Tag Archives: IMM

bani

ANI a constatat o avere nejustificată de 1 milion euro în cazul fostului director în Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM

A.N.I. a găsit o diferenţă nejustificată de peste un milion de euro între averea dobândită şi veniturile lui Aurel Şaramet, fost director în cadrul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor Pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi au sesizat Curtea de Apel Bucureşti.

Agenţia Naţională de Integritate (A.N.I.) a constatat existenţa unei diferenţe nejustificate, de 4.868.494 lei, adică peste un milion de euro, între averea dobândită şi veniturile realizate de către Aurel Şaramet, fost director în cadrul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor Pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.

Ulterior, inspectorii de integritate au sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, pentru a verifica veniturile realizate de acesta cât timp a deţinut funcţia de director în cadrul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor Pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.

Aurel Şaramet a fost director în cadrul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor Pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii în perioada 20 decembrie 2004 – 06 noiembrie 2013, potrivit A.N.I.

El a fost informat despre declanşarea procedurii de evaluare, însă nu a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, mai transmite A.N.I.

Tags: , , ,
carburant-prix

Patronat: Creşterea accizelor la carburanţi va afecta competitivitatea IMM-urilor la export

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şiu Mijlocii (CNIPMMR) consideră că majorarea accizelor la benzină şi motorină va avea efecte directe asupra IMM-urilor şi va afecta competitivitatea acestor firme pe pieţele internaţionale, a anunţat luni conducerea confederaţiei patronale.

Potrivit CNIPMMR, în urma majorării accizelor la carburanţi „vor creşte costurile de transport ale tuturor IMM-urilor, vor creşte preţurile tuturor produselor şi serviciilor şi va fi afectată competitivitatea IMM-urilor la export, existând ţări în UE cu tarife mai mici la benzină şi motorină”

.„În prezent, preţul benzinei fără taxe în România este pe locul 15 în Uniunea Europeană, cu un cost al benzinei mult peste ţări producătoare de petrol, precum Marea Britanie şi Olanda, dar şi peste ţări precum Austria, Polonia, Bulgaria, iar pentru preţul motorinei fără taxe, România se situează pe locul 17 în Uniunea Europeană ca preţ, mult peste Olanda, Austria, Italia, Polonia, Bulgaria”, notează Consiliul.

Totodată, majorarea accizelor „va afecta creşterea economică şi locurile de muncă, în sectoare de activitate precum export, transporturi, comerţ, industria prelucrătoare şi agricultură”, unde activează foarte multe IMM-uri.

„Potrivit execuţiei bugetului general consolidat pe primele 7 luni, publicată pe site-ul Ministerului Finanţelor, au crescut cheltuielile de personal, cele curente şi cele cu asistenţa socială, concomitent cu scăderea veniturilor din impozitul pe profit şi a încasărilor din TVA şi din accize. În acelaşi timp, au scăzutc sumele primite de la UE în contul plăţilor efectuate şi prefinanţarea, ca şi sume încasate în contul unic (bugetul de stat)”. În acest context, menţionează CNIPMMR, „creşterea accizelor pentru benzină şi motorină nu va rezolva problemele de deficit şi de echilibrare a bugetului”.

Consiliul IMM-urilor aminteşte de întârzieri sau nerealizări ale unor măsuri de creştere a investiţiilor publice şi de susţinere a investiţiilor private în vederea relansării economice, astfel cum evidenţiază şi Fondul Monetar International (FMI), în Raportul din 25 mai 2017: „În contextul unei posibile înrăutăţiri a situaţiei fiscale, Comitetul director al FMI a recomandat autorităţilor române să evite politicile expansioniste, de exemplu majorările excesive de salarii şi pensii”, subliniind „necesitatea reorientării politicilor dinspre stimularea consumului spre sprijinirea investiţiilor, pentru a proteja rezervele şi a creşte în mod sustenabil standardele de viaţă”. Totodată, Consiliul menţionează întârzierea unor proiecte ample de investiţii, a asigurării unei absorbţii corespunzătoare a fondurilor europene şi a creşterii volumului achiziţiilor publice, facilitarea accesului IMM-urilor la contractele de achiziţie produse, servicii şi lucrări şi respectarea termenului legal de plata de 30 de zile prevăzut de dispoziţiile Legii nr. 72/2013.

În şedinţa din 30 august, Guvernul a aprobat Ordonanţa de modificare a Codului Fiscal şi majorarea accizelor pentru benzină şi motorină gradual, în două etapte, cu 0,16 lei/litru, începând cu 15 septembrie 2017, şi cu încă 0,16 lei/litru, începând cu 1 octombrie 2017.

Tags: , , , ,
n14347-tva-de-la-20-la-19

Firmele nu susțin plata defalcată a TVA (SONDAJ)

Un sondaj realizat de Consiliul Național pentru Întreprinderile Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR) arată că 97,5% dintre respondenți nu susțin plata defalcată a TVA și tot o pondere de 97,5% consideră că această modificare va avea efecte negative asupra activității firmei lor, au anunțat luni reprezentanții Consiliului.

La sondajul efectuat pe site-ul Consiliului pentru IMM-uri în perioada 8 — 28 august au răspuns un număr de 818 firme, din care 54,1% sunt microîntreprinderi, 19,7% întreprinderi mici, 18,4% întreprinderi mijlocii, 5,9% întreprinderi mari și 1,9% alte forme juridice.

Întrebați dacă susțin modificarea Codului fiscal și instituirea plății defalcate a TVA în mod obligatoriu, 97,5% dintre respondenți au răspuns că nu susțin această modificare.

De asemenea, 97,5% dintre respondenți au menționat că instituirea plății defalcate a TVA va avea efecte negative asupra activității lor.

La întrebarea “Ce efecte pozitive asupra activității dvs. considerați să vor fi generate de plata defalcată a TVA?”, 98,5% dintre respondenți au arătat faptul că nu există niciun efect pozitiv.

Printre cele mai importante dificultăți/efecte negative considerate de respondenți că vor fi generate de plata defalcată a TVA, 97,5% au menționat creșterea birocrației, prin dublarea numărului de plăți, măsuri suplimentare de verificare și de management pentru TVA (obligația contribuabililor de a determina/verifica contul de TVA, obligația de a vira direct la bugetul de stat suma reprezentând TVA aferentă achizițiilor de la furnizorii/prestatorii care nu le-au comunicat un cont de TVA și de a notifica acest fapt furnizorilor/prestatorilor).

Alte efecte negative identificate sunt afectarea cash-flow-ului și blocarea banilor (89,9%), costuri bancare suplimentare cu noul cont, comisioane bancare suplimentare (86,2%), costuri suplimentare pentru contribuabili generate de modificarea sistemelor informative contabile (85,5%), efort semnificativ de implementare tehnică, având în vedere termenul foarte scurt de aplicare (81%), mai rezultă din sondaj.

