%, comparativ cu nivelul actual de 2,1% și o medie de 1,15% pe parcursul anului anterior. Așa cum se observă în graficul următor, nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni a depășit constant inflația anuală, diferența medie dintre acestea fiind de aproape 1% începând cu anul 2010. Acest lucru este normal și necesar, pentru evitarea perpetuării unor dobânzi real negative, care au alimentat presiuni suplimentare asupra deprecierii monedei naționale. Singurele perioade când inflația a depășit nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni au fost între lunile august 2010-iunie 2011 (când inflația a fost alimentată temporar de majorarea TVA la 24%, iar dobânzile mici au fost necesare pentru stimularea consumului și a investițiilor în contextul măsurilor de austeritate fiscală) și Noiembrie 2017 – prezent, când ciclul de întărire a politicii monetare este mai degrabă acomodativ (în contextul incertitudinilor fiscale, temperării creșterii economice și re-așezării consumului).

Grafic 1: Evoluţia dobânzilor vs inflaţie

Grafic dobanzi

Sursa: BNR, date prelucrate autor

 În acest context, dobânda medie practicată de sectorul bancar pentru creditele noi contractate în RON de către companiile private ar trebui să crească până la 6%-8% pe parcursul anului curent, comparativ cu o medie de 4,10% înregistrată pe parcusul anului 2017. Având în vedere creșterea gradului de povară financiară în contextul creșterii costului de finanțare, vor fi companii care vor înregistra dificultăți în rambursarea creditelor contractate de la bănci. Un indicator foarte important care reflectă capacitatea unei companii de rambursare a serviciului datoriilor contractate este gradul de acoperire al dobânzilor prin  profitul operațional (eng. EBIT = Earnings Before Interest and Tax). Normele de analiză financiară recomandă ca profitul operațional să acopere de cinci ori cheltuielile privind dobânzile, tocmai pentru a permite o profitabilitate finală competitivă chiar și în contextul creșterii costului de finanțare. Așa cum observăm din cifrele ilustrate în tabelul următor, media acestui indicator pentru întreg mediul de afaceri activ în România este foarte aproape de acest prag în anul 2016, respectiv 5,1.

Tabelul 1: Gradul de acoperire al dobânzilor prin profitul operațional

Segment Sectorul de activitate Rezultat Exploatare : Cheltuieli privind dobânzile
 Anul 2016  Scenariul 1  Scenariul 2  Scenariul 3
Top 5 cele mai performante sectoare Fabricarea substanțelor și produselor chimice 14,4 9,6 8,2 7,20
IT 13,8 9,2 7,9 6,89
Comerț cu amănuntul 13,3 8,9 7,6 6,65
Comerț cu ridicata și distribuție 9,3 6,2 5,3 4,63
Industria de mașini și echipamente 9,1 6,1 5,2 4,55
Total mediu de afaceri 5,1 3,3 2,9 2,50
Top 5 cele mai putin performante sectoare Industria metalurgică 3,7 2,4 2,1 1,83
Tranzacții imobiliare 1,9 1,2 1,1 0,93
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, apă și gaze 1,9 1,2 1,1 0,93
Construcții 1,9 1,2 1,1 0,93
Poșta și telecomunicații 1,2 0,8 0,7 0,59

Sursa: MFP, date prelucrate autor

Totuși, în contextul majorării dobânzii medii pentru creditele contractate la 6% (scenariul 1), 7% (scenariul 2) sau 8% (scenariul 3), gradul mediu de acoperire al costului de finanțare prin profitul operațional scade la 3,3 (scenariul 1), 2,9 (scenariul 2) respectiv 2,5 (scenariul 3).

În contextul creșterii costului de finanțare, o parte dintre companii se vor regăsi într-o situație foarte delicată, în condițiile în care profitul operațional va deveni insuficient pentru acoperirea dobânzilor aferente creditelor contractate. Mai exact, numărul companiilor cu risc major de insolvență va crește de la 15% (anul 2016) la 32% (scenariul 1), 35% (scenariul 2 respectiv 39% (scenariul 3).

Companiile cele mai afectate vor fi cele care înregistrează o structură fixă a costurilor, marjă de profitabilitate în scădere și un grad ridicat de îndatorare. Mai exact, aproape jumătate din companiile care activează în sectorul producției și furnizării de energie, industria extractiva și construcții se vor regăsi în această situație.

Tabelul 2: Scenariile de stres privind creșterea costului de finanțare

Rezultat Exploatare /Cheltuieli Dobânzi  Anul 2016  Scenariul 1  Scenariul 2  Scenariul 3
Peste 1 85% 68% 65% 61%
Sub 1 – Risc mare de insolventa 15% 32% 35% 39%
EBIT/Ch.Dob 5,1 3,3 2,9 2,5

Sursa: calcule proprii autor

Ce opțiuni au companiile în acest context?

  • Să opteze pentru refinanțarea liniilor de credit la o dobândă fixă pentru următorii 3 ani;
  • Să se protejeze împotriva majorării costului de finanțare prin contracte de tip forward pe rata dobânzii;
  • Se crească ponderea capitalurilor proprii prin reinvestirea în companie a profiturilor obținute. Firmele care vor opta pentru această strategie vor crește finanțarea din resurse interne și vor deveni mai puțin vulnerabile la fluctuația costurilor de finanțare.

În ciuda creșterii dobânzilor în perioada următoare, nu cred că aceasta este principala problemă a companiilor active în România. O firmă competitivă trebuie să reziste ciclurilor economice, care sunt marcate de fluctuații ale costurilor de finanțare și facilitatea accesului la capital.

În articolul următor voi demonstra că cele mai profitabile investiții realizate în România sunt acelea inițiate atunci când costul capitalului a fost ridicat și accesul la finanțare a fost mai dificil. Spre deosebire de acestea, când banii s-au obținut ușor și ieftin, s-au realizat cele mai proaste investiții.

Așadar, nu vă lăsați descurajați de creșterea dobânzilor, și concentrați-vă asupra valorii adăugate pe care compania o poate aduce partenerilor de afaceri! Pe curând!

Iancu GUDA, CFA, EMBA
SERVICES DIRECTOR

AAFBR PRESIDENT

IBR-RBI LECTURER

Tags: , , , , , , , , , , , , ,
business

Guvernul a aprobat programul de susţinere a IMM-urilor

Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii – IMM Invest România, pentru creşterea accesului la finanţare prin acordarea unor garanţii de stat, a fost aprobat miercuri de Guvern printr-o ordonanţă de urgenţă.

Este vorba despre un program multianual de încurajare şi de stimulare a dezvoltării IMM-urilor, sector ce reprezintă 99,7% din companiile din România, contribuie cu aproximativ 60% la Produsul Intern Brut şi angajează circa 60% din forţa de muncă.

Programul are în vedere acordarea de garanţii de stat pentru creditele, în mod diferenţiat, pentru IMM-urile care intenţionează înfiinţarea/dezvoltarea unor centre de agrement, precum şi pentru celelalte întreprinderi mici şi mijlocii, inclusiv pentru cele nou înfiinţate, de tip start-up, pentru care unul dintre principalele obstacole îl constituie lipsa de finanţare.

