Tag Archives: guvern

00173139_large

Pentru cine se elimină plata CASS

Plata CASS a fost eliminată pentru beneficiarii de indemnizaţie creştere copil, pentru cei care au venit minim garantat şi pentru beneficiarii de indemnizaţie acordată pentru concediul de acomodare în urma unei adopţii, potrivit unei OUG adoptate de Guvern.

Guvernul a adoptat, miercuri, prin ordonanţă de urgenţă, eliminarea prevederilor referitoare la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate din bugetul de stat pentru persoanele care beneficiază de indemnizaţie pentru creşterea copilului prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.111/2010, de ajutor social prevăzut de Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat sau de indemnizaţie pe perioada concediului de acomodare prevăzută de Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale remis MEDIAFAX, aceste categorii de beneficiari ai drepturilor sociale devin asiguraţi fără plata contribuţiei, având acces la serviciile de sănătate prevăzute de Legea nr.95/2006.

„În cazul drepturilor la concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului, a drepturilor de ajutor social şi a celor de concediu de acomodare şi indemnizaţie aferente, stabilite până la data de 31 decembrie 2017 inclusiv, plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se asigură de către Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, prin agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, până la 31 martie 2018″, se arată în comunicatul MMJS.

Ordonanţa de urgenţă mai prevede ca sumele reprezentând contribuţii de asigurări sociale de sănătate, pentru drepturile aferente perioadei până la 31 decembrie 2017, să nu se mai recupereze, măsura fiind luată ţinând cont de categoria de beneficiari care prezintă vulnerabilitate crescută atât pentru sănătate, dar şi economică, potrivit informaţiilor furnizate de către reprezentanţii MMJS.

Tags: , , , ,
anaf

Dăncilă: Declaraţia 600, amânată

Guvernul va amâna, până pe 15 aprilie termenul de depunere a formularului 600, urmând ca Ministerul Finanţelor să găsească o soluţie care să vizeze depunerea unui singur formular de către cei cu activităţi independente, a anunţat premierul Viorica Dăncilă la începutul şedinţei Executivului.

”Astăzi (miercuri – n.r.) vom adopta o ordonanţă de urgenţă privind prorogarea termenului de depunere a formularului 600 de la 31 ianuarie la 15 aprilie. În perioada următoare, Ministerul Finanţelor Publice trebuie să identifice o soluţie permanentă care să vizeze depunerea unui singur formular de către cei cu activităţi independente, iar plata să se facă o singură dată pe an, nu anticipat”, a declarat premierul Viorica Dăncilă la începutul şedinţei de guvern.

Tags: , , ,
dancila-dragnea-1000x600

PSD a votat componenţa Guvernului Dăncilă. LISTA miniştrilor

Guvernul Dăncilă îşi schimbă structura şi va avea patru vicepremieri, potrivit unor surse politice, cei patru fiind Viorel Ştefan, Ana Birchall, Paul Stănescu şi Graţiela Gavrilescu.

Lista completă a Cabinetului Dăncilă:

Viorica Dăncilă – premier

Viorel Ştefan – vicepremier

Graţiela Gavrilescu – vicepremier şi ministrul Mediului

Ana Birchall – vicepremier şi ministru pentru implementarea Afacerilor Europene

Paul Stănescu – vicepremier şi ministrul Dezvoltării

Valentin Popa – ministrul Educaţiei

Nicolae Burnete –  ministrul Cercetării

Anton Anton – ministerul Energiei

Teodor Meleşcanu – ministrul de Externe

Rovana Plumb – ministrul Fondurilor Europene

Viorel Ilie – ministrul pentru Relaţia cu Parlament

Eugen Orlando Teodorovici – ministrul Finanţelor

George Ivaşcu – ministrul Culturii

Sorina Pintea – ministrul Sănătăţii

Dănuţ Andruşca –  ministrul Economiei

Radu Oprea- ministrul pentru Mediul Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

Lucian Şova – ministrul Transporturilor

Carmen Dan – ministrul Afacerilor Interne

Mihai Fifor – ministrul Apărării

Tudorel Toader – ministrul Justiţiei

Petre Daea – ministrul Agriculturii

Lia Olguţa Vasilescu – ministrul Muncii

Bogdan Cojocaru – ministrul Comunicaţiilor

Ioana Bran – ministrul pentru Tineret şi Sport

Bogdan Trif – ministrul Turismului

Ioan Deneş – ministrul Apelor şi Pădurilor

Natalia Intotero – ministerul Românilor de Pretutindeni

Victor Negrescu – ministru delegate pentru Afaceri Europene

Tags: , , , , ,
guvernul-dancila-final

Cine va face parte din Guvernul Dăncilă

Comitetul Naţional al PSD se va reuni, luni, ora 16.00, pentru a decide componenţa Guvernului Dăncilă, urmând ca Parlamentul să fie convocat în sesiune extraordinară şi să se pronunţe prin vot asupra învestirii noului Executiv şi adoptării programului de guvernare în 29 ianuarie.

Potrivit declaraţiilor de până acum ale liderilor PSD, Guvernul Dăncilă va avea aceeaşi structură ca şi fostul Executiv Tudose, respectiv premier, 3 vicepremieri, dintre care unul fără portofoliu, şi 26 de portofolii, 2 miniştri fiind delegaţi. În total, noul Cabinet va avea, ca şi cel precedent, 28 de membri.

 

În viitorul Guvern nu se vor mai regăsi susţinătorii fostului premier Mihai Tudose, respectiv Marcel Ciolacu (vicepremier fără portofoliu), Felix Stroe (Transporturi), Marius Nica (ministru delegat pentru fonduri europene).

 Executivul Dăncilă va avea şi nume noi. Unele surse vehiculează întoarcerea în Guvern a Rovanei Plumb, pe postul lui Ciolacu, de vicepremier fără portofoliu. Astfel, Rovana Plumb, Paul Stănescu (Dezvoltare) şi Graţiela Gavrilescu (Mediu) ar urma să fie cei 3 vicepremieri din noul guvern.

La ministerul Educaţiei, Liviu Pop ar putea fi înlocuit de Ecaterina Andronescu, cea care s-a retras, în CExN al PSD, candidatura de la funcţia de premier.

La Ministerul Transporturilor ar putea reveni pe funcţie fostul ministru Răzvan Cuc, dar pentru acest portofoliu a mai fost vehiculat şi numele deputatului PSD Sorin Bota.

O altă revenire în Guvern ar putea fi cea a lui Ionuţ Vulpescu, fost ministru al Culturii în Executivul Grindeanu, care ar putea să îl înlocuiască astfel pe Lucian Romaşcanu.

Şi la Ministerul Sănătăţii ar putea surveni o schimbare, în sensul că numele Rodicăi Nassar, actual secretar de stat, este vehiculat pentru a-l înlocui pe Florian Bodog. Rodica Nassar a fost, anterior, şi preşedinte al Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor.

O altă revenire în Guvern ar putea fi cea a lui Eugen Teodorovici, fost ministru al Fondurilor europene şi ministru al Finanţelor în Guvernul Ponta. Teodorovici este, de altfel, propunerea PSD Tulcea pentru funcţia de ministru al Finanţelor sau pentru un portofoliu la Ministerul Fondurilor Europene.

Cu semnul întrebării privind prezenţa în Guvernul Dăncilă ar fi ministrul pentru Dialog Social, Gabriel Petrea, dar şi ministrul votat de CExN al PSD pentru a o înlocui pe Doina Pană la ministerul Apelor şi Pădurilor încă înainte de demisia lui Tudose.

Vor rămâne în Guvern şi îşi vor păstra portofoliile Olguţa Vasilescu (Muncă), Carmen Dan (Interne), Petre Daea (Agricultură), Mihai Fifor (Apărare), Ionuţ Mişa (Finanţe), Tudorel Toader (Justiţie), Gheorghe Şimon (Economie), Ilan Laufer (Mediul de afaceri), Lucian Georgescu (Cercetare), Lucian Şova (Comunicaţii), Andreea Păstîrnac (Românii de pretutindeni).

Pe de altă parte, ALDE, care a deţinut patru portofolii – Externe, Mediu, Energie şi Relaţia cu Parlamentul, şi le va păstra. De asemenea, şi titularii acestor portofolii se vor regăsi în Guvernul Dăncilă, respectiv Teodor Meleşcanu, Graţiela Gavrilescu, Toma Petcu şi Viorel Ilie. ALDE va păstra, de asemenea, şi funcţia de vicepremier, deţinută de Gavrilescu.

Tags: , , , ,
61909420

Cursul şi bursa au reacţionat ieri la criza politică

Oamenii de afaceri din România către PSD: „Puteţi să vă schimbaţi între voi, dar nu schimbaţi nimic în economie!“

Euro a ajuns din nou la aproape 4,66 lei, după o creştere de 0,74%, iar bursa a scăzut cu 0,3%. Oamenii de afaceri sunt îngrijoraţi de faptul că un nou guvern va veni cu alte propuneri legislative care ar putea bulversa şi mai tare economia.

„Minunat ar fi – şi asta este marea mea spe­­ranţă – dacă ar veni cineva mâine la guver­nare şi ar zice: «Dragilor, nu mai schim­băm ni­mic în următoarele 12 luni!». Predictibi­lita­tea şi stabilitatea ar fi ideale pentru mediul de busi­ness”, a spus Mihai Marcu, CEO şi preşe­dintele consiliului de administraţie al MedLife, cel mai mare jucător din sectorul serviciilor medicale private.

Despre nevoia de stabilitate vorbeşte şi Adrian Mihai, unul dintre acţionarii şi fondatorii FAN Courier, cea mai mare companie de curierat din România.

„Mi-aş dori de la următorul guvern sta­bilitate şi predictibilitate, ca să ne facem pla­nu­rile bazându-ne pe nişte legi care să fie stabile pentru o pe­rioa­dă mai lungă de timp”, a spus Adrian Mihai, care con­duce o com­pa­nie cu 5.730 de salariaţi.

Transferul contri­bu­ţiilor sociale de la an­ga­jator la angajat, decla­ra­ţia 600, creşterile de sa­larii din sectorul buge­tar sunt doar câteva dintre temele care preocu­pă mediul de afaceri.

„Pentru investitori, o asemenea incertitu­di­ne la nivel politic nu poate fi pozitivă, mai ales că într-un interval foarte scurt am avut două schimbări de guverne în condiţiile în care coali­ţia are majoritate confortabilă în Parla­ment”, a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Con­siliului Fiscal.

Pe de altă parte, există unii oameni de afa­­ceri care spun că schimbările de la ni­vel po­litic sunt normale şi că nu vor im­pac­­ta în niciun fel mediul de business.

continurea pe ZF.

Tags: , , , , , , , , , , , , ,
iohannis-465x390

Consultări la Cotroceni. Pe cine propun partidele pentru funcţia de premier

Consultările la Palatul Cotroceni au început miercuri la ora 12.00. Primii chemaţi au fost liderii PSD-ALDE, delegaţie condusă de liderul PSD Liviu Dragnea şi secretarul general al ALDE, Daniel Chiţoiu, în lipsa preşedintelui de partid.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi că va chema începând de miercuri partidele la consultări, pentru ca situaţia politică generată de demisia Guvernului Tudose să nu ducă la efecte economice negative, anunţând că Mihai Fifor a fost desemnat premier interimar.

Din delegaţia PSD-ALDE fac partea liderul PSD Liviu Dragnea, secretarul general PSD Marian Neacşu, preşedintele PSD Olt, Paul Stănescu, precum şi Graţiela Gavrilescu şi Daniel Chiţoiu din partea ALDE.

Purtătorul de cuvânt al ALDE, Varujan Vosganian, a declarat miercuri, după şedinţa Biroului Politic, că partidul o susţine pe Viorica Dăncilă pentru funcţia de premier, dar înainte de votul final, în cazul nominalizării, reprezentanţii ALDE vor să aibă o discuţie cu aceasta.

Liderul PSD Liviu Dragnea a anunţat, marţi, că s-a răzgândit şi că merge, totuşi, miercuri la Cotroceni pentru a participa la consultările cu preşedintele Klaus Iohannis privind propunerile de premier.

„Da, am spus că nu voi mai merge niciodată la Cotroceni în actualul mandat, dar când am spus-o nu m-am gândit că o să mai fie nevoie să mergem la o nouă rundă de consultări”, a precizat Dragnea, marţi, după ce CExN a decis să o susţină pe europarlamentarul PSD Viorica Dăncilă ca propunere de premier din partea formaţiunii.

Preşedintele Klaus Iohannis a invitat pentru miercuri partidele la consultări, primii chemaţi fiind liderii PSD-ALDE, începând cu ora 12.00. Vor urma celelalte partide parlamentare, şeful statului anunţând că este nevoie de instalarea unui nou Guvern cât mai repede.

Programul consultărilor, anunţat de Administraţia Prezidenţială:

12:00
Consultări cu partidele şi formaţiunile politice – Partidul Social Democrat (PSD) şi Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE)
13:00
Consultări cu partidele şi formaţiunile politice – Partidul Naţional Liberal (PNL)
14:00
Consultări cu partidele şi formaţiunile politice – Uniunea Salvaţi România (USR)
14:30
Consultări cu partidele şi formaţiunile politice – Partidul Mişcarea Populară (PMP)
15:00
Consultări cu partidele şi formaţiunile politice – Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR)
15:30
Consultări cu partidele şi formaţiunile politice – Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale

Dragnea s-a răzgândit şi va merge la Cotroceni 

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a anunţat că speră ca propunerea PSD să se materializeze la Cotroceni, susţinând că nu s-a discutat despre o structură a Guvernului, dar miniştrii vor fi stabiliţi de forurile statutare din partid, premierul propus având drept de veto.

“Fiecare actual ministru va fi analizat cu toată seriozitatea. Dacă îi propunem (n.r: Vioricăi Dăncilă) ca un ministru să rămână, va fi cu argumente serioase, dacă nu, va fi tot pe baza unei evaluări serioase”, a declarat marţi Liviu Dragnea, după şedinţa CEx PSD în care s-a decis ca Viorica Dăncilă să fie propunerea PSD pentru funcţia de premier.

Liderul PSD Liviu Dragnea a anunţat, marţi, că s-a răzgândit şi că merge, totuşi, miercuri la Cotroceni pentru a participa la consultările cu preşedintele Klaus Iohannis privind propunerile de premier.

„Da, am spus că nu voi mai merge niciodată la Cotroceni în actualul mandat, dar când am spus-o nu m-am gândit că o să mai fie nevoie să mergem la o nouă rundă de consultări”, a precizat Dragnea, marţi, după ce CExN a decis să o susţină pe europarlamentarul PSD Viorica Dăncilă ca propunere de premier din partea formaţiunii.

„Deci eu o să merg. O să meargă cu mine domnul Marian Neacşu şi o să discutăm cine este al treilea coleg care merge cu noi. O să mergem trei, noi şi doi colegi de la ALDE”, a spus Dragnea.

Mandatul UDMR la consultări, să se termine criza

Mandatul UDMR la consultările de miercuri de la Cotroceni va fi că trebuie instalat cât mai repede un Guvern pentru a se termina cât mai curând criza politică.

”Nu e nevoie şi nu este bine să tragem de timp, cei care au majoritate au posibilitatea de a forma Guvernul, dacă reuşesc, mă refer la PSD-ALDE, dar sigur, orice altă opţiune, dacă consideră preşedintele Iohannis poate fi discutată, pentru că depinde de şeful statului dacă acceptă sau nu propunerea PSD. Dar eu nu cred că există altă majoritate decât PSD-ALDE aşa că, din punctul nostru de vedere, este bine să se termine această criză şi sper că peste o jumătate de an nu ne vom întâlni din nou la Cotroceni pentru a discuta o nouă formulă de guvernare. Dacă mergem în acest ritm, atunci PSD mai are nevoie de 6 premieri, eu sper că se vor opri, totuşi, din acest scandal permanentizat”, a declarat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor.

Opoziţia cere alegeri anticipate sau trimiterea PSD în opoziţie

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat, marţi, că liberalii vor cere, în cadrul consultărilor de la Cotroceni, convocarea alegerilor anticipate, afirmând că, dacă i se va cere, PNL nu va refuza să îşi asume răspunderea de a forma o majoritate parlamentară care să sprijine un guvern ”fără PSD”.

”Obiectivul nostru este ca PSD să nu mai fie la guvernare. Am hotărât să nu participăm la nicio formulă de guvernare cu PSD. Am hotărât să votăm împotriva oricărui guvern care conţine în structura guvernamentală PSD. Am decis ca mandatul delegaţie să fie solicitarea de alegeri anticipate, în măsura în care este posibil constituţional”, a declarat preşedintele PNL, Ludovic Orban.

Liderul USR, Dan Barna, a declarat, marţi, că Uniunea va susţine orice variantă pe care o va propune preşedintele Klaus Iohannis, în urma căreia PSD să ajungă în Opoziţie, adăugând că Biroul politic al partidului se va întâlni pentru a decide o propunere cu care să meargă la consultări.

„Noi, în cadrul Biroului Naţional vom stabili mandatul nostru care va fi un mandat în care îl vom asigura pe preşedintele Klaus Iohannis că USR va susţine orice variantă prin care PSD ajunge în Opoziţie. Vom avea astăzi la ora 14:30 o şedinţă a Biroului politic al USR pentru a defini foarte clar mandatul cu care vom merge mâine la consultări. Din păcate, România a ajuns din nou în criza pe care de un an de zile o trăim de altfel şi ceea ce vedem fără echivoc este că orice premier va nominaliza PSD cu excepţia lui Liviu Dragnea care, legal, nu poate să fie premier, nu face decât să deschidă piaţa pariurilor cât va rezista. Deci, practic, indiferent cine va fi nominalizat nu va fi decât o viitoare criză care din momentul nominalizării se va activa”, a spus Barna, la Parlament.

Totodată, liderul USR a reiterat că varianta decentă pentru România este cea a alegerilor anticipate.

Preşedintele executiv al PMP, Eugen Tomac, a declarat, marţi, la Timişoara, că partidul pe care-l conduce va participa, miercuri, la consultările de la Palatul Cotroceni, urmând să aibă o propunere de premier. Tomac a spus că propunerea PSD este ”o mostră de mediocritate”.

“Mâine (n.r. miercuri), PMP va participa în mod sigur la consultările de la Palatul Cotroceni şi PMP va avea şi o propunere de premier. Bolşevicii şi-au pierdut dreptul politic de a mai propune un nou premier şi credem că actualele partide de opoziţie sunt îndreptăţite să încerce să creeze o nouă coaliţie în Parlament care să susţină un Guvern capabil să guverneze în interesul tuturor cetăţenilor acestei ţări. Iar PSD-ului i-ar sta bine o perioadă de timp şi în opoziţie. (…) Propunerea PMP va fi în mod sigur un membru al PMP şi sigur va fi o propunere mai bună decât cea a PSD, care vine cu o propunere care este o mostră de mediocritate. Dăncilă este o nulitate. Credem că preşedintele e pus în situaţia de a lua nişte decizii curajoase şi sperăm să aibă curajul să o facă”, a declarat Eugen Tomac.

Tags: , , , , ,
prima-casa-15-ian-2015

Ce schimbări aduce Prima Casă în 2018

Programul Prima casă, administrat de FNGCIMM, are o alocare de 2 miliarde de lei în 2018, în scădere faţă de 2017 când a fost de 2,5 mld. lei sau faţă de 2016, când bugetul pus la dispoziţie de stat pentru acest program a fost de 2,94 miliarde de lei.

„Alocarea plafoanelor face parte dintr-o strategie multianuală care a fost subiectul hotărârii de guvern din 28 noiembrie 2016. Atunci s-a hotărât ca în anul 2018 să fie alocate 2 mld. lei pentru Prima casă, iar în anul 2021 alocarea va scădea la 1,5 mld. lei“, a spus Alexandru Petrescu, şeful FNGCIMM, pentru Ziarul Financiar.

Beneficiarii programului Prima casă pot lua împrumuturi de cel mult 66.000 de euro pentru locuinţe noi şi 54.000 de euro pentru locuinţe vechi, cu un avans de 5%, faţă de un avans de 15 – 25%, cât este cerut de bănci pentru un credit imobiliar standard.

Garanţiile oferite de stat prin programul Prima casă au făcut ca aproape 80% din creditele ipotecare să se acorde prin programul Prima casă.

„Pe de altă parte, conform cifrelor noastre din 2017, media avansului a fost de 7- 8%. Deci chiar dacă beneficiarii pot plăti doar 5% avans, aceştia preferă să plătească mai mult pentru a avea o rată mai mică.“

Unul din  obiectivele FNGCIMM este de a stimula acordarea de credite imobiliare de către bănci, altele decât cele oferite prin programul Prima casă.

„Dorim să avem bănci care sunt încurajate şi îşi materializează intenţia de avea credite ipotecare cât mai multe pe produse proprii. Dacă ne întoarcem la geneza programului Prima Casă, din 2009, el a fost gândit să încurajeze băncile să acorde credite imobiliare. Nu vrem ca băncile să îşi păstreze ponderea principală de creditare pentru achiziţia de imobile prin Prima casă.“

Dobânda la creditele pentru construirea locuinţei va scădea de la 2,5%Ă ROBOR la trei luni în 2017 la 2% Ă ROBOR la trei luni pentru programul Prima casă din 2018. Dobânda la creditele pentru achiziţia de locuinţe va rămâne la acelaşi nivel de 2%  ROBOR la trei luni. „Începând din T4 al anu­lui trecut, avem un pilot, un test de dimi­nuare la maximum a elementului uman, o automatizare a procesului de evaluare, astfel încât să putem avea o mai bună predicti-bilitate vizavi de bănci şi de beneficiarii programului.“

FNGCIMM are de anul acesta un nou portal online, unde există o zonă de interogare, iar beneficiarii pot afla astfel în timp real unde este dosarul şi dacă există probleme în procesare şi evaluare.

CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI 

Tags: , , ,
targul de cariere Cluj

2017, anul crizei de forţă de muncă. Ce soluţii au găsit angajatorii şi Guvernul

Chiar dacă salariul minim şi salariul mediu au crescut consistent, în 2017 s-a declanşat o criză de forţă de muncă fără precedent, care i-a obligat pe angajatori să acorde mai multe bonusuri şi pe Guvern să majoreze contingentul de personal din străinătate care va putea fi angajat în România.

Construcţiile şi agricultura s-au fonfruntat cu cele mai mari deficite de personal, dar rând pe rând au intrat în această criză şi sectoarele turism, comerţ sau producţia de componente auto. Deficitul din construcţii ameninţă chiar să pună în pericol marile proiecte de infrastructură, apoi în sectorul agricol mâna de lucru este tot mai scumpă şi mai greu de găsit, comerţul a avut un avânt puternic în deschiderea de noi magazine (care a generat o cerere intensă de angajaţi noi), iar în turism România are un exod de personal care cu greu mai poate fi stăvilit.

Criza de forţă de muncă i-a obligat pe angajatori să majoreze salariile, să acorde mai multe beneficii, inclusiv acţiuni ale companiei, să aducă personal din zone din ce în ce mai îndepărtate de sediul firmei sau chiar să închirieze angajaţi. Angajatorii nu s-au limitat doar la creşterea salariilor, ci au căutat în mod activ personal, încercând să-l transfere acolo unde este nevoie.

„În primul rând, au mărit salariile până la un nivel suportabil, care să nu le afecteze competitivitatea. Apoi caută activ oameni în localităţile apropiate fabricii, dar nu găsesc neapărat candidaţii de care au nevoie. Foarte mulţi angajatori apelează la relocare, atragerea oamenilor de la distanţe mari, de exemplu din Moldova în Transilvania. Există încercări de a aduce înapoi români plecaţi, dar nu vorbim acum de o soluţie salvatoare, pentru că numărul celor care se întorc nu este foarte mare”, au declarat, pentru MEDIAFAX, specialiştii din domeniul resurselor umane.

Relocarea personalului este una dintre soluţiile la care au apelat angajatorii ca răspuns la deficitul înregistrat pe piaţa de forţă de muncă. „Se caută muncitori şi se aduc la muncă (pe banii companiei) din zone din ce în ce mai îndepărtate de sediul firmei (50 km şi mai mult)”, au mai arătat specialiştii.

Angajarea deţinuţilor sau a refugiaţilor străini este o altă soluţie folosită doar în anumite cazuri. „Angajatorii care caută muncitori necalificaţi apelează şi la deţinuţi, şi sunt cazuri când au fost angajaţi şi refugiaţi străini – dar numai în situaţii punctuale”, spun recrutorii.

Beneficiile acordate angajaţilor reprezintă un alt răspuns la deficitul de forţă de muncă. Angajaţii oferă, în funcţie de specificul fiecărei industrii, bonus de prezenţă, asigurări medicale, sesiuni de training, sesiuni de team building sau acoperirea cheltuielilor de transport. Pentru zonele urbane, în servicii, unde sunt vizaţi tinerii mileniali, se oferă din ce în ce mai multe beneficii salariaţilor, în bani, timp liber sau orice altă formă. În fine, sunt companii care aleg metoda directă, şi anume creşterea salariilor semnificativ peste media pieţei, cu toate avantajele (dar şi inconvenientele) unei asemenea politici. Tot pentru tineri, au un anumit succes programele de internship, cu recrutare la capătul culoarului. Nu la fel de mult succes au programele de ucenicie, care au rămas total marginale şi pentru că nu sunt explicate coerent către publicul-ţintă.

De asemenea, din ce în ce mai multe companii din industrii din ce în ce mai diverse apelează la leasingul (închirierea) de personal, potrivit Smartree, companie care activează pe piaţa de externalizare a proceselor de resurse umane. În primii ani de la apariţia sistemului de închiriere de personal, acesta a fost utilizat ca răspuns al unor necesităţi fluctuante de personal necalificat. În ultimii ani, sistemul este folosit de foarte multe companii multinaţionale ȋn căutare de personal cu pregătire şi educaţie. Companiile cele mai active pe acest segment sunt call center-urile sau centrele de tip shared-services, consultanţă IT, companiile din domeniul tehnologiei, telecom, dezvoltare software sau cele ȋn care activitatea este de tip project-based. Această formă de angajare este cel mai des ȋntȃlnită ȋn oraşele mari, precum Bucureşti, sau ȋn zonele unde există centre industriale sau facilităţi importante de producţie precum Timişoara, Craiova, Sibiu sau Cluj-Napoca.

Un alt model de răspuns la criza forţei de muncă este cel american. Salariaţilor li se acordă – pe lângă remuneraţia în bani şi bonusurile cunoscute – şi acţiuni ale companiei, aceştia devenind astfel „part of the story”. Directorul Centrului de cercetare-dezvoltare Fitbit, deschis la Bucureşti, Andrei Pitiş, a explicat pentru MEDIAFAX că firma – cu capital american – îşi motivează salariaţii din întreaga lume acordându-le acţiuni. „Desigur, aceste acţiuni nu le conferă şi drept de vot în AGA, dar le dă dreptul de a primi dividende, angajaţii devenind astfel parte interesată în bunul mers al firmei”.

Ce soluţii a propus Guvernul, ca răspuns la criza din 2017? Un contingent de 7.000 de lucrători străini vor putea fi admişi pe piaţa forţei de muncă din România, în 2018. Un documentul aprobat în decembrie de Executiv prevede suplimentarea cu 1.500 de locuri a contingentului pe tipuri de lucrători nou-admişi, faţă de cel stabilit pentru anul 2017. Astfel, numărul de lucrători permanenţi va creşte de la 3.000 la 4.000, iar cel al lucrătorilor detaşaţi – de la 700 la 1.200.

„Pe lângă lucrătorii permanenţi şi cei detaşaţi, actul normativ prevede şi alte tipuri de angajare sau detaşare, respectiv persoane transferate în cadrul aceleiaşi companii – 700, lucrători înalt calificaţi – 500, lucrători sezonieri – 400, lucrători stagiari – 100 şi lucrători transfrontalieri – 100”, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului. Potrivit sursei citate, decizia de suplimentare a contingentului de lucrători nou admişi a fost luată pentru a preveni situaţiile în care străinii lucrează în România fără forme legale, dar şi ca urmare a solicitării făcute de Inspectoratul General pentru Imigrări.

Măsura adoptată de Guvern a ţinut cont şi de datele oferite de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, conform cărora, în perioada ianuarie-august, 58.848 de locuri de muncă au fost declarate de către angajatori, în mod repetat, ca fiind vacante, iar în primele opt luni ale anului 2017 media numărului de locuri de muncă vacante declarate de către angajatori, în mod repetat, a fost de 7.306, a mai informat Executivul.

Dar angajarea personalului străin nu reprezintă întotdeauna o soluţie profitabilă din punct de vedere financiar pentru companii. „Angajarea lucrătorilor străini este foarte costisitoare. Se poate ajunge la un salariu dublu faţă de cel oferit unui lucrător român, fără ca randamentul să fie dublu. Acum, cei mai mulţi străini sunt angajaţi în domeniul producţiei auto”, precizează specialiştii. Ei arată că personalul străin poate fi o soluţie la deficitul de forţă de muncă dacă provine din ţări din afara Uniunii Europene, unde mâna de lucru este mai ieftină.

„Sunt discuţii din ce în ce mai frecvente despre importul de mână de lucru ieftină, din ţări non-UE. Citim despre Vietnam, Nepal sau Sri-Lanka şi poate fi doar începutul unui proces de termen lung. Dar există încă multe bariere la accesul pe piaţa forţei de muncă şi încă nu ştim cum vor fi integrate aceste persoane în comunităţi mici, rurale sau tradiţionale”, au mai menţionat recrutorii.

În România, criza forţei de muncă s-a accentuat în 2017, deşi, statistic, ţara are o rezervă de 4 milioane de oameni apţi de muncă, dar care nu sunt salariaţi. Doar 4,8 milioane de persoane dintr-un total de 8,8 milioane de oameni care formează populaţia activă au statut de salariat, rata de angajare raportată la populaţia aptă de muncă fiind astfel de 55% la nivel naţional, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

„Nu se poate să existe atâtea persoane care să nu lucreze în România, e o eroare undeva. Poate că există maximum 1 milion de oameni din România care sunt şomeri înregistraţi şi neînregistraţi sau sunt persoane care nu vor să lucreze, dar cu siguranţă nu sunt 4 milioane”, a spus directorul unei firme de recrutare şi închiriere de forţă de muncă.

Potrivit definiţiilor Institutului Naţional de Statistică (INS), populaţia activă reprezintă oferta potenţială de forţă de muncă, calculată ca sumă între populaţia ocupată şi numărul de şomeri. Populaţia ocupată cuprinde, pe lângă salariaţi, şi restul persoanelor care au o ocupaţie aducătoare de venit (patroni, lucrători pe cont propriu şi lucrători familiali neremuneraţi).

Datele INS arată că, la nivel local, în zonele în care există cele mai multe investiţii există şi o rată mai mare de angajare a populaţiei aptă de muncă. Astfel, în municipiul Bucureşti, dintr-un total de 1,12 milioane de persoane care fac parte din populaţia activă, peste 960.000 de persoane (86% din total) sunt angajate. Pe judeţe, cele mai mari rate de angajare sunt în Ilfov (77%), Braşov (71%), Timiş (71%), Sibiu (68%) şi Cluj (67%). Acestea sunt zonele în care criza de forţă de muncă a ajuns la cote foarte mari, potrivit angajatorilor.

În agricultură, criza de personal s-a văzut la culesul viei. Forţa de muncă a fost mult mai scumpă şi mai greu de găsit decât în 2016, iar ăn Moldova zilierii au fost recrutaţi inclusiv prin reţelele de socializare. Între 60 şi 100 de lei pe ziua de lucru au cerut oamenii veniţi la culesul marilor podgorii, pentru că sunt mai puţini la număr şi, implicit, au mai mult de muncă. De cealaltă parte, proprietarii podgoriilor spun că acest fenomen a fost accentuat de faptul că oamenii primesc ajutoare sociale atât de consistente, încât le vine tot mai greu să iasă la muncă. Iar reprezentanţii podgorenilor – reuniţi în Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (PNVV) – acuză schimbări în legislaţia muncii care fac şi mai dificilă angajarea de zilieri în sectorul viticol.

„Patronatul Naţional al Viei şi Vinului a înaintat o petiţie prin care arată, între altele, că Legea nr. 105/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011, prin modificarea introdusă la art. 1 îngrădeşte dreptul la muncă al persoanelor fizice şi pune în pericol desfăşurarea activităţii unor operatori economici care acţionează în domeniul producţiei horticole şi viticole. Am primit şi un răspuns, respectiv că acea prevedere legislativă este avută în vedere pentru a fi corectată, dar până să se întâmple acest lucru va trece perioada culesului”, a declarat în septembrie, pentru MEDIAFAX, directorul general al PNVV, Ovidiu Gheorghe. El a atras atenţia că „trebuie debirocratizate urgent condiţiile de angajare a zilierilor, dar şi cele de angajare a persoanelor din străinătate, pentru că în 2017 a avut loc un adevărat exod al forţei de muncă din agricultură spre alte domenii şi mai ales spre alte ţări”.

Cele mai multe societăţi comerciale care administrează podgorii au oferit, pe lângă plata în bani, şi transportul zilierilor, şi masă caldă sau un echivalent în produse. Nici aceste facilităţi n-au fost însă întotdeauna convingătoare pentru a-i atrage la muncă pe oamenii care nu au de lucru, ei temându-se că ar putea pierde definitiv ajutoarele de la stat dacă se angajează.

În celălalt sector afectat de criza de personal se regăsesc companiile de construcţii. Potriviot acestora, piaţa locală are nevoie de un total de 600.000 de muncitori, faţă de circa 380.000 câţi sunt în prezent, iar dacă problema nu va fi rezolvată, marile proiecte de infrastructură promise vor rămâne simple desene pe hârtie. „Criza de forţă de muncă în construcţii este foarte mare, motiv pentru care vedem proiecte de infrastructură întârziate sau chiar abandonate de constructori. Cel mai recent caz este cel al centurii ocolitoare a Bacăului, care trebuia construită în regim de autostradă şi a fost abandonată, iar acesta nu este deloc un caz singular“, a declarat omul de afaceri Cristian Erbaşu, proprietarul companiei Construcţii Erbaşu şi preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii. El a avertizat că în cazul proiectelor de infrastructură licitaţiile sunt câştigate de firme cu doar câţiva angajaţi, care nu se pot mobiliza în timp util pentru a recruta sute de muncitori.

Pentru rezolvarea deficitului de personal, angajatorii români ar fi dispuşi să atragă muncitori din Orientul Îndepărtat, însă muncitorii străini trebuie plătiţi cu salariul mediu pe economie, adică cel puţin la fel cum sunt plătiţi şi românii.

Tags: , , ,
sedinta parlament

Creştere economică de 5,5%. Pe această creştere a fost aprobat bugetul pe 2018

Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului au votat proiectul de buget pentru anul 2018, acesta fiind construit pe o creştere economică de 5,5%, inflaţie medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro şi câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei.

Faţă de proiectul aprobat iniţial de Guvern, Parlamentul a suplimentat bugetele mai multor instituţii.

Cea mai mare sumă, 350 de milioane de lei, a fost transferată fondului de rezervă al Guvernului, iar banii au fost luaţi din bugetul alocat pentru contribuţia României la Uniunea Europeană.

Astfel, au fost acordate 60 de milioane de lei în plus Secretariatului General al Guvernului pentru finanţarea cultelor religioase şi alte 5 milioane pentru minorităţi.

De asemenea, Ministerul Culturii a primit în plus 8 milioane de lei pentru construirea monumentului Unirii de la Alba Iulia.

Tot 10 milioane de lei în plus a primit şi Ministerul Energiei pentru un program de cercetare în domeniul nuclear.

Radioul public a primit 3 milioane de lei în plus faţă de ce dăduse Guvernul iniţial.

Tot cu 3 milioane de lei a fost majorat şi bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.

Nu în ultimul rând, Curtea Constituţională a primit 2 milioane de lei în plus faţă de varianta aprobată iniţial de Guvern.

În schimb, plenul reunit al Parlamentului a respins, luni, amendamentul adoptat vineri în Comisiile de buget-finanţe privind creşterea cotelor defalcate din impozitul pe venit care merg la bugetele locale.

Amendamenul adoptat iniţial în comisii stabilea că: „În anul 2018, prin derogare de la prevederile art. 32 şi art. 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, impozitul pe venit, cu excepţia impozitului din venituri din pensii, estimat a fi încasat la bugetul de stat se repartizează la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale astfel: a) 18% la bugetul local al judeţului; b) 66,8% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit; c) 15,2% într-un cont distinct, deschis pe seama direcţiei generale regionale a finanţelor publice/administraţiei judeţene a finanţelor publice, la trezoreria municipiului reşedinţă de judeţ”.

În priiectul de buget trimis Parlamentului, Guvernul a estimat o creştere a Produsului Intern Brut (PIB) de 5,5% anul viitor, până la 907,85 miliarde lei (196 miliarde euro), potrivit proiectului de buget pentru anul viitor, ritm în scădere faţă de estimarea Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) pentru acest an, de 6,1%.

Proiectul de buget pentru 2018 a fost construit pe o creştere economică de 5,5%, inflaţie medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro şi câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

mai multe despre bugetul adoptat pe news.ro

Tags: , , , , , , , , , , , ,
Daniel Anghel_3

Aplicatie ANAFcheck care permite verificarea automată a furnizorilor care aplică plata TVA defalcată

O căutare manuală a unui furnizor pe site-ul ANAF durează între 20 și 40 de secunde, ANAFcheck poate verifica în medie 80 de coduri de TVA pe minut,

PwC România vine în ajutorul companiilor care vor trebui, începând cu 1 ianuarie 2018, să achite facturi către furnizori ce aplică plata defalcată de TVA, prin lansarea aplicației ANAFcheck. Aceasta se conectează la bazele de date ale ANAF și permite verificarea automată a tuturor codurilor de înregistrare fiscală ale furnizorilor, pentru a identifica acele companii care aplică plata defalcată de TVA.

ANAFcheck este o interfață între serverul unei companii și Registrul fiscal român, care permite automatizarea schimbului de date. Aplicația aduce 19 atribute fiscale ale codului TVA căutat (ex. date despre stare înregistrare în scopuri de TVA, plata TVA defalcată, contribuabil activ/inactiv, sistem TVA la încasare etc.), interogarea putând fi individuală sau multiplă. Acest instrument funcționează cu orice sistem de operare, și mai mult decât atât, este ușor de integrat cu sistemele SAP sau alte sisteme de tip ERP.

„Ideea ANAFcheck a pornit de la faptul că sistemul de plată defalcată nu va afecta doar contribuabilii care aplică mecanismul, ci și mare parte din partenerii acestora.  Astfel, chiar și contribuabilii care nu sunt în sistem, dar sunt înregistrați în scopuri de TVA, vor fi nevoiți să verifice începând cu 1 ianuarie 2018 care dintre furnizorii acestora aplică mecanismul.  O verificare manuală ar crea o povară administrativă semnificativă și ar putea necesita resurse și timp suplimentar”, a declarat Daniel Anghel, Partener, Liderul echipei de Taxe și Impozite Indirecte, PwC România.

”PwC a dezvoltat această aplicație online pentru a ajuta companiile să automatizeze și să eficientizeze cât mai mult procesul de verificare a furnizorilor ce aplică plata defalcată a TVA, ușurând activitatea departamentelor financiar-contabile și facilitând tranziția către regulile impuse de noul mecanism”, a declarat Daniel Anghel.

”Prin folosirea aplicației ANAFcheck, departamentele financiar-contabile vor putea economisi timp și vor putea preveni riscul de eroare umană. În vreme ce o căutare manuală a unui furnizor pe site-ul ANAF durează între 20 și 40 de secunde, ANAFcheck poate verifica în medie 80 de coduri de TVA pe minut, eficientizând astfel foarte mult activitatea angajaților din departamentul financiar și permițându-le să se concentreze pe proiectele cu valoare adăugată ridicată pentru companie”, a declarat Daniel Anghel, Partener, Liderul echipei de Taxe și Impozite Indirecte, PwC România.

Nu în ultimul rând, ANAFcheck permite identificarea furnizorilor inactivi sau cu coduri de TVA invalidate precum și evitarea unor penalități generate de plăți incorecte către furnizori care aplică sistemul de plată defalcată a TVA (de 0.06%/zi din valoarea TVA, înmulțit cu numărul de zile de la data plății eronate până la data corecției).

Pentru mai multe detalii, puteți accesa pagina de Internet:

https://www.pwc.ro/en/services/tax-services/splitvat.html

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății şi de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută oamenii şi organizațiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 157 de țări cu mai mult de 223.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale şi consultanței pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , ,
business

Guvernul a aprobat programul de susţinere a IMM-urilor

Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii – IMM Invest România, pentru creşterea accesului la finanţare prin acordarea unor garanţii de stat, a fost aprobat miercuri de Guvern printr-o ordonanţă de urgenţă.

Este vorba despre un program multianual de încurajare şi de stimulare a dezvoltării IMM-urilor, sector ce reprezintă 99,7% din companiile din România, contribuie cu aproximativ 60% la Produsul Intern Brut şi angajează circa 60% din forţa de muncă.

Programul are în vedere acordarea de garanţii de stat pentru creditele, în mod diferenţiat, pentru IMM-urile care intenţionează înfiinţarea/dezvoltarea unor centre de agrement, precum şi pentru celelalte întreprinderi mici şi mijlocii, inclusiv pentru cele nou înfiinţate, de tip start-up, pentru care unul dintre principalele obstacole îl constituie lipsa de finanţare.

Prin Programul IMM Invest România se are în vedere acordarea de garanţii de stat astfel:

– Pentru proiectele de dezvoltare/înfiinţare centre de agrement procentul de garantare este de maximum 80% din valoarea finanţării, exclusiv dobânzile, comisioanele şi spezele banacare aferente creditului garantat. Valoarea maximă a finanţării garantate de către stat pentru proiectele de dezvoltare/înfiinţare centre de agrement este de 1,25 milioane lei;

– Pentru alte proiecte decât cele de dezvoltare/înfiinţare centre de agrement se pot acorda garanţii de stat pentru credite de investiţii şi/sau credit/linii de credit pentru capital de lucru contractate de IMM-uri, prin MFP, în procent de maximum 50% din valoarea finanţării, exclusiv comisioanele şi spezele bancare aferente creditului garantat. Valoarea maximă cumulată a finanţărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar este de 10 milioane lei, iar valoarea maximă a fiecărei finanţări acordate unui beneficiar nu poate depăşi 5 milioane de lei pentru creditele/liniile de credit pentru finanţarea capitalului de lucru, respectiv 10 milioane de lei pentru investiţii.

IMM-urile eligibile în acest program vor beneficia de unul sau mai multe credite pentru realizarea de investiţii, cu excepţia creditelor de investiţii pentru proiectele de dezvoltare/înfiinţare centre de agrement, care sunt eligibile pentru acordarea unui singur credit. De asemenea, IMM-urile eligibile în program vor beneficia de una sau mai multe credite/linii de credit pentru capital de lucru, garantate de stat, prin MFP.

Plafonul anual al garanţiilor de stat care pot fi emise se stabileşte prin Hotărâre de Guvern, iar condiţiile de acordare a garanţiilor de stat, precum şi regulile de gestionare a plafoanelor anuale ale garanţiilor se stabilesc prin norme metodologice de aplicare a acestei ordonanţe.

Durata maximă a finanţării este stabilită la 120 de luni, în cazul creditelor pentru investiţii, şi de maximum 24 de luni în cazul creditelor/liniilor de credit pentru finanţarea capitalului de lucru. Liniile de credit pot fi prelungite cu maximum 24 de luni.

Programul IMM Invest România a fost aprobat în condiţiile în care au obţinut acces la finanţare de la instituţiile de credit 15,3% din IMM-urile active în luna septembrie 2016, în scădere de la 15,5 % la finalul anului 2014, iar 80% dintre IMM-uri nu au beneficiat niciodată de un credit bancar, potrivit raportului asupra stabilităţii financiare din decembrie 2016, publicat de Banca Naţională a României.

Tags: , , ,
Guvernul-Romaniei1

Legea parteneriatului public-privat, modificată de Guvern

Noi reglementări privind parteneriatul public-privat au fost adoptate joi de Guvern, printr-o ordonanţă de urgenţă, Executivul susţinând că modificarea este menită să crească implicarea mediului de afaceri în proiecte de infrastructură publică, concomitent cu protejarea intereselor parteneriatului public privat şi asigurarea finanţării.

Pe lângă o serie de clarificări cu privire la sfera de aplicare şi diferenţierea contractelor de parteneriat public privat faţă de alte tipuri de contracte, precum cele de achiziţii publice, actul normativ aduce mai multe modificări:

Conform Guvernului, în scopul protejării interesului public, se reglementează etapele/competenţele de aprobare în evaluarea proiectului, din punct de vedere al clasificării acestuia în sectorul administraţiei publice (on budget). În cazul în care, anterior momentului semnării contractului, din analiza acestuia reiese că proiectul ar urma să fie clasificat on-budget, proiectele administraţiei publice centrale vor putea fi implementate doar după aprobarea de către Guvern, prin Memorandum. În cazul proiectelor de interes local, acestea se aprobă de către Comisia de autorizare a contractelor de parteneriat public-privat la nivel local. Această comisie se va înfiinţa ulterior prin Hotarâre de Guvern.

Se introduce conceptul Value for Money, conform bunelor practici de la nivel internaţional, şi care reflectă diferenţierea în estimarea costurilor pe întreaga durată a proiectului, ajustată cu valoarea riscurilor, în scenariile realizării prin metoda tradiţională (achiziţie publică) şi prin parteneriat public-privat. Astfel, prin promovarea de proiecte de infrastructură în regim de parteneriat public-privat, nu facem referire neapărat la necesitatea de a clasifica un proiect off budget sau de a promova vreun anumit mecanism contabil, ci la transferul de riscuri şi costul mai scăzut, pe termen lung, pentru statul român în comparaţie cu achiziţia publică tradiţională, precizează Guvernul.

Se creează posibilitatea pentru partenerul public de a contribui la finanţarea realizării investiţiilor cu resurse financiare publice pentru a reduce ulterior impactul financiar al obligaţiilor de plată pe parcursul perioadei de operare a proiectului. Contribuţia optimă a autorităţii publice, dacă se impune, va rezulta din modelările financiare aferente Value for Money (incluzând analizele de senzitivitate).

Pentru o abordare prudenţială referitoare la sustenabilitatea proiectelor din punct de vedere a impactului bugetar şi evaluarea capacităţii partenerului public-privat de a gestiona riscurile aferente implementarii proiectului, se stabilesc mecanismele de evaluare a proiectelor pentru evitarea situaţiilor de abatere de la ţintele de deficit şi datorie publică asumate de România prin Strategia fiscal-bugetară. De asemenea, la nivelul Studiului de fundamentare se va efectua o evaluare externă a capacităţii partenerului public de a gestiona riscuri la nivelul contractului de PPP.

Au fost introduse şi măsuri pentru includerea în regim PPP exclusiv a proiectelor bine pregătite, care prezintă eficienţă economică şi o prioritate la nivel central/local: costul net actualizat al realizării proiectului prin metoda tradiţională (achiziţie publică) urmează a fi utilizat ca punct de referinţă („affordability threshold”) în comparaţie cu costul net actualizat al realizării proiectului în regim de parteneriat public privat; se prevede elaborarea unui Program strategic asumat la nivelul Guvernului şi care va prevedea categorii de proiecte care pot fi dezvoltate în regim de PPP.

Asigurarea continuităţii proiectului prin reglementarea situaţiilor de înlocuire a partenerului privat se va face prin: reglementarea unor mecanisme care să permită înlocuirea partenerului privat în caz de neperformanţă, fară reluarea procedurilor de atribuire a contractului, evitându-se posibile situaţii de reclasificare a unor proiecte off budget în proiecte on budget; protejarea activelor publice ale companiei de proiect.

Ordonanţa de urgenţă modifică şi completează Legii nr.233/2016 privind parteneriatul public-privat.

Tags: , , ,
iohannis-465x390

Iohannis: Nu trebuie neglijat consumul, dar e nevoie de investiţii. Guvernul nu şi-a făcut treaba

Preşedintele Klaus Iohannis a comentat, vineri, declaraţiile premierului Tudose potrivit căruia creşterea economică bazată pe consum este o falsă problemă, şeful statului spunând că o creştere bazată pe consum nu este una sustenabilă şi că o parte importantă pentru creşterea economică o reprezintă investiţiile, iar la acest capitol Guvernul nu şi-a făcut treba deloc în acest an.

“Rămân la opinia mea – o creştere bazată pe consum nu este una sustenabilă. Nu înseamnă că trebuie să reducem consumul, dar trebuie să avem grijă de investiţii, de încurajarea investitorilor (…) Şi putem constata că aici partea guvernamentală nu şi-a făcut treaba. Avem foarte puţini bani investiţi de Guvern în lucrări publice, au lipsit cu desavârşire în acest an”, a declarat Iohannis, întrebat despre declaraţiile premierului Mihai Tudose.

Klaus Iohannis se află, vineri, la Göteborg, unde participă la Summitul social privind promovarea locurilor de muncă echitabile şi a creşterii economice în Uniunea Europeană.

Premierul Mihai Tudose a ironizat joi seară, într-o postare pe Facebook, opiniile conform cărora România “stă rău”, aducând drept contraargumente “stirile false” difuzate de Washington Post şi AFP referitoare la creşterea economică şi la faptul că ţara noastră este “tigrul Europei”, afirmaţiile comisarului european Pierre Moscovici care notează că avem cea mai mare creştere după China, rectificarea bugetară pozitivă şi creşterea producţiei industriale.

El a calificat drept “falsă problemă” faptul că această creştere ar fi bazată pe consum, afirmând că tendinţa spre consum înseamnă modernitate.

Tags: , , , ,
tudose (1)

Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă care modifică esenţial Codul Fiscal

Membrii Guvernului au adoptat, în şedinţa de miercuri, ordonanţa de urgenţă prin care este modificat Codul Fiscal, prevederile urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018, au declarat surse guvernamentale.

Membrii Guvernului s-au reunit la Palatul Victoria pentru a discuta propunerile de modificare ale Codului Fiscal, în contextul în care şedinţa anunţată iniţial pentru vineri a fost amânată de două ori, iar criticile la adresa propunerilor s-au înmulţit. Premierul Mihai Tudose a declarat miercuri, la începutul şedinţei de Guvern că iniţial sindicatele şi patronatele au fost de acord cu modificările, dar apoi au reacţionat la externalizarea profitului şi “s-au inflamat nişte multinaţionale”.

“Felicitări domnule ministru pentru alocuţiunea de la început, tocmai am aflat acum că sunt nişte sucursale ale unor bănci care au dat liber angajaţilor pentru a putea participa la mitingul din faţă, deci sunteţi pe drumul cel bun. Dacă băncile sunt nervoase pe chestia asta, eu vă felicit. Poate o să plătească şi ei impozite”, a spus premierul Tudose către ministrul Finanţelor.

La începutul şedinţei de Guvern, premierul Mihai Tudose a declarat că inflamarea opiniei publice în legătură cu modificările aduse la Codul Fiscal are loc în contextul în care iniţial sindicatele şi patronatele au fost de acord cu modificările, dar apoi, în momentul în care s-a pus în discuţie externalizarea profitului, au apărut şi reacţii negative.

“Guvernul doreşte să introducă măsuri ferme în ceea ce priveşte externalizarea profitului. (…) S-au inflamat nişte multinaţionale, dar din fericire cred ca au înţeles că nu e cazul”, a afirmat Mihai Tudose.

Înainte de şedinţa de Guvern, premierul Mihai Tudose şi ministrul Ionuţ Mişa au avut o discuţie. Între timp, în faţa Guvernului, circa 200 de persoane protestau faţă de măsurile care urmează să fie luate în ceea ce priveşte de trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat.

“Măsura aduce beneficii pentru cetăţeni. Se urmăreşte reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10% pentru angajaţi Se reduc contribuţiile sociale cu două procente”, a spus ministrul Finanţelor.

Acesta a declarat că măsurile care vor fi adoptate vor avea ca efect creşterea veniturilor pentru angajaţi.

Ce prevede OUG de modificare a Codului Fiscal

Ordonanţa de urgenţă modifică şi completează Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal şi prevede următoarele măsuri:

-mutarea CAS de la angajator la salariat cu reducerea cotei totale de contribuţii sociale de la 39,25% la 37,25%,

-splitarea plăţii TVA;

-ridicarea plafonului pentru microîntreprinderi la un milion de euro;

-instituirea contribuţiei asiguratoare pentru muncă de 2,25% din fondul de salarii, dar şi scăderea de la 16% la 10% a impozitului pe venituri şi creşterea salariului minim pe economie de la 1.450 la 1.900 de lei .

Pe de-o parte, Guvernul prezintă măsurile ca fiind benefice, încurajatoare şi chiar creatoare de oportunităţi pentru angajatori, dar de cealaltă parte reprezentanţii mediului de afaceri – întreprinzători, analişti, consultanţi, lideri ai patronatelor sau ai asociaţiilor de investitori – şi politicienii din afara arcului guvernamental le resping în bloc sau în parte, invocând riscuri majore pentru stabilitatea macroeconomică.

Tags: , ,
Guvernul-Romaniei1

Guvernul a amânat şedinţa pentru Codul fiscal (UPDATE)

Premierul Mihai Tudose a anunţat luni că şedinţa de guvern va avea loc miercuri “ca de obicei”. 

Anterior, surse guvernamentale au declarat că Executivul ar putea să nu ţină şedinţa de luni, când era anunţată discutarea propunerilor de modificare ale Codului Fiscal pentru anul 2018. Potrivit acestora, nu se primiseră toate avizele necesare, astfel încât Guvernul lua în calcul oportunitatea unei astfel de ordonanţe de urgenţă de modificare a Codului Fiscal.

Întrebat dacă luni va mai avea loc şedinţa de Guvern în care ar fi trebuit să se discute propunerile de modificare ale Codului Fiscal pentru anul 2018, premierul Mihai Tudose a declarat că şedinţa de Guvern va avea loc miercuri, ca de obicei.

Ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, a prezentat, pe 26 octombrie, măsurile pe care Guvernul intenţionează să le aplice din 2018, printre care instituirea unui impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru firmele care au o cifra de afaceri de sub un milion de euro şi tranferul unor contribuţii în contul angajatului.

“Am să încep cu una din cele mai importante măsuri – scăderea impozitului pe venit de la 16 la 10%, nu doar pe veniturile de salarii, ci şi pentru alte venituri, cum ar fi cele din pensii, chirii, dobânzi, activităţi agricole. Astfel, avem azi 4,85 de milioane de salariaţi care vor plăti un impozit mai mic pe veniturile din salarii. Sunt 10 milioane de români care au depozite bancare şi care vor plăti, astfel, un impozit mic pe dobânzi. Sunt peste 250.000 de pensionari care au pensii mai mari de 2000 de lei şi care vor plăti un impozit redus pe suma care depăşeşte acest prag de 2000 de lei. Sunt peste 500.000 de cetăţeni care vor plîăti un impozit mai mic pe veniturile din activităţile independente sau din drepturi de autor, inclusiv o mare parte dintre jurnalişti. Toţi românii care au închiriat o locuinţă, un teren sau alte bunuri vor plăti, de asemenea, un impozit redus pe chiria primită. De asemenea, toţi românii şi firmele care desfăşoară activităţi agricole vor plăti un impozit redus de 10% pentru veniturile obţinute”, a anunţat ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa.

El a mai spus că se prevede creşterea cu 60% a deducerilor personale pentru românii cu salarii mici, ceea ce înseamnă că aceştia vor rămâne cu mai mulţi bani în mână după aplicarea taxelor şi impozitelor. “Pentru cei cu salariul minim suma scutită de impozit va creşte de la 300 de lei la 510 lei, iar în cazul celor care au copii sau alte persoane în întreţinere se mai adaugă o sumă de 160 de lei pentru fiecare copil, faţă de 100 de lei în prezent”, a adăugat Mişa.

O altă măsură anunţată de ministrul de Finanţe a fost reducerea contribuţiilor sociale şi creşterea acestora în dreptul salariaţilor. “Contribuţiile scad cu 2 puncte procentuale. Din totalul contribuţiilor de la 39,25 plătite azi şla un salariu brut se vor reduce şi vor ajunge la 37,25%. Asta înseamnă mai multe contribuţii în contul salariatului. Din totalul de 22,75% contribuţii plătite în dreptul firmei 20 de puncte procentuale trec în dreptul salariatului. În totalul din salariul brut 35% vor fi contribuţii plătite de angajator în numele salariatului. Deci vor fi mai mulţi bani pentru pensie şi sănătate pentru angajat. Contribuţiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75%, după transferul de 20% la salariat, scad la 2,25% şi vor acoperi riscurile de şomaj, accidente, concediu medical, creanţe salariale. Toate acestea vor fi cuprinse într-o singură contribuţie care se va numi «contribuţie asiguratoare pentru muncă»”, a mai anunţat ministrul de Finanţe.

De asemenea, Mişa a mai spus că va fi redus numărul de contribuţii plătite în prezent de salariat şi angajator, de la nouă la trei – contribuţia pentru pensie – CAS, plătită pentru salariat, contribuţia pentru sănătate – CASS, plătită pentru salariat, precum şi contribuţia asiguratoare pentru muncă, suportată de angajator.

“Scad contribuţiile pentru condiţiile de pensie, pentru condiţii deosebite sau speciale de muncă. Astfel, CAS pentru condiţii deosebite de muncă scade de la 31,3% la 29%, cu minus 2,3%. CAS pentru condiţii speciale de muncă scade de la 36,3% la 33%, cu 3,3 puncte procentuale. O altă măsură din Codul Fiscal – românii care desfăşoară activităţi independente, de exemplu medicii, avocaţii, notarii, jurnaliştii, scriitorii, artiştii, nu vor mai plăti contribuţii sociale raportate la sumele obţinute din aceste activităţi. Aceste contribuţii se vor calcula la nivelul salariului minim pe economie”, a continuat Mişa.

El a precizat că vor fi şi măsuri pentru încurajarea mediului de afaceri. “Pentru 450.000 de firme care au o cifra de afaceri de sub un milion de euro se va institui un impozit de doar 1% pe cifra de afaceri, faţă de impozitul de 16% pe profit, cât se plăteşte în prezent”, a mai spus ministrul Mişa.

Miercuri, Coaliţia pentru Dezvoltarea României, organizaţie patronală, şi-a făcut public punctul de vedere faţă de intenţiile Guvernului precizând că nu va susţine măsurile fiscale propuse, întrucât acestea nu trebuie adoptate în grabă, şi cere oprirea „terapiei de şoc”. „Propunem Guvernului să luăm o pauză de 3-5-6 luni, cât e nevoie, ca să ajungem la un consens, iar după aceea să nu mai schimbăm nimic în regimul fiscal timp de cel puţin trei ani. Nimic nu ne grăbeşte, suntem pe creştere economică şi nu avem date sau informaţii că ar veni vreo criză în viitorul apropiat. Nu avem motive de hei-rupisme, haideţi să nu repetăm experienţele din 2010″, a declarat Dragoş Anastasiu, preşedintele CDR.

„Opriţi terapia de şoc”, a spus şi Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, care a amintit că şi consilierul guvernamental Cristian Socol a propus „un pas lateral” faţă de aceste măsuri.

La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că a avut o discuţie cu reprezentanţii Executivului legat de măsurile fiscale şi fiecare a rămas pe poziţia sa, însă a avrtizat public Guvernul să nu bage ţara într-o aventură economică.

“Avertizez decidenţii politici să judece clar la rece ca să nu bage România într- aventură economică fiscal-bugetară cu final trist (…) Comisia Europeană, nu cum cineva a spus la viteză că cineva din Reprezentanţă, a demarat procedura de deviaţie semnificativă, adică în privinţa comportamentului fiscal am cam luat-o pe arătură, am pierdut ce se numeşte predictibilitate şi sustenabilitate (…)Solicit coaliţiei aflate la guvernare PSD şi ALDE să dea dovadă de responsabilitate şi să renunţe la această politică fiscală care generează incertitudine şi neîncredere, iar în legătură cu măsurile economice, recomand prudenţă la nivel politic şi guvernamental fiindcă nu îmi doresc o politică de azi pe mâine”, a declarat Klaus Iohannis.

Şeful statului a făcut referire şi la măsurile legate de transferul contribuţiile sociale de la angajator la angajat şi reducerea impozitului pe venit, spunând că la un calcul simplu, mult-anunţatele creşteri la salarii sunt de fapt o sumă de 3 lei pentru un angajat. “O analiză mai aprofundată arată că aceste măsuri mai degrabă complică problemele decât să le rezolve. Coaliţia de guvernare spune că transferă contribuţiile, dar vine cu acea nouă taxă de solidaritate sau ceva similar de 2,25% care rămâne la angajator. Păi ori transferăm, ori nu transferăm. (…) Calculul este în regulă, bine că e şi o creştere de 3 lei, dar există îngrijorări în mediul economic, la sindicate, la români, că în realitate vor fi sectoate întregi unde salariile vor scădea în urma acestor măsuri şi putem să ne întrebăm cui foloseşte ţopăiala fiscală. Românilor nu”, a mai spus Iohannis.

Preşedintele Iohannis a mai spus, în legătură cu veniturile fiscale, că suntem într-o situaţie “ciudată”. “Fac declaraţiile de azi fiindcă acest pachet nu este clamata revoluţie fiscală şi cred că se va transforma într-o bulversare fiscală”.

“Economia creşte şi veniturile fiscale scad, în loc să avem mai mulţi bani la buget, culmea, avem mai puţini bani la buget. În acest an colectarea a ajuns la un minim istoric de 25 ceva la sută din PIB, faţă de cât ne-am propus, 35%. Avem un adevărat paradox, avem o creştere record a PIB-ului şi tot o creştere record a datoriei. Guvernul se comportă ca un om care câştigă tot mai mult, dar împrumută mai mult de la bănci şi lasă datoria în baza copiilor şi a nepoţilor. Este un comportament contraproductiv care nu trebuie să ne încurajeze să continuăm”, a mai spus Iohannis.

În pofida acestor critici membrii cabinetului au fost convocaţi în şedinţă pentru vineri, dar şedinţa a fost amânată pentru că nu sosise încă avizul de la Consiliul Legislativ, aviz de care în mod obligatoriu Guvernul trebuia să ia la cunoştinţă înainte de a decide aprobarea propunerilor.

Tot vineri, s-au pronunţat Consiliul Economic şi Social (CES) şi Consiliul Fiscal. Ambele avize au fost negative.

Opinia Consiliului Fiscal exprimată vineri asupra noului pachet legislativ lansat de Guvern este că măsurile propuse comportă „riscuri neobişnuit de mari” şi „pierderi de 5,2 miliarde de lei”, astfel că avizează negativ proiectul.

„Analizat în izolare, impactul pachetului de modificări fiscale implică o pierdere de circa 5,2 miliarde de lei, în timp ce o evaluare a măsurilor de compensare identificate în Nota de fundamentare nu indică acoperirea în întregime a acesteia”, se arată în documentul citat.

În opinia Consiliului Fiscal, „riscurile aferente evaluării de impact a măsurilor sunt neobişnuit de mari – ipoteza de lucru este că angajatorii din sectorul privat vor majora salariile cu cel puţin 20% peste nivelul care ar fi prevalat în lipsa promovării pachetului legislativ şi care ar fi consemnat oricum o creştere semnificativă a salariului brut relativ la anul curent”.

Având în vedere cele de mai sus, cât şi riscurile identificate, ce apar înclinate în direcţia unor pierderi de venituri mai mari decât cele evaluate, „Consiliul fiscal avizează negativ propunerea de modificarea a Codului fiscal, neputând certifica, în lipsa unei construcţii bugetare complete, faptul că ţintele bugetare anuale şi pe termen mediu asumate prin Strategia Fiscal-Bugetară 2017-2019 nu vor fi depăşite, în condiţiile în care acestea din urmă sunt oricum incompatibile cu regulile fiscale interne şi cu tratatele europene”, precizează instituţia de avizare.

 

Tags: , , , ,
Parlament

Şedinţa de Guvern pentru controversatele măsuri fiscale, amânată

Şedinţa de guvern programată vineri, în care ar fi urmat să se dezbată măsurile fiscale, a fost amânată pentru luni, din lipsa unor avize, au declarat surse guvernamentale.

Membrii Guvernului trebuiau să se reunească în şedinţă, vineri, la ora 14, pentru a lua în discuţie setul de măsuri fiscale anunţate de către ministrul Ionuţ Mişa, în contextul în care patronatele şi preşedintele Iohannis şi-au anunţat dezacordul faţă de aceste măsuri.

Documentul care a împiedicat desfăşurarea şedinţei era, conform surselor Mediafax, avizul Consiliului Legislativ care nu a ajuns la Palatul Victoria.

Lista măsurilor fiscale care ar fi trebuit să intre astăzi în dezbaterea Guvernului

Ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, a prezentat, pe 26 octombrie, măsurile pe care Guvernul intenţionează să le aplice din 2018, printre care instituirea unui impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru firmele care au o cifra de afaceri de sub un milion de euro şi tranferul unor contribuţii în contul angajatului.

”Am să încep cu una din cele mai importante măsuri – scăderea impozitului pe venit de la 16 la 10%, nu doar pe veniturile de salarii, ci şi pentru alte venituri, cum ar fi cele din pensii, chirii, dobânzi, activităţi agricole. Astfel, avem azi 4,85 de milioane de salariaţi care vor plăti un impozit mai mic pe veniturile din salarii. Sunt 10 milioane de români care au depozite bancare şi care vor plăti, astfel, un impozit mic pe dobânzi. Sunt peste 250.000 de pensionari care au pensii mai mari de 2000 de lei şi care vor plăti un impozit redus pe suma care depăşeşte acest prag de 2000 de lei. Sunt peste 500.000 de cetăţeni care vor plîăti un impozit mai mic pe veniturile din activităţile independente sau din drepturi de autor, inclusiv o mare parte dintre jurnalişti. Toţi românii care au închiriat o locuinţă, un teren sau alte bunuri vor plăti, de asemenea, un impozit redus pe chiria primită. De asemenea, toţi românii şi firmele care desfăşoară activităţi agricole vor plăti un impozit redus de 10% pentru veniturile obţinute”, a anunţat ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa.

El a mai spus că se prevede creşterea cu 60% a deducerilor personale pentru românii cu salarii mici, ceea ce înseamnă că aceştia vor rămâne cu mai mulţi bani în mână după aplicarea taxelor şi impozitelor. ”Pentru cei cu salariul minim suma scutită de impozit va creşte de la 300 de lei la 510 lei, iar în cazul celor care au copii sau alte persoane în întreţinere se mai adaugă o sumă de 160 de lei pentru fiecare copil, faţă de 100 de lei în prezent”, a adăugat Mişa.

O altă măsură anunţată de ministrul de Finanţe a fost reducerea contribuţiilor sociale şi creşterea acestora în dreptul salariaţilor. ”Contribuţiile scad cu 2 puncte procentuale. Din totalul contribuţiilor de la 39,25 plătite azi şla un salariu brut se vor reduce şi vor ajunge la 37,25%. Asta înseamnă mai multe contribuţii în contul salariatului. Din totalul de 22,75% contribuţii plătite în dreptul firmei 20 de puncte procentuale trec în dreptul salariatului. În totalul din salariul brut 35% vor fi contribuţii plătite de angajator în numele salariatului. Deci vor fi mai mulţi bani pentru pensie şi sănătate pentru angajat. Contribuţiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75%, după transferul de 20% la salariat, scad la 2,25% şi vor acoperi riscurile de şomaj, accidente, concediu medical, creanţe salariale. Toate acestea vor fi cuprinse într-o singură contribuţie care se va numi «contribuţie asiguratoare pentru muncă»”, a mai anunţat ministrul de Finanţe.

De asemenea, Mişa a mai spus că va fi redus numărul de contribuţii plătite în prezent de salariat şi angajator, de la nouă la trei – contribuţia pentru pensie – CAS, plătită pentru salariat, contribuţia pentru sănătate – CASS, plătită pentru salariat, precum şi contribuţia asiguratoare pentru muncă, suportată de angajator.

”Scad contribuţiile pentru condiţiile de pensie, pentru condiţii deosebite sau speciale de muncă. Astfel, CAS pentru condiţii deosebite de muncă scade de la 31,3% la 29%, cu minus 2,3%. CAS pentru condiţii speciale de muncă scade de la 36,3% la 33%, cu 3,3 puncte procentuale. O altă măsură din Codul Fiscal – românii care desfăşoară activităţi independente, de exemplu medicii, avocaţii, notarii, jurnaliştii, scriitorii, artiştii, nu vor mai plăti contribuţii sociale raportate la sumele obţinute din aceste activităţi. Aceste contribuţii se vor calcula la nivelul salariului minim pe economie”, a continuat Mişa.

El a precizat că vor fi şi măsuri pentru încurajarea mediului de afaceri. ”Pentru 450.000 de firme care au o cifra de afaceri de sub un milion de euro se va institui un impozit de doar 1% pe cifra de afaceri, faţă de impozitul de 16% pe profit, cât se plăteşte în prezent”, a mai spus ministrul Mişa.

A doua zi după anunţul lui Mişa, reprezentanţii patronatelor reuniţi în Coaliţia pentru Dezvoltarea României au convenit cu premierul Mihai Tudose ca măsurile bugetar fiscale anunţate de Executiv să nu fie aprobate în următoarea şedinţă de guvern, ci să fie amânată, deoarece există tensiune deoarece intenţia a fost anunţată ”peste noapte şi cu implementare peste două luni”.

”Am discutat despre principii aici, pentru că noi nu am fost pregătiţi cu lucruri foarte concrete şi cu calcule făcute azi-noapte. Am discutat despre necesitatea predictibilităţii, despre îngrijorarea mediul de afaceri şi despre tensiune din mediul de afaceri atunci când se anunţă lucrurile şi peste noapte şi cu implementare peste două luni. Am convenit ca toate măsurile să nu intre în următoarea şedinţă de guvern de miercuri, să mai avem timp o săptămână pentru discuţii, pentru şlefuiri şi pentru calcule şi să fie o şedinţă de guvern specială pentru aceste măsuri, vinerea viitoare”, a declarat Dragos Anastasiu, reprezentant al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR).

Miercuri, CDR şi-a făcut public punctul de vedere faţă de intenţiile Guvernului precizând că nu va susţine măsurile fiscale propuse, întrucât acestea nu trebuie adoptate în grabă, şi cere oprirea „terapiei de şoc”.

„Propunem Guvernului să luăm o pauză de 3-5-6 luni, cât e nevoie, ca să ajungem la un consens, iar după aceea să nu mai schimbăm nimic în regimul fiscal timp de cel puţin trei ani. Nimic nu ne grăbeşte, suntem pe creştere economică şi nu avem date sau informaţii că ar veni vreo criză în viitorul apropiat. Nu avem motive de hei-rupisme, haideţi să nu repetăm experienţele din 2010”, a declarat Dragoş Anastasiu, preşedintele CDR.

„Opriţi terapia de şoc”, a spus şi Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, care a amintit că şi consilierul guvernamental Cristian Socol a propus „un pas lateral” faţă de aceste măsuri.

La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că a avut o discuţie cu reprezentanţii Executivului legat de măsurile fiscale şi fiecare a rămas pe poziţia sa, însă a avrtizat public Guvernul să nu bage ţara într-o aventură economică.

“Avertizez decidenţii politici să judece clar la rece ca să nu bage România într- aventură economică fiscal-bugetară cu final trist (…) Comisia Europeană, nu cum cineva a spus la viteză că cineva din Reprezentanţă, a demarat procedura de deviaţie semnificativă, adică în privinţa comportamentului fiscal am cam luat-o pe arătură, am pierdut ce se numeşte predictibilitate şi sustenabilitate (…)Solicit coaliţiei aflate la guvernare PSD şi ALDE să dea dovadă de responsabilitate şi să renunţe la această politică fiscală care generează incertitudine şi neîncredere, iar în legătură cu măsurile economice, recomand prudenţă la nivel politic şi guvernamental fiindcă nu îmi doresc o politică de azi pe mâine”, a declarat Klaus Iohannis.

Şeful statului a făcut referire şi la măsurile legate de transferul contribuţiile sociale de la angajator la angajat şi reducerea impozitului pe venit, spunând că la un calcul simplu, mult-anunţatele creşteri la salarii sunt de fapt o sumă de 3 lei pentru un angajat.

“O analiză mai aprofundată arată că aceste măsuri mai degrabă complică problemele decât să le rezolve. Coaliţia de guvernare spune că transferă contribuţiile, dar vine cu acea nouă taxă de solidaritate sau ceva similar de 2,25% care rămâne la angajator. Păi ori transferăm, ori nu transferăm. (…) Calculul este în regulă, bine că e şi o creştere de 3 lei, dar există îngrijorări în mediul economic, la sindicate, la români, că în realitate vor fi sectoate întregi unde salariile vor scădea în urma acestor măsuri şi putem să ne întrebăm cui foloseşte ţopăiala fiscală. Românilor nu”,a mai spus Iohannis.

Şeful statului a imputat Executivului şi scăderea nivelului investiţiilor publice. “Acum câteva luni când am investit acest guvern am avut o solicitare simplă şi clară. I-am rugat să termine cu ţopăială fiscal-bugetară. Nu s-a întâmplat chiar aşa. (…) România traversează o perioadă de creştere economică. În sine e o veste bună, creşterea economică record în UE. Această creştere are vulnerabilităţi care trebuie cunoscute. Creşterea se bazează pe consum şi astfel de creştere nu este văzută ca o creştere sustenabilă. Lipseşte o parte esenţială pentru a avea o creştere sănătoasă. Lipseşte partea de investiţii. Lipsa lor este un semnal îngrijorător şi nu doar de lipsa investiţiilor în economia privată, investiţiile au scăzut semnificativ, cu 20%, vorbesc de semestrul I. Au scăzut investiţiile publice, care au un rol important în echilibrarea României, minus peste 20%. Nici anul trecut nu au fost chiar grozave”, a declarat Klaus Iohannis.

Preşedintele Iohannis a mai spus, în legătură cu veniturile fiscale, că suntem într-o situaţie “ciudată”. “Fac declaraţiile de azi fiindcă acest pachet nu este clamata revoluţie fiscală şi cred că se va transforma într-o bulversare fiscală”.

“Economia creşte şi veniturile fiscale scad, în loc să avem mai mulţi bani la buget, culmea, avem mai puţini bani la buget. În acest an colectarea a ajuns la un minim istoric de 25 ceva la sută din PIB, faţă de cât ne-am propus, 35%. Avem un adevărat paradox, avem o creştere record a PIB-ului şi tot o creştere record a datoriei. Guvernul se comportă ca un om care câştigă tot mai mult, dar împrumută mai mult de la bănci şi lasă datoria în baza copiilor şi a nepoţilor. Este un comportament contraproductiv care nu trebuie să ne încurajeze să continuăm”, a mai spus Iohannis.

Întrebat dacă intenţionează să participe la şedinţa de Guvern de vineri, Klaus Iohannis a răspuns negativ.

Tags: , , , ,