Tag Archives: guvern

iohannis-465x390

Iohannis: Nu trebuie neglijat consumul, dar e nevoie de investiţii. Guvernul nu şi-a făcut treaba

Preşedintele Klaus Iohannis a comentat, vineri, declaraţiile premierului Tudose potrivit căruia creşterea economică bazată pe consum este o falsă problemă, şeful statului spunând că o creştere bazată pe consum nu este una sustenabilă şi că o parte importantă pentru creşterea economică o reprezintă investiţiile, iar la acest capitol Guvernul nu şi-a făcut treba deloc în acest an.

“Rămân la opinia mea – o creştere bazată pe consum nu este una sustenabilă. Nu înseamnă că trebuie să reducem consumul, dar trebuie să avem grijă de investiţii, de încurajarea investitorilor (…) Şi putem constata că aici partea guvernamentală nu şi-a făcut treaba. Avem foarte puţini bani investiţi de Guvern în lucrări publice, au lipsit cu desavârşire în acest an”, a declarat Iohannis, întrebat despre declaraţiile premierului Mihai Tudose.

Klaus Iohannis se află, vineri, la Göteborg, unde participă la Summitul social privind promovarea locurilor de muncă echitabile şi a creşterii economice în Uniunea Europeană.

Premierul Mihai Tudose a ironizat joi seară, într-o postare pe Facebook, opiniile conform cărora România “stă rău”, aducând drept contraargumente “stirile false” difuzate de Washington Post şi AFP referitoare la creşterea economică şi la faptul că ţara noastră este “tigrul Europei”, afirmaţiile comisarului european Pierre Moscovici care notează că avem cea mai mare creştere după China, rectificarea bugetară pozitivă şi creşterea producţiei industriale.

El a calificat drept “falsă problemă” faptul că această creştere ar fi bazată pe consum, afirmând că tendinţa spre consum înseamnă modernitate.

Tags: , , , ,
tudose (1)

Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă care modifică esenţial Codul Fiscal

Membrii Guvernului au adoptat, în şedinţa de miercuri, ordonanţa de urgenţă prin care este modificat Codul Fiscal, prevederile urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018, au declarat surse guvernamentale.

Membrii Guvernului s-au reunit la Palatul Victoria pentru a discuta propunerile de modificare ale Codului Fiscal, în contextul în care şedinţa anunţată iniţial pentru vineri a fost amânată de două ori, iar criticile la adresa propunerilor s-au înmulţit. Premierul Mihai Tudose a declarat miercuri, la începutul şedinţei de Guvern că iniţial sindicatele şi patronatele au fost de acord cu modificările, dar apoi au reacţionat la externalizarea profitului şi “s-au inflamat nişte multinaţionale”.

“Felicitări domnule ministru pentru alocuţiunea de la început, tocmai am aflat acum că sunt nişte sucursale ale unor bănci care au dat liber angajaţilor pentru a putea participa la mitingul din faţă, deci sunteţi pe drumul cel bun. Dacă băncile sunt nervoase pe chestia asta, eu vă felicit. Poate o să plătească şi ei impozite”, a spus premierul Tudose către ministrul Finanţelor.

La începutul şedinţei de Guvern, premierul Mihai Tudose a declarat că inflamarea opiniei publice în legătură cu modificările aduse la Codul Fiscal are loc în contextul în care iniţial sindicatele şi patronatele au fost de acord cu modificările, dar apoi, în momentul în care s-a pus în discuţie externalizarea profitului, au apărut şi reacţii negative.

“Guvernul doreşte să introducă măsuri ferme în ceea ce priveşte externalizarea profitului. (…) S-au inflamat nişte multinaţionale, dar din fericire cred ca au înţeles că nu e cazul”, a afirmat Mihai Tudose.

Înainte de şedinţa de Guvern, premierul Mihai Tudose şi ministrul Ionuţ Mişa au avut o discuţie. Între timp, în faţa Guvernului, circa 200 de persoane protestau faţă de măsurile care urmează să fie luate în ceea ce priveşte de trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat.

“Măsura aduce beneficii pentru cetăţeni. Se urmăreşte reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10% pentru angajaţi Se reduc contribuţiile sociale cu două procente”, a spus ministrul Finanţelor.

Acesta a declarat că măsurile care vor fi adoptate vor avea ca efect creşterea veniturilor pentru angajaţi.

Ce prevede OUG de modificare a Codului Fiscal

Ordonanţa de urgenţă modifică şi completează Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal şi prevede următoarele măsuri:

-mutarea CAS de la angajator la salariat cu reducerea cotei totale de contribuţii sociale de la 39,25% la 37,25%,

-splitarea plăţii TVA;

-ridicarea plafonului pentru microîntreprinderi la un milion de euro;

-instituirea contribuţiei asiguratoare pentru muncă de 2,25% din fondul de salarii, dar şi scăderea de la 16% la 10% a impozitului pe venituri şi creşterea salariului minim pe economie de la 1.450 la 1.900 de lei .

Pe de-o parte, Guvernul prezintă măsurile ca fiind benefice, încurajatoare şi chiar creatoare de oportunităţi pentru angajatori, dar de cealaltă parte reprezentanţii mediului de afaceri – întreprinzători, analişti, consultanţi, lideri ai patronatelor sau ai asociaţiilor de investitori – şi politicienii din afara arcului guvernamental le resping în bloc sau în parte, invocând riscuri majore pentru stabilitatea macroeconomică.

Tags: , ,
Guvernul-Romaniei1

Guvernul a amânat şedinţa pentru Codul fiscal (UPDATE)

Premierul Mihai Tudose a anunţat luni că şedinţa de guvern va avea loc miercuri “ca de obicei”. 

Anterior, surse guvernamentale au declarat că Executivul ar putea să nu ţină şedinţa de luni, când era anunţată discutarea propunerilor de modificare ale Codului Fiscal pentru anul 2018. Potrivit acestora, nu se primiseră toate avizele necesare, astfel încât Guvernul lua în calcul oportunitatea unei astfel de ordonanţe de urgenţă de modificare a Codului Fiscal.

Întrebat dacă luni va mai avea loc şedinţa de Guvern în care ar fi trebuit să se discute propunerile de modificare ale Codului Fiscal pentru anul 2018, premierul Mihai Tudose a declarat că şedinţa de Guvern va avea loc miercuri, ca de obicei.

Ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, a prezentat, pe 26 octombrie, măsurile pe care Guvernul intenţionează să le aplice din 2018, printre care instituirea unui impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru firmele care au o cifra de afaceri de sub un milion de euro şi tranferul unor contribuţii în contul angajatului.

“Am să încep cu una din cele mai importante măsuri – scăderea impozitului pe venit de la 16 la 10%, nu doar pe veniturile de salarii, ci şi pentru alte venituri, cum ar fi cele din pensii, chirii, dobânzi, activităţi agricole. Astfel, avem azi 4,85 de milioane de salariaţi care vor plăti un impozit mai mic pe veniturile din salarii. Sunt 10 milioane de români care au depozite bancare şi care vor plăti, astfel, un impozit mic pe dobânzi. Sunt peste 250.000 de pensionari care au pensii mai mari de 2000 de lei şi care vor plăti un impozit redus pe suma care depăşeşte acest prag de 2000 de lei. Sunt peste 500.000 de cetăţeni care vor plîăti un impozit mai mic pe veniturile din activităţile independente sau din drepturi de autor, inclusiv o mare parte dintre jurnalişti. Toţi românii care au închiriat o locuinţă, un teren sau alte bunuri vor plăti, de asemenea, un impozit redus pe chiria primită. De asemenea, toţi românii şi firmele care desfăşoară activităţi agricole vor plăti un impozit redus de 10% pentru veniturile obţinute”, a anunţat ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa.

El a mai spus că se prevede creşterea cu 60% a deducerilor personale pentru românii cu salarii mici, ceea ce înseamnă că aceştia vor rămâne cu mai mulţi bani în mână după aplicarea taxelor şi impozitelor. “Pentru cei cu salariul minim suma scutită de impozit va creşte de la 300 de lei la 510 lei, iar în cazul celor care au copii sau alte persoane în întreţinere se mai adaugă o sumă de 160 de lei pentru fiecare copil, faţă de 100 de lei în prezent”, a adăugat Mişa.

O altă măsură anunţată de ministrul de Finanţe a fost reducerea contribuţiilor sociale şi creşterea acestora în dreptul salariaţilor. “Contribuţiile scad cu 2 puncte procentuale. Din totalul contribuţiilor de la 39,25 plătite azi şla un salariu brut se vor reduce şi vor ajunge la 37,25%. Asta înseamnă mai multe contribuţii în contul salariatului. Din totalul de 22,75% contribuţii plătite în dreptul firmei 20 de puncte procentuale trec în dreptul salariatului. În totalul din salariul brut 35% vor fi contribuţii plătite de angajator în numele salariatului. Deci vor fi mai mulţi bani pentru pensie şi sănătate pentru angajat. Contribuţiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75%, după transferul de 20% la salariat, scad la 2,25% şi vor acoperi riscurile de şomaj, accidente, concediu medical, creanţe salariale. Toate acestea vor fi cuprinse într-o singură contribuţie care se va numi «contribuţie asiguratoare pentru muncă»”, a mai anunţat ministrul de Finanţe.

De asemenea, Mişa a mai spus că va fi redus numărul de contribuţii plătite în prezent de salariat şi angajator, de la nouă la trei – contribuţia pentru pensie – CAS, plătită pentru salariat, contribuţia pentru sănătate – CASS, plătită pentru salariat, precum şi contribuţia asiguratoare pentru muncă, suportată de angajator.

“Scad contribuţiile pentru condiţiile de pensie, pentru condiţii deosebite sau speciale de muncă. Astfel, CAS pentru condiţii deosebite de muncă scade de la 31,3% la 29%, cu minus 2,3%. CAS pentru condiţii speciale de muncă scade de la 36,3% la 33%, cu 3,3 puncte procentuale. O altă măsură din Codul Fiscal – românii care desfăşoară activităţi independente, de exemplu medicii, avocaţii, notarii, jurnaliştii, scriitorii, artiştii, nu vor mai plăti contribuţii sociale raportate la sumele obţinute din aceste activităţi. Aceste contribuţii se vor calcula la nivelul salariului minim pe economie”, a continuat Mişa.

El a precizat că vor fi şi măsuri pentru încurajarea mediului de afaceri. “Pentru 450.000 de firme care au o cifra de afaceri de sub un milion de euro se va institui un impozit de doar 1% pe cifra de afaceri, faţă de impozitul de 16% pe profit, cât se plăteşte în prezent”, a mai spus ministrul Mişa.

Miercuri, Coaliţia pentru Dezvoltarea României, organizaţie patronală, şi-a făcut public punctul de vedere faţă de intenţiile Guvernului precizând că nu va susţine măsurile fiscale propuse, întrucât acestea nu trebuie adoptate în grabă, şi cere oprirea „terapiei de şoc”. „Propunem Guvernului să luăm o pauză de 3-5-6 luni, cât e nevoie, ca să ajungem la un consens, iar după aceea să nu mai schimbăm nimic în regimul fiscal timp de cel puţin trei ani. Nimic nu ne grăbeşte, suntem pe creştere economică şi nu avem date sau informaţii că ar veni vreo criză în viitorul apropiat. Nu avem motive de hei-rupisme, haideţi să nu repetăm experienţele din 2010″, a declarat Dragoş Anastasiu, preşedintele CDR.

„Opriţi terapia de şoc”, a spus şi Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, care a amintit că şi consilierul guvernamental Cristian Socol a propus „un pas lateral” faţă de aceste măsuri.

La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că a avut o discuţie cu reprezentanţii Executivului legat de măsurile fiscale şi fiecare a rămas pe poziţia sa, însă a avrtizat public Guvernul să nu bage ţara într-o aventură economică.

“Avertizez decidenţii politici să judece clar la rece ca să nu bage România într- aventură economică fiscal-bugetară cu final trist (…) Comisia Europeană, nu cum cineva a spus la viteză că cineva din Reprezentanţă, a demarat procedura de deviaţie semnificativă, adică în privinţa comportamentului fiscal am cam luat-o pe arătură, am pierdut ce se numeşte predictibilitate şi sustenabilitate (…)Solicit coaliţiei aflate la guvernare PSD şi ALDE să dea dovadă de responsabilitate şi să renunţe la această politică fiscală care generează incertitudine şi neîncredere, iar în legătură cu măsurile economice, recomand prudenţă la nivel politic şi guvernamental fiindcă nu îmi doresc o politică de azi pe mâine”, a declarat Klaus Iohannis.

Şeful statului a făcut referire şi la măsurile legate de transferul contribuţiile sociale de la angajator la angajat şi reducerea impozitului pe venit, spunând că la un calcul simplu, mult-anunţatele creşteri la salarii sunt de fapt o sumă de 3 lei pentru un angajat. “O analiză mai aprofundată arată că aceste măsuri mai degrabă complică problemele decât să le rezolve. Coaliţia de guvernare spune că transferă contribuţiile, dar vine cu acea nouă taxă de solidaritate sau ceva similar de 2,25% care rămâne la angajator. Păi ori transferăm, ori nu transferăm. (…) Calculul este în regulă, bine că e şi o creştere de 3 lei, dar există îngrijorări în mediul economic, la sindicate, la români, că în realitate vor fi sectoate întregi unde salariile vor scădea în urma acestor măsuri şi putem să ne întrebăm cui foloseşte ţopăiala fiscală. Românilor nu”, a mai spus Iohannis.

Preşedintele Iohannis a mai spus, în legătură cu veniturile fiscale, că suntem într-o situaţie “ciudată”. “Fac declaraţiile de azi fiindcă acest pachet nu este clamata revoluţie fiscală şi cred că se va transforma într-o bulversare fiscală”.

“Economia creşte şi veniturile fiscale scad, în loc să avem mai mulţi bani la buget, culmea, avem mai puţini bani la buget. În acest an colectarea a ajuns la un minim istoric de 25 ceva la sută din PIB, faţă de cât ne-am propus, 35%. Avem un adevărat paradox, avem o creştere record a PIB-ului şi tot o creştere record a datoriei. Guvernul se comportă ca un om care câştigă tot mai mult, dar împrumută mai mult de la bănci şi lasă datoria în baza copiilor şi a nepoţilor. Este un comportament contraproductiv care nu trebuie să ne încurajeze să continuăm”, a mai spus Iohannis.

În pofida acestor critici membrii cabinetului au fost convocaţi în şedinţă pentru vineri, dar şedinţa a fost amânată pentru că nu sosise încă avizul de la Consiliul Legislativ, aviz de care în mod obligatoriu Guvernul trebuia să ia la cunoştinţă înainte de a decide aprobarea propunerilor.

Tot vineri, s-au pronunţat Consiliul Economic şi Social (CES) şi Consiliul Fiscal. Ambele avize au fost negative.

Opinia Consiliului Fiscal exprimată vineri asupra noului pachet legislativ lansat de Guvern este că măsurile propuse comportă „riscuri neobişnuit de mari” şi „pierderi de 5,2 miliarde de lei”, astfel că avizează negativ proiectul.

„Analizat în izolare, impactul pachetului de modificări fiscale implică o pierdere de circa 5,2 miliarde de lei, în timp ce o evaluare a măsurilor de compensare identificate în Nota de fundamentare nu indică acoperirea în întregime a acesteia”, se arată în documentul citat.

În opinia Consiliului Fiscal, „riscurile aferente evaluării de impact a măsurilor sunt neobişnuit de mari – ipoteza de lucru este că angajatorii din sectorul privat vor majora salariile cu cel puţin 20% peste nivelul care ar fi prevalat în lipsa promovării pachetului legislativ şi care ar fi consemnat oricum o creştere semnificativă a salariului brut relativ la anul curent”.

Având în vedere cele de mai sus, cât şi riscurile identificate, ce apar înclinate în direcţia unor pierderi de venituri mai mari decât cele evaluate, „Consiliul fiscal avizează negativ propunerea de modificarea a Codului fiscal, neputând certifica, în lipsa unei construcţii bugetare complete, faptul că ţintele bugetare anuale şi pe termen mediu asumate prin Strategia Fiscal-Bugetară 2017-2019 nu vor fi depăşite, în condiţiile în care acestea din urmă sunt oricum incompatibile cu regulile fiscale interne şi cu tratatele europene”, precizează instituţia de avizare.

 

Tags: , , , ,
Parlament

Şedinţa de Guvern pentru controversatele măsuri fiscale, amânată

Şedinţa de guvern programată vineri, în care ar fi urmat să se dezbată măsurile fiscale, a fost amânată pentru luni, din lipsa unor avize, au declarat surse guvernamentale.

Membrii Guvernului trebuiau să se reunească în şedinţă, vineri, la ora 14, pentru a lua în discuţie setul de măsuri fiscale anunţate de către ministrul Ionuţ Mişa, în contextul în care patronatele şi preşedintele Iohannis şi-au anunţat dezacordul faţă de aceste măsuri.

Documentul care a împiedicat desfăşurarea şedinţei era, conform surselor Mediafax, avizul Consiliului Legislativ care nu a ajuns la Palatul Victoria.

Lista măsurilor fiscale care ar fi trebuit să intre astăzi în dezbaterea Guvernului

Ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, a prezentat, pe 26 octombrie, măsurile pe care Guvernul intenţionează să le aplice din 2018, printre care instituirea unui impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru firmele care au o cifra de afaceri de sub un milion de euro şi tranferul unor contribuţii în contul angajatului.

”Am să încep cu una din cele mai importante măsuri – scăderea impozitului pe venit de la 16 la 10%, nu doar pe veniturile de salarii, ci şi pentru alte venituri, cum ar fi cele din pensii, chirii, dobânzi, activităţi agricole. Astfel, avem azi 4,85 de milioane de salariaţi care vor plăti un impozit mai mic pe veniturile din salarii. Sunt 10 milioane de români care au depozite bancare şi care vor plăti, astfel, un impozit mic pe dobânzi. Sunt peste 250.000 de pensionari care au pensii mai mari de 2000 de lei şi care vor plăti un impozit redus pe suma care depăşeşte acest prag de 2000 de lei. Sunt peste 500.000 de cetăţeni care vor plîăti un impozit mai mic pe veniturile din activităţile independente sau din drepturi de autor, inclusiv o mare parte dintre jurnalişti. Toţi românii care au închiriat o locuinţă, un teren sau alte bunuri vor plăti, de asemenea, un impozit redus pe chiria primită. De asemenea, toţi românii şi firmele care desfăşoară activităţi agricole vor plăti un impozit redus de 10% pentru veniturile obţinute”, a anunţat ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa.

El a mai spus că se prevede creşterea cu 60% a deducerilor personale pentru românii cu salarii mici, ceea ce înseamnă că aceştia vor rămâne cu mai mulţi bani în mână după aplicarea taxelor şi impozitelor. ”Pentru cei cu salariul minim suma scutită de impozit va creşte de la 300 de lei la 510 lei, iar în cazul celor care au copii sau alte persoane în întreţinere se mai adaugă o sumă de 160 de lei pentru fiecare copil, faţă de 100 de lei în prezent”, a adăugat Mişa.

O altă măsură anunţată de ministrul de Finanţe a fost reducerea contribuţiilor sociale şi creşterea acestora în dreptul salariaţilor. ”Contribuţiile scad cu 2 puncte procentuale. Din totalul contribuţiilor de la 39,25 plătite azi şla un salariu brut se vor reduce şi vor ajunge la 37,25%. Asta înseamnă mai multe contribuţii în contul salariatului. Din totalul de 22,75% contribuţii plătite în dreptul firmei 20 de puncte procentuale trec în dreptul salariatului. În totalul din salariul brut 35% vor fi contribuţii plătite de angajator în numele salariatului. Deci vor fi mai mulţi bani pentru pensie şi sănătate pentru angajat. Contribuţiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75%, după transferul de 20% la salariat, scad la 2,25% şi vor acoperi riscurile de şomaj, accidente, concediu medical, creanţe salariale. Toate acestea vor fi cuprinse într-o singură contribuţie care se va numi «contribuţie asiguratoare pentru muncă»”, a mai anunţat ministrul de Finanţe.

De asemenea, Mişa a mai spus că va fi redus numărul de contribuţii plătite în prezent de salariat şi angajator, de la nouă la trei – contribuţia pentru pensie – CAS, plătită pentru salariat, contribuţia pentru sănătate – CASS, plătită pentru salariat, precum şi contribuţia asiguratoare pentru muncă, suportată de angajator.

”Scad contribuţiile pentru condiţiile de pensie, pentru condiţii deosebite sau speciale de muncă. Astfel, CAS pentru condiţii deosebite de muncă scade de la 31,3% la 29%, cu minus 2,3%. CAS pentru condiţii speciale de muncă scade de la 36,3% la 33%, cu 3,3 puncte procentuale. O altă măsură din Codul Fiscal – românii care desfăşoară activităţi independente, de exemplu medicii, avocaţii, notarii, jurnaliştii, scriitorii, artiştii, nu vor mai plăti contribuţii sociale raportate la sumele obţinute din aceste activităţi. Aceste contribuţii se vor calcula la nivelul salariului minim pe economie”, a continuat Mişa.

El a precizat că vor fi şi măsuri pentru încurajarea mediului de afaceri. ”Pentru 450.000 de firme care au o cifra de afaceri de sub un milion de euro se va institui un impozit de doar 1% pe cifra de afaceri, faţă de impozitul de 16% pe profit, cât se plăteşte în prezent”, a mai spus ministrul Mişa.

A doua zi după anunţul lui Mişa, reprezentanţii patronatelor reuniţi în Coaliţia pentru Dezvoltarea României au convenit cu premierul Mihai Tudose ca măsurile bugetar fiscale anunţate de Executiv să nu fie aprobate în următoarea şedinţă de guvern, ci să fie amânată, deoarece există tensiune deoarece intenţia a fost anunţată ”peste noapte şi cu implementare peste două luni”.

”Am discutat despre principii aici, pentru că noi nu am fost pregătiţi cu lucruri foarte concrete şi cu calcule făcute azi-noapte. Am discutat despre necesitatea predictibilităţii, despre îngrijorarea mediul de afaceri şi despre tensiune din mediul de afaceri atunci când se anunţă lucrurile şi peste noapte şi cu implementare peste două luni. Am convenit ca toate măsurile să nu intre în următoarea şedinţă de guvern de miercuri, să mai avem timp o săptămână pentru discuţii, pentru şlefuiri şi pentru calcule şi să fie o şedinţă de guvern specială pentru aceste măsuri, vinerea viitoare”, a declarat Dragos Anastasiu, reprezentant al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR).

Miercuri, CDR şi-a făcut public punctul de vedere faţă de intenţiile Guvernului precizând că nu va susţine măsurile fiscale propuse, întrucât acestea nu trebuie adoptate în grabă, şi cere oprirea „terapiei de şoc”.

„Propunem Guvernului să luăm o pauză de 3-5-6 luni, cât e nevoie, ca să ajungem la un consens, iar după aceea să nu mai schimbăm nimic în regimul fiscal timp de cel puţin trei ani. Nimic nu ne grăbeşte, suntem pe creştere economică şi nu avem date sau informaţii că ar veni vreo criză în viitorul apropiat. Nu avem motive de hei-rupisme, haideţi să nu repetăm experienţele din 2010”, a declarat Dragoş Anastasiu, preşedintele CDR.

„Opriţi terapia de şoc”, a spus şi Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, care a amintit că şi consilierul guvernamental Cristian Socol a propus „un pas lateral” faţă de aceste măsuri.

La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că a avut o discuţie cu reprezentanţii Executivului legat de măsurile fiscale şi fiecare a rămas pe poziţia sa, însă a avrtizat public Guvernul să nu bage ţara într-o aventură economică.

“Avertizez decidenţii politici să judece clar la rece ca să nu bage România într- aventură economică fiscal-bugetară cu final trist (…) Comisia Europeană, nu cum cineva a spus la viteză că cineva din Reprezentanţă, a demarat procedura de deviaţie semnificativă, adică în privinţa comportamentului fiscal am cam luat-o pe arătură, am pierdut ce se numeşte predictibilitate şi sustenabilitate (…)Solicit coaliţiei aflate la guvernare PSD şi ALDE să dea dovadă de responsabilitate şi să renunţe la această politică fiscală care generează incertitudine şi neîncredere, iar în legătură cu măsurile economice, recomand prudenţă la nivel politic şi guvernamental fiindcă nu îmi doresc o politică de azi pe mâine”, a declarat Klaus Iohannis.

Şeful statului a făcut referire şi la măsurile legate de transferul contribuţiile sociale de la angajator la angajat şi reducerea impozitului pe venit, spunând că la un calcul simplu, mult-anunţatele creşteri la salarii sunt de fapt o sumă de 3 lei pentru un angajat.

“O analiză mai aprofundată arată că aceste măsuri mai degrabă complică problemele decât să le rezolve. Coaliţia de guvernare spune că transferă contribuţiile, dar vine cu acea nouă taxă de solidaritate sau ceva similar de 2,25% care rămâne la angajator. Păi ori transferăm, ori nu transferăm. (…) Calculul este în regulă, bine că e şi o creştere de 3 lei, dar există îngrijorări în mediul economic, la sindicate, la români, că în realitate vor fi sectoate întregi unde salariile vor scădea în urma acestor măsuri şi putem să ne întrebăm cui foloseşte ţopăiala fiscală. Românilor nu”,a mai spus Iohannis.

Şeful statului a imputat Executivului şi scăderea nivelului investiţiilor publice. “Acum câteva luni când am investit acest guvern am avut o solicitare simplă şi clară. I-am rugat să termine cu ţopăială fiscal-bugetară. Nu s-a întâmplat chiar aşa. (…) România traversează o perioadă de creştere economică. În sine e o veste bună, creşterea economică record în UE. Această creştere are vulnerabilităţi care trebuie cunoscute. Creşterea se bazează pe consum şi astfel de creştere nu este văzută ca o creştere sustenabilă. Lipseşte o parte esenţială pentru a avea o creştere sănătoasă. Lipseşte partea de investiţii. Lipsa lor este un semnal îngrijorător şi nu doar de lipsa investiţiilor în economia privată, investiţiile au scăzut semnificativ, cu 20%, vorbesc de semestrul I. Au scăzut investiţiile publice, care au un rol important în echilibrarea României, minus peste 20%. Nici anul trecut nu au fost chiar grozave”, a declarat Klaus Iohannis.

Preşedintele Iohannis a mai spus, în legătură cu veniturile fiscale, că suntem într-o situaţie “ciudată”. “Fac declaraţiile de azi fiindcă acest pachet nu este clamata revoluţie fiscală şi cred că se va transforma într-o bulversare fiscală”.

“Economia creşte şi veniturile fiscale scad, în loc să avem mai mulţi bani la buget, culmea, avem mai puţini bani la buget. În acest an colectarea a ajuns la un minim istoric de 25 ceva la sută din PIB, faţă de cât ne-am propus, 35%. Avem un adevărat paradox, avem o creştere record a PIB-ului şi tot o creştere record a datoriei. Guvernul se comportă ca un om care câştigă tot mai mult, dar împrumută mai mult de la bănci şi lasă datoria în baza copiilor şi a nepoţilor. Este un comportament contraproductiv care nu trebuie să ne încurajeze să continuăm”, a mai spus Iohannis.

Întrebat dacă intenţionează să participe la şedinţa de Guvern de vineri, Klaus Iohannis a răspuns negativ.

Tags: , , , ,
Facturi

Lista măsurilor fiscale care vor intra astăzi în dezbaterea Guvernului, la o zi după ce Iohannis a cerut coaliţiei să înceteze mega-ţopăiala fiscal-bugetară

Membrii Guvernului se reunesc în şedinţă, vineri, la ora 14, pentru a lua în discuţie setul de măsuri fiscale anunţate de către ministrul Ionuţ Mişa, în contextul în care patronatele şi preşedintele Iohannis şi-au anunţat dezacordul faţă de aceste măsuri.

Ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, a prezentat, pe 26 octombrie, măsurile pe care Guvernul intenţionează să le aplice din 2018, printre care instituirea unui impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru firmele care au o cifra de afaceri de sub un milion de euro şi tranferul unor contribuţii în contul angajatului.

”Am să încep cu una din cele mai importante măsuri – scăderea impozitului pe venit de la 16 la 10%, nu doar pe veniturile de salarii, ci şi pentru alte venituri, cum ar fi cele din pensii, chirii, dobânzi, activităţi agricole. Astfel, avem azi 4,85 de milioane de salariaţi care vor plăti un impozit mai mic pe veniturile din salarii. Sunt 10 milioane de români care au depozite bancare şi care vor plăti, astfel, un impozit mic pe dobânzi. Sunt peste 250.000 de pensionari care au pensii mai mari de 2000 de lei şi care vor plăti un impozit redus pe suma care depăşeşte acest prag de 2000 de lei. Sunt peste 500.000 de cetăţeni care vor plîăti un impozit mai mic pe veniturile din activităţile independente sau din drepturi de autor, inclusiv o mare parte dintre jurnalişti. Toţi românii care au închiriat o locuinţă, un teren sau alte bunuri vor plăti, de asemenea, un impozit redus pe chiria primită. De asemenea, toţi românii şi firmele care desfăşoară activităţi agricole vor plăti un impozit redus de 10% pentru veniturile obţinute”, a anunţat ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa.

El a mai spus că se prevede creşterea cu 60% a deducerilor personale pentru românii cu salarii mici, ceea ce înseamnă că aceştia vor rămâne cu mai mulţi bani în mână după aplicarea taxelor şi impozitelor. ”Pentru cei cu salariul minim suma scutită de impozit va creşte de la 300 de lei la 510 lei, iar în cazul celor care au copii sau alte persoane în întreţinere se mai adaugă o sumă de 160 de lei pentru fiecare copil, faţă de 100 de lei în prezent”, a adăugat Mişa.

O altă măsură anunţată de ministrul de Finanţe a fost reducerea contribuţiilor sociale şi creşterea acestora în dreptul salariaţilor. ”Contribuţiile scad cu 2 puncte procentuale. Din totalul contribuţiilor de la 39,25 plătite azi şla un salariu brut se vor reduce şi vor ajunge la 37,25%. Asta înseamnă mai multe contribuţii în contul salariatului. Din totalul de 22,75% contribuţii plătite în dreptul firmei 20 de puncte procentuale trec în dreptul salariatului. În totalul din salariul brut 35% vor fi contribuţii plătite de angajator în numele salariatului. Deci vor fi mai mulţi bani pentru pensie şi sănătate pentru angajat. Contribuţiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75%, după transferul de 20% la salariat, scad la 2,25% şi vor acoperi riscurile de şomaj, accidente, concediu medical, creanţe salariale. Toate acestea vor fi cuprinse într-o singură contribuţie care se va numi «contribuţie asiguratoare pentru muncă»”, a mai anunţat ministrul de Finanţe.

De asemenea, Mişa a mai spus că va fi redus numărul de contribuţii plătite în prezent de salariat şi angajator, de la nouă la trei – contribuţia pentru pensie – CAS, plătită pentru salariat, contribuţia pentru sănătate – CASS, plătită pentru salariat, precum şi contribuţia asiguratoare pentru muncă, suportată de angajator.

”Scad contribuţiile pentru condiţiile de pensie, pentru condiţii deosebite sau speciale de muncă. Astfel, CAS pentru condiţii deosebite de muncă scade de la 31,3% la 29%, cu minus 2,3%. CAS pentru condiţii speciale de muncă scade de la 36,3% la 33%, cu 3,3 puncte procentuale. O altă măsură din Codul Fiscal – românii care desfăşoară activităţi independente, de exemplu medicii, avocaţii, notarii, jurnaliştii, scriitorii, artiştii, nu vor mai plăti contribuţii sociale raportate la sumele obţinute din aceste activităţi. Aceste contribuţii se vor calcula la nivelul salariului minim pe economie”, a continuat Mişa.

El a precizat că vor fi şi măsuri pentru încurajarea mediului de afaceri. ”Pentru 450.000 de firme care au o cifra de afaceri de sub un milion de euro se va institui un impozit de doar 1% pe cifra de afaceri, faţă de impozitul de 16% pe profit, cât se plăteşte în prezent”, a mai spus ministrul Mişa.

A doua zi după anunţul lui Mişa, reprezentanţii patronatelor reuniţi în Coaliţia pentru Dezvoltarea României au convenit cu premierul Mihai Tudose ca măsurile bugetar fiscale anunţate de Executiv să nu fie aprobate în următoarea şedinţă de guvern, ci să fie amânată, deoarece există tensiune deoarece intenţia a fost anunţată ”peste noapte şi cu implementare peste două luni”.

”Am discutat despre principii aici, pentru că noi nu am fost pregătiţi cu lucruri foarte concrete şi cu calcule făcute azi-noapte. Am discutat despre necesitatea predictibilităţii, despre îngrijorarea mediul de afaceri şi despre tensiune din mediul de afaceri atunci când se anunţă lucrurile şi peste noapte şi cu implementare peste două luni. Am convenit ca toate măsurile să nu intre în următoarea şedinţă de guvern de miercuri, să mai avem timp o săptămână pentru discuţii, pentru şlefuiri şi pentru calcule şi să fie o şedinţă de guvern specială pentru aceste măsuri, vinerea viitoare”, a declarat Dragos Anastasiu, reprezentant al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR).

Miercuri, CDR şi-a făcut public punctul de vedere faţă de intenţiile Guvernului precizând că nu va susţine măsurile fiscale propuse, întrucât acestea nu trebuie adoptate în grabă, şi cere oprirea „terapiei de şoc”.

„Propunem Guvernului să luăm o pauză de 3-5-6 luni, cât e nevoie, ca să ajungem la un consens, iar după aceea să nu mai schimbăm nimic în regimul fiscal timp de cel puţin trei ani. Nimic nu ne grăbeşte, suntem pe creştere economică şi nu avem date sau informaţii că ar veni vreo criză în viitorul apropiat. Nu avem motive de hei-rupisme, haideţi să nu repetăm experienţele din 2010”, a declarat Dragoş Anastasiu, preşedintele CDR.

„Opriţi terapia de şoc”, a spus şi Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, care a amintit că şi consilierul guvernamental Cristian Socol a propus „un pas lateral” faţă de aceste măsuri.

La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că a avut o discuţie cu reprezentanţii Executivului legat de măsurile fiscale şi fiecare a rămas pe poziţia sa, însă a avrtizat public Guvernul să nu bage ţara într-o aventură economică.

“Avertizez decidenţii politici să judece clar la rece ca să nu bage România într- aventură economică fiscal-bugetară cu final trist (…) Comisia Europeană, nu cum cineva a spus la viteză că cineva din Reprezentanţă, a demarat procedura de deviaţie semnificativă, adică în privinţa comportamentului fiscal am cam luat-o pe arătură, am pierdut ce se numeşte predictibilitate şi sustenabilitate (…)Solicit coaliţiei aflate la guvernare PSD şi ALDE să dea dovadă de responsabilitate şi să renunţe la această politică fiscală care generează incertitudine şi neîncredere, iar în legătură cu măsurile economice, recomand prudenţă la nivel politic şi guvernamental fiindcă nu îmi doresc o politică de azi pe mâine”, a declarat Klaus Iohannis.

Şeful statului a făcut referire şi la măsurile legate de transferul contribuţiile sociale de la angajator la angajat şi reducerea impozitului pe venit, spunând că la un calcul simplu, mult-anunţatele creşteri la salarii sunt de fapt o sumă de 3 lei pentru un angajat.

“O analiză mai aprofundată arată că aceste măsuri mai degrabă complică problemele decât să le rezolve. Coaliţia de guvernare spune că transferă contribuţiile, dar vine cu acea nouă taxă de solidaritate sau ceva similar de 2,25% care rămâne la angajator. Păi ori transferăm, ori nu transferăm. (…) Calculul este în regulă, bine că e şi o creştere de 3 lei, dar există îngrijorări în mediul economic, la sindicate, la români, că în realitate vor fi sectoate întregi unde salariile vor scădea în urma acestor măsuri şi putem să ne întrebăm cui foloseşte ţopăiala fiscală. Românilor nu”,a mai spus Iohannis.

Şeful statului a imputat Executivului şi scăderea nivelului investiţiilor publice. “Acum câteva luni când am investit acest guvern am avut o solicitare simplă şi clară. I-am rugat să termine cu ţopăială fiscal-bugetară. Nu s-a întâmplat chiar aşa. (…) România traversează o perioadă de creştere economică. În sine e o veste bună, creşterea economică record în UE. Această creştere are vulnerabilităţi care trebuie cunoscute. Creşterea se bazează pe consum şi astfel de creştere nu este văzută ca o creştere sustenabilă. Lipseşte o parte esenţială pentru a avea o creştere sănătoasă. Lipseşte partea de investiţii. Lipsa lor este un semnal îngrijorător şi nu doar de lipsa investiţiilor în economia privată, investiţiile au scăzut semnificativ, cu 20%, vorbesc de semestrul I. Au scăzut investiţiile publice, care au un rol important în echilibrarea României, minus peste 20%. Nici anul trecut nu au fost chiar grozave”, a declarat Klaus Iohannis.

Preşedintele Iohannis a mai spus, în legătură cu veniturile fiscale, că suntem într-o situaţie “ciudată”. “Fac declaraţiile de azi fiindcă acest pachet nu este clamata revoluţie fiscală şi cred că se va transforma într-o bulversare fiscală”.

“Economia creşte şi veniturile fiscale scad, în loc să avem mai mulţi bani la buget, culmea, avem mai puţini bani la buget. În acest an colectarea a ajuns la un minim istoric de 25 ceva la sută din PIB, faţă de cât ne-am propus, 35%. Avem un adevărat paradox, avem o creştere record a PIB-ului şi tot o creştere record a datoriei. Guvernul se comportă ca un om care câştigă tot mai mult, dar împrumută mai mult de la bănci şi lasă datoria în baza copiilor şi a nepoţilor. Este un comportament contraproductiv care nu trebuie să ne încurajeze să continuăm”, a mai spus Iohannis.

Întrebat dacă intenţionează să participe la şedinţa de Guvern de vineri, Klaus Iohannis a răspuns negativ.

Tags: , , , ,
img-20171004-wa0009

Mii de oameni protestează în Piaţa Victoriei, nemulţumiţi de măsurile Guvernului

Peste 2.000 de persoane protestează în Piaţa Victoriei din Capitală. Principalele revendicări se referă la blocarea transferului taxelor sociale de la angajator către angajat, dar şi la modificarea Legii 62/2011, pentru deblocarea negocierii şi încheierii contractelor colective de muncă.

„Vom avea încă o bilă neagră pentru că vom fi, de fapt, ţara care încearcă să distrugă modelul social-european”, a spus, marţi, Preşedintele Confederaţiei „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, în cadrul conferinţei de presă, făcând referire la deciziile Guvernului.

Liderul sindicatului poliţiştilor a subliniat că, cel mai probabil, salariile din sistemul public vor scădea din 2018 şi vor ajunge la nivelul din 2009.

„Avem nemulţumiri legate de Legea 153/2017, lege a salarizării din sistemul public, şi Legea 63 privind dialogul social. Cu privire la salarizare, este clar că prin acest transfer de contribuţii vor fi neutralizate acele majorări de 25%. Mai mult de atât, noi avem nişte particularităţi în această lege şi mă refer la articolul 25, cu acele plafoane. Această lege, în sistemul de apărare şi sigurnaţă publică nu va produce efecte în 2018, pentru că legiuitorul, în mod necosntituţional, a făcut inaplicabilă legea. Practic, poliţiştii, militarii nu vor fi beneficiarii salariului prevăzut în Legea 153, ci ne vom întoarce la salariul de bază din 2009”, a spus preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor, Dumitru Coarnă.

Acţiunile de protest au început în 11 septembrie şi au fost organizate în mai multe oraşe din ţară.

„Propunerea Guvernului de transfer al taxelor sociale de la angajat la angajator reprezintă un experiment singular, ale cărui consecinţe negative vor fi (din nou) suportate exclusiv de lucrători. De consecinţele pozitive, dacă vor exista, vor beneficia doar capitalul şi reprezentanţii acestuia (patronii şi angajatorii). Plata contribuţiilor sociale exclusiv de către angajat nu este aplicată în nicio ţară UE. Dimpotrivă, în cele mai multe ţări, cota suportată de angajator este mai mare decât cea plătită de lucrători, deoarece companiile au şi o răspundere socială. Această distribuţie asigură o repartizare echitabilă a creşterii economice între capital şi lucrători, iar transferul integral al contribuţiilor către lucrători va debalansa acest echilibru”, susţin sindicaliştii.

De asemenea, sursa citată atrage atenţia şi cu privire efectele negative ale modificării legislaţiei dialogului social din 2011 prin desfiinţarea negocierii colective la nivel superior şi restrângerea dreptului la acţiune colectivă au condus la accentuarea inegalităţilor sociale în România, la cotele cele mai ridicate din Europa.

„Astfel, în cei şapte ani de la intrarea în vigoare a condiţionărilor abuzive din Legea dialogului social (62/2011) nu s-a mai putut negocia niciun contract colectiv de muncă la nivel de sector, iar la nivel de companie, din cele aproximativ 14.000 de contracte semnate, marea majoritate – peste 85% – sunt semnate de reprezentanţii salariaţilor, de cele mai multe ori desemnaţi de însuşi managementul companiei, astfel încât valoarea prevederilor în beneficiul lucrătorilor în aceste negocieri de faţadă este minimă. Efectele sunt vizibile şi au stârnit îngrijorarea instituţiilor internaţionale, precum Organizaţia Internaţională a Muncii sau Comisia Europeană”, conform „Cartel Alfa”.

Federaţia „Solidaritatea Sanitară” anunţă că 3.000 de membri vor participa la protest, ulterior organizând Marşul pentru sănătate, traseul Piaţa Victoriei – Ministerul Muncii – Ministerul Sănătăţii.

“Motivul protestelor îl constituie nemulţumirea justificată a membrilor de sindicat şi a tuturor salariaţilor faţă de scăderea veniturilor prin aplicarea legii 153/2017 şi prin intenţia Guvernului de a creşte impozitarea salariului de bază”, transmit sindicaliştii „Solidaritatea Sanitară.

Tags: , , ,
bani

Deficitul bugetului general consolidat s-a dublat în primele opt luni, ajungând la 6,5 miliarde lei

Bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat, cât şi bugetele de pensii şi de şomaj, a încheiat primele opt luni ale acestui an cu un deficit de 6,5 miliarde lei, reprezentând 0,78% din PIB, în creştere de peste două ori faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţile în care ritmul de creştere a cheltuielilor, trase în sus mai ales de salariile bugetarilor, a depăşit avansul încasărilor, arată datele publicate luni seară pe site-ul Ministerului Finanţelor.

După primele şapte luni, bugetul consolidat avea un deficit de 5,1 miliarde lei, reprezentând 0,63% din PIB, ceea ce indică un deficit de circa 1,4 miliarde lei în luna august.

În primele opt luni ale anului trecut, bugetul general consolidat al statului a înregistrat un deficit de 0,41% din PIB sau 3,1 miliarde lei.

Principalul motiv al execuţiei bugetare slabe din primele opt luni ale acestui an a fost creşterea încasărilor la buget într-un ritm inferior ritmului de creştere a cheltuielilor.

“Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 160,4 miliarde lei, reprezentând 19,2% din PIB, au fost cu 8,9% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. (…) Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 166,9 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 11% faţă de primele opt luni ale anului trecut”, arată raportul bugetar lunar.

Pe categorii de venituri, creşteri importante au fost înregistrate în primele şapte luni la încasările din contribuţiile sociale (+16,6%), din impozitul pe salarii şi venit (+10,4%), din venituri nefiscale (+14%) şi din venituri din capital (+13,4%)..

“Încasările din impozite şi taxe pe proprietate au scăzut cu 6,4% faţă de perioada similară din 2016, scăderea fiind determinată, în principal, de eliminarea de la 1 ianuarie 2017 a impozitului pe construcţii speciale. Încasările din alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii au crescut cu 66,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, creşterea fiind determinată, în principal, de evoluţia încasărilor aferente contribuţiei datorate pentru medicamente, precum şi pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”, se arată în raport.

Încasările din TVA s-au redus în primele opt luni cu 1,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, după ce, în primele şapte luni, scăderea a fost de cu 4,6%.

Încasările din accize au fost cu 5,2% mai mici comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, fiind influenţate de reducerea nivelului acestora pentru unele produse energetice începând cu 1 ianuarie 2017.

Totodată, sumele de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate sunt de 7 miliarde lei.

Cheltuielile bugetului general consolidat au fost în primele şapte luni de 166,9 miliarde lei, în creştere cu 11% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, ceea ce reprezintă o încetinire faţă de primele şapte luni, când rata de creştere era de 11,4%.

Cheltuielile de personal au crescut cu 21,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ca urmare a majorările salariale acordate în a doua parte a anului trecut şi la începutul acestui an.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 4,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, subvenţiile sunt în creştere cu 4,6%, în timp ce cheltuielile cu asistenţa socială au urcat cu 11,3%.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 10,5 miliarde lei, respectiv 1,3% din PIB, în scădere cu 29,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, când au fost 14,9 miliarde lei (2% din PIB).

În 2016, deficitul bugetului general consolidat al statului a fost de 18,3 miliarde lei, reprezentând 2,4% din produsul intern brut (PIB), pe metodologia cash, însă ultimele date ale Eurostat arată că, pe metodologia europeană ESA 2010, deficitul bugetar al României a fost de 3% din PIB anul trecut.

Guvernul PSD-ALDE a construit bugetul pentru 2017 pe venituri estimate la 254,7 miliarde lei, mai mari cu 14% faţă de nivelul de anul trecut, şi pe cheltuieli de 278,8 miliarde lei, cu 15% mai mari.

Astfel, deficitul bugetar a fost prevăzut la 24,1 miliarde lei, reprezentând 2,96% din PIB pe metodologia cash şi 2,99% din PIB pe metodologia ESA 2010, PIB-ul fiind estimat la 815,2 miliarde lei, cu o creştere economică de 5,2%.

viewscnt

Tags: , , , ,
portofel-cu-bani

Ce contribuţii la asigurările sociale vor fi trecute de la angajator la angajat, stabilite în urma discuţiilor de la Guvern cu sindicatele

Sindicaliştii au declarat, miercuri, după negocierile avute la Guvern, că nu vor fi fi trecute toate contribuţiile în sarcina angajaţilor, liderul BNS, Dumitru Costin, ridicând problema asumării unui eventual eşec în cazul în care transferul contribuţiilor nu va fi un succes.

”Se doreşte transferarea unor părţi de contribuţii de la angajator la angajat conform celor discutate care rămâne să le vedem efectiv în următoarele zile într-un document oficial. Ceea ce s-a specificat este că fondurile speciale – şomaj, fondul de risc profesional, fondul de garantare a salariilor, concedii medicale, inclusiv obligaţiile angajatorului pentru condiţii de muncă deosebite şi speciale – vor rămâne în continuare în sarcina angajatorului. Deci din totalul obligaţiilor sale vor fi transferate aproximativ numai 20% din cele 22,7% contribuţii pentru condiţii normale sau se adaugă cinci puncte procentuale pentru deosebite şi zece puncte procentuale pentru speciale. În acelaşi timp, conform precizărilor domnului ministru al Justiţiei, fără să se prejudicieze problema dreptului de proprietate, legea va prevedea în mod expres şi imperativ faptul că angajatorii sunt obligaţi să crească cu 20% nivelul salariilor brute la care se vor aplica noile contribuţii sociale de 35% pentru angajat şi la restul cele 10% impozit pe salariu. În condiţiile respective cresc şi în sectorul economic privat, mixt sau de stat salariile nete cu aproximativ 8% în structura dată. În acelaşi timp s-a convenit, cel puţin aparent e convenit cu sectorul bugetar că, în legea de salarizare bugetară, creşterea de 25% prevăzută pentru 1 ianuarie 2018 include şi transferul de taxe sociale. Deci, practic, sectorul bugetar va vedea majorarea de 25% din care se vor scădea taxele sociale – 20% pentru angajator, deci vor avea o creştere pe net de aproximativ 5%”, a anunţat liderul Cartel Alfa, Bogdan Hosu.

Liderul Cartel Alfa a spus că nemulţumirile sindicatelor au fost generate de faptul că exista riscul ca salariul net să scadă.

”A rămas să se studieze impactul legat de repartizarea pe brut în salarii a noilor creşteri pentru că ne vom apropia foarte mult ca salarii brute care se raportează la nivelul statisticii europene de salariile din Grecia, Portugalia (…) deşi pe net creşterile nu sunt la nivelul respectiv”, a mai spus Hossu.

La rândul său, Dumitru Costin, preşedintele BNS, a spus că nu va mai face nicio declaraţie publică fără să aibă în faţă un document asumat public de guvernul Tudose.

”Până în prezent, discuţiile s-au purtat în baza programului de guvernare, cu care a fost investit acest guvern, pe de o parte, în baza unor declaraţii publice făcute de diverşi lideri sau de diverşi membri ai acestui guvern, pe de altă parte, şi dincoace, pe analizele noastre, ieşirile noastre publice au fost întotdeauna argumentate, scrise, justificate. Astăzi, aflu că ceea ce a declarat săptămâna trecută purtătorul de cuvânt al PSD, vinerea trecută, pe un post de televiziune, anume faptul că toate componentele sistemului de securitate socială care erau hrănite din cele patru taxe care dispar – boli profesionale, concedii medicale, ajutoare de şomaj, contravaloarea salariilor pentru firmele aflate în insolvenţă – toate astea vor fi suportate de la bugetul de stat. Asta comunicau săptămâna trecută. Astăzi, aflăm că de fapt nu vor fi suportate de la bugetul de stat, ci ele vor fi menţinute în continuare în dreptul angajatorului. Există o dinamică, şi atâta timp cât nu avem nişte documente scrise, asumate politic, evident că şi unii şi alţii putem să facem erori, dar tocmai pentru a nu crea false aşteptări din partea oamenilor sau pentru a-i dezinforma, am hotărât că e mai bine să fac acest lucru. Voi relua imediat comunicarea publică în momentul în care voi avea un document sub semnătură, venit de la Guvernul României”, a mai adăugat Dumitru Costin.

El a mai spus că i-a întrebat pe reprezentanţii Executivului despre asumarea unui eventual eşec al transferului contribuţiilor în sarcina angajaţilor, precizând că aşteaptă un răspuns public.

”În situaţia unui eşec al unui astfel de demers, ca şi consecinţe, cine-şi va asuma din punct de vedere politic consecinţele şi cine va plăti pentru asta? Ce am mai avut astăzi ca şi certitudine este teza conform căreia odată cu apariţia acestui nou mecanism prin care doar salariatul va fi cel care va contribui la pensii şi la sănătate, vor creşte încasările Ministerului de Finanţe la bugetul asigurărilor sociale. În traducere liberă, asta înseamnă că odată cu mutarea contribuţiilor în brut, creşte brutul şi acel procent aplicat cumulat pensie plus sănătate, ca şi contribuţie, aplicat la brutul majorat cu mutarea contribuţiilor, va genera mai multe venituri… Astăzi am luat act de faptul că de la 1 ianuarie se propune printre altele, în afara mutărilor de contribuţii, şi o creştere a nivelului de contribuţii pe care le va plăti fiecare salariat. Noi am spus asta, în urmă cu două zile, am fost luaţi în bâză…Aştept acum să văd în scris cum vor creşte veniturile la bugetul asigurărilor sociale…”, a mai spus liderul BNS.

În opinia lui Dumitru Costin şi având în vedere că se schimbă filosofia salarială în România, ”cu siguranţă că mulţi din viitorii salariaţi ai României se vor afla şi e o predicţie pe care o fac acum (…) vă asigur că va creşte ponderea salariaţilor plătiţi la salariul minim în economia României şi după această mutare”.

Liderii sindicatelor au precizat că, în urma negocierilor de miercuri, nu au motive să anuleze protestele anunţate pentru perioada următoare.

Tags: , , , , ,
Vacanta_de_vara

Noi măsuri de protecţie a turiştilor

Membrii Guvernului au adoptat, miercuri, o ordonanţă care prevede o serie de măsuri de protecţie ale turiştilor şi impune agenţiilor de turism să ia măsuri suplimentare de garantare a serviciilor pe care le oferă.

”Agenţiile de turism care îşi desfăşoară activităţile pe teritoriul naţional, care comercializează către consumatori persoane fizice pachete de servicii turistice sau componente ale acestora, au obligaţia să asigure furnizarea serviciilor turistice sau rambursarea tuturor plăţilor efectuate de către sau pe seama turiştilor, în măsura în care respectivele servicii contractate nu sunt furnizate ca urmare a faptului că agenţia de turism se află în dificultate financiară, definită potrivit legii. În cazul în care, în contractul privind comercializarea pachetului de servicii turistice este inclus transportul de pasageri, agenţia de turism asigură şi garanţii pentru repatrierea turiştilor”, informează Guvernul.

Sistemele de garantare sunt reprezentate de scrisori de garanţie bancară, poliţe de asigurare sau alte instrumente de garantare legal constituite. Suma asigurată şi modalitatea de organizare şi funcţionare a sistemelor de garantare se stabilesc prin ordin comun emis de Ministerul Turismului şi Autoritatea de Supraveghere Financiară.

”În prezent, legislaţia obligă agenţiile de turism touroperatoare să încheie asigurări în caz de insolvenţă pentru o sumă asigurată de cel mult 50.000 de dolari, respectiv pentru 10.000 de dolari pentru agenţiile de turism de tip detailiste. Prin Ordonanţa adoptată astăzi de Guvernul României se actualizează măsurile contravenţionale aplicate în cazul încălcării legii de către agenţiile de turism. Astfel, se majorează cuantumul amenzii de la 5 până la 10 puncte-amendă (un punct amendă reprezintă contravaloarea unui salariu brut pe ţară garantat în plată), faţă de nivelul actual cuprins între 400 şi 1.000 de lei”,precizează sursa citată.

Actul normativ transpune în legislaţia naţională cerinţele Comisiei Europene şi are ca scop creşterea disciplinei financiare în raporturile contractuale dintre agenţiile de turism partenere, cât şi în raporturile dintre agenţiile de truism şi consumatorii finali/turişti.

Tags: , , ,
bani ron

Guvernul vrea să diminueze contribuţia virată de stat la fondurile de pensii private obligatorii

Ministerul Finanţelor vrea să diminueze, de la 5,1% la 2,5%, contribuţia virată de stat la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II), au declarat pentru Profit.ro surse din piaţa de profil. Dacă va fi aplicată, măsura va afecta dramatic dinamica sumelor acumulate în cele aproape 7 milioane de conturi individuale ale participanţilor la acest sistem.

Măsura ar urma să fie aplicată de anul viitor, au mai spus sursele citate.

În primele discuţii cu reprezentanţii industriei de profil, Ministerul Finanţelor a propus şi varianta mai dramatică de reducere a contribuţiei, de la 5,1% la 1%, ceea ce ar fi însemnat o diminuare de 80%.

“Intenţia a fost anunţată de ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, într-o întâlnire cu reprezentaţii conducerii asociaţiei profesionale a administratorilor de pensii private (APAPR). La întâlnire, desfăşurată săptămâna trecută, au fost prezenţi şi preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Leonardo Badea, vicepreşedintele sectorului pensii private al ASF, Ion Giurescu, şi Ovidiu Răzvan Wlasopol, prim-vicepreşedintele instituţiei.

Reducerea ar trebui să devină operaţională de la 1 ianuarie şi va afecta cei aproape 7 milioane de participanţi la Pilonul II, prin reducerea dinamicii sumelor acumulate în conturile individuale de pensii. În varianta cea mai dură, dacă s-ar reduce cu 80%, pentru atingerea unei anumite sume la vârsta pensonării, un salariat care se angajează acum va trebui să muncească 200 de ani, comparativ cu 40 de ani în prezent”, au afirmat sursele.

Întâlniri ale reprezentanţilor pieţei cu ASF pe această temă au avut loc şi marţi, administratorii de fonduri prezentând autorităţii de supraveghere ce impact ar avea mai multe variante de reducere a contribuţiilor virate la Pilonul II.

Sursele Profit.ro au adăugat că, având în vedere creşterile salariale prognozate pentru 2018, autorităţile au ajuns la concluzia că reducerea procentuală a contribuţiei nu va efect şi asupra contribuţiei efective, pentru angajaţii cărora le vor creşte salariile.

O altă măsură pe care Ministerul Finanţelor vrea s-o pună în aplicare, tot de la 1 ianuarie, se referă la comisionul aplicat în fiecare lună contribuţiilor fiecărui participant la Pilonul II, plafonat prin lege la nivelul de 2,5%. “Statul vrea să elimine acest comision de 2,5%. Practic, prin această măsură, veniturile administratorilor vor fi afectate în proporţie de aproape 50% şi va întârzia semnificativ recuperea integrală a sumelor investite de acţionarii administratorilor la momentul lansării Pilonului II, care era preconizată în anul 2020 sau 2021. Cu toate că administratorii sunt pe profit de câţiva ani, câştigul acumulat până în prezent nu acoperă sumele investite de la debutul sistemului, în urmă cu aproape 10 ani”, au spus sursele Profit.ro.

Există şi o a treia măsură propusă: persoanele care au contribuit la Pilonul 3, cel al pensiilor private facultative, vor putea să-şi mute sumele deja acumulate aici la Pilonul 2, cel al pensiilor obligatorii administrate privat. O astfel de decizie ar putea suplimenta sumele acumulate la pensiile obligatorii administrate privat, în condiţiile în care contribuţiile viitoare virate de stat se vor reduce, dacă participanţii renunţă la Pilonul 3.

Pe de altă parte, cei doi Piloni ai pensiilor private au regim diferit. Situaţia proprietăţii participanţilor asupra banilor adunaţi este mult mai clară în cazul contribuţiilor la Pilonul 3, al pensiilor facultative, în timp ce la Pilonul 2, unde sumele sunt virate de stat din contribuţia reţinută oamenilor pentru pensiile publice. Banii reţinuţi de la angajaţi sunt daţi de către stat în administrare privată, iar contribuţiile sunt mult mai vulnerabile la decizii administrative discreţionare de tipul celor propuse în trecut şi aplicate în state precum Ungaria şi Polonia, unde sumele acumulate au fost “confiscate” şi reîntoarse la sistemul public.

Tags: , , , ,
Iancu Guda

“Daca suntem loviti de o noua criza internationala … cred ca vom gestiona situatia mult mai prost comparativ cu perioada 2008-2009.” Analiză realizată de Iancu Guda, Presedinte AAFBR si Lector IBR.

 

Mediul de afaceri in 2016 comparativ cu 2008 diferente majore care ne fac mai vulnerabili
 Tabloul macroeconomic din perioada recenta seamana izbitor de mult cu cel din anul 2008: crestere economica record alimentata de consum (care determina adancirea deficitului comercial, pe fondul avansului importurilor mai rapid decat cresterea exporturilor) si cresterea creditarii (care determina majorarea preturilor la imobiliare), majorarea deficitului fiscal (cauzat de, pe de o parte, performanta slaba a colectarii veniturilor fiscale care creeaza o fiscalizare redusa a cresterii economice, si, pe de alta parte, majorarile salariale si ajutoarele sociale oferite de  sectorul public). Poate singurele diferente notabile, in sens negativ, sunt datoria publica de doua ori mai mare in PIB (desi la un nivel sub jumatate fata de media UE), o forta de munca mai redusa, diminuarea la jumatate a investitiilor publice si nivelul investitiilor straine directe de aproximativ patru ori mai mici (reducerea capitalului si fortei de munca disponibile plafonand nivelul cresterii economice potentiale).Pe de alta parte, tabloul microeconomic ilustreaza cinci diferente majore in mediul de afaceri in anul 2016 comparativ cu anul 2008, asa cum este evidentiat prin analiza companiilor in baza declaratiilor financiare pentru cele doua exercitii financiare. Acestea sunt:
(1) o crestere a duratei medii de colectare a creantelor companiilor, de la 60 zile (2008) la 105 zile (anul 2016) – ceea ce face ca firmele sa fie mai interdependente. Astfel, intarzierea la plata a unei facturi din cauza problemelor temporare de lichiditate sau a insolventei clientului, va determina un soc negativ de doua ori mai mari catre furnizorii creditori. Exprimand metaforic acest aspect, „o piatra aruncata in lac” (simbol al unei crize internationale) va genera „valuri de doua ori mai inalte”. Din acest punct de vedere, sectoarele care inregistreaza cea mai extinsa durata de colectare a creantelor si care vor fi cele mai afectate de acest fenomen sunt constructiile (unde cresterea duratei de colectare a creantelor este de la 131 zile (anul 2008) la 220 zile (anul 2016)), serviciile prestate companiilor (unde cresterea este de la 126 la 216 zile) si agricultura (unde cresterea este de la 108 la 198 zile);(2) o subtiere a paturii de mijloc si un grad de concentrare mai mare in randul companiilor de top din perspectiva veniturilor, profiturilor si a lichiditatii. Astfel, cele mai mari 1000 de companii generau o pondere de 35% in venitul total al mediului de afaceri in anul 2008, aceasta pondere crescand la 50% in anul 2016. Din perspectiva trezoreriei (numerarul detinut de companii in casa si conturi la banci), cele mai mari 1% dintre companiile active detineau in anul 2008 o pondere de 43% din totalul acestora, aceasta concentrare ajungand la 58% in anul 2016. De asemenea, profiturile obtinute de mediul de afaceri sunt mai concentrate ca nicioadata in randul firmelor mari. Astfel, cele mai mari 1% din companii detin 46% din profiturile obtinute in anul 2016 de intreg mediu de afaceri, in timp ce aceasta pondere este de 35% in anul 2008. Deloc intamplator, pierderile sunt mult mai raspandite in randul mediului de afaceri (gradul acestora de concentrare este mai redus), primele 1% dintre companii inregistrand o pondere de doar 26% din totalul pierderilor raportate de intreg mediul de afaceri;

(3) Companiile care activeaza in mediul de afaceri romanesc prezinta un grad foarte redus de capitalizare, tendinta acestuia fiind de scadere constanta de la impactul crizei financiare pana in prezent, respectiv de la 32,2% in anul 2008 la 28,7% la finalul anului 2016. O scadere a capitalizarii implica o crestere a gradului de indatorare, deci, o vulnerabilitate mai mare a firmeor de finantarea externa si conditiile aferente acesteia. Singurele sectoare care prezinta un grad de capitalizare de peste 40% la finalul anului 2016 sunt productia si furnizarea de energie electrica si termica, apa si gaze (43%), Intermedieri financiare (43%) si IT (42%), in timp ce sectoarele care inregistreaza un grad de capitalizare mai mic de 15% sunt cele cele reprezentate de activitati recreative, culturale si sportive (9%), constructii (10%) si sanatate si asistenta sociala (15%). Acest fenomen a fost amplificat in mod special in anul 2016, cand  dividendele distribuite aferente acestui exercitiu au fost de 43 mld RON, reprezentand 85% din profiturile obtinute in anul respectiv, aproape cat toate dividendele distribuite de intreg mediul de afaceri in perioada 2009-2015, si 10% din capitalurile proprii ale tuturor companiilor. Analizand contextul macroeconomic local si international, nu am identificat decat un singur factor decisiv care sa induca un asemenea comportament de distribuire accelerata a dividendelor catre actionari: reducerea impozitului pe dividend de la 16% la 5% incepand cu 1 ianuarie 2016. Estimez ca acest fenomen al decapitalizarii firmelor active in Romania va continua in cazul in care se va elimina impozitul pe dividend incepand cu anul urmator, conform celor mentionate de actualul plan de guvernare. Mai mult decat atat, in oblinda cu acest fenomen, devine din ce in ce mai des intalnita o alta practica: finantarea de la entitatile afiliate. Astfel, ponderea creditelor contractate de la firmele din grup / actionari in totalul datoriilor a crescut de la 11% (anul 2008) la 20% (anul 2016). Aceste sume de bani pot fi retrase mai rapid de actionari (comparativ cu situatia in care erau injectate prin capitalul social), si probabil sunt garantate de active fixe importante / esentiale pentru activitatea de baza. Aceasta insemna si un rol mai important al actionarilor creditori la masa credala, intr-o eventuala intrare in insolventa a firmei respective;

(4) Capitalul de lucru consolidat la nivelul mediului de afaceri a devenit negativ. Capitalul de lucru reprezinta diferenta dintre activele circulante (cele mai lichide active detinute de companii) si datoriile pe termen scurt (care trebuiesc rambursate sub un an). Valorile pozitive ale capitalului de lucru indica o capacitate potentiala buna de autofinantare a firmelor, in timp ce valorile negative indica presiuni asupra lichiditatii si cresterea riscului de insolventa. Lichiditatea curenta (raportul dintre activele circulante si datoriile pe termen scurt)  inregistrata la nivelul intregului mediu de afaceri a scazut de la 1,11 (anul 2008) la 0,96 (anul 2016), sectoarele cu cel mai scazut nivel al acestui indicator la finalul anului 2016 fiind tranzactiile imobiliare (0,56), hoteluri si restaurante (0,72) si industria de masini si echipamente (0,82);

(5) Mediul de afaceri este mai tanar si lipsit de experienta. Numarul companiilor active in Romania care au intrat in insolventa in perioada 2008-2016 a fost de 166.000, la care se mai adauga aproximativ 850.000 de companii radiate, dizolvate sau suspendate. Astfel, vorbim de aproape 1 milion de companii care si-au intrerupt activitatea in acest interval. Enorm, avand in vedere ca doar 650.000 de companii au depus declaratiile financiare pentru anul 2016 (din care aproape un sfert nu desfasoara oricum activitate) si durata medie de varsta a unei firme active in Romania este usor sub 10 ani. Un mediu de afaceri mai tanar si neexperimentat in anul 2016, prin comparatie cu anul 2008, este reflectat de urmatoarele:

  • Ponderea companiilor cu o durata de viata sub 5 ani (de la momentul infiintarii) in totalul firmelor active a crescut de la 25% (anul 2008) la 38% (anul 2016), sectoarele cu cele mai ridicate ponderi fiind activitatile recreative, culturale si sportive (54%), intermedieri financiare (46%) si transporturi (43%). Aceste sectoare enumarate sunt si zonele unde s-au infiintat cele mai multe companii in perioada analizata, din cauza barierelor reduse de intrare;
  • Ponderea companiilor care nu desfasoara nici o activitate a crescut de la 20% (anul 2008) la 28% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii in aceasta situatie fiind tranzactiile imobiliare (36%), industria extractiva (35%) si constructii (35%);
  • Ponderea companiilor care inregistreaza capitaluri proprii negative a crescut de la 40% (anul 2008) la 45% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii aflate in aceasta situatie fiind hotelurile si restaurantele (58%), comertul cu amanuntul (57%) si industria alimentara si a bauturilor (53%).

Eventuala reglementare a situatiei acestora prin masuri referioare la verificarea detaliata a motivelor pentru care companiile inregistreaza pierderi pentru trei exercitii financiare consecutive, nu desfasoara nici o activitate, care sunt conditiile privind finantarea de la entitatile afiliate, precum si obligativitatea de acoperire a capitalurilor proprii negative prin majorarea capitalului social si completarea pierderilor neacoperite, ar permite clarificarea situatiei si cresterea gradului de capitalizare a companiilor.

Structura de finantare si eficienta companiilor active in Romania pare sa fie puternic corelata cu experienta acumulata in timp. Astfel, dupa cum se observa in cifrele ilustrate in tabelul urmator, companiile infiintate inainte de anul 2000 reprezinta doar  21% din totalul firmelor active la finalul anului 2016, dar genereaza 44% din totalul activelor detinute de companiile locale, 61% din capitalurile proprii, cel mai ridicat grad de capitalizare (aproximativ 40%) si cel mai ridicat nivel al profiturilor nete (aproape 5%).

Tabel 1: Capitalizarea si eficienta companiilor in functie de perioada inmatricularii

Anul Inregistrarii Numar Nr % Total Active  (mil RON) Active % Capitaluri Proprii (mil RON) Capitaluri% Grad Capitalizare EAT %
1990-1995 90.336 14% 306.715 23% 128.442 33% 41,9% 4,2%
1996-2000 46.597 7% 291.404 21% 112.152 28% 38,5% 5,4%
2001-2005 127.619 20% 307.660 23% 89.313 23% 29,0% 3,8%
2006-2010 166.257 26% 279.893 21% 41.282 10% 14,7% 1,5%
2011-2015 218.448 34% 175.953 13% 22.459 6% 12,8% -3,1%
Total 649.257 100% 1.361.625 100% 393.648 100% 28,9% 2,9%

EAT% = Earnings After Tax = Rezultatul Net : Cifra de Afaceri

Grad Capitalizare = Capitaluri Proprii : Total Active

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

Graficul urmator exprima si mai clar aceasta concluzie, unde observam cele doua variabile, gradul de capitalizare si rata profitului net, in functie de anul inregistrarii companiilor active la finalul lui 2016. Devine evident ca experienta acumulata in timp se reflecta asupra cresterii solvabilitatii si performantei companiilor active in Romania. Pacat ca doar 20% din companiile active in momentul de fata se regasesc in aceasta categorie …

Grafic 1: Capitalizarea si performanta companiilor active in Romania

grafic 1(clck pentru grafic)

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

 

Tabelul urmator sintetizeaza cele cinci diferente majore observate in mediul de afaceri, precum si implicatiile acestora in ceea ce priveste sustenabilitatea si riscul companiilor active in Romania.

Fenomenul 2008 2016 Implicatii / Consecinte
Durata de colectare a creantelor 60 zile 105 zile Interdependenta intre companii, risc sistemic mai mare, contagiune in crestere prin efectul de domino
Concentrarea veniturilor- top 1% 35% 50% Subtiere patura de mijloc, capacitatea mai mica a  mediului de afaceri de amortizare a socurilor negative
Grad capitalizare 32,2% 28,7% Dependenta mai ridicata de conditiile de finantare externe si vulnerabilitate mai mare a firmelor
Lichiditate curenta (cap. Lucru) 1,11 0,96 Capacitate de autofinantare mai redusa, care implica o imunitate mai scazuta a firmelor in situatii de stres
Mediu de afaceri embrionar:- Firme cu durata viata < 5 ani- Firme fara activitate- Firme cu cap. proprii negative 25%20%40% 38%28%45% Un mediu de afaceri embrionar, jumatate dintre companii nu au trecut prin criza financiara, au o experienta redusa, deci pot reactiona emotional si impredictibil intr-un context negativ.

Desi tabloul macroeconomic prezent este similar cu cel din anul 2008, mediul de afaceri local prezinta cinci diferenta majorare: o colectare mult mai lenta a facturilor, concentrarea mai ridicata a veniturilor, profiturilor si lichiditatilor in randul companiilor mari (desi pierderile sunt mai raspandite in randul tuturor companiilor), scaderea gradului de capitalizare, reducerea capitalului de lucru (care a devenit chiar usor negativ la finalul anului 2016) si un mediu de afaceri mai embrionar si mai putin activ (cu o experienta mai scazuta). In esenta, vorbim despre un mediu de afaceri mai slab capitalizat (mai indatorat), polarizat, neexperimentat, vulnerabil (cu o capacitate de autofinantare mai redusa) si mai expus in fata efectului de contagiune (domino) de propagare a riscului comercial (insolventa clientilor). Nu vad cum un asemenea mediu de afaceri poate gestiona mai bine o eventuala criza internationala, comparativ cu ceea ce s-a intamplat in anul 2008 ” – a declarat Iancu Guda, Presedinte AAFBR (Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania) si Lector IBR (Institutul Bancar Roman)

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
00159928_large

A fost adoptat de Guvern proiectul de lege privind vaccinarea populaţiei

Proiectul de lege privind organizarea şi finanţarea activităţii de vaccinare a populaţiei în România a fost adoptat, miercuri, de Guvern, potrivit unui comunicat de presă al Executivului.

Proiectul de act normativ instituie obligaţia vaccinării copiilor cu vaccinurile prevăzute în calendarul naţional de vaccinare, precum şi cu cele administrate în situaţii epidemiologice speciale întregii populaţii sau unor grupuri de populaţie.

“Categoriile de vaccinări obligatorii sunt: vaccinările cuprinse în calendarul naţional de vaccinare pentru copii; vaccinările impuse de situaţii epidemiologice care implică vaccinarea ca măsură de intervenţie în vederea limitării bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare; vaccinările pentru personalul medico-sanitar din unităţile sanitare publice şi private şi vaccinările pentru alt personal din unităţile publice şi private care prin natura atribuţiilor sunt expuse suplimentar la boli infecţioase sau pot reprezenta surse de infecţie care ar putea pune în pericol sănătatea publică, stabilite prin hotărâre de guvern”, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului, remis miercuri seară MEDIAFAX.

Răspunderea privind prezentarea copilului la vaccinare le revine părinţilor, reprezentantului legal sau, după caz, persoanei care se ocupă de creşterea şi îngrijirea unui copil în baza unei măsuri de protecţie specială. În cazul vaccinării obligatorii, consimţământul pentru vaccinare se prezumă ca fiind dat, iar refuzul de vacccinare a copilului se face în scris.

La data înscrierii într-o colectivitate, instituţia are obligaţia de a solicita prezentarea unei adeverinţe, emisă de către medicul de familie care are în evidenţa sa persoana respectivă, care să ateste efectuarea, respectiv neefectuarea vaccinărilor obligatorii. “Antigenele vaccinale obligatorii la intrarea în colectivitate a copiilor sunt cele împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, rujeolei, rubeolei, oreionului, hepatitei B”, precizează Executivul.

Totodată, proiectul de lege prevede înfiinţarea şi funcţionarea unui Grup Tehnic de Coordonare a Activităţilor de Vaccinare (GTCAV), comisie consultativă a Ministerului Sănătăţii, cu rol în elaborarea Strategiei Naţionale de Vaccinare şi coordonarea activităţii de vaccinare la nivel naţional. Principala atribuţie a acestuia este de analiză a politicilor de sănătate naţionale şi internaţionale şi recomandarea de politici naţionale de imunizare optime.

Totodată, în cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi în Bucureşti, se vor înfiinţa comisiile judeţene de vaccinare, respectiv a Capitalei, ca structură fără personalitate juridică, în coordonarea GTCA, cu rol în supravegherea activităţii de vaccinare la nivel judeţean.

Au fost stabilite şi sancţiuni pentru fiecare dintre cei implicaţi în procesul de vaccinare, respectiv instituţiile autorităţilor publice centrale şi locale, adică Ministerul Sănătăţii, Institutul Naţional de Sănătate Publică, Direcţiile de Sănătate Publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, instituţii de învaţământ, direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului; furnizorii de servicii medicale de vaccinare; părinţii sau reprezentanţii legali ai copiilor eligibili la vaccinare, dar şi producatorii şi distribuitorii de vaccinuri.

De asemenea, proiectul stabileşte constituirea unui stoc de rezervă de vaccinuri şi consumabile, cel puţin egal cu necesarul anual, cu termen de valabilitate minim 18 luni. Acest stoc urmează să fie folosit în situaţii epidemiologice speciale sau în cazul înregistrării unor discontinuităţi de aprovizionare la nivelul producătorilor.

Statul român, prin Ministerul Sănătăţii, este cel care îşi asumă asigurarea condiţiilor pentru diagnosticul şi tratamentul optim al oricăror reacţii adverse ale vaccinării, precum şi compensarea oricăror efecte de durată, dacă sunt dovedite relaţiile de cauzalitate.

Normele de aplicare urmează a fi aprobate în 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial.

Tot într-un interval de un an de la publicare, furnizorii de servicii medicale de vaccinare care funcţionează la respectiva dată au obligaţia de a se înregistra în RENV.

Actul normativ ar urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2018.

Proiectul de lege va fi transmis Parlamentului.

 

Tags: , , , ,
it-specialist

Guvernul a aprobat proiectul de lege prin care se introduce contractul de tip teleworking

Guvernul a aprobat, în şedinţa de miercuri, introducerea unui nou contract de muncă – de tip teleworking, respectiv munca de la distanţă folosind tehnologia informaţiei, care permite angajatului să îşi desfăşoare activitatea acasă, prin intermediul internetului şi telefonului.

”Introducem un nou contract de muncă – tele-munca. Este foarte apreciat, în special în ţările foarte dezvoltate şi cel mai mult în Japonia. În acest tip de contract se permite angajatului să lucreze dintr-o locaţie pe care şi-o alege singur sau chiar de acasă, folosind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Contractul este avantajos pentru ambele părţi – pentru angajator se reduc costurile administrative cu chiria, utilităţile, carburanţii şi parcul auto, iar angajatul reduce costul de deplasare la serviciu şi îşi îmbunătăţeşte echilibrul între viaţa personală şi profesională”, a spus la începutul şedinţei Executivului ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu.

Potrivit proiectului de lege, aprobat în şedinţa Executivului de miercuri, tele-muncă este forma de organizare a muncii în care o activitate care ar putea fi efectuată în cadrul locului de muncă organizat de angajator, se realizează de către un salariat, de la distanţă de această locaţie, în mod regulat şi voluntar, folosind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau al unui act adiţional la acesta, cu respectarea condiţiilor cumulative ca activitatea să fie desfăşurată în afara oricărui loc de muncă organizat de angajator, prin utilizarea unor mijloace aferente tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, cum ar fi internetul, telefonul inteligent, altele, ca activitatea în regim de teleworking să fie desfăşurată cel puţin o zi pe lună şi cu condiţia ca salariatul să-şi fi exprimat acordul cu această formă de organizare a muncii, prin semnarea contractului individual de muncă sau al unui act adiţional la acesta, după caz.

”Reglementarea tele-muncii va conduce la flexibilizarea şi adaptarea relaţiilor de muncă la realităţile socio-economice actuale, în raport cu evoluţia dinamică a pieţei muncii, şi va oferi avantaje atât salariatului, cât şi angajatorului. Concret, pentru angajator, se vor reduce costurile cu închirierea spaţiilor, utilităţile, consumul de carburant şi parcul auto. În ceea ce-l priveşte pe salariat, acesta va elimina consumul de bani şi de timp cu deplasarea de la şi până la sediul angajatorului, va avea libertatea alegerii locului de muncă şi valorificării timpului de lucru, optimizându-şi, astfel, raportul între viaţa profesională şi cea personală. Nu în ultimul rând, prin introducerea acestei noi forme de organizare a muncii şi îndeplinire a sarcinilor, vor creşte şansele persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii”, se arată într-un comunicat de presă al Executivului.

Proiectul de act normativ aprobat de guvern urmează să fie trimis Parlamentului, spre a fi supus dezbaterii şi adoptării.

Tags: , , , ,
bnr

Propunerea de majorare a accizelor la carburanţi: AVERTISMENTUL Băncii Naţionale

Guvernul vrea să facă rost de 1 miliard de lei până la finalul acestui an, majorând accizele la carburanţi, începând cu 1 septembrie.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, nu vede cu ochi buni majorarea accizelor la carburanţi, începând cu 1 septembrie, anunţată de Guvernul Tudose, avertizând că există riscul să împingă inflaţia în sus.
“Ne va afecta, va împinge inflaţia în sus. Deocamdată nu am introdus-o. E o discuţie, încă. Am precizat de mult că introducem în prognoză informaţii care au un grad ridicat de certitudine, nu discuţiile. Discuţiile le lăsăm la capitolul ‘discuţie'”, a declarat Isărescu.
Avertismentul său vine în contextul în care Banca Naţională a României a revizuit în sus prognozele de inflaţie pentru următoarea perioadă, noua prognoză pentru decembrie 2017 fiind de 1,9% (+0,1 punce procentuale faţă de prognoza anetrioară), iar pentru decembrie 2018 – de 3,2% (+0,1 pp).

Pentru termenul iunie 2019, prognoza de inflaţie a BNR este 3,5% „la taxe constante”, în sensul că ar putea fi atinsă această valoare dacă fiscalitatea nu va influenţa preţurile.

„Din ce în ce mai puţine preţuri scad şi, în acelaşi timp, din ce în ce mai multe preţuri cresc, arată indicele de difuziune”, a spus Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra Inflaţiei.

„Presiuni în sus asupra inflaţiei vin atât din politica fiscală, cât şi din preţurile administrate, în special la energie”. De asemenea, „presiuni şi de pe piaţa forţei de muncă, dar şi din importuri, unde preţurile nu mai scad. Costurile cu manopera, dar şi cele cu materia primă, merg în sus”, a mai arătat guvernatorul.

Guvernul vrea să facă rost de 1 miliard de lei până la finalul acestui an, majorând accizele la carburanţi, începând cu 1 septembrie.

Astfel, printr-un proiect de ordonanţă de modificare a Codului Fiscal, se propune revenirea la nivelul accizelor din 2016.

Potrivit unui proiect de ordonanţă pentru modificarea Codului Fiscal, accizele pe motorină vor creşte cu 24,9%, iar cele pe benzina fără plumb cu 22,8% de la 1 septembrie. Transportatorii spun că această majorare se va transmite automat în tarife şi ameninţă cu proteste.

Documentul susţine că nivelurile actuale ale accizelor practicate în România sunt foarte aproape de limita minimă prevăzută de legislaţia Uniunii Europene.

Astfel, printr-un proiect de ordonanţă de modificare a Codului Fiscal se propune revenirea la nivelul accizelor din 2016. Guvernul explică că nivelul încasărilor a scăzut considerabil în primul semestru al anului în curs după eliminarea supraccizei, dar şi reducerii TVA, măsuri de altfel promise de PSD în campania electorală.
Mai exact, actul normativ prevede majorarea taxelor pentru carburanţi. Astfel, până la finalul anului, se propune ca acciza la benzină cu plumb să fie 3.022,43 lei/tonă, respectiv 2.327,27 lei/1.000 de litri, faţă de momentul prezent în care valoarea acesteia este de 2.530 lei/tonă şi 1.948,23/1,000 de litri. În cazul benzinei fără plumb, acciza ar urma să fie, de la 1 septembrie, de 2.643,39 lei/tonă, respectiv 2.035,40 lei/1.000 de litri. În prezent, taxele sunt de 2.151,13 de lei/tonă şi 1.656,36 de lei/1.000 de litri.
În cazul motoriniei acciza va fi de 2.245,11 lei/tonă, respectiv 1.897,08 lei/1.000 de litri. Valoarea actuală este de 1.796,53 de lei/tonă, respectiv 1.518,04 de lei/1.000 de litri.
Din calculele Guvernului, până la finalul anului, din această majorare, la bugetul de stat ar intra 1,141 de miliarde de lei. Prin derogare de la prevederile Codului Fiscal, noile taxe vor intra în vigoare de la 1 septembrie.
Liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu a precizat, marţi, că este la curent cu propunerea de majorare a unor accize, el dând asigurări că majorarea acestora se va resimţi într-o măsură „nesemnificativă” în preţul la pompă, întrucât aceasta a fost discuţia dintre ministerul de Finanţe şi operatori.
Tags: , , , ,
carburant-prix

Guvernul pregăteşte creşterea accizelor la carburanţi ca să acopere o gaură de 1 miliard lei din buget

Guvernul vrea să facă rost de 1 miliard de lei până la finalul acestui an, majorând accizele la carburanţi, începând cu 1 septembrie. Astfel, printr-un proiect de ordonanţă de modificare a Codului Fiscal, se propune revenirea la nivelul accizelor din 2016.

Guvernul explică că nivelul încasărilor a scăzut considerabil în primul semestru al anului în curs după eliminarea supraccizei, dar şi reducerii TVA, măsuri de altfel promise de PSD în campania electorală.

Mai exact, actul normativ prevede majorarea taxelor pentru carburanţi. Astfel, până la finalul anului, se propune ca acciza la benzină cu plumb să fie 3.022,43 lei/tonă, respectiv 2.327,27 lei/1.000 de litri, faţă de momentul prezent în care valoarea acesteia este de 2.530 lei/tonă şi 1.948,23/1,000 de litri.

În cazul benzinei fără plumb, acciza ar urma să fie, de la 1 septembrie, de 2.643,39 lei/tonă, respectiv 2.035,40 lei/1.000 de litri. În prezent, taxele sunt de 2.151,13 de lei/tonă şi 1.656,36 de lei/1.000 de litri.

În cazul motoriniei acciza va fi de 2.245,11 lei/tonă, respectiv 1.897,08 lei/1.000 de litri. Valoarea actuală este de 1.796,53 de lei/tonă, respectiv 1.518,04 de lei/1.000 de litri.

Din calculele Guvernului, până la finalul anului, din această majorare, la bugetul de stat ar intra 1,41 de miliard de lei.

În expunerea de motive la proiectul de ordonanţă, Ministerul Finanţelor susţine că măsura este luată pentru menţinerea preţurilor produselor petroliere competitive în regiune.

„Pentru benzină şi motorină, nivelurile actuale ale accizelor practicate în România, raportat la cursul leu/euro publicat în prima zi lucrătoare din luna octombrie 2016 sunt foarte aproape de limita minimă prevăzută de legislaţia Uniunii Europene. Astfel, în situaţia în care cursul leu/euro publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ar depăşi valoarea de 4,62 lei/euro, nivelurile actuale ale accizelor practicate în România pentru benzină şi motorină ar deveni inferioare nivelurilor minime ale accizelor prevăzute de legislaţia Uniunii Europene pentru aceste produse accizabile.  Din analiza comparativă a încasărilor din accize aferente semestrului I al anului 2017, faţă de semestrul I al anului 2016 a rezultat faptul că în primul semestru al anului 2017, încasările din accize aferente produselor energetice au scăzut cu 767.633.796,55 lei”, se arată în expunerea de motive.

Ministerul de Finanţe precizează că deşi în semestrul I al anului 2017 consumul de motorină a crescut faţă de semestrul I al anului 2016 cu 253.078,18 mii litri, iar cel de benzină fără plumb a crescut cu 58.854,08 mii litri, încasările au scăzut cu 634.348.226,27 lei, respectiv 223.661.683,68 lei, motivele principale fiind scăderea, de la 1 ianuarie 2017, a nivelului accizelor prevăzut pentru motorină, de la 1897,08 lei/1000 litri la 1518,04 lei/1000 litri, respectiv a nivelului accizelor prevăzut pentru benzina fără plumb de la 2035,4 lei/1000 litri la 1656,36 lei/1000 litri, precum şi scăderea cu un punct procentual a taxei pe valoarea adăugată.

„Astfel, România a ajuns în iulie 2017 să înregistreze cel mai mic preţ al benzinei Euro-95 din Uniunea Europeană (0,997 euro pe litru cu taxe) şi al treilea cel mai mic preţ pentru motorină (0,977 euro pe litru cu taxe), după Luxemburg (0,955 euro pe litru) şi Bulgaria (0,961 euro/litru). Dacă România are cel mai mic preţ din Uniunea Europeană al benzinei cu taxe, când vine vorba de preţul benzinei fără taxe România este pe locul 15 în Uniunea Europeană cu un cost al benzinei mult peste ţări producătoare de petrol precum Marea Britanie şi Olanda, dar şi peste ţări precum Austria, Polonia, Bulgaria. Situaţia este similară şi în cazul preţului motorinei fără taxe, România se situează pe locul 17 în Uniunea Europeană ca preţ, mult peste ţările producătoare de petrol precum Uniunea Europeană şi Olanda, dar şi peste ţări precum Austria, Italia, Polnia, Bulgaria”, se mai arată în expunerea de motive.

Ca urmare a diminuării fiscalităţii la începutul anului 2017 s-a înregistrat o diminuare a ponderii taxelor în preţul carburanţilor, România înregistrând cea mai redusă pondere a taxelor în preţul de carburanţi din UE, mai arată Finanţele.

Tags: , , ,
tudose (1)

Tudose spune că rectificarea bugetară va avea loc în septembrie

Premierul Mihai Tudose a afirmat, luni, la Antena 3, că rectificarea bugetară va avea loc în luna septembrie, după ce alţi miniştri ai Cabinetul său spuneau că ea va avea loc în luna august, precizând că “deocamdată suntem bine”, dar că probabil va mai avea loc o rectificare spre finalul anului, pentru corecţii.

“Deocamdată suntem bine. (…) Probabil că (vor fi – n.r.) două, întotdeauna va fi ultima finisare spre finalul anului”, a spus Tudose, precizând că prima rectificare va fi în septembrie.

El a criticat şi liderii PNL care acuzau că rectificarea va fi negativă, din cauza situaţiei financiare precare. “Tu eşti ditamai liderul şi spui ţara mea (…) e în colaps financiar. Dădea bine la televizor”, a spus el.

Vicepremierul Sevil Shhaideh a declarat, pe 19 iulie, că rectificarea bugetară va avea loc cel târziu în luna august.

”Chiar astăzi trebuie să particip la întâlnirea cu ministrul de Finanţe (Ionuţ Mişa – n.r.) şi după cum bine ştiţi pe calendarul rectificărilor, rectificarea este posibil să aibă loc în luna august sau cel târziu în luna august, în funcţie de gradul de execuţie al tuturor cheltuielilor de la nivelul fiecărui minister”, a declarat Sevil Shhaideh.

Ea a precizat că la nivelul ministerului pe care îl reprezintă, în acest moment, toate sumele sunt angajate şi ”cash-urile sunt suficiente”.

”Deci, avem o execuţie în grafic. Nu credem că în acest moment pe ceea ce discutăm noi astăzi se impune o suplimentare. (…) Suntem în graficul şi în necesarul pe care l-am preconizat de la începutul anului”, a spus ea.

Premierul Mihai Tudose a declarat, luni, că ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a prezentat coaliţiei un plan privind relocarea unor bani în cadrul rectificării bugetare, având în vedere că în unele ministere gradul de execuţie este de doar 2% pe primele 6 luni ale anului.

“S-a vorbit despre rectificarea bugetară. Domnul ministru de finanţe a prezentat un plan privind relocarea unor sume în cadrul unor ministere pentru că, din păcate, avem ministere care au un grad de execuţie la 6 luni de 2%”, a spus Tudose.

El a dat ca exemplu Ministerul Tehnologiei Informaţiei, condus până de curând de Augustin Jianu.

“Ştiţi, fostul prim viceprim-ministru 2 zile. Grad de execuţie 2%. Din păcate, anumite proiecte sunt deja ratate şi atunci banii respectivi vor fi relocaţi în cadrul ministerului sau în alte ministere”, a spus Tudose.

Întrebat despre execuţia Ministerului Apărării, el a spus că este “foarte bună”, însă nu au fost luate încă în discuţie şi fondurile pentru înzestrare, fiind încă evaluări în curs.

Tags: , , , ,