Prin Programul IMM Invest România se are în vedere acordarea de garanţii de stat astfel:

– Pentru proiectele de dezvoltare/înfiinţare centre de agrement procentul de garantare este de maximum 80% din valoarea finanţării, exclusiv dobânzile, comisioanele şi spezele banacare aferente creditului garantat. Valoarea maximă a finanţării garantate de către stat pentru proiectele de dezvoltare/înfiinţare centre de agrement este de 1,25 milioane lei;

– Pentru alte proiecte decât cele de dezvoltare/înfiinţare centre de agrement se pot acorda garanţii de stat pentru credite de investiţii şi/sau credit/linii de credit pentru capital de lucru contractate de IMM-uri, prin MFP, în procent de maximum 50% din valoarea finanţării, exclusiv comisioanele şi spezele bancare aferente creditului garantat. Valoarea maximă cumulată a finanţărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar este de 10 milioane lei, iar valoarea maximă a fiecărei finanţări acordate unui beneficiar nu poate depăşi 5 milioane de lei pentru creditele/liniile de credit pentru finanţarea capitalului de lucru, respectiv 10 milioane de lei pentru investiţii.

IMM-urile eligibile în acest program vor beneficia de unul sau mai multe credite pentru realizarea de investiţii, cu excepţia creditelor de investiţii pentru proiectele de dezvoltare/înfiinţare centre de agrement, care sunt eligibile pentru acordarea unui singur credit. De asemenea, IMM-urile eligibile în program vor beneficia de una sau mai multe credite/linii de credit pentru capital de lucru, garantate de stat, prin MFP.

Plafonul anual al garanţiilor de stat care pot fi emise se stabileşte prin Hotărâre de Guvern, iar condiţiile de acordare a garanţiilor de stat, precum şi regulile de gestionare a plafoanelor anuale ale garanţiilor se stabilesc prin norme metodologice de aplicare a acestei ordonanţe.

Durata maximă a finanţării este stabilită la 120 de luni, în cazul creditelor pentru investiţii, şi de maximum 24 de luni în cazul creditelor/liniilor de credit pentru finanţarea capitalului de lucru. Liniile de credit pot fi prelungite cu maximum 24 de luni.

Programul IMM Invest România a fost aprobat în condiţiile în care au obţinut acces la finanţare de la instituţiile de credit 15,3% din IMM-urile active în luna septembrie 2016, în scădere de la 15,5 % la finalul anului 2014, iar 80% dintre IMM-uri nu au beneficiat niciodată de un credit bancar, potrivit raportului asupra stabilităţii financiare din decembrie 2016, publicat de Banca Naţională a României.

Tags: , , ,
grafic 1

Patron în România. Creşterea consumului determină tot mai mulţi români să deschidă afaceri în comerţ

Evoluţia economică pozitivă din ultimii ani, bazată în principal pe consum, influenţează în mod semnificativ modul în care românii investesc în afaceri.

Potrivit unei analize KeysFin privind situaţia IMM-urilor, buticurile alimentare, magazinele de cartier şi cele din centrele comerciale, alături de service-urile auto, au ajuns să reprezinte cele mai multe afaceri deschise în intervalul 2013-2017.

Apetitul românilor pentru cumpărături, stimulat de creşterile salariale, influenţează în mod semnificativ evoluţia afacerilor din România. Pentru oamenii de afaceri, ,,febra” cumpărăturilor care a cuprins România în ultimii ani a făcut ca mare parte din investiţii să se axeze pe consum.

Aşa s-a ajuns ca cele mai multe firme înfiinţate între 2013-2017 să aibă comerţul drept principal domeniu de activitate. O evoluţie semnificativă o înregistrează şi service-urile auto, mai ales că România a fost invadată de maşini second-hand, care necesită reparaţii.

Cele mai noi date, de la Registrul Comerţului, arată că în primele nouă luni din 2017 au fost deschise numai puţin de 22.551 firme în comerţ şi reparaţii auto. Pe ansamblu, 32,5% dintre IMM-urile din România îşi desfăşoară activitatea în aceste domenii, în timp ce media europeană este de 28-30%.

Topul domeniilor investiţionale în sectorul IMM-urilor este completat de activităţile profesionale (11,4%), construcţii (9,8%), industria prelucrătoare (8,9%) şi transport şi depozitare (8%).

Potrivit datelor KeysFin, în România erau înregistrate, la finalul anului 2016, 671.040 de IMM-uri, cu peste 50.000 mai multe decât în anul precedent. Afacerile acestora au crescut semnificativ în ultimii ani, de la 621,1 miliarde lei în 2013 la 713,3 miliarde lei în 2016.

Firmele mijlocii raportau afaceri de 233 miliarde lei, firmele mici de 267 miliarde lei, în timp ce microîntreprinderile aveau o cifră de afaceri de 212 miliarde lei.

„Interesant este că cele mai multe firme nou înfiinţate sunt microîntreprinderi, care au ajuns să reprezinte 97,8% din totalul IMM-urilor. Vârsta medie a celor care deschid astfel de afaceri este în jur de 44 de ani, iar cele mai multe afaceri au legătură cu comerţul, principalul motor economic”, spun analiştii.

De remarcat evoluţia pozitivă a rezultatului net al microîntreprinderilor(diferenţa dintre profitul net şi pierderea netă), care a trecut de la pierderea de 7,54 miliarde lei din 2013 la plusul de11 miliarde lei din 2016. Şi întreprinderile mici şi mijlocii au raportat un rezultat net pozitiv în 2016, de 11.09 miliarde lei respectiv 8,89 miliarde lei.

BUCUREŞTIUL, CAMPION LA IMM-URI

Analiza KeysFin arată, pe de altă parte, că din punct de vedere geografic, cele mai multe IMM-uri au fost înfiinţate, în ultimii ani, în Capitală, acolo unde şi comerţul este la cel mai ridicat nivel.grafic 2

Afacerile celor 167.080 de firme înmatriculate în Bucureşti-Ilfov, la nivelul anului 2016, au depăşit nivelul de 232 miliarde de lei, cu o medie, per companie, de 1,4 milioane lei. Firmele din Capitală aveau şi cei mai mulţi angajaţi, 836.000.

Urmează zona de Nord-Vest, acolo unde afacerile celor 99.393 de IMM-urilor (456.000 de angajaţi) au fost de peste 94 miliarde de lei, şi zona de Centru, unde cifra de afaceri cumulată a celor 76.810 companii a depăşit 83 miliarde lei.

Cele mai mici afaceri au fost înregistrate în regiunea Sud-Vest Oltenia, de 35 miliarde de lei, acolo unde activează, de altfel, şi cele mai puţine IMM-uri din ţară (49.084 firme cu 209.000 angajaţi).

„Dinamica geografică în sectorul IMM-urilor trebuie pusă în legătură directă cu concentrarea afacerilor din România”, explică analiştii KeysFin, care trag un semnal de alarmă privind pericolul enclavizării economice.

„Avem Bucureştiul şi câteva oraşe mari în care economia creşte, în timp ce alte zone rămân în urmă, iar pericolul enclavizării economice este unul real. Mişcările masive de locuitori din ultimii ani, în special către Bucureşti, Cluj, Sibiu şi alte oraşe importante, au făcut ca multe zone din ţară să fie în pericol de faliment economic, lipsa forţei de muncă şi scăderea abruptă a investiţiilor fiind de natură să determine grave probleme sociale”, spun aceştia.

AFACERI ÎN CREŞTERE, RISCURI PE MĂSURĂ

Creşterea afacerilor IMM-urilor cu peste 100 de miliarde de lei în intervalul 2013-2016 a adus şi riscuri pe măsură. Statistica arată că sectorul în care se înregistrează cele mai mari datorii este chiar cel mai dinamic domeniu al economiei – comerţul.grafic 3

Potrivit datelor KeysFin, IMM-urile din acest sector raportau la nivelul anului trecut datorii de 143 miliarde de lei (21% din totalul datoriilor IMM-urilor), urmate de cele care activează în construcţii (120,9 miliarde lei), industria prelucrătoare (113,7 miliarde lei), tranzacţiile imobiliare (71,8 miliarde lei) şi Agricultură (43,1 miliarde lei).

Cele mai multe firme cu datorii erau din sectorul celor mici (60,75%), urmate de microintreprinderi (20,65%) şi companiile mijlocii (18,61%).

În lipsa unui capital suficient, tot mai multe firme aleg să întârzie plăţile, apelând la creditul furnizor, un mecanism economic de finanţare de business, fără dobândă, care se extinde tot mai puternic.

Potrivit KeysFin, 75% dintre firmele din economia românească au ajuns să apeleze la această soluţie, în condiţiile în care finanţarea bancară reprezintă, mai ales pentru IMM-uri, un domeniu greu accesibil.

Peste 400.000 de firme, care reprezintă 64% din economie, înregistrau datorii comerciale la nivelul anului trecut.

Creditul comercial reprezenta, în 2016, 36,8% din totalul datoriilor companiilor, un procent cu 56% mai mare decât valoarea creditului bancar (133 mld.lei)

Perioada medie de încasare a creanţelor era de 95 de zile în 2016, în timp ce perioada medie de plată a datoriilor curente se situa la nivelul de 176 zile.grafic 4

Potrivit analiştilor de la KeysFin, business-ul reprezintă, în aceste condiţii, o misiune riscantă în absenţa unor informaţii concrete privind partenerii cu care faci afaceri.

“Să ştii în ce situaţie financiară se află firma cu care lucrezi, cum stă cu datoriile, în ce diferende juridice se află etc. – sunt date care te pot ajuta să iei o decizie optimă atunci când vine vorba de valoarea contactului, câtă marfă îi pui la dispoziţie, ce servicii poţi să îi prestezi, să ai siguranţa că îţi vei primi banii.”, afirmă experţii KeysFin.

Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din Romania.

KeysFin oferă servicii de business information şi credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, la studii şi analize de sector necesare companiilor care doresc să dezvolte un business sănătos pe piaţa romanească. Detalii aflaţi de pe www.keysfin.com.

KeysFin deţine şi aplicaţia KeysFin Mobile, prin intermediul căreia utilizatorul poate accesa usor şi rapid informaţii de contact, situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice de la peste un milion de companii şi PFA-uri active din Romania. Informaţiile pot fi salvate şi vizualizate in format PDF şi trimise via e-mail sau SMS oricărui contact din agendă.

Tags: , , , , , , , , , ,
IT Cluj

60% dintre IMM-uri vor disponibiliza oameni, dacă va crește salariul minim

Aproape 83% dintre antreprenorii chestionați de Consiliul Național pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii Private din România (CNIPMMR) nu au capacitatea de a mări salariul minim, iar 60% vor disponibiliza oameni, ca urmare a acestei măsuri, a declarat, vineri, Florin Jianu, președintele Consiliului, la evenimentul Topul Național al Firmelor Private din România.

“Săptămâna aceasta am aplicat un chestionar la care au răspuns în jur de 400 de întreprinzători și datele arată că 82,9% dintre ei spun că nu au capacitatea de a mări salariul minim, 60% vor disponibiliza oameni ca urmare a acestei măsuri și peste 90% au spus că posibilitatea lor maximă de a mări salariul minim este de 100 de lei”, a anunțat Jianu.

Potrivit acestuia, trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat va bulversa mediul de afaceri, întrucât vor trebui schimbate șase milioane de contracte, atât în mediul public, cât și în mediul privat.

“S-a spus că se mut contribuțiile de la angajator la angajat, de fapt rămâne un procent și la angajator. Unele dintre salarii vor scădea. Am făcut calcule aritmetice și pentru 90% dintre IMM-uri această trecere a contribuțiilor va însemna costuri salariale suplimentare. Deci salariile nu cresc, ci dimpotrivă”, a continuat președintele Consiliului pentru IMM-uri.

Potrivit acestuia, Guvernul anunță noi și noi măsuri, iar mediul de afaceri nici măcar nu apucă să analizeze efectele fiecărei măsuri, că aceasta este modificată.

“Nu mai putem ține pasul, la propriu. Săptămâna trecută pregătiserăm o analiză de impact pentru taxa de solidaritate de 2%. A ieșit Guvernul și a modificat-o, a rebotezat-o și i-a mărit cuantumul. Chiar nu mai putem să ținem pasul. Nici nu mai știu cum se numește noua taxă, dar cert este că crescut de la 2% la 2,25%”, a susținut Jianu.

În opinia sa, fiecare măsură fiscală ar trebui discutată cu mediul de afaceri cu cel puțin șase luni înainte de aplicare.

Tags: , , ,
afaceri

Mai multe companii mari își vor reloca operațiunile în România

Mai multe companii de talie mare își vor reloca operațiunile în România, până la finele acestui an, atrase de avantajele pe care le găsesc aici, precum creșterea economică, nivelul de salarizare, cota unică și potențialul pieței interne, a declarat, marți, Ilan Laufer, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, în cadrul unei conferințe pe tema dezvoltării IMM-urilor.

“În contextul actual, global, România a devenit o destinație mult mai atractivă pentru investitorii străini și lucrul acesta o spun din nenumăratele discuții pe care le am cu companii străine care doresc să vină în România și chiar există o mișcare către Europa Centrală și de Est și România se află într-o poziție mai bună decât se afla în urmă cu câțiva ani când, din păcate, din foarte multe proiecte care veneau spre această zonă a Europei, multe ajungeau în Ungaria, în Cehia, în Slovacia și în alte țări care ofereau condiții mai bune, cel puțin aceasta era perspectiva celor care doreau să investească. O să vedeți până la sfârșitul anului, asta v-o pot spune, chiar niște companii mari care vor anunța inclusiv relocarea operațiunilor în România. Fiindcă România are un potențial mare”, a arătat Laufer.

El a amintit potențialul mare al României în zona de IT.

“Este din ce în ce mai mult interes în zona aceasta. Oracle are în România a patra operațiune din lume, și are multe”, a mai spus ministrul.

Laufer a enumerat atât punctele forte ale României, cât și slăbiciunile.

La capitolul avantaje, el a identificat creșterea economică de 5,8% în primul semestru, precizând că cea mai mare parte a creșterii economice vine din industrie.

“În al doilea rând, stabilitatea macroeconomică. Indiferent de discuțiile dintre mediul privat despre măsurile pe care Guvernul vrea să le implementeze, există o stabilitate în România, lucru apreciat de cei care vin și investesc aici, iar România este cotată de toate agențiile de rating la un rating foarte bun, ceea ce înseamnă că facem pași într-o direcție bună. Un alt avantaj, pe lângă stabilitatea macroeconomică, este cota unică”, a continuat Laufer.

El a subliniat cum poate România să profite de ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

“Un alt aspect forte este amplasarea geografică a României când discutăm de dezvoltarea pieței interne și externe și de atragerea de investiții. Avem contextul Brexitului și avem deodată mulți potențiali noi investitori și vreau să vă spun că sunt investiții din Statele Unite până în Japonia și China și alte țări care au investiții la ora actuală în Marea Britanie. Practic forța piețelor financiare ale Europei era Londra și acum este o discuție în sensul relocării spre Frankfurt și Paris. Deci lucrurile vin spre continent. Odată cu ele vine și suportul, o echipă amplă. Și sunt companii care nu se relochează într-o singură țară, ci au mai multe variante. România deja primește solicitări constante, inclusiv noi, prin InvestRomania, la minister, dar vreau să vă spun că și companiile care lucrează în mod independent în piață au din ce în ce mai multe solicitări în acest sens”, a susținut Laufer.

Alte puncte forte enumerate de ministru sunt resurse naturale și dezvoltarea parcurilor industriale și tehnologice, potențialul turistic și nivelul de salarizare comparativ cu alte țări. Totodată, piața internă a României este încă foarte scăzută, deci reprezintă un potențial.

La capitolul puncte slabe, Laufer a început cu competitivitatea națională.

“Încă nu suntem suficient de competitivi și evident că, oricum ai lua-o, trebuie să ai infrastructură adecvată. Adică posibilitatea să concurăm și cu piețele de lângă noi, care au un sistem de transport mai rapid și mai ieftin, deci costurile de transport intern și extern în piață încă sunt mari. Se lucrează intens în acest sens și cred că în următorii doi ani lucrurile vor primi cu totul și cu totul altă direcție. Aceasta este o prioritate pentru Guvern, cu siguranță”, a mai spus el.

Un alt punct slab sunt tendințele demografice și de vârstă.

“România are o problemă demografică, inclusiv cu numărul nou-născuților și o îmbătrânire a populației. În același timp, avem un număr foarte mare de români plecați din țară, între patru și cinci milioane de români. Să știți că mulți dintre ei vor să se întoarcă în România. Noi am primit un studiu în acest sens și peste 70% din românii plecați își doresc să se întoarcă în următorii cinci ani în România. 40% din cei plecați s-ar întoarce și mai devreme de trei ani. România ar trebui să acorde o atenție sporită acestei probleme, pentru că există soluții și chiar o să venim cu propuneri în acest sens, pentru că eu cred că este un potențial foarte mare, mulți români doresc să se întoarcă în țară, dar trebuie să le creăm infrastructura necesară ca să se poată întoarce”, a mai arătat oficialul.

El a adăugat, la capitolul puncte slabe, birocrația și productivitatea scăzută a muncii din țara noastră.

Tags: , , ,
bani

ANI a constatat o avere nejustificată de 1 milion euro în cazul fostului director în Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM

A.N.I. a găsit o diferenţă nejustificată de peste un milion de euro între averea dobândită şi veniturile lui Aurel Şaramet, fost director în cadrul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor Pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi au sesizat Curtea de Apel Bucureşti.

Agenţia Naţională de Integritate (A.N.I.) a constatat existenţa unei diferenţe nejustificate, de 4.868.494 lei, adică peste un milion de euro, între averea dobândită şi veniturile realizate de către Aurel Şaramet, fost director în cadrul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor Pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.

Ulterior, inspectorii de integritate au sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, pentru a verifica veniturile realizate de acesta cât timp a deţinut funcţia de director în cadrul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor Pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.

Aurel Şaramet a fost director în cadrul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor Pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii în perioada 20 decembrie 2004 – 06 noiembrie 2013, potrivit A.N.I.

El a fost informat despre declanşarea procedurii de evaluare, însă nu a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, mai transmite A.N.I.

Tags: , , ,
carburant-prix

Patronat: Creşterea accizelor la carburanţi va afecta competitivitatea IMM-urilor la export

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şiu Mijlocii (CNIPMMR) consideră că majorarea accizelor la benzină şi motorină va avea efecte directe asupra IMM-urilor şi va afecta competitivitatea acestor firme pe pieţele internaţionale, a anunţat luni conducerea confederaţiei patronale.

Potrivit CNIPMMR, în urma majorării accizelor la carburanţi „vor creşte costurile de transport ale tuturor IMM-urilor, vor creşte preţurile tuturor produselor şi serviciilor şi va fi afectată competitivitatea IMM-urilor la export, existând ţări în UE cu tarife mai mici la benzină şi motorină”

.„În prezent, preţul benzinei fără taxe în România este pe locul 15 în Uniunea Europeană, cu un cost al benzinei mult peste ţări producătoare de petrol, precum Marea Britanie şi Olanda, dar şi peste ţări precum Austria, Polonia, Bulgaria, iar pentru preţul motorinei fără taxe, România se situează pe locul 17 în Uniunea Europeană ca preţ, mult peste Olanda, Austria, Italia, Polonia, Bulgaria”, notează Consiliul.

Totodată, majorarea accizelor „va afecta creşterea economică şi locurile de muncă, în sectoare de activitate precum export, transporturi, comerţ, industria prelucrătoare şi agricultură”, unde activează foarte multe IMM-uri.

„Potrivit execuţiei bugetului general consolidat pe primele 7 luni, publicată pe site-ul Ministerului Finanţelor, au crescut cheltuielile de personal, cele curente şi cele cu asistenţa socială, concomitent cu scăderea veniturilor din impozitul pe profit şi a încasărilor din TVA şi din accize. În acelaşi timp, au scăzutc sumele primite de la UE în contul plăţilor efectuate şi prefinanţarea, ca şi sume încasate în contul unic (bugetul de stat)”. În acest context, menţionează CNIPMMR, „creşterea accizelor pentru benzină şi motorină nu va rezolva problemele de deficit şi de echilibrare a bugetului”.

Consiliul IMM-urilor aminteşte de întârzieri sau nerealizări ale unor măsuri de creştere a investiţiilor publice şi de susţinere a investiţiilor private în vederea relansării economice, astfel cum evidenţiază şi Fondul Monetar International (FMI), în Raportul din 25 mai 2017: „În contextul unei posibile înrăutăţiri a situaţiei fiscale, Comitetul director al FMI a recomandat autorităţilor române să evite politicile expansioniste, de exemplu majorările excesive de salarii şi pensii”, subliniind „necesitatea reorientării politicilor dinspre stimularea consumului spre sprijinirea investiţiilor, pentru a proteja rezervele şi a creşte în mod sustenabil standardele de viaţă”. Totodată, Consiliul menţionează întârzierea unor proiecte ample de investiţii, a asigurării unei absorbţii corespunzătoare a fondurilor europene şi a creşterii volumului achiziţiilor publice, facilitarea accesului IMM-urilor la contractele de achiziţie produse, servicii şi lucrări şi respectarea termenului legal de plata de 30 de zile prevăzut de dispoziţiile Legii nr. 72/2013.

În şedinţa din 30 august, Guvernul a aprobat Ordonanţa de modificare a Codului Fiscal şi majorarea accizelor pentru benzină şi motorină gradual, în două etapte, cu 0,16 lei/litru, începând cu 15 septembrie 2017, şi cu încă 0,16 lei/litru, începând cu 1 octombrie 2017.

Tags: , , , ,
n14347-tva-de-la-20-la-19

Firmele nu susțin plata defalcată a TVA (SONDAJ)

Un sondaj realizat de Consiliul Național pentru Întreprinderile Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR) arată că 97,5% dintre respondenți nu susțin plata defalcată a TVA și tot o pondere de 97,5% consideră că această modificare va avea efecte negative asupra activității firmei lor, au anunțat luni reprezentanții Consiliului.

La sondajul efectuat pe site-ul Consiliului pentru IMM-uri în perioada 8 — 28 august au răspuns un număr de 818 firme, din care 54,1% sunt microîntreprinderi, 19,7% întreprinderi mici, 18,4% întreprinderi mijlocii, 5,9% întreprinderi mari și 1,9% alte forme juridice.

Întrebați dacă susțin modificarea Codului fiscal și instituirea plății defalcate a TVA în mod obligatoriu, 97,5% dintre respondenți au răspuns că nu susțin această modificare.

De asemenea, 97,5% dintre respondenți au menționat că instituirea plății defalcate a TVA va avea efecte negative asupra activității lor.

La întrebarea “Ce efecte pozitive asupra activității dvs. considerați să vor fi generate de plata defalcată a TVA?”, 98,5% dintre respondenți au arătat faptul că nu există niciun efect pozitiv.