Întrebați dacă au fost consultați/informați de către autorități privind modul de aplicare a plății defalcate de TVA, 91,9% dintre repondenți au răspuns negativ, doar 8,1% menționând că au fost informați din alte surse, precum mass-media sau internet.

Tags: , , , , ,
Iancu Guda

“Daca suntem loviti de o noua criza internationala … cred ca vom gestiona situatia mult mai prost comparativ cu perioada 2008-2009.” Analiză realizată de Iancu Guda, Presedinte AAFBR si Lector IBR.

 

Mediul de afaceri in 2016 comparativ cu 2008 diferente majore care ne fac mai vulnerabili
 Tabloul macroeconomic din perioada recenta seamana izbitor de mult cu cel din anul 2008: crestere economica record alimentata de consum (care determina adancirea deficitului comercial, pe fondul avansului importurilor mai rapid decat cresterea exporturilor) si cresterea creditarii (care determina majorarea preturilor la imobiliare), majorarea deficitului fiscal (cauzat de, pe de o parte, performanta slaba a colectarii veniturilor fiscale care creeaza o fiscalizare redusa a cresterii economice, si, pe de alta parte, majorarile salariale si ajutoarele sociale oferite de  sectorul public). Poate singurele diferente notabile, in sens negativ, sunt datoria publica de doua ori mai mare in PIB (desi la un nivel sub jumatate fata de media UE), o forta de munca mai redusa, diminuarea la jumatate a investitiilor publice si nivelul investitiilor straine directe de aproximativ patru ori mai mici (reducerea capitalului si fortei de munca disponibile plafonand nivelul cresterii economice potentiale).Pe de alta parte, tabloul microeconomic ilustreaza cinci diferente majore in mediul de afaceri in anul 2016 comparativ cu anul 2008, asa cum este evidentiat prin analiza companiilor in baza declaratiilor financiare pentru cele doua exercitii financiare. Acestea sunt:
(1) o crestere a duratei medii de colectare a creantelor companiilor, de la 60 zile (2008) la 105 zile (anul 2016) – ceea ce face ca firmele sa fie mai interdependente. Astfel, intarzierea la plata a unei facturi din cauza problemelor temporare de lichiditate sau a insolventei clientului, va determina un soc negativ de doua ori mai mari catre furnizorii creditori. Exprimand metaforic acest aspect, „o piatra aruncata in lac” (simbol al unei crize internationale) va genera „valuri de doua ori mai inalte”. Din acest punct de vedere, sectoarele care inregistreaza cea mai extinsa durata de colectare a creantelor si care vor fi cele mai afectate de acest fenomen sunt constructiile (unde cresterea duratei de colectare a creantelor este de la 131 zile (anul 2008) la 220 zile (anul 2016)), serviciile prestate companiilor (unde cresterea este de la 126 la 216 zile) si agricultura (unde cresterea este de la 108 la 198 zile);(2) o subtiere a paturii de mijloc si un grad de concentrare mai mare in randul companiilor de top din perspectiva veniturilor, profiturilor si a lichiditatii. Astfel, cele mai mari 1000 de companii generau o pondere de 35% in venitul total al mediului de afaceri in anul 2008, aceasta pondere crescand la 50% in anul 2016. Din perspectiva trezoreriei (numerarul detinut de companii in casa si conturi la banci), cele mai mari 1% dintre companiile active detineau in anul 2008 o pondere de 43% din totalul acestora, aceasta concentrare ajungand la 58% in anul 2016. De asemenea, profiturile obtinute de mediul de afaceri sunt mai concentrate ca nicioadata in randul firmelor mari. Astfel, cele mai mari 1% din companii detin 46% din profiturile obtinute in anul 2016 de intreg mediu de afaceri, in timp ce aceasta pondere este de 35% in anul 2008. Deloc intamplator, pierderile sunt mult mai raspandite in randul mediului de afaceri (gradul acestora de concentrare este mai redus), primele 1% dintre companii inregistrand o pondere de doar 26% din totalul pierderilor raportate de intreg mediul de afaceri;

(3) Companiile care activeaza in mediul de afaceri romanesc prezinta un grad foarte redus de capitalizare, tendinta acestuia fiind de scadere constanta de la impactul crizei financiare pana in prezent, respectiv de la 32,2% in anul 2008 la 28,7% la finalul anului 2016. O scadere a capitalizarii implica o crestere a gradului de indatorare, deci, o vulnerabilitate mai mare a firmeor de finantarea externa si conditiile aferente acesteia. Singurele sectoare care prezinta un grad de capitalizare de peste 40% la finalul anului 2016 sunt productia si furnizarea de energie electrica si termica, apa si gaze (43%), Intermedieri financiare (43%) si IT (42%), in timp ce sectoarele care inregistreaza un grad de capitalizare mai mic de 15% sunt cele cele reprezentate de activitati recreative, culturale si sportive (9%), constructii (10%) si sanatate si asistenta sociala (15%). Acest fenomen a fost amplificat in mod special in anul 2016, cand  dividendele distribuite aferente acestui exercitiu au fost de 43 mld RON, reprezentand 85% din profiturile obtinute in anul respectiv, aproape cat toate dividendele distribuite de intreg mediul de afaceri in perioada 2009-2015, si 10% din capitalurile proprii ale tuturor companiilor. Analizand contextul macroeconomic local si international, nu am identificat decat un singur factor decisiv care sa induca un asemenea comportament de distribuire accelerata a dividendelor catre actionari: reducerea impozitului pe dividend de la 16% la 5% incepand cu 1 ianuarie 2016. Estimez ca acest fenomen al decapitalizarii firmelor active in Romania va continua in cazul in care se va elimina impozitul pe dividend incepand cu anul urmator, conform celor mentionate de actualul plan de guvernare. Mai mult decat atat, in oblinda cu acest fenomen, devine din ce in ce mai des intalnita o alta practica: finantarea de la entitatile afiliate. Astfel, ponderea creditelor contractate de la firmele din grup / actionari in totalul datoriilor a crescut de la 11% (anul 2008) la 20% (anul 2016). Aceste sume de bani pot fi retrase mai rapid de actionari (comparativ cu situatia in care erau injectate prin capitalul social), si probabil sunt garantate de active fixe importante / esentiale pentru activitatea de baza. Aceasta insemna si un rol mai important al actionarilor creditori la masa credala, intr-o eventuala intrare in insolventa a firmei respective;

(4) Capitalul de lucru consolidat la nivelul mediului de afaceri a devenit negativ. Capitalul de lucru reprezinta diferenta dintre activele circulante (cele mai lichide active detinute de companii) si datoriile pe termen scurt (care trebuiesc rambursate sub un an). Valorile pozitive ale capitalului de lucru indica o capacitate potentiala buna de autofinantare a firmelor, in timp ce valorile negative indica presiuni asupra lichiditatii si cresterea riscului de insolventa. Lichiditatea curenta (raportul dintre activele circulante si datoriile pe termen scurt)  inregistrata la nivelul intregului mediu de afaceri a scazut de la 1,11 (anul 2008) la 0,96 (anul 2016), sectoarele cu cel mai scazut nivel al acestui indicator la finalul anului 2016 fiind tranzactiile imobiliare (0,56), hoteluri si restaurante (0,72) si industria de masini si echipamente (0,82);

(5) Mediul de afaceri este mai tanar si lipsit de experienta. Numarul companiilor active in Romania care au intrat in insolventa in perioada 2008-2016 a fost de 166.000, la care se mai adauga aproximativ 850.000 de companii radiate, dizolvate sau suspendate. Astfel, vorbim de aproape 1 milion de companii care si-au intrerupt activitatea in acest interval. Enorm, avand in vedere ca doar 650.000 de companii au depus declaratiile financiare pentru anul 2016 (din care aproape un sfert nu desfasoara oricum activitate) si durata medie de varsta a unei firme active in Romania este usor sub 10 ani. Un mediu de afaceri mai tanar si neexperimentat in anul 2016, prin comparatie cu anul 2008, este reflectat de urmatoarele:

  • Ponderea companiilor cu o durata de viata sub 5 ani (de la momentul infiintarii) in totalul firmelor active a crescut de la 25% (anul 2008) la 38% (anul 2016), sectoarele cu cele mai ridicate ponderi fiind activitatile recreative, culturale si sportive (54%), intermedieri financiare (46%) si transporturi (43%). Aceste sectoare enumarate sunt si zonele unde s-au infiintat cele mai multe companii in perioada analizata, din cauza barierelor reduse de intrare;
  • Ponderea companiilor care nu desfasoara nici o activitate a crescut de la 20% (anul 2008) la 28% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii in aceasta situatie fiind tranzactiile imobiliare (36%), industria extractiva (35%) si constructii (35%);
  • Ponderea companiilor care inregistreaza capitaluri proprii negative a crescut de la 40% (anul 2008) la 45% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii aflate in aceasta situatie fiind hotelurile si restaurantele (58%), comertul cu amanuntul (57%) si industria alimentara si a bauturilor (53%).

Eventuala reglementare a situatiei acestora prin masuri referioare la verificarea detaliata a motivelor pentru care companiile inregistreaza pierderi pentru trei exercitii financiare consecutive, nu desfasoara nici o activitate, care sunt conditiile privind finantarea de la entitatile afiliate, precum si obligativitatea de acoperire a capitalurilor proprii negative prin majorarea capitalului social si completarea pierderilor neacoperite, ar permite clarificarea situatiei si cresterea gradului de capitalizare a companiilor.

Structura de finantare si eficienta companiilor active in Romania pare sa fie puternic corelata cu experienta acumulata in timp. Astfel, dupa cum se observa in cifrele ilustrate in tabelul urmator, companiile infiintate inainte de anul 2000 reprezinta doar  21% din totalul firmelor active la finalul anului 2016, dar genereaza 44% din totalul activelor detinute de companiile locale, 61% din capitalurile proprii, cel mai ridicat grad de capitalizare (aproximativ 40%) si cel mai ridicat nivel al profiturilor nete (aproape 5%).

Tabel 1: Capitalizarea si eficienta companiilor in functie de perioada inmatricularii

Anul Inregistrarii Numar Nr % Total Active  (mil RON) Active % Capitaluri Proprii (mil RON) Capitaluri% Grad Capitalizare EAT %
1990-1995 90.336 14% 306.715 23% 128.442 33% 41,9% 4,2%
1996-2000 46.597 7% 291.404 21% 112.152 28% 38,5% 5,4%
2001-2005 127.619 20% 307.660 23% 89.313 23% 29,0% 3,8%
2006-2010 166.257 26% 279.893 21% 41.282 10% 14,7% 1,5%
2011-2015 218.448 34% 175.953 13% 22.459 6% 12,8% -3,1%
Total 649.257 100% 1.361.625 100% 393.648 100% 28,9% 2,9%

EAT% = Earnings After Tax = Rezultatul Net : Cifra de Afaceri

Grad Capitalizare = Capitaluri Proprii : Total Active

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

Graficul urmator exprima si mai clar aceasta concluzie, unde observam cele doua variabile, gradul de capitalizare si rata profitului net, in functie de anul inregistrarii companiilor active la finalul lui 2016. Devine evident ca experienta acumulata in timp se reflecta asupra cresterii solvabilitatii si performantei companiilor active in Romania. Pacat ca doar 20% din companiile active in momentul de fata se regasesc in aceasta categorie …

Grafic 1: Capitalizarea si performanta companiilor active in Romania

grafic 1(clck pentru grafic)

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

 

Tabelul urmator sintetizeaza cele cinci diferente majore observate in mediul de afaceri, precum si implicatiile acestora in ceea ce priveste sustenabilitatea si riscul companiilor active in Romania.

Fenomenul 2008 2016 Implicatii / Consecinte
Durata de colectare a creantelor 60 zile 105 zile Interdependenta intre companii, risc sistemic mai mare, contagiune in crestere prin efectul de domino
Concentrarea veniturilor- top 1% 35% 50% Subtiere patura de mijloc, capacitatea mai mica a  mediului de afaceri de amortizare a socurilor negative
Grad capitalizare 32,2% 28,7% Dependenta mai ridicata de conditiile de finantare externe si vulnerabilitate mai mare a firmelor
Lichiditate curenta (cap. Lucru) 1,11 0,96 Capacitate de autofinantare mai redusa, care implica o imunitate mai scazuta a firmelor in situatii de stres
Mediu de afaceri embrionar:- Firme cu durata viata < 5 ani- Firme fara activitate- Firme cu cap. proprii negative 25%20%40% 38%28%45% Un mediu de afaceri embrionar, jumatate dintre companii nu au trecut prin criza financiara, au o experienta redusa, deci pot reactiona emotional si impredictibil intr-un context negativ.

Desi tabloul macroeconomic prezent este similar cu cel din anul 2008, mediul de afaceri local prezinta cinci diferenta majorare: o colectare mult mai lenta a facturilor, concentrarea mai ridicata a veniturilor, profiturilor si lichiditatilor in randul companiilor mari (desi pierderile sunt mai raspandite in randul tuturor companiilor), scaderea gradului de capitalizare, reducerea capitalului de lucru (care a devenit chiar usor negativ la finalul anului 2016) si un mediu de afaceri mai embrionar si mai putin activ (cu o experienta mai scazuta). In esenta, vorbim despre un mediu de afaceri mai slab capitalizat (mai indatorat), polarizat, neexperimentat, vulnerabil (cu o capacitate de autofinantare mai redusa) si mai expus in fata efectului de contagiune (domino) de propagare a riscului comercial (insolventa clientilor). Nu vad cum un asemenea mediu de afaceri poate gestiona mai bine o eventuala criza internationala, comparativ cu ceea ce s-a intamplat in anul 2008 ” – a declarat Iancu Guda, Presedinte AAFBR (Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania) si Lector IBR (Institutul Bancar Roman)

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
s560x316_impozit

Plata defalcată a TVA măreşte costurile birocratice ale firmelor şi le complică afacerile, acuză patronii IMM

Liderii patronatelor şi experţii fiscali reacţionează vehement faţă de intenţia Ministerului Finanţelor de a introduce plata defalcată (în cont separat) a TVA şi arată că această măsură va duce la creşterea costurilor birocratice şi la complicarea relaţiilor de afaceri ale firmelor vizate.

