Tag Archives: guvern

00159928_large

A fost adoptat de Guvern proiectul de lege privind vaccinarea populaţiei

Proiectul de lege privind organizarea şi finanţarea activităţii de vaccinare a populaţiei în România a fost adoptat, miercuri, de Guvern, potrivit unui comunicat de presă al Executivului.

Proiectul de act normativ instituie obligaţia vaccinării copiilor cu vaccinurile prevăzute în calendarul naţional de vaccinare, precum şi cu cele administrate în situaţii epidemiologice speciale întregii populaţii sau unor grupuri de populaţie.

“Categoriile de vaccinări obligatorii sunt: vaccinările cuprinse în calendarul naţional de vaccinare pentru copii; vaccinările impuse de situaţii epidemiologice care implică vaccinarea ca măsură de intervenţie în vederea limitării bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare; vaccinările pentru personalul medico-sanitar din unităţile sanitare publice şi private şi vaccinările pentru alt personal din unităţile publice şi private care prin natura atribuţiilor sunt expuse suplimentar la boli infecţioase sau pot reprezenta surse de infecţie care ar putea pune în pericol sănătatea publică, stabilite prin hotărâre de guvern”, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului, remis miercuri seară MEDIAFAX.

Răspunderea privind prezentarea copilului la vaccinare le revine părinţilor, reprezentantului legal sau, după caz, persoanei care se ocupă de creşterea şi îngrijirea unui copil în baza unei măsuri de protecţie specială. În cazul vaccinării obligatorii, consimţământul pentru vaccinare se prezumă ca fiind dat, iar refuzul de vacccinare a copilului se face în scris.

La data înscrierii într-o colectivitate, instituţia are obligaţia de a solicita prezentarea unei adeverinţe, emisă de către medicul de familie care are în evidenţa sa persoana respectivă, care să ateste efectuarea, respectiv neefectuarea vaccinărilor obligatorii. “Antigenele vaccinale obligatorii la intrarea în colectivitate a copiilor sunt cele împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, rujeolei, rubeolei, oreionului, hepatitei B”, precizează Executivul.

Totodată, proiectul de lege prevede înfiinţarea şi funcţionarea unui Grup Tehnic de Coordonare a Activităţilor de Vaccinare (GTCAV), comisie consultativă a Ministerului Sănătăţii, cu rol în elaborarea Strategiei Naţionale de Vaccinare şi coordonarea activităţii de vaccinare la nivel naţional. Principala atribuţie a acestuia este de analiză a politicilor de sănătate naţionale şi internaţionale şi recomandarea de politici naţionale de imunizare optime.

Totodată, în cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi în Bucureşti, se vor înfiinţa comisiile judeţene de vaccinare, respectiv a Capitalei, ca structură fără personalitate juridică, în coordonarea GTCA, cu rol în supravegherea activităţii de vaccinare la nivel judeţean.

Au fost stabilite şi sancţiuni pentru fiecare dintre cei implicaţi în procesul de vaccinare, respectiv instituţiile autorităţilor publice centrale şi locale, adică Ministerul Sănătăţii, Institutul Naţional de Sănătate Publică, Direcţiile de Sănătate Publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, instituţii de învaţământ, direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului; furnizorii de servicii medicale de vaccinare; părinţii sau reprezentanţii legali ai copiilor eligibili la vaccinare, dar şi producatorii şi distribuitorii de vaccinuri.

De asemenea, proiectul stabileşte constituirea unui stoc de rezervă de vaccinuri şi consumabile, cel puţin egal cu necesarul anual, cu termen de valabilitate minim 18 luni. Acest stoc urmează să fie folosit în situaţii epidemiologice speciale sau în cazul înregistrării unor discontinuităţi de aprovizionare la nivelul producătorilor.

Statul român, prin Ministerul Sănătăţii, este cel care îşi asumă asigurarea condiţiilor pentru diagnosticul şi tratamentul optim al oricăror reacţii adverse ale vaccinării, precum şi compensarea oricăror efecte de durată, dacă sunt dovedite relaţiile de cauzalitate.

Normele de aplicare urmează a fi aprobate în 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial.

Tot într-un interval de un an de la publicare, furnizorii de servicii medicale de vaccinare care funcţionează la respectiva dată au obligaţia de a se înregistra în RENV.

Actul normativ ar urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2018.

Proiectul de lege va fi transmis Parlamentului.

 

Tags: , , , ,
it-specialist

Guvernul a aprobat proiectul de lege prin care se introduce contractul de tip teleworking

Guvernul a aprobat, în şedinţa de miercuri, introducerea unui nou contract de muncă – de tip teleworking, respectiv munca de la distanţă folosind tehnologia informaţiei, care permite angajatului să îşi desfăşoare activitatea acasă, prin intermediul internetului şi telefonului.