Printre cele mai importante dificultăți/efecte negative considerate de respondenți că vor fi generate de plata defalcată a TVA, 97,5% au menționat creșterea birocrației, prin dublarea numărului de plăți, măsuri suplimentare de verificare și de management pentru TVA (obligația contribuabililor de a determina/verifica contul de TVA, obligația de a vira direct la bugetul de stat suma reprezentând TVA aferentă achizițiilor de la furnizorii/prestatorii care nu le-au comunicat un cont de TVA și de a notifica acest fapt furnizorilor/prestatorilor).

Alte efecte negative identificate sunt afectarea cash-flow-ului și blocarea banilor (89,9%), costuri bancare suplimentare cu noul cont, comisioane bancare suplimentare (86,2%), costuri suplimentare pentru contribuabili generate de modificarea sistemelor informative contabile (85,5%), efort semnificativ de implementare tehnică, având în vedere termenul foarte scurt de aplicare (81%), mai rezultă din sondaj.

Întrebați dacă au fost consultați/informați de către autorități privind modul de aplicare a plății defalcate de TVA, 91,9% dintre repondenți au răspuns negativ, doar 8,1% menționând că au fost informați din alte surse, precum mass-media sau internet.

Tags: , , , , ,
Iancu Guda

“Daca suntem loviti de o noua criza internationala … cred ca vom gestiona situatia mult mai prost comparativ cu perioada 2008-2009.” Analiză realizată de Iancu Guda, Presedinte AAFBR si Lector IBR.

 

Mediul de afaceri in 2016 comparativ cu 2008 diferente majore care ne fac mai vulnerabili
 Tabloul macroeconomic din perioada recenta seamana izbitor de mult cu cel din anul 2008: crestere economica record alimentata de consum (care determina adancirea deficitului comercial, pe fondul avansului importurilor mai rapid decat cresterea exporturilor) si cresterea creditarii (care determina majorarea preturilor la imobiliare), majorarea deficitului fiscal (cauzat de, pe de o parte, performanta slaba a colectarii veniturilor fiscale care creeaza o fiscalizare redusa a cresterii economice, si, pe de alta parte, majorarile salariale si ajutoarele sociale oferite de  sectorul public). Poate singurele diferente notabile, in sens negativ, sunt datoria publica de doua ori mai mare in PIB (desi la un nivel sub jumatate fata de media UE), o forta de munca mai redusa, diminuarea la jumatate a investitiilor publice si nivelul investitiilor straine directe de aproximativ patru ori mai mici (reducerea capitalului si fortei de munca disponibile plafonand nivelul cresterii economice potentiale).Pe de alta parte, tabloul microeconomic ilustreaza cinci diferente majore in mediul de afaceri in anul 2016 comparativ cu anul 2008, asa cum este evidentiat prin analiza companiilor in baza declaratiilor financiare pentru cele doua exercitii financiare. Acestea sunt:
(1) o crestere a duratei medii de colectare a creantelor companiilor, de la 60 zile (2008) la 105 zile (anul 2016) – ceea ce face ca firmele sa fie mai interdependente. Astfel, intarzierea la plata a unei facturi din cauza problemelor temporare de lichiditate sau a insolventei clientului, va determina un soc negativ de doua ori mai mari catre furnizorii creditori. Exprimand metaforic acest aspect, „o piatra aruncata in lac” (simbol al unei crize internationale) va genera „valuri de doua ori mai inalte”. Din acest punct de vedere, sectoarele care inregistreaza cea mai extinsa durata de colectare a creantelor si care vor fi cele mai afectate de acest fenomen sunt constructiile (unde cresterea duratei de colectare a creantelor este de la 131 zile (anul 2008) la 220 zile (anul 2016)), serviciile prestate companiilor (unde cresterea este de la 126 la 216 zile) si agricultura (unde cresterea este de la 108 la 198 zile);(2) o subtiere a paturii de mijloc si un grad de concentrare mai mare in randul companiilor de top din perspectiva veniturilor, profiturilor si a lichiditatii. Astfel, cele mai mari 1000 de companii generau o pondere de 35% in venitul total al mediului de afaceri in anul 2008, aceasta pondere crescand la 50% in anul 2016. Din perspectiva trezoreriei (numerarul detinut de companii in casa si conturi la banci), cele mai mari 1% dintre companiile active detineau in anul 2008 o pondere de 43% din totalul acestora, aceasta concentrare ajungand la 58% in anul 2016. De asemenea, profiturile obtinute de mediul de afaceri sunt mai concentrate ca nicioadata in randul firmelor mari. Astfel, cele mai mari 1% din companii detin 46% din profiturile obtinute in anul 2016 de intreg mediu de afaceri, in timp ce aceasta pondere este de 35% in anul 2008. Deloc intamplator, pierderile sunt mult mai raspandite in randul mediului de afaceri (gradul acestora de concentrare este mai redus), primele 1% dintre companii inregistrand o pondere de doar 26% din totalul pierderilor raportate de intreg mediul de afaceri;

(3) Companiile care activeaza in mediul de afaceri romanesc prezinta un grad foarte redus de capitalizare, tendinta acestuia fiind de scadere constanta de la impactul crizei financiare pana in prezent, respectiv de la 32,2% in anul 2008 la 28,7% la finalul anului 2016. O scadere a capitalizarii implica o crestere a gradului de indatorare, deci, o vulnerabilitate mai mare a firmeor de finantarea externa si conditiile aferente acesteia. Singurele sectoare care prezinta un grad de capitalizare de peste 40% la finalul anului 2016 sunt productia si furnizarea de energie electrica si termica, apa si gaze (43%), Intermedieri financiare (43%) si IT (42%), in timp ce sectoarele care inregistreaza un grad de capitalizare mai mic de 15% sunt cele cele reprezentate de activitati recreative, culturale si sportive (9%), constructii (10%) si sanatate si asistenta sociala (15%). Acest fenomen a fost amplificat in mod special in anul 2016, cand  dividendele distribuite aferente acestui exercitiu au fost de 43 mld RON, reprezentand 85% din profiturile obtinute in anul respectiv, aproape cat toate dividendele distribuite de intreg mediul de afaceri in perioada 2009-2015, si 10% din capitalurile proprii ale tuturor companiilor. Analizand contextul macroeconomic local si international, nu am identificat decat un singur factor decisiv care sa induca un asemenea comportament de distribuire accelerata a dividendelor catre actionari: reducerea impozitului pe dividend de la 16% la 5% incepand cu 1 ianuarie 2016. Estimez ca acest fenomen al decapitalizarii firmelor active in Romania va continua in cazul in care se va elimina impozitul pe dividend incepand cu anul urmator, conform celor mentionate de actualul plan de guvernare. Mai mult decat atat, in oblinda cu acest fenomen, devine din ce in ce mai des intalnita o alta practica: finantarea de la entitatile afiliate. Astfel, ponderea creditelor contractate de la firmele din grup / actionari in totalul datoriilor a crescut de la 11% (anul 2008) la 20% (anul 2016). Aceste sume de bani pot fi retrase mai rapid de actionari (comparativ cu situatia in care erau injectate prin capitalul social), si probabil sunt garantate de active fixe importante / esentiale pentru activitatea de baza. Aceasta insemna si un rol mai important al actionarilor creditori la masa credala, intr-o eventuala intrare in insolventa a firmei respective;

(4) Capitalul de lucru consolidat la nivelul mediului de afaceri a devenit negativ. Capitalul de lucru reprezinta diferenta dintre activele circulante (cele mai lichide active detinute de companii) si datoriile pe termen scurt (care trebuiesc rambursate sub un an). Valorile pozitive ale capitalului de lucru indica o capacitate potentiala buna de autofinantare a firmelor, in timp ce valorile negative indica presiuni asupra lichiditatii si cresterea riscului de insolventa. Lichiditatea curenta (raportul dintre activele circulante si datoriile pe termen scurt)  inregistrata la nivelul intregului mediu de afaceri a scazut de la 1,11 (anul 2008) la 0,96 (anul 2016), sectoarele cu cel mai scazut nivel al acestui indicator la finalul anului 2016 fiind tranzactiile imobiliare (0,56), hoteluri si restaurante (0,72) si industria de masini si echipamente (0,82);

(5) Mediul de afaceri este mai tanar si lipsit de experienta. Numarul companiilor active in Romania care au intrat in insolventa in perioada 2008-2016 a fost de 166.000, la care se mai adauga aproximativ 850.000 de companii radiate, dizolvate sau suspendate. Astfel, vorbim de aproape 1 milion de companii care si-au intrerupt activitatea in acest interval. Enorm, avand in vedere ca doar 650.000 de companii au depus declaratiile financiare pentru anul 2016 (din care aproape un sfert nu desfasoara oricum activitate) si durata medie de varsta a unei firme active in Romania este usor sub 10 ani. Un mediu de afaceri mai tanar si neexperimentat in anul 2016, prin comparatie cu anul 2008, este reflectat de urmatoarele:

  • Ponderea companiilor cu o durata de viata sub 5 ani (de la momentul infiintarii) in totalul firmelor active a crescut de la 25% (anul 2008) la 38% (anul 2016), sectoarele cu cele mai ridicate ponderi fiind activitatile recreative, culturale si sportive (54%), intermedieri financiare (46%) si transporturi (43%). Aceste sectoare enumarate sunt si zonele unde s-au infiintat cele mai multe companii in perioada analizata, din cauza barierelor reduse de intrare;
  • Ponderea companiilor care nu desfasoara nici o activitate a crescut de la 20% (anul 2008) la 28% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii in aceasta situatie fiind tranzactiile imobiliare (36%), industria extractiva (35%) si constructii (35%);
  • Ponderea companiilor care inregistreaza capitaluri proprii negative a crescut de la 40% (anul 2008) la 45% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii aflate in aceasta situatie fiind hotelurile si restaurantele (58%), comertul cu amanuntul (57%) si industria alimentara si a bauturilor (53%).

Eventuala reglementare a situatiei acestora prin masuri referioare la verificarea detaliata a motivelor pentru care companiile inregistreaza pierderi pentru trei exercitii financiare consecutive, nu desfasoara nici o activitate, care sunt conditiile privind finantarea de la entitatile afiliate, precum si obligativitatea de acoperire a capitalurilor proprii negative prin majorarea capitalului social si completarea pierderilor neacoperite, ar permite clarificarea situatiei si cresterea gradului de capitalizare a companiilor.

Structura de finantare si eficienta companiilor active in Romania pare sa fie puternic corelata cu experienta acumulata in timp. Astfel, dupa cum se observa in cifrele ilustrate in tabelul urmator, companiile infiintate inainte de anul 2000 reprezinta doar  21% din totalul firmelor active la finalul anului 2016, dar genereaza 44% din totalul activelor detinute de companiile locale, 61% din capitalurile proprii, cel mai ridicat grad de capitalizare (aproximativ 40%) si cel mai ridicat nivel al profiturilor nete (aproape 5%).

Tabel 1: Capitalizarea si eficienta companiilor in functie de perioada inmatricularii

Anul Inregistrarii Numar Nr % Total Active  (mil RON) Active % Capitaluri Proprii (mil RON) Capitaluri% Grad Capitalizare EAT %
1990-1995 90.336 14% 306.715 23% 128.442 33% 41,9% 4,2%
1996-2000 46.597 7% 291.404 21% 112.152 28% 38,5% 5,4%
2001-2005 127.619 20% 307.660 23% 89.313 23% 29,0% 3,8%
2006-2010 166.257 26% 279.893 21% 41.282 10% 14,7% 1,5%
2011-2015 218.448 34% 175.953 13% 22.459 6% 12,8% -3,1%
Total 649.257 100% 1.361.625 100% 393.648 100% 28,9% 2,9%

EAT% = Earnings After Tax = Rezultatul Net : Cifra de Afaceri

Grad Capitalizare = Capitaluri Proprii : Total Active

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

Graficul urmator exprima si mai clar aceasta concluzie, unde observam cele doua variabile, gradul de capitalizare si rata profitului net, in functie de anul inregistrarii companiilor active la finalul lui 2016. Devine evident ca experienta acumulata in timp se reflecta asupra cresterii solvabilitatii si performantei companiilor active in Romania. Pacat ca doar 20% din companiile active in momentul de fata se regasesc in aceasta categorie …

Grafic 1: Capitalizarea si performanta companiilor active in Romania

grafic 1(clck pentru grafic)

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

 

Tabelul urmator sintetizeaza cele cinci diferente majore observate in mediul de afaceri, precum si implicatiile acestora in ceea ce priveste sustenabilitatea si riscul companiilor active in Romania.

Fenomenul 2008 2016 Implicatii / Consecinte
Durata de colectare a creantelor 60 zile 105 zile Interdependenta intre companii, risc sistemic mai mare, contagiune in crestere prin efectul de domino
Concentrarea veniturilor- top 1% 35% 50% Subtiere patura de mijloc, capacitatea mai mica a  mediului de afaceri de amortizare a socurilor negative
Grad capitalizare 32,2% 28,7% Dependenta mai ridicata de conditiile de finantare externe si vulnerabilitate mai mare a firmelor
Lichiditate curenta (cap. Lucru) 1,11 0,96 Capacitate de autofinantare mai redusa, care implica o imunitate mai scazuta a firmelor in situatii de stres
Mediu de afaceri embrionar:- Firme cu durata viata < 5 ani- Firme fara activitate- Firme cu cap. proprii negative 25%20%40% 38%28%45% Un mediu de afaceri embrionar, jumatate dintre companii nu au trecut prin criza financiara, au o experienta redusa, deci pot reactiona emotional si impredictibil intr-un context negativ.

Desi tabloul macroeconomic prezent este similar cu cel din anul 2008, mediul de afaceri local prezinta cinci diferenta majorare: o colectare mult mai lenta a facturilor, concentrarea mai ridicata a veniturilor, profiturilor si lichiditatilor in randul companiilor mari (desi pierderile sunt mai raspandite in randul tuturor companiilor), scaderea gradului de capitalizare, reducerea capitalului de lucru (care a devenit chiar usor negativ la finalul anului 2016) si un mediu de afaceri mai embrionar si mai putin activ (cu o experienta mai scazuta). In esenta, vorbim despre un mediu de afaceri mai slab capitalizat (mai indatorat), polarizat, neexperimentat, vulnerabil (cu o capacitate de autofinantare mai redusa) si mai expus in fata efectului de contagiune (domino) de propagare a riscului comercial (insolventa clientilor). Nu vad cum un asemenea mediu de afaceri poate gestiona mai bine o eventuala criza internationala, comparativ cu ceea ce s-a intamplat in anul 2008 ” – a declarat Iancu Guda, Presedinte AAFBR (Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania) si Lector IBR (Institutul Bancar Roman)

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
s560x316_impozit

Plata defalcată a TVA măreşte costurile birocratice ale firmelor şi le complică afacerile, acuză patronii IMM

Liderii patronatelor şi experţii fiscali reacţionează vehement faţă de intenţia Ministerului Finanţelor de a introduce plata defalcată (în cont separat) a TVA şi arată că această măsură va duce la creşterea costurilor birocratice şi la complicarea relaţiilor de afaceri ale firmelor vizate.

Potrivit unui proiect lansat de Ministerul Finanţelor, firmele îşi vor deschide un cont separat în care vor vira, defalcat, Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA), măsura fiind opţională de la 1 septembrie şi obligatorie de la 1 octombrie 2017.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) avertizează, într-un comunicat transmis miercuri, că modificarea Codul fiscal şi reglementarea mecanismului privind plata defalcată a TVA va avea „efecte negative semnificative” asupra IMM-urilor. Vor apărea, astfel, potrivit CNIPMMR, „costuri suplimentare generate de modificarea sistemelor informatice contabile; costuri bancare suplimentare cu noul cont, comisioane bancare suplimentare; afectarea cash flow-ul şi blocarea banilor, deoarece pentru procedurile ANAF nu sunt prevazute termene de aprobare şi sancţiuni; dublarea numărului de plăţi, măsuri suplimentare de verificare şi de management pentru TVA (obligaţia contribuabililor de a determina/verifica contul de TVA, obligaţia de a vira direct la bugetul de stat suma reprezentând TVA afferentă achiziţiilor de la furnizorii/prestatorii care nu le-au comunicat un cont de TVA şi de a notifica acest fapt furnizorilor/prestatorilor); eforturi semnificative de implementare tehnică, având în vedere termenul foarte scurt: instituirea plăţii defalcate a TVA obligatoriu începând cu 01 octombrie 2017; neclarificarea tuturor aspectelor procedurale, de exemplu pentru factoring, reţineri de garanţii de bună execuţie, sume achitate pe baza facturilor de decontare, în numele şi contul altei persoane impozabile sau compensări”.

Toate aceste efecte se vor manifesta „în condiţiile în care se majorează semnificativ amenzile”, proiectul prevăzând o amendă egală cu 50% din suma reprezentând TVA nevirată în contul de TVA al furnizorului/prestatorului; amendă cuprinsă între 2.000 şi 4.000 de lei; amendă egală cu 10% din suma reprezentând TVA nevirată în contul de TVA al furnizorului/prestatorului.

Mai multe AICI. 

Tags: , , , ,
afaceri

Şase bănci româneşti vor acorda finanţări pentru IMM în valoare de 400 de mil. de euro

Banca Europeană de Investiţii şi Fondul European de Investiţii vor semna, miercuri, acorduri operaţionale cu Raiffeisen Bank, ProCredit Bank, BCR, Banca Transilvania, BancPost şi ING prin care se vor acorda 400 de milioane de euro pentru IMM-uri.

Programul Operaţional Iniţiativa pentru IMM-uri 2014-2020 (POIIMM), cu cofinanţare de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), în valoare de 100 de milioane de euro, sprijină întreprinderile mici şi mijlocii prin garanţii pentru credite noi de investiţii şi capital de lucru. Instrumentul financiar de tip garanţie neplafonată este susţinut prin resurse atât ale POIIMM, cât şi ale Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi ale Uniunii Europene prin programul Horizon 2020. Valoarea totală a creditelor va fi de peste 500 milioane Euro, prin efectul de multiplicare specific instrumentului.

Acordul de colaborare dintre Grupul BEI, Comisia Europeană şi Guvernul României a fost semnat la Bucureşti la 20 octombrie 2016. Finanţările pentru IMM vor fi acordate de băncile selectate prin apel deschis.

Tags: , ,
Emil Boc

Primarul Emil BOC Cluj-Napoca participă la conferința – PRIA Urban Innovation în 24 Mai 2017

Dl. Emil BOC, Primarul Municipiului Cluj-Napoca participă la conferința – PRIA Urban Innovation în 24 Mai 2017, alături de ceilalți lectori importanți și de 150 reprezentanți ai comunității de business din Cluj

Dl. Emil BOC – Primarul Municipiului Cluj-Napoca participă la conferința PRIA Innovation, în 24 mai 2017, la Grand hotel Napoca, alături de ceilalți lectori importanți și de 150 reprezentanți ai comunității de business din Cluj.

PRIA Urban Innovation mic

Evenimentul se va concentra asupra punctelor de discuție importante pentru mediul urban – mobilitate, energie, tehnologie și infrastructură și vor fi dezbătute aspect importante despre dezvoltarea orașului și despre proiecte care imbunătățesc orașul și viața de afaceri și socială a acestuia.

PRIA Urban Innovation este o platformă unică pentru discuții aprofundate între administrația locală, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai mediului universitar, specialiști în urbanism, tehnologie și servicii la nivel național și internațional, dar și lideri ai comunității. Ei vor evidenția aspecte legate de cercetare și vor da exemple de proiecte care ajută la crearea unor comunități urbane mai rezistente, durabile și sănătoase, la transformarea orașelor în orașe ale viitorului, inovatoare.

Conferința PRIA Urban Innovation va avea loc în Cluj-Napoca, oraș care este în continuă dezvoltare și care acordă o importanță deosebită proiectelor care imbunătățesc orașul și viața de afaceri și socială a acestuia.

Zonele urbane sunt în creștere și în schimbare în fiecare an, așa că trebuie să fim gata să îmbrățișăm viitorul pe măsură ce creștem și ne schimbăm. Prin urmare, dezbaterile din cadrul PRIA Innovation Conference vor reflecta adevăratul sens a ceea ce este nevoie pentru a dezvolta orașe puternice pentru viitor. De asemenea, vom sublinia puncte care vor conduce la activități urbane de succes și vom oferi oportunități de a construi parteneriate de colaborare, de a explora problemele urbane în curs de dezvoltare, de a descoperi tehnologii inovatoare pentru dezvoltarea urbană. Toate acestea duc la o viață mai sănătoasă și vor economisi timp și bani pentru companii, iar pentru cetățeni vor duce la un oraș mai organizat, mai simplu de locuit.

Alaturi de dl. Emil BOC – Primarul Municipiului Cluj Napoca, lectori sunt:  Nicholas DE ROUMANIE; Pascal Van den NOORT – Mobility Expert; Paul DECUSEARĂ – Șef Serviciu Dezvoltare, ENGIE ; Nicolae DORDEA – Manager Vanzari Clienti Business Nord, ENGIE; Carmen NEAGU – CEO, Energobit; Marius MAIER – Managing Partner, CMC Group Risk Advisor; Maria METZ – Deputy CEO, NTT Data; Adrian Ciprian MIRON   Inspector Șef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj; Radu MITITEAN - Drector executiv – Clubul de Cicloturism Napoca (CCN)/ Presedinte – Federatia Biciclistilor din Romania (FBR).

.?????????????????

Printre temele care vor fi abordate se vor regăsi: Comunitate Privată Parteneriatul public – soluții locale, parteneriate strategice, care să conducă la sisteme durabile și de dezvoltare economică, care este transferabil unui model national; Încurajarea și recunoașterea ciclismului ca mijloc eficient, sănătos, de transport ecologic, și promovarea utilizarii pe scară largă; Cum putem reduce costurile pentru municipalități și pentru companii?; Sunt mașinile electrice de viitor? Cum vom crea infrastructura pentru masina electrica? Identificarea oportunităților de infrastructură ecologică pentru a mări spațiul verde într-o comunitate puternic urbanizată, îmbunătățirea calității aerului, reducerea efectului de căldură urbană și creșterea biodiversității mediului; Îmbratișarea inovațiilor tehnologice în mobilizare pentru a proteja mediul înconjurător, pentru a crește profitul de afaceri locale și pentru a simplifica viața urbană; Cum se va structura consumul de energie electrică în viitor? Cum se va structura consumul de energie electrică în sectoare cum ar fi transportul, rezidențial, agricultură, industrie și ce alte servicii vor evolua?; Impactul tehnologiei în dezvoltarea rețelelor electrice către rețele inteligente, microgrids și consumatori activi (Prosumer);  Care este situația  energiei regenerabile în România? Ce investiții au fost făcute până acum?

Conferinţele PRIAevents aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a massmediei.

PRIA Urban Innovation are ca partener principal ENGIE.

De asemenea parteneri ai evenimentului sunt Hidroelectrica, Energobit, ARIES Transilvania, Asociația Femeilor de Afaceri Cluj (AFA), BEROBA, Camera de Comerț si Industrie Româno-Olandeză, Camera de Comerț și Industrie Cluj,  Clubul Francofon de Afaceri Cluj,  Liga Întreprinzătorului Român, Asociația Patronilor Meseriașilor Cluj (APM), Camera de Comerț si Industrie Româno-Britanică, Camera de Comerț și Industrie România-Israel, EFdeN, Cogen România, Romanian Photovoltaic Industry Association (RPIA), Romanian Institute for Energy Development Studies (IRE).

Mai multe detalii despre agenda evenimentului PRIA Urban Innovation şi modalități de înscriere pentru participare puteţi găsi pe http://priaevents.ro/pria-urban-innovation-conference/

Despre PRIAevents

PRIAevents – experţii tăi în evenimente! Noi aducem informaţii de ultimă oră şi trend-uri în business prin intermediul conferinţelor organizate. Echipa PRIAevents cu o experienţă de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium pentru fiecare sector business.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
zona-euro

Trei bănci din România vor acorda credite de 256 milioane de euro pentru IMM-uri

Grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI) a semnat miercuri, la Bruxelles, primele trei acorduri ale programului Iniţiativa pentru pentru întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) cu trei bănci comerciale, Raiffeisen Bank, Banca Comercială Română (BCR) şi ProCredit Bank, care ar putea genera o finanţare totală de 246 milioane de euro, a anunţat Comisia Europeană (CE).

Suma care ar putea fi generată reprezintă aproape jumătate din bugetul total de 540 de milioane de euro al programului Iniţiativa pentru IMM-uri. Peste 4.300 de IMM-uri, microîntreprinderi şi start-up-uri din România ar putea avea un acces mai bun la finanţare în cadrul celor trei acorduri, scrie nrews.ro. 

Comisarul pentru politică regională, Corina Creţu, consideră că, prin decizia de a investi 100 de milioane de euro din bugetul politicii de coeziune în acest program de pionierat, România va stimula competitivitatea economiei.

În luna octombrie a anului trecut, grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi Guvernul României au semnat un acord de finanţare pentru IMM-uri, prin care sunt alocate 100 milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), dar care ar putea mobiliza în următorii ani fonduri totale de 580 milioane de euro.

Resursele adiţionale ar putea veni de la BEI şi din programul Orizont 2020, un amplu program de cercetare derulat de Uniunea Europeană. Prin acest program, este disponibilă, la nivelul UE, o finanţare de 80 de miliarde de euro pe durata a şapte ani (2014-2020), plus altragerea altor investiţii private.

viewscnt

Tags: , , , , ,
afaceri

2.000 de IMM-uri româneşti vor putea beneficia de 177 milioane de euro

Aproximativ 2000 de IMM-uri româneşti vor beneficia de credite în valoare de 177 de milioane de euro, deblocate prin acordul semnat de Fondul european de investiţii cu Raiffeisen Bank, informează Comisia Europeană.

Acest acord al Fondului European pentru Investiţii Strategice (EFSI), pilonul central al Planului Juncker, a fost semnat în 11 mai, EFSI fiind un factor crucial în semnarea împrumutului.

“Planul Juncker este destinat sprijinirii creării de locuri de muncă şi stimulării creşterii economice în Europa. Facilitarea accesului la finanţare pentru întreprinderile mici şi mijlocii este o componentă importantă a Planului. Sunt încântată de faptul că, prin reuşita Acordului din 11 mai, şi mai multe companii româneşti vor putea investi în extindere, în crearea de locuri de muncă şi în inovare”, a declarat Corina Creţu, comisarul pentru politică regională.

Planul Juncker va declanşa noi investiţii în întreaga Europă, în valoare de aproximativ 743 milioane de euro, începând cu luna mai 2017.

Tags: , ,
bani ron

Bani de la Guvern pentru programele destinate IMM-urilor

Guvernul a aprobat, joi, alocarea temporară a sumei de 19,03 milioane de euro în scopul asigurării necesarului de finanţare, pentru luna aprilie 2017, a Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Iniţiative pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (POIIMM).

Fondurile sunt alocate din venituri obţinute din privatizare, de către Ministerul Finanţelor, se arată într-un comunicat al Executivului.

Programul Operaţional Iniţiative pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii este gestionat de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, în calitate de Autoritate de Management, iar în octombrie 2016 a fost semnat Acordul de Finanţare între România şi Fondul European de Investiţii (FEI).

Suma alocată de Executiv va asigura necesarul de finanţare al Autorităţii de Management pentru POIIMM pentru efectuarea plăţii în contul Fondului European de Investiţii, în vederea implementării instrumentelor financiare de sprijin pentru asigurarea accesului IMM la finanţare în cadrul Axei Prioritare 1 „Creşterea accesului la finanţare a IMM-urilor din România”.

Sumele plătite către FEI constituie cheltuieli eligibile în cadrul POIIMM, care se vor declara la Comisia Europeană.

Sumele alocate temporar Autorităţii de Management vor fi rambursate Ministerului Finanţelor Publice, în euro, în două tranşe: 90% din sumă până la data de 29 septembrie 2017, iar restul de 10%, până la data de 30 iunie 2018.

Guvernul a aprobat, în luna februarie, alocarea temporară a primei tranşe în sumă de 74,05 milioane de euro pentru asigurarea necesarului de finanţare, pentru luna februarie 2017, Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Iniţiative pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (POIIMM).

Tags: , , ,
16298923_733361726827275_1320106223600455332_n

„Start-up Nation – România”. Ajutor de minimis de 200.000 lei

Executivul a aprobat în cadrul ultimei ședinţei de guvern Ordonanța de urgență pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii, program care încurajează dezvoltarea spiritului antreprenorial.

Prin „Start-up Nation – România” se acordă ajutor de minimis în sumă maximă de 200.000 lei pentru un beneficiar, reprezentând 100% din valoarea cheltuielilor eligibile, unui număr maxim estimat de 10.000 de întreprinderi mici și mijlocii.

Se estimează, astfel, crearea a minim 20.000 de noi locuri de muncă anual în cadrul celor 10.000 de întreprinderi nou înființate care vor trebui să angajeze minimum 2 salariați cu contract de muncă pe durată nedeterminată şi să-i menţină în activitate cel puţin 3 ani.

„România pornește cel mai ambiţios program de susţinere a start-up-urilor, program ce se aplică cu succes şi în alte ţări precum Israel sau Marea Britanie și face, astfel, un alt pas spre atingerea dezideratului – România, ţara cu mediul de afaceri cel mai atractiv din Sud-Est-ul Europei. Start-up Nation – Romania va motiva tinerii să rămână în ţară și să desfășoare activități de antreprenoriat, va contribui la crearea de noi companii în domenii cu valoare adăugată ridicată, crescând astfel atractivitatea României în regiune. Acest program va crea companiile de succes de mâine care vor consolida baza economiei românești”, a spus ministrul Florin Jianu

Tags: , , , , ,