Potrivit unui proiect lansat de Ministerul Finanţelor, firmele îşi vor deschide un cont separat în care vor vira, defalcat, Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA), măsura fiind opţională de la 1 septembrie şi obligatorie de la 1 octombrie 2017.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) avertizează, într-un comunicat transmis miercuri, că modificarea Codul fiscal şi reglementarea mecanismului privind plata defalcată a TVA va avea „efecte negative semnificative” asupra IMM-urilor. Vor apărea, astfel, potrivit CNIPMMR, „costuri suplimentare generate de modificarea sistemelor informatice contabile; costuri bancare suplimentare cu noul cont, comisioane bancare suplimentare; afectarea cash flow-ul şi blocarea banilor, deoarece pentru procedurile ANAF nu sunt prevazute termene de aprobare şi sancţiuni; dublarea numărului de plăţi, măsuri suplimentare de verificare şi de management pentru TVA (obligaţia contribuabililor de a determina/verifica contul de TVA, obligaţia de a vira direct la bugetul de stat suma reprezentând TVA afferentă achiziţiilor de la furnizorii/prestatorii care nu le-au comunicat un cont de TVA şi de a notifica acest fapt furnizorilor/prestatorilor); eforturi semnificative de implementare tehnică, având în vedere termenul foarte scurt: instituirea plăţii defalcate a TVA obligatoriu începând cu 01 octombrie 2017; neclarificarea tuturor aspectelor procedurale, de exemplu pentru factoring, reţineri de garanţii de bună execuţie, sume achitate pe baza facturilor de decontare, în numele şi contul altei persoane impozabile sau compensări”.

Toate aceste efecte se vor manifesta „în condiţiile în care se majorează semnificativ amenzile”, proiectul prevăzând o amendă egală cu 50% din suma reprezentând TVA nevirată în contul de TVA al furnizorului/prestatorului; amendă cuprinsă între 2.000 şi 4.000 de lei; amendă egală cu 10% din suma reprezentând TVA nevirată în contul de TVA al furnizorului/prestatorului.

Mai multe AICI. 

Tags: , , , ,
afaceri

Şase bănci româneşti vor acorda finanţări pentru IMM în valoare de 400 de mil. de euro

Banca Europeană de Investiţii şi Fondul European de Investiţii vor semna, miercuri, acorduri operaţionale cu Raiffeisen Bank, ProCredit Bank, BCR, Banca Transilvania, BancPost şi ING prin care se vor acorda 400 de milioane de euro pentru IMM-uri.

Programul Operaţional Iniţiativa pentru IMM-uri 2014-2020 (POIIMM), cu cofinanţare de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), în valoare de 100 de milioane de euro, sprijină întreprinderile mici şi mijlocii prin garanţii pentru credite noi de investiţii şi capital de lucru. Instrumentul financiar de tip garanţie neplafonată este susţinut prin resurse atât ale POIIMM, cât şi ale Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi ale Uniunii Europene prin programul Horizon 2020. Valoarea totală a creditelor va fi de peste 500 milioane Euro, prin efectul de multiplicare specific instrumentului.

Acordul de colaborare dintre Grupul BEI, Comisia Europeană şi Guvernul României a fost semnat la Bucureşti la 20 octombrie 2016. Finanţările pentru IMM vor fi acordate de băncile selectate prin apel deschis.

Tags: , ,
Emil Boc

Primarul Emil BOC Cluj-Napoca participă la conferința – PRIA Urban Innovation în 24 Mai 2017

Dl. Emil BOC, Primarul Municipiului Cluj-Napoca participă la conferința – PRIA Urban Innovation în 24 Mai 2017, alături de ceilalți lectori importanți și de 150 reprezentanți ai comunității de business din Cluj

Dl. Emil BOC – Primarul Municipiului Cluj-Napoca participă la conferința PRIA Innovation, în 24 mai 2017, la Grand hotel Napoca, alături de ceilalți lectori importanți și de 150 reprezentanți ai comunității de business din Cluj.

PRIA Urban Innovation mic

Evenimentul se va concentra asupra punctelor de discuție importante pentru mediul urban – mobilitate, energie, tehnologie și infrastructură și vor fi dezbătute aspect importante despre dezvoltarea orașului și despre proiecte care imbunătățesc orașul și viața de afaceri și socială a acestuia.

PRIA Urban Innovation este o platformă unică pentru discuții aprofundate între administrația locală, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai mediului universitar, specialiști în urbanism, tehnologie și servicii la nivel național și internațional, dar și lideri ai comunității. Ei vor evidenția aspecte legate de cercetare și vor da exemple de proiecte care ajută la crearea unor comunități urbane mai rezistente, durabile și sănătoase, la transformarea orașelor în orașe ale viitorului, inovatoare.

Conferința PRIA Urban Innovation va avea loc în Cluj-Napoca, oraș care este în continuă dezvoltare și care acordă o importanță deosebită proiectelor care imbunătățesc orașul și viața de afaceri și socială a acestuia.

Zonele urbane sunt în creștere și în schimbare în fiecare an, așa că trebuie să fim gata să îmbrățișăm viitorul pe măsură ce creștem și ne schimbăm. Prin urmare, dezbaterile din cadrul PRIA Innovation Conference vor reflecta adevăratul sens a ceea ce este nevoie pentru a dezvolta orașe puternice pentru viitor. De asemenea, vom sublinia puncte care vor conduce la activități urbane de succes și vom oferi oportunități de a construi parteneriate de colaborare, de a explora problemele urbane în curs de dezvoltare, de a descoperi tehnologii inovatoare pentru dezvoltarea urbană. Toate acestea duc la o viață mai sănătoasă și vor economisi timp și bani pentru companii, iar pentru cetățeni vor duce la un oraș mai organizat, mai simplu de locuit.

Alaturi de dl. Emil BOC – Primarul Municipiului Cluj Napoca, lectori sunt:  Nicholas DE ROUMANIE; Pascal Van den NOORT – Mobility Expert; Paul DECUSEARĂ – Șef Serviciu Dezvoltare, ENGIE ; Nicolae DORDEA – Manager Vanzari Clienti Business Nord, ENGIE; Carmen NEAGU – CEO, Energobit; Marius MAIER – Managing Partner, CMC Group Risk Advisor; Maria METZ – Deputy CEO, NTT Data; Adrian Ciprian MIRON   Inspector Șef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj; Radu MITITEAN - Drector executiv – Clubul de Cicloturism Napoca (CCN)/ Presedinte – Federatia Biciclistilor din Romania (FBR).

.?????????????????

Printre temele care vor fi abordate se vor regăsi: Comunitate Privată Parteneriatul public – soluții locale, parteneriate strategice, care să conducă la sisteme durabile și de dezvoltare economică, care este transferabil unui model national; Încurajarea și recunoașterea ciclismului ca mijloc eficient, sănătos, de transport ecologic, și promovarea utilizarii pe scară largă; Cum putem reduce costurile pentru municipalități și pentru companii?; Sunt mașinile electrice de viitor? Cum vom crea infrastructura pentru masina electrica? Identificarea oportunităților de infrastructură ecologică pentru a mări spațiul verde într-o comunitate puternic urbanizată, îmbunătățirea calității aerului, reducerea efectului de căldură urbană și creșterea biodiversității mediului; Îmbratișarea inovațiilor tehnologice în mobilizare pentru a proteja mediul înconjurător, pentru a crește profitul de afaceri locale și pentru a simplifica viața urbană; Cum se va structura consumul de energie electrică în viitor? Cum se va structura consumul de energie electrică în sectoare cum ar fi transportul, rezidențial, agricultură, industrie și ce alte servicii vor evolua?; Impactul tehnologiei în dezvoltarea rețelelor electrice către rețele inteligente, microgrids și consumatori activi (Prosumer);  Care este situația  energiei regenerabile în România? Ce investiții au fost făcute până acum?

Conferinţele PRIAevents aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a massmediei.

PRIA Urban Innovation are ca partener principal ENGIE.

De asemenea parteneri ai evenimentului sunt Hidroelectrica, Energobit, ARIES Transilvania, Asociația Femeilor de Afaceri Cluj (AFA), BEROBA, Camera de Comerț si Industrie Româno-Olandeză, Camera de Comerț și Industrie Cluj,  Clubul Francofon de Afaceri Cluj,  Liga Întreprinzătorului Român, Asociația Patronilor Meseriașilor Cluj (APM), Camera de Comerț si Industrie Româno-Britanică, Camera de Comerț și Industrie România-Israel, EFdeN, Cogen România, Romanian Photovoltaic Industry Association (RPIA), Romanian Institute for Energy Development Studies (IRE).

Mai multe detalii despre agenda evenimentului PRIA Urban Innovation şi modalități de înscriere pentru participare puteţi găsi pe http://priaevents.ro/pria-urban-innovation-conference/

Despre PRIAevents

PRIAevents – experţii tăi în evenimente! Noi aducem informaţii de ultimă oră şi trend-uri în business prin intermediul conferinţelor organizate. Echipa PRIAevents cu o experienţă de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium pentru fiecare sector business.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
zona-euro

Trei bănci din România vor acorda credite de 256 milioane de euro pentru IMM-uri

Grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI) a semnat miercuri, la Bruxelles, primele trei acorduri ale programului Iniţiativa pentru pentru întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) cu trei bănci comerciale, Raiffeisen Bank, Banca Comercială Română (BCR) şi ProCredit Bank, care ar putea genera o finanţare totală de 246 milioane de euro, a anunţat Comisia Europeană (CE).

Suma care ar putea fi generată reprezintă aproape jumătate din bugetul total de 540 de milioane de euro al programului Iniţiativa pentru IMM-uri. Peste 4.300 de IMM-uri, microîntreprinderi şi start-up-uri din România ar putea avea un acces mai bun la finanţare în cadrul celor trei acorduri, scrie nrews.ro. 

Comisarul pentru politică regională, Corina Creţu, consideră că, prin decizia de a investi 100 de milioane de euro din bugetul politicii de coeziune în acest program de pionierat, România va stimula competitivitatea economiei.

În luna octombrie a anului trecut, grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi Guvernul României au semnat un acord de finanţare pentru IMM-uri, prin care sunt alocate 100 milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), dar care ar putea mobiliza în următorii ani fonduri totale de 580 milioane de euro.

Resursele adiţionale ar putea veni de la BEI şi din programul Orizont 2020, un amplu program de cercetare derulat de Uniunea Europeană. Prin acest program, este disponibilă, la nivelul UE, o finanţare de 80 de miliarde de euro pe durata a şapte ani (2014-2020), plus altragerea altor investiţii private.

viewscnt

Tags: , , , , ,
afaceri

2.000 de IMM-uri româneşti vor putea beneficia de 177 milioane de euro

Aproximativ 2000 de IMM-uri româneşti vor beneficia de credite în valoare de 177 de milioane de euro, deblocate prin acordul semnat de Fondul european de investiţii cu Raiffeisen Bank, informează Comisia Europeană.

Acest acord al Fondului European pentru Investiţii Strategice (EFSI), pilonul central al Planului Juncker, a fost semnat în 11 mai, EFSI fiind un factor crucial în semnarea împrumutului.

“Planul Juncker este destinat sprijinirii creării de locuri de muncă şi stimulării creşterii economice în Europa. Facilitarea accesului la finanţare pentru întreprinderile mici şi mijlocii este o componentă importantă a Planului. Sunt încântată de faptul că, prin reuşita Acordului din 11 mai, şi mai multe companii româneşti vor putea investi în extindere, în crearea de locuri de muncă şi în inovare”, a declarat Corina Creţu, comisarul pentru politică regională.

Planul Juncker va declanşa noi investiţii în întreaga Europă, în valoare de aproximativ 743 milioane de euro, începând cu luna mai 2017.

Tags: , ,
bani ron

Bani de la Guvern pentru programele destinate IMM-urilor

Guvernul a aprobat, joi, alocarea temporară a sumei de 19,03 milioane de euro în scopul asigurării necesarului de finanţare, pentru luna aprilie 2017, a Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Iniţiative pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (POIIMM).

Fondurile sunt alocate din venituri obţinute din privatizare, de către Ministerul Finanţelor, se arată într-un comunicat al Executivului.

Programul Operaţional Iniţiative pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii este gestionat de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, în calitate de Autoritate de Management, iar în octombrie 2016 a fost semnat Acordul de Finanţare între România şi Fondul European de Investiţii (FEI).

Suma alocată de Executiv va asigura necesarul de finanţare al Autorităţii de Management pentru POIIMM pentru efectuarea plăţii în contul Fondului European de Investiţii, în vederea implementării instrumentelor financiare de sprijin pentru asigurarea accesului IMM la finanţare în cadrul Axei Prioritare 1 „Creşterea accesului la finanţare a IMM-urilor din România”.

Sumele plătite către FEI constituie cheltuieli eligibile în cadrul POIIMM, care se vor declara la Comisia Europeană.

Sumele alocate temporar Autorităţii de Management vor fi rambursate Ministerului Finanţelor Publice, în euro, în două tranşe: 90% din sumă până la data de 29 septembrie 2017, iar restul de 10%, până la data de 30 iunie 2018.

Guvernul a aprobat, în luna februarie, alocarea temporară a primei tranşe în sumă de 74,05 milioane de euro pentru asigurarea necesarului de finanţare, pentru luna februarie 2017, Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Iniţiative pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (POIIMM).

Tags: , , ,
16298923_733361726827275_1320106223600455332_n

„Start-up Nation – România”. Ajutor de minimis de 200.000 lei

Executivul a aprobat în cadrul ultimei ședinţei de guvern Ordonanța de urgență pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii, program care încurajează dezvoltarea spiritului antreprenorial.

Prin „Start-up Nation – România” se acordă ajutor de minimis în sumă maximă de 200.000 lei pentru un beneficiar, reprezentând 100% din valoarea cheltuielilor eligibile, unui număr maxim estimat de 10.000 de întreprinderi mici și mijlocii.

Se estimează, astfel, crearea a minim 20.000 de noi locuri de muncă anual în cadrul celor 10.000 de întreprinderi nou înființate care vor trebui să angajeze minimum 2 salariați cu contract de muncă pe durată nedeterminată şi să-i menţină în activitate cel puţin 3 ani.

„România pornește cel mai ambiţios program de susţinere a start-up-urilor, program ce se aplică cu succes şi în alte ţări precum Israel sau Marea Britanie și face, astfel, un alt pas spre atingerea dezideratului – România, ţara cu mediul de afaceri cel mai atractiv din Sud-Est-ul Europei. Start-up Nation – Romania va motiva tinerii să rămână în ţară și să desfășoare activități de antreprenoriat, va contribui la crearea de noi companii în domenii cu valoare adăugată ridicată, crescând astfel atractivitatea României în regiune. Acest program va crea companiile de succes de mâine care vor consolida baza economiei românești”, a spus ministrul Florin Jianu

Tags: , , , , ,
Untitled

Business de Cluj. O platformă care le permite retailerilor online să-și crească rata de conversie și să reducă abandonul

Ve Interactive („Ve”), companie de tehnologie din Marea Britanie, lansează serviciul automatizat de tip SaaS, o platformă independentă care vine atât în întâmpinarea utilizatorilor de internet, cât și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) cu prezență online.

Compania Ve, cu o cifră de afaceri pe piața românească de 10,1 milioane de lei în 2016, și-a pornit activitatea în țară de peste un an, când a deschis un birou la Cluj, unde lucrează acum 65 de angajați. Au urmat birouri la București și Budapesta și vor mai fi deschise puncte de lucru în Bulgaria, Serbia, Croația, Moldova și Ucraina. Scopul companiei pe termen lung este de a transforma Clujul într-un hub de suport pentru Europa de Est.

Platforma SaaS oferă magazinelor de e-commerce un control complet a interacțiunii cu vizitatorii de pe site și a campaniilor de remarketing prin e-mail. Un avans în automatizare, această tehnologie intuitivă permite personalizarea completă și este accesibilă și pe dispozitive mobile.

Modulul de raportare integrat (dashboard) permite monitorizarea în timp real a performanței. Toate aceste caracteristici înseamnă că IMM-urile cu prezență online vor deveni de acum capabile să implementeze cu ușurință tehnologii de creștere a ratei de conversie și vor economisi nenumărate ore în conceperea campaniei și a managementului. Cu numai câteva click-uri, se vor putea configura campaniile de marketing, cu control asupra design-ului, mesajelor și functionalității soluțiilor.

”Tehnologia din marketing trebuie să devină inteligentă și capabilă să înțeleagă fiecare utilizator în parte și fiecare companie care face vânzări online. Credem că prin cercetările noastre putem să-i ajutăm pe utilizatori să eficientizeze comerțul online prin integrarea acestui „shopping assistant” care-i ajută să găsească produsele și serviciile de care au nevoie, iar acest lucru îi ajută și pe cei care fac comerț online să aibă vizitatori relevanți pe site-uri și aplicații”, declară Andrew Metcalfe, CTO în cadrul VE Global.

Modelul de comision cu plata în funcție de perfomanță (CPA) face ideală această soluție pentru start-up-uri, IMM-uri și companii în dezvoltare, întrucât comisionul este taxat numai pentru fiecare vânzare convertită prin soluțiile Ve. Oferta unică este alimentată de resursele de date extinse ale Ve, care urmărește zilnic miliarde de date și întocmește analize complexe ale comportamentului utilizatorului și activității online, pe care le convertește în afișarea inteligentă a caracteristicilor relevante și a mesajelor.

„Datele noastre arată că 76 % din vânzări se pierd la faza de finalizare a comenzii, dar cu mult mai mulți vizitatori abandonează înainte de acest pas. Platforma SaaS Ve pune la dispoziția brandurilor tinere și motivate o tehnologie de conversie premium, permițându-le să-și gestioneze singure campaniile de conversie, precum și de a-și dezvolta afacerile mai repede”, adaugă David J. Brown, CEO și cofondator al Ve Interactive.

Platforma independentă a Ve este acum disponibilă prin toate platformele e-commerce, în diverse regiuni.

„Serviciile Ve sunt disponibile în România începând cu ianuarie 2016 și deja un număr mare de clienți au adoptat aceste soluții, observând o creștere cu până la 25% a ratei de conversie. Comerțul online a suferit în ultima perioadă din cauza soluțiilor de tip Pop-up care au generat o reacție adversă din partea cliențiilor. Prin introducerea soluțiilor Ve care oferă o alternativă mult mai estetică și neintruzivă precum și automatizarea acestei tehnologii ne dorim să sprijinim companiile de toate mărimile și din toate domeniile prin creșterea eficienței afacerilor de tip e-commerce și mai mult decât atât, creșterea veniturilor lor”, spune Toma Matei (foto), Head of Commercial Eastern Europe, Ve Interactive.

Ve Interactive este o companie lider de tehnologie, cu focus pe analiza datelor. Zilnic, vastele sale sisteme colectează miliarde de date pentru publicul online în timp real. Segmentarea informațiiilor și analize complexe permit Ve să ofere soluții pentru a acționa la fiecare etapă a procesului de vânzare prin diferitele unelte: VeAds – publicitatea digitală de înaltă performanță, VePanel – o suită de instrumente ce acționeză în timp real în cadrul siteu-lui, Cart Recovery- email remarketing.

Fondată în 2009, Ve are sediul în Londra și 36 de reprezentanțe la nivel mondial. Printre cele 4 centre globale de dezvoltare de software se regăsește și biroul din Cluj-Napoca, deschis în 2015, cu peste 65 de angajați.

Tags: , , , , ,
s560x316_impozit

Programul de garantare a creditelor pentru IMM-uri, prelungit cu un an

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) propune prelungirea cu un an a Programului de garantare a creditelor pentru întreprinderi mici și mijlocii, care expiră în data de 5 decembrie 2016, potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență publicat pe site-ul Ministerului.

“Prin prezenta Ordonanță de urgență se propune modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.92/2013 privind Programul de garantare a creditelor pentru întreprinderi mici și mijlocii, aprobată cu modificări prin Legea nr.8/2014, prin modificarea art.1, alin.(2) în sensul prelungirii duratei Programului de garantare a creditelor pentru întreprinderi mici și mijlocii cu 12 luni, având în vedere că perioada de implementare a Programului va expira la începutul lunii decembrie a acestui an, respectiv 05.12.2016, în ceea ce privește componenta activă de acordare de garanții, iar perioada scurtă de timp rămasă până la termenul stabilit inițial pentru derularea acestui Program poate priva sectorul IMM-urilor de un program care are rolul de a susține activitatea acestora”, se arată în proiectul de Ordonanță.

Programul de garantare a creditelor pentru întreprinderi mici și mijlocii a fost implementat pe o perioadă de 36 de luni, începând cu data intrării în vigoare a normelor de aplicare a Ordonanței de urgența a Guvernului nr.92/2013, respectiv 5 decembrie 2013.

Plafonul total disponibil pentru întreaga perioadă de implementare a programului, respectiv 2014 — 2016, este de 2 miliarde de lei. De la lansarea Programului, în anul 2014, și până la finele lunii octombrie anul curent, în cadrul programului, au fost acordate un număr de 382 de garanții a căror valoare cumulată este de 63,7 milioane de lei, ceea ce a permis susținerea unui volum al finanțărilor în valoare de 169,9 milioane de lei.

Programul a avut ca obiectiv acordarea de facilități de garantare de către stat pentru liniile de credit pentru capital de lucru acordate întreprinderilor mici și mijlocii de către instituțiile de credit. Acestea sunt garantate de către stat în procent de maximum 50% din valoarea finanțării, exceptând dobânzile, comisioanele și spezele bancare, iar valoarea maximă a unui credit garantat este de 5.000.000 lei/IMM pe o perioadă de maximum 24 de luni, cu posibilitatea prelungirii cu până la 12 luni în vederea rambursării liniei de credit.

Tags: , , ,
bani ron

Ministerul Economiei pierde 7,8 milioane de euro din bugetul pe 2016

Ministerul Economiei va pierde 35,4 milioane de lei (aproximativ 7,8 milioane de euro) din bugetul pe 2016, conform proiectului de rectificare bugetară propus de Ministerul Finanţelor. Banii ar fi trebuit să ajungă în economie, finanţând programele de stimulare a întreprinderilor mici şi mijlocii.

Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR), a declarat, pentru MEDIAFAX, că două dintre programele naţionale, deşi bugetate, nu au mai fost lansate. „Este vorba despre programul pentru incubatoare de afaceri şi de Târgul Naţional al IMM-urilor. În egală măsură, schimbarea condiţiei pentru firme, respectiv cea de decont, a fost o decizie care a făcut neatractive programele”, a explicat Florin Jianu.

Liderul CNIPMMR mai arată că o altă problemă este legată de lansarea foarte târzie a programelor, în condiţiile în care implementarea ar trebui să se realizeze în 60 de zile. „Vorbim de 60 de zile în care trebuiau să se deruleze inclusiv toate procedurile de achiziţie de echipamente, angajare de personal etc. Anul trecut au avut 45 de zile la dispoziţie şi rezultatele au fost similare. Acum spre exemplu, în programul SRL-Debutant, în condiţiile în care exista finanţare pentru 500 de firme, au solicitat bani 240 de beneficiari şi probabil că până la sfârşit vor reuşi să implementeze proiectele maximum 130 de firme. Adică se vor mai pierde bani”, spune Florin Jianu. El adaugă că există un istoric al acestor programe pentru IMM-uri şi este inexplicabil de ce intervin schimbări asupra programelor. „Fiindcă dacă acestea s-au implementat cu succes până în 2014, nu vedem necesitatea schimbărilor care s-au adus acestor programe, care au condus la această situaţie. De asemenea, birocraţia excesivă. Şi în interiorul Guvernului procedurile s-au complicat foarte mult. Faptul că pentru a lansa un program sunt foarte multe avize, inclusiv de la Consiliul Concurenţei. E necesară depunerea unui memorandum în Guvern pentru fiecare program în parte. Nu înţeleg de ce sunt necesare toate aceste lucruri atâta timp cât programele respective se regăsesc în Legea IMM-urilor, ele desfăşurându-se de aproape zece ani”, spune Jianu.

La solicitarea MEDIAFAX, Claudiu Vrînceanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, a precizat care au fost cauzele care au condus la pierderea unor sume destinate programelor de sprijinire a IMM-urilor.

„Ministerul implementează Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri (SRL-D), prin care se instituie o schemă de ajutor de minimis. În acest an, din bugetul Programului se acordă alocaţii financiare nerambursabile, maximum 50%, din valoarea cheltuielilor eligibile efectuate (exclusiv TVA), dar fără să depăşească suma de 45.245 de lei/beneficiar pentru finanţarea implementării celor mai bune planuri de afaceri depuse. Deşi bugetul programului permite finanţarea unui număr de minim 500 de beneficiari în perioada de înscriere (16.08.2016 – 30.08.2016, prelungită ulterior pînă în data de 14.09.2016), s-au înscris în cadrul programului numai 379 de aplicanţi. Din cele 379 de IMM înscrise, în urma verificărilor administrative şi de eligibilitate, numai 247 de aplicanţi au fost admişi la finanţare, restul de 132 fiind respinşi. Aplicanţii cu componentă de credit acceptaţi de principiu de către Oficiile Teritoriale pentru IMM şi Cooperaţie din subordinea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri au intrat în etapa de verificare din punct de vedere bancabil de către cele două instituţii de credit partenere pe program (Banca Transilvania şi CEC Bank), urmând ca după această etapă să semneze contractele de finanţare. Bugetul solicitat de către cele 247 de întreprinderi debutante este aproape de 11 milioane de lei din cei 22,7 milioane de lei acordate programului, drept pentru care ministerul a decis disponibilizarea diferenţei de buget la rectificarea bugetară, un fapt normal, necesar şi util celorlalte instituţii publice care au nevoie de aceste sume pentrul bunul mers al activităţii”, arată Claudiu Vrînceanu.

În ceea ce priveşte Târgul pentru IMM-uri, evenimentul urma să aibă loc între 18 şi 20 noiembrie 2016, dar „nu a mai fost organizat din cauza numărului redus de companii înscrise”.

„Şi-au anunţat dorinţa de a participa la eveniment doar 52 de societăţi. Programul îşi propunea ca la acest eveniment să participe 450 de beneficiari. Pentru anul viitor, luăm în calcul o reconfigurare a programului, astfel încât acesta să fie de interes pentru cât mai multe companii”, a mai spus secretarul de stat.

Tags: , , ,
bani ron

(MFP): Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM ar putea deschide un “concept store”, pentru IMM-uri și startup-uri

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) ar putea avea un “concept store” pentru sprijinirea IMM-urilor și a startup-urilor, a declarat, marți, Anca Dragu, ministrul Finanțelor Publice, în cadrul Topului Național al Firmelor Private din România, eveniment organizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), în parteneriat cu Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA).

“La FNGCIMM lucrăm la un produs pentru sprijinirea start-up-urilor. În discuțiile pe care le am cu reprezentanții mediului de afaceri cea mai frecventă plângere a fost că startup-urile au acces dificil la finanțare. De aceea, FNGCIMM lucrează la acest produs de sprjinire prin garanții oferite de fond. Un alt element la care FNGCIMM lucrează acum este un concept store care să ofere soluții integrate IMM-urilor. Ne uităm aici la o abordare dublă. Practic să creăm o facilitate fizică dar și o facilitate virtuală prin care reprezentanții IMM-urilor sau cei care doresc să își deschidă o companie să vină și să găsească un pachet integrat de informații referitor la cum se deschide o companie, cum se desfășoară activitatea contabilă, cine îi poate ajuta, care sunt regulile contabile și fiscale în funcțiune astfel încât aceste afaceri să fie unele de succes și să nu se împotmolească în activitățile birocratice”, a spus Dragu.

Ea a mai vorbit despre facilitățile privind schemele de minimis pe care ministerul le desfășoară sau urmează să le implementeze, arătând, totodată că, în primele tri luni ale acestui an au fost înființate 5.800 de firme de tip SRL-D.

“Ne uităm cu atenție la înființarea de firme și de locuri de muncă. Pot să vă spun că în primul trimestru au fost înființate peste 5.800 de firme de tip SRL-D, conform datelor de la Registrul Comerțului, iar Guvernul și-a propus să sprijine creșterea acestor cifre. Pentru că fiecare SRL-D nou înființat presupune crearea a două noi locuri de muncă. Există 160 milioane de euro anual pentru start-upuri, 40 milioane euro pentru promovare la export și un nou tip de ajutor de stat care se adresează firmelor mici. Acestea vor primi între 1 și 5 milioane de euro ajutor de stat pentru dezvoltare. Firmele mici și mijlocii pot deveni motorul economiei în acest fel pe perioada 2017-2023. Firmele mici și mijlocii vor primi ajutoare de stat de 5 milioane euro. Guvernul estimează că va ajuta 200 de firme prin această schemă de ajutor de tip minimis”, a mai spus ministrul Finanțelor.

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), în parteneriat cu Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA), organizează, marți, ediția cu numărul XXIV a Topului Național al Firmelor Private din România.

Topul se desfășoară, pentru al doilea an consecutiv, concomitent cu Târgul Serviciilor/Produselor de Excelență pentru Întreprinderi.

“Evenimentul este unul de referință pentru mediul de afaceri românesc, cu această ocazie vor fi recunoscute meritele întreprinzătorilor și vor fi promovate cele mai performante întreprinderi ale anului 2015. Manifestare de tradiție, TOP-ul transpune bunele practici internaționale în domeniu și se bucură de recunoașterea la nivel european și internațional a Uniunii Europene a Artizanatului și a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (UEAPME) și a Asociației Mondiale a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (WASME)”, susțin organizatorii.

Tags: , , , , , ,
Dosare

Companiile din economia socială pot primi ajutor de minimis de 40.000 – 100.000 de euro

Până pe 14 noiembrie 2016, peste 200 de întreprinderi cu activităţi în economia socială pot depune proiecte pentru a obţine fonduri europene sub formă de ajutor de minimis, cu o valoare între 40.000 şi 100.000 euro.

Ministerul Fondurilor Europene a deschis linia de finanţare europeană intitulată ”Solidar- Sprijin pentru consolidarea economiei sociale”, primul apel din seria dedicată economiei sociale prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU). Ghidul Solicitantului este deja în spaţiul public, după ce, pe 23 august a fost dezbătut, iar Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a finalizat normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii privind economia socială.

”În baza acestor norme, întreprinderile cu vocaţie socială vor putea să obţină un atestat de întreprindere socială, de la compartimentul de Economie Socială din cadrul Agenţiilor Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă, până la sfârşitul acestui an”, se arată într-un comunicat al Ministerului Fondurilor Europene.

Pentru ca procesul de absorbţie a fondurilor nerambursabile să fie accelerat, ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea a anunţat că, în urma consultărilor, promotorii de proiecte care au calitatea de întreprinderi sociale nu sunt obligaţi să prezinte atestatul emis de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSV) la depunerea cererii de finanţare, ci după câştigarea finanţării, respectiv odată cu semnarea contractului. Depunerea proiectelor prin intermediul sistemului informatic MySMIS 2014, se poate face începând din acest moment şi se încheie în data de 14 noiembrie 2016.

Cu prilejul deschiderii apelului, MMFPSPV – autoritate de management în acest caz, alături de MFE- a înfiinţat un compartiment dedicat economiei sociale, care funcţionează în cadrul Direcţiei Politici de Ocupare Competenţe şi Mobilitate Profesională. Acesta se ocupă de elaborarea politicilor şi strategiilor în domeniul economiei sociale, promovarea şi sprijinirea întreprinderilor sociale şi, de asemenea, furnizează informaţii specifice persoanelor fizice şi juridice interesate. La nivelul ANOFM şi al fiecărei agenţii judeţene pentru ocuparea forţei de muncă au fost constituite compartimente specializate de economie socială, cu atribuţii privind informarea şi înregistrarea cererilor de atestare şi acordare întreprinderilor sociale a mărcii sociale.
Sunt eligibile companiile care au atestat de întreprindere socială care aplică pe AXA 4, ”Incluziune socială şi combaterea sărăciei”, având ca prioritate promovarea antreprenoriatului social şi a integrării sociale pentru acces la ocupare profesională şi pentru consolidarea capacităţii întreprinderilor de economie socială de a funcţiona într-o manieră autosustenabilă.

Programul Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020 are o alocare totală de 4,326 miliarde euro şi stabileşte priorităţile de investiţii, obiectivele specifice şi acţiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, continuând astfel investiţiile realizate prin Fondul Social European în perioada 2007‐2013 şi contribuind la reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi Statele Membre ale UE. În vederea atingerii obiectivelor propuse, în cadrul POCU au fost stabilite 7 Axe Prioritare.

Tags: , , , ,