”Introducem un nou contract de muncă – tele-munca. Este foarte apreciat, în special în ţările foarte dezvoltate şi cel mai mult în Japonia. În acest tip de contract se permite angajatului să lucreze dintr-o locaţie pe care şi-o alege singur sau chiar de acasă, folosind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Contractul este avantajos pentru ambele părţi – pentru angajator se reduc costurile administrative cu chiria, utilităţile, carburanţii şi parcul auto, iar angajatul reduce costul de deplasare la serviciu şi îşi îmbunătăţeşte echilibrul între viaţa personală şi profesională”, a spus la începutul şedinţei Executivului ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu.

Potrivit proiectului de lege, aprobat în şedinţa Executivului de miercuri, tele-muncă este forma de organizare a muncii în care o activitate care ar putea fi efectuată în cadrul locului de muncă organizat de angajator, se realizează de către un salariat, de la distanţă de această locaţie, în mod regulat şi voluntar, folosind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau al unui act adiţional la acesta, cu respectarea condiţiilor cumulative ca activitatea să fie desfăşurată în afara oricărui loc de muncă organizat de angajator, prin utilizarea unor mijloace aferente tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, cum ar fi internetul, telefonul inteligent, altele, ca activitatea în regim de teleworking să fie desfăşurată cel puţin o zi pe lună şi cu condiţia ca salariatul să-şi fi exprimat acordul cu această formă de organizare a muncii, prin semnarea contractului individual de muncă sau al unui act adiţional la acesta, după caz.

”Reglementarea tele-muncii va conduce la flexibilizarea şi adaptarea relaţiilor de muncă la realităţile socio-economice actuale, în raport cu evoluţia dinamică a pieţei muncii, şi va oferi avantaje atât salariatului, cât şi angajatorului. Concret, pentru angajator, se vor reduce costurile cu închirierea spaţiilor, utilităţile, consumul de carburant şi parcul auto. În ceea ce-l priveşte pe salariat, acesta va elimina consumul de bani şi de timp cu deplasarea de la şi până la sediul angajatorului, va avea libertatea alegerii locului de muncă şi valorificării timpului de lucru, optimizându-şi, astfel, raportul între viaţa profesională şi cea personală. Nu în ultimul rând, prin introducerea acestei noi forme de organizare a muncii şi îndeplinire a sarcinilor, vor creşte şansele persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii”, se arată într-un comunicat de presă al Executivului.

Proiectul de act normativ aprobat de guvern urmează să fie trimis Parlamentului, spre a fi supus dezbaterii şi adoptării.

Tags: , , , ,
bnr

Propunerea de majorare a accizelor la carburanţi: AVERTISMENTUL Băncii Naţionale

Guvernul vrea să facă rost de 1 miliard de lei până la finalul acestui an, majorând accizele la carburanţi, începând cu 1 septembrie.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, nu vede cu ochi buni majorarea accizelor la carburanţi, începând cu 1 septembrie, anunţată de Guvernul Tudose, avertizând că există riscul să împingă inflaţia în sus.
“Ne va afecta, va împinge inflaţia în sus. Deocamdată nu am introdus-o. E o discuţie, încă. Am precizat de mult că introducem în prognoză informaţii care au un grad ridicat de certitudine, nu discuţiile. Discuţiile le lăsăm la capitolul ‘discuţie'”, a declarat Isărescu.
Avertismentul său vine în contextul în care Banca Naţională a României a revizuit în sus prognozele de inflaţie pentru următoarea perioadă, noua prognoză pentru decembrie 2017 fiind de 1,9% (+0,1 punce procentuale faţă de prognoza anetrioară), iar pentru decembrie 2018 – de 3,2% (+0,1 pp).

Pentru termenul iunie 2019, prognoza de inflaţie a BNR este 3,5% „la taxe constante”, în sensul că ar putea fi atinsă această valoare dacă fiscalitatea nu va influenţa preţurile.

„Din ce în ce mai puţine preţuri scad şi, în acelaşi timp, din ce în ce mai multe preţuri cresc, arată indicele de difuziune”, a spus Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra Inflaţiei.

„Presiuni în sus asupra inflaţiei vin atât din politica fiscală, cât şi din preţurile administrate, în special la energie”. De asemenea, „presiuni şi de pe piaţa forţei de muncă, dar şi din importuri, unde preţurile nu mai scad. Costurile cu manopera, dar şi cele cu materia primă, merg în sus”, a mai arătat guvernatorul.

Guvernul vrea să facă rost de 1 miliard de lei până la finalul acestui an, majorând accizele la carburanţi, începând cu 1 septembrie.

Astfel, printr-un proiect de ordonanţă de modificare a Codului Fiscal, se propune revenirea la nivelul accizelor din 2016.

Potrivit unui proiect de ordonanţă pentru modificarea Codului Fiscal, accizele pe motorină vor creşte cu 24,9%, iar cele pe benzina fără plumb cu 22,8% de la 1 septembrie. Transportatorii spun că această majorare se va transmite automat în tarife şi ameninţă cu proteste.

Documentul susţine că nivelurile actuale ale accizelor practicate în România sunt foarte aproape de limita minimă prevăzută de legislaţia Uniunii Europene.

Astfel, printr-un proiect de ordonanţă de modificare a Codului Fiscal se propune revenirea la nivelul accizelor din 2016. Guvernul explică că nivelul încasărilor a scăzut considerabil în primul semestru al anului în curs după eliminarea supraccizei, dar şi reducerii TVA, măsuri de altfel promise de PSD în campania electorală.
Mai exact, actul normativ prevede majorarea taxelor pentru carburanţi. Astfel, până la finalul anului, se propune ca acciza la benzină cu plumb să fie 3.022,43 lei/tonă, respectiv 2.327,27 lei/1.000 de litri, faţă de momentul prezent în care valoarea acesteia este de 2.530 lei/tonă şi 1.948,23/1,000 de litri. În cazul benzinei fără plumb, acciza ar urma să fie, de la 1 septembrie, de 2.643,39 lei/tonă, respectiv 2.035,40 lei/1.000 de litri. În prezent, taxele sunt de 2.151,13 de lei/tonă şi 1.656,36 de lei/1.000 de litri.
În cazul motoriniei acciza va fi de 2.245,11 lei/tonă, respectiv 1.897,08 lei/1.000 de litri. Valoarea actuală este de 1.796,53 de lei/tonă, respectiv 1.518,04 de lei/1.000 de litri.
Din calculele Guvernului, până la finalul anului, din această majorare, la bugetul de stat ar intra 1,141 de miliarde de lei. Prin derogare de la prevederile Codului Fiscal, noile taxe vor intra în vigoare de la 1 septembrie.
Liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu a precizat, marţi, că este la curent cu propunerea de majorare a unor accize, el dând asigurări că majorarea acestora se va resimţi într-o măsură „nesemnificativă” în preţul la pompă, întrucât aceasta a fost discuţia dintre ministerul de Finanţe şi operatori.
Tags: , , , ,
carburant-prix

Guvernul pregăteşte creşterea accizelor la carburanţi ca să acopere o gaură de 1 miliard lei din buget

Guvernul vrea să facă rost de 1 miliard de lei până la finalul acestui an, majorând accizele la carburanţi, începând cu 1 septembrie. Astfel, printr-un proiect de ordonanţă de modificare a Codului Fiscal, se propune revenirea la nivelul accizelor din 2016.

Guvernul explică că nivelul încasărilor a scăzut considerabil în primul semestru al anului în curs după eliminarea supraccizei, dar şi reducerii TVA, măsuri de altfel promise de PSD în campania electorală.

Mai exact, actul normativ prevede majorarea taxelor pentru carburanţi. Astfel, până la finalul anului, se propune ca acciza la benzină cu plumb să fie 3.022,43 lei/tonă, respectiv 2.327,27 lei/1.000 de litri, faţă de momentul prezent în care valoarea acesteia este de 2.530 lei/tonă şi 1.948,23/1,000 de litri.

În cazul benzinei fără plumb, acciza ar urma să fie, de la 1 septembrie, de 2.643,39 lei/tonă, respectiv 2.035,40 lei/1.000 de litri. În prezent, taxele sunt de 2.151,13 de lei/tonă şi 1.656,36 de lei/1.000 de litri.

În cazul motoriniei acciza va fi de 2.245,11 lei/tonă, respectiv 1.897,08 lei/1.000 de litri. Valoarea actuală este de 1.796,53 de lei/tonă, respectiv 1.518,04 de lei/1.000 de litri.

Din calculele Guvernului, până la finalul anului, din această majorare, la bugetul de stat ar intra 1,41 de miliard de lei.

În expunerea de motive la proiectul de ordonanţă, Ministerul Finanţelor susţine că măsura este luată pentru menţinerea preţurilor produselor petroliere competitive în regiune.

„Pentru benzină şi motorină, nivelurile actuale ale accizelor practicate în România, raportat la cursul leu/euro publicat în prima zi lucrătoare din luna octombrie 2016 sunt foarte aproape de limita minimă prevăzută de legislaţia Uniunii Europene. Astfel, în situaţia în care cursul leu/euro publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ar depăşi valoarea de 4,62 lei/euro, nivelurile actuale ale accizelor practicate în România pentru benzină şi motorină ar deveni inferioare nivelurilor minime ale accizelor prevăzute de legislaţia Uniunii Europene pentru aceste produse accizabile.  Din analiza comparativă a încasărilor din accize aferente semestrului I al anului 2017, faţă de semestrul I al anului 2016 a rezultat faptul că în primul semestru al anului 2017, încasările din accize aferente produselor energetice au scăzut cu 767.633.796,55 lei”, se arată în expunerea de motive.

Ministerul de Finanţe precizează că deşi în semestrul I al anului 2017 consumul de motorină a crescut faţă de semestrul I al anului 2016 cu 253.078,18 mii litri, iar cel de benzină fără plumb a crescut cu 58.854,08 mii litri, încasările au scăzut cu 634.348.226,27 lei, respectiv 223.661.683,68 lei, motivele principale fiind scăderea, de la 1 ianuarie 2017, a nivelului accizelor prevăzut pentru motorină, de la 1897,08 lei/1000 litri la 1518,04 lei/1000 litri, respectiv a nivelului accizelor prevăzut pentru benzina fără plumb de la 2035,4 lei/1000 litri la 1656,36 lei/1000 litri, precum şi scăderea cu un punct procentual a taxei pe valoarea adăugată.

„Astfel, România a ajuns în iulie 2017 să înregistreze cel mai mic preţ al benzinei Euro-95 din Uniunea Europeană (0,997 euro pe litru cu taxe) şi al treilea cel mai mic preţ pentru motorină (0,977 euro pe litru cu taxe), după Luxemburg (0,955 euro pe litru) şi Bulgaria (0,961 euro/litru). Dacă România are cel mai mic preţ din Uniunea Europeană al benzinei cu taxe, când vine vorba de preţul benzinei fără taxe România este pe locul 15 în Uniunea Europeană cu un cost al benzinei mult peste ţări producătoare de petrol precum Marea Britanie şi Olanda, dar şi peste ţări precum Austria, Polonia, Bulgaria. Situaţia este similară şi în cazul preţului motorinei fără taxe, România se situează pe locul 17 în Uniunea Europeană ca preţ, mult peste ţările producătoare de petrol precum Uniunea Europeană şi Olanda, dar şi peste ţări precum Austria, Italia, Polnia, Bulgaria”, se mai arată în expunerea de motive.

Ca urmare a diminuării fiscalităţii la începutul anului 2017 s-a înregistrat o diminuare a ponderii taxelor în preţul carburanţilor, România înregistrând cea mai redusă pondere a taxelor în preţul de carburanţi din UE, mai arată Finanţele.

Tags: , , ,
tudose (1)

Tudose spune că rectificarea bugetară va avea loc în septembrie

Premierul Mihai Tudose a afirmat, luni, la Antena 3, că rectificarea bugetară va avea loc în luna septembrie, după ce alţi miniştri ai Cabinetul său spuneau că ea va avea loc în luna august, precizând că “deocamdată suntem bine”, dar că probabil va mai avea loc o rectificare spre finalul anului, pentru corecţii.

“Deocamdată suntem bine. (…) Probabil că (vor fi – n.r.) două, întotdeauna va fi ultima finisare spre finalul anului”, a spus Tudose, precizând că prima rectificare va fi în septembrie.

El a criticat şi liderii PNL care acuzau că rectificarea va fi negativă, din cauza situaţiei financiare precare. “Tu eşti ditamai liderul şi spui ţara mea (…) e în colaps financiar. Dădea bine la televizor”, a spus el.

Vicepremierul Sevil Shhaideh a declarat, pe 19 iulie, că rectificarea bugetară va avea loc cel târziu în luna august.

”Chiar astăzi trebuie să particip la întâlnirea cu ministrul de Finanţe (Ionuţ Mişa – n.r.) şi după cum bine ştiţi pe calendarul rectificărilor, rectificarea este posibil să aibă loc în luna august sau cel târziu în luna august, în funcţie de gradul de execuţie al tuturor cheltuielilor de la nivelul fiecărui minister”, a declarat Sevil Shhaideh.

Ea a precizat că la nivelul ministerului pe care îl reprezintă, în acest moment, toate sumele sunt angajate şi ”cash-urile sunt suficiente”.

”Deci, avem o execuţie în grafic. Nu credem că în acest moment pe ceea ce discutăm noi astăzi se impune o suplimentare. (…) Suntem în graficul şi în necesarul pe care l-am preconizat de la începutul anului”, a spus ea.

Premierul Mihai Tudose a declarat, luni, că ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a prezentat coaliţiei un plan privind relocarea unor bani în cadrul rectificării bugetare, având în vedere că în unele ministere gradul de execuţie este de doar 2% pe primele 6 luni ale anului.

“S-a vorbit despre rectificarea bugetară. Domnul ministru de finanţe a prezentat un plan privind relocarea unor sume în cadrul unor ministere pentru că, din păcate, avem ministere care au un grad de execuţie la 6 luni de 2%”, a spus Tudose.

El a dat ca exemplu Ministerul Tehnologiei Informaţiei, condus până de curând de Augustin Jianu.

“Ştiţi, fostul prim viceprim-ministru 2 zile. Grad de execuţie 2%. Din păcate, anumite proiecte sunt deja ratate şi atunci banii respectivi vor fi relocaţi în cadrul ministerului sau în alte ministere”, a spus Tudose.

Întrebat despre execuţia Ministerului Apărării, el a spus că este “foarte bună”, însă nu au fost luate încă în discuţie şi fondurile pentru înzestrare, fiind încă evaluări în curs.

Tags: , , , ,
o-CAREER-facebook

Bani de la stat pentru antreprenorii din Diaspora

Guvernul a modificat, în şedinţa de joi, cadrul legislativ privind procedura de acordare a finanţărilor nerambursabile pentru sprijinirea activităţii românilor din Diaspora şi a lansat o campanie de informare pentru românii care doresc să muncească în afara graniţelor.

”Guvernul propune actualizarea Legii 321/2006, în sensul adaptării acesteia la contextul actual al realităţilor cu care se confruntă românii în afara graniţelor ţării, pentru a îmbunătăţi şi flexibiliza sistemul de finanţare a acţiunilor, proiectelor şi programelor dedicate sprijinirii românilor de pretutindeni”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.

Potrivit sursei citate, principalele modificări şi completări aduse actului normativ se referă, printre altele, la introducerea posibilităţii de finanţare a unor proiecte care vizează menţinerea legăturii românilor din străinătate cu ţara, suplimentar faţă de tematicile finanţate până în prezent, circumscrise identităţii culturale, etnice, lingvistice şi religioase, dreptului la liberă întrunire şi asociere, completarea definiţiei beneficiarilor de finanţări nerambursabile, respectiv asociaţiile, fundaţiile, unităţile de cult, alte categorii de organizaţii neguvernamentale ale românilor de pretutindeni şi organizaţiile internaţionale şi alte persoane fizice autorizate sau juridice de drept public sau privat din România sau din străinătate şi la posibilitatea stabilirii de priorităţi geografice şi tematice multianuale pentru acordarea de finanţări nerambursabile în sprijinul românilor de pretutindeni, prin Strategia naţională pentru românii de pretutindeni, în scopul asigurării implementării politicilor publice privind românii de pretutindeni.

Proiectul de act normativ stabileşte trei tipuri de acordare de finanţare, şi anume: pentru proiecte cu implementare directă, ce vizează acţiunile proprii întreprinse de către Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, pentru proiecte cu implementare indirectă, derulate de către beneficiarii de finanţări, precum şi prin acordarea de granturi.

De asemenea, Executivul a decis ca Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu alte instituţii publice, să înceapă în luna august campania de informare “Informare acasă! Siguranţă în lume!“, destinată românilor care doresc să muncească, să studieze şi să locuiască în străinătate.

”Campania îşi propune să informeze asupra drepturilor pe care persoanele care vor să se stabilească în afara graniţelor le au în ţările membre UE, precum şi asupra riscurilor la care se expun odată cu decizia de a munci în străinătate. De asemenea, vor fi informaţi în legătură cu siguranţa la locul de muncă, riscurile unor boli profesionale, protecţia faţă de abuz şi exploatarea prin muncă sau orice alt tip, susţinerea accesului nediscriminatoriu al lucrătorilor români pe piaţa muncii, precum şi numerele de urgenţă în caz de necesitate”, se informează Guvernul.

Campania de informare va începe cu un proiect pilot în judeţele Botoşani (9 august), Suceava (10 august) şi Neamţ (11 august) şi va continua şi în alte regiuni ale ţării.

Această campanie va fi derulată de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni în parteneriat cu Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi autorităţi locale. De asemenea, vor fi invitaţi reprezentanţi ai Corpului Diplomatic la Bucureşti, îndeosebi ambasadori care provin din ţări în care sunt comunităţi semnificative de români, precum Italia, Spania, Marea Britanie, Germania şi Franţa.

Tags: , , , ,
salariu_mediu_net

Guvernul a decis: Angajaţii care au contracte part-time vor plăti asigurări pentru pensii şi sănătate la nivelul salariului minim

Guvernul a stabilit unele măsuri pentru asigurarea plăţii de către angajator a contribuţiei pentru pensii şi sănătate la nivelul salariului minim brut pentru toţi salariaţii, inclusiv pentru persoanele care au încheiate contracte de muncă cu timp parţial şi pentru cei cu plata în acord.

”Guvernul a stabilit unele măsuri pentru asigurarea plăţii de către angajator a contribuţiei pentru pensii şi sănătate la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, pentru toţi salariaţii, inclusiv pentru persoanele care au încheiate contracte de muncă cu timp parţial şi pentru cei cu plata în acord. Excepţie fac salariaţii elevi, studenţi, persoane cu dizabilităţi, pensionari şi cei care cumulează venituri de cel puţin nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

Executivul precizează şi categoriile de angajaţi exceptaţi de la această regulă. Concret, este vorba despre elevi sau studenţi cu vârsta până în 26 de ani, ucenici în vârstă de până la 18 ani, persoane cu dizabilităţi care, prin lege, au posibilitatea să lucreze mai puţin de 8 ore pe zi, pensionari pentru limită de vârstă în sistemul publice de pensii, cu excepţia celor care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum şi a celor care cumulează pensia pentru limită de vârstă cu cea din sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii şi persoanele care cumulează venituri de cel puţin nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată din mai multe contracte individuale de muncă.

Conform ordonanţei adoptată joi de Executiv, care modifică şi completează Codul fiscal, noile reglementări urmează să intre în vigoare la 1 august şi să se aplice începând cu veniturile aferente lunii august 2017.

”Social, măsura are rolul să protejeze aceste categorii de salariaţi asigurându-le dreptul la pensie şi la servicii medicale în sistemul public. Din punct de vedere economic, noile prevederi au scopul să limiteze situaţiile în care contractele de muncă cu timp parţial sunt încheiate pentru evitarea impozitării potrivit regulilor prevăzute pentru contractele individuale de muncă cu timp normal de lucru şi, implicit, să elimine inechităţile faţă de angajatorii care încheie contracte individuale de muncă cu timp normal şi asigură salariul minim brut pe ţară propriilor salariaţilor”, se mai arată în comunicatul Guvernului.

Potrivit informării Executivului, noile reglementări au fost stabilite în condiţiile în care, potrivit datelor statistice şi studiilor efectuate în acest sens. Astfel, există circa 1,1-1,2 milioane de contracte de muncă cu timp parţial, 370.000 salariaţi activi au un singur contract de muncă cu timp parţial, iar aproximativ 710.000 asiguraţi cu contracte de muncă cu timp parţial, au un venit mediu brut de 903 lei/lunar (în decembrie 2016).

”O astfel de practică generează, de asemenea, inechităţi faţă de angajatorii care încheie contracte individuale de muncă cu timp normal şi asigură salariul minim brut pe ţară propriilor salariaţi. Problematica este cu atât mai importantă cu cât în ultimii doi ani cu creştere economică ridicată, numărul locurilor de muncă cu timp parţial a crescut mai repede decât cele cu timp complet, respectiv cu 3,7% în medie pe an faţă de 2,1% în medie. De asemenea, este de subliniat că practica subsalarizării forţei de muncă iese în evidenţă şi prin faptul că în medie în fiecare lună circa 55.000 salariaţi sunt fără venituri declarate la Casa de Pensii, deci fără contribuţii care să se regăsească în pensiile viitoare”, se mai menţionează în informarea Guvernului.

Tags: , , , , ,
Guvernul-Romaniei1

Guvernul vrea să crească impozitarea pentru un milion de angajaţi part-time

Guvernul vrea să crească impozitarea pentru un milion de angajaţi cu contracte de muncă în regim part-time, începând cu luna august, aşa cum sunt impozitate contractele de muncă cu normă întreagă şi cu salariul minim pe economie.

Motivul: există companii care angajează oameni pe contracte cu normă parţială pentru a evita plata unor taxe, dar care în realitate folosesc forţa de muncă cu program full-time, informează ZF.

„Statul, prin ANAF şi prin ITM, are instrumente prin care să îi iden­tifice pe cei care nu res­pectă legea, iar taxarea tu­turor celor care folosesc an­ga­jaţi part-time, inclu­siv a celor care o folo­sesc le­gal, este abuzivă. Este in­corect, este o măsură a ne­pu­tinţei organelor de control de a-i putea sacţiona pe acei ope­ra­tori care nu respectă legis­laţia în do­me­niul muncii part-time“, a spus Dragoş Petres­cu, antre­pre­no­rul care con­tro­lează re­ţeaua de res­tau­rante City Grill.

Potrivit unui calcul al ZF, încasările la bugetul de stat odată cu majorarea taxă­rii contractelor în regim part time ar putea creşte cu valori cu­prinse între 2,5 şi 7,6 mi­liarde de lei pe an.

Tags: , , ,
bani_59_

Guvernul să renunțe urgent la măsurile care inhibă mediul de afaceri

Desfășurarea activității economice în România nu trebuie să fie o povară nici pentru companiile deja existente în țara noastră, nici pentru investitorii străini care plănuiesc să investească în România, și de aceea cer Guvernului să renunțe urgent la măsurile din Programul de guvernare care descurajează mediul de afaceri să investească în economie și să creeze astfel noi locuri de muncă, susține, miercuri, într-un comunicat de presă, deputatul european Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European.

”Noul program de guvernare al PSD și ALDE este unul construit pe considerente economice și fiscale care inhibă investițiile și nu face altceva decât să slăbească din competitivitatea economiei și să crească presiunea pe investitorii privați și mediul de afaceri. Investițiile sunt esențiale pentru a avea creștere economică sustenabilă, iar interesul mediului de afaceri, în special al tinerilor antreprenori, pentru a porni sau a extinde o afacere este crescut, am văzut numărul mare, de peste 19.000 de proiecte înscrise la Programul ‘Start-up Nation’. Mediul de afaceri are nevoie de un cadru fiscal stabil și predictibil pentru a se dezvolta, nu de noi poveri fiscale și administrative. De aceea, cer Guvernului României să renunțe urgent la măsurile din Programul de guvernare care descurajează mediul de afaceri să investească în economie și să creeze astfel noi locuri de muncă”, a subliniat Mureșan.

Mai multe AICI. 

Tags: , , ,
firme_de_it

Proiectul de lege privind gestionarea domeniilor “.ro”, în septembrie pe masa Guvernului

Proiectul de lege privind gestionarea domeniilor “.ro” ar trebui să ajungă pe masa Guvernului în septembrie, iar pentru redactarea acestui proiect a fost înființat un grup de lucru, potrivit fostului ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale, Augustin Jianu.

“După finalizarea consultărilor publice pe marginea principiilor de reglementare, am înființat un grup de lucru pentru redactarea proiectului de lege. Proiectul ar trebui să ajungă pe masa Guvernului în luna septembrie. Odată cu reformarea ROTLD (Romania Top Level Domain n.r.), ICI (Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Informatică n.r.) ar avea resursele necesare pentru a oferi servicii competitive”, a scris Jianu pe reddit.com, răspunzând la o întrebare.

Fostul ministru a atras atenția și că transpunerea Directivei NIS (Directiva UE privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice) este obligatorie transpunerea, altfel România riscă un infringement.

Pe de altă parte, întrebat care este lucrul realizat la ministerul pe care l-a condus de care este cel mai mândru, Augustin Jianu a răspuns că echipa, deoarece, în cele 6 luni de mandat, s-a reușit aducerea la zi a unor proiecte întârziate, dar și respectarea calendarului asumat la începutul mandatului.

“Echipa. Am preluat ministerul fără secretari de stat, secretar general, secretar general adjunct, șef serviciu juridic sau consilieri; un minister cu resurse puține și probleme mari. Am început prin a construi o echipă de la zero, o echipă care să poată rezolva în regim de urgență problemele ministerului. În cele 6 luni de mandat am reușit să aducem la zi proiecte care erau mult întârziate și să respectăm calendarul asumat la începutul mandatului. Am actualizat ordinul privind scutirea de impozite pe venit pentru programatori, pentru a include și companiile de outsourcing. Am lansat apelurile de proiect pentru finanțare prin POC. Am dus procesul de capitalizare a Poștei într-un stadiu avansat. Exemplele pot continua. Pentru un mandat de 6 luni progresul a fost semnificativ, iar acest lucru se datorează exclusiv echipei”, a explicat Jianu.

La categoria eșec, acesta a menționat negocierile cu Secretariatul General al Guvernului pentru înființarea Agenției Naționale pentru Servicii Electronice și Cloud (ANSEC).

“Un exemplu ar fi înființarea ca autoritate administrativă autonomă a Agenției Naționale pentru Servicii Electronice și Cloud, urmând modelul instituțional al ANCOM (Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații n.r.). ANSEC era menită să centralizeze toate resursele IT din administrația publică și să ofere servicii de eGuvernare și servicii suport. În viziunea mea ar fi simplificat procesul de interoperabilizare și ar fi oferit cetățenilor o interfață unică în interacțiunea cu statul”, a precizat fostul ministru al Comunicațiilor.

Referitor la tehnologiile blockchain, acesta a subliniat că statul român ar trebui să devină conștient de aceste tehnologii, însă “din experiența mea pot spune că procesul va fi extrem de lent”.

În altă ordine de idei, întrebat despre părerea sa privind numirea actualului președinte al ANCOM, Augustin Jianu a precizat că aceasta nu a nici inițiată, nici avizată de către Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, numirea fiind făcută de către Parlament, fără ca el să fie consultat.

Fostul ministru a vorbit și despre OUG 13, menționând că nu a fost de acord cu aceasta, “dar nici nu m-a întrebat nimeni”.

“Nu era de competența Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale. (…) Eram la guvern încă de la ora 16. Așteptam avizul din partea CSAT pe Legea bugetului de stat. Ședința de Guvern a început în jurul orei 18 și s-a încheiat la ora 19. Am aflat de ordonanță în timpul ședinței”, a explicat Jianu.

În ceea ce privește planurile sale de viitor, Augustin Jianu a afirmat că următorul său proiect este un start-up în domeniul fintech, iar pe plan politic așteaptă următoarele alegeri parlamentare.

Tags: , , ,
rubber stamp with inscription INSOLVENT

Una din trei companii active în România riscă insolvenţa dacă Guvernul introduce impozitul de cifra de afaceri în 2018 (STUDIU)

Circa jumătate dintre companiile din România vor plăti impozite mai mari statului în cazul în care Guvernul introduce impozitul de cifra de afaceri în locul celui pe profit în 2018, iar una din trei firme active riscă insolvenţa deoarece nu va putea să acopere povara fiscală în creştere, arată un studiu de impact realizat de Iancu Guda, preşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) şi lector al Institutului Bancar Român (IBR).

Este primul studiu de impact al măsurilor fiscale din noul program de guvernare al coaliţiei PSD-ALDE, în condiţiile în care nici guvernul, nici PSD şi nici autorii programului de guvernare nu au făcut public niciun fel de studiu de impact.

Studiul de impact porneşte de la o analiză a structurii sectorului companiilor din România, pe baza ultimelor situaţii financiare disponibile.

Pentru 2015, în România au depus bilanţuri 651.499 firme, din care 179.484 fără activitate, 427.089 cu cifre de afaceri de cel mult 500.000 euro, 19.172 cu afaceri cuprinse între 500.000 – 1 milion euro, 19.564 firme cu afaceri între 1-5 milioane euro, 3.057 firme cu afaceri între 5-10 milioane euro, 2.583 cu afaceri între 10-50 milioane euro, 288 firme cu afaceri între 50-100 milioane euro şi 262 companii cu afaceri de peste 100 milioane euro.

Datele arată o polarizare excesivă a mediului românesc de afaceri, accentuată mai ales după criza financiară.

“Astfel, cele mai mari 1% dintre companiile din România (primele 4.500 de companii cu cea mai mare cifră de afaceri) concentrează aproximativ 67% din veniturile raportate de toate companiile active în anul 2015. Acest procent este mult superior gradului de concentrare înregistrat în Ungaria (64%), Polonia (62%) sau Cehia (51%)”, arată studiul de impact realizat de Iancu Guda.

În plus, cifra de afaceri a celor mai mari 1.000 de companii a crescut de la 323 miliarde lei în 2008, an în care reprezenta 35% din cifrade afaceri totală a firmelor din România, la 567 miliarde lei în 2015, când ponderea a urcat la 49%.

Studiul de impact prevede trei scenarii. În primul scenariu, dacă în locul impozitului actual pe profit s-ar introduce un impozit de 1% din cifra de afaceri, statul ar în casa la buget 11,93 miliarde lei, cu 6,1% sub suma încasată în sistemul actual (impozit pe profit şi pe venitul microîntreprinderilor), de 12,7 miliarde lei.

În acest caz, 26.000 de companii ar plăti un impozit mai mare, 133.000 de firme – un impozit inferior, în timp ce restul companiilor ar plăti acelaşi impozit precum cel din prezent.

În scenariul în care firmele ar plăti 2% din cifra de afaceri, suma colectată de stat ar urca la 23,88 miliarde lei, cu 88% peste nivelul actual. În cazul acesta, 347.000 de companii, adică jumătate din total, ar plăti un impozit mai mare, 124.000 de firme – un impozit inferior, iar restul companiilor ar plăti acelaşi impozit.

În al treilea scenariu, cu un impozit pe cifra de afaceri de 3% pentru firme în locul celui pe profit, statul ar încasa la buget 35,82 miliarde lei, cu 182% peste nivelul actual, iar 352.000 de companii ar plăti un impozit mai mare şi 6.000 de firme – un impozit inferior.

Ca principiu general, la o cotă de impozitare de 1%, sunt avantajate firmele cu o marjă bruta de profit de peste 6,25%; la cota de 2% au de câştigat firmele cu marje peste 12,5%, iar la cota de 3% sunt avantajate doar firmele cu marje de profit de peste 18,75%.

Firmele cu pierderi plătesc mai mult în orice scenariu.

Totuşi, deşi impozitul pe cifra de afaceri vizează, cel puţin declarativ, încasarea de sume mai mari de la companiile mari, multinaţionale, care recurg la optimizare fiscală prin metode precum cea a preţurilor de transfer pentru a plăti taxe mai mici în România, firmele mici, româneşti, ar fi cele mai vulnerabile la noul sistem fiscal, arată studiul de impact.

“Sub auspiciile actuale şi având în vedere ipotezele prezentului studiu de impact, aproape jumătate din firmele active în România sunt expuse unor impozite în creştere începând cu anul 2018. Analizând posibilităţile pragmatice de optimizare a fluxului de numerar (operaţional, investiţional şi financiar), aproximativ 60% dintre aceste companii nu vor putea să acopere povara fiscală în creştere. Astfel, aproximativ 1 din 3 companii care activează în România sunt expuse riscului de a intra în insolvenţă din cauza noilor măsuri fiscale privind impozitarea tuturor firmelor în funcţie de venit”, arată concluziile documentului.

Pe baza acestor rezultate, autorul studiului de impact subliniază că introducerea unui impozit pe cifra de afaceri este o măsură dăunătoare.

“Noile măsuri fiscale, aşa cum sunt prezentate în stadiul actual, par să trateze efectul şi mai puţin cauza. Personal, cred că ar fi mai indicată o intervenţie chirurgicală asupra cauzei, respectiv identificarea companiilor care reduc sau evită impozitarea profitului la nivelul real, şi normalizarea acestuia conform realităţii. Dacă nu se inţelege şi nu se rezolvă cauza, se va trata efectul într-un mod greşit”, a afirmat Iancu Guda, la finalul studiului.

Analistul subliniază că mediul de afaceri din România suferă de o boală gravă, şi anume lipsa păturii de mijloc, din cauza polarizării excesive, iar noul impozit ar putea agrava situaţia.

“Prin înlocuirea profitului brut cu cifra de afaceri ca bază impozabilă, noul guvern doreşte, conform declaraţiilor oficiale, să combată practica multinaţionalelor, de optimizare fiscală şi diminuare a impozitelor plătite. Personal, confirm afecţiunea de polarizare a mediului de afaceri şi faptul că firmele mari înregistrează o sarcină fiscală inferioară celor mici, dar nu cred că un tratament în masă este cea mai fericită soluţie, din cauza efectelor colaterale generalizate asupra tuturor companiilor care activează în România”, a mai spus Guda.

Noul program de guvernare al coaliţiei PSD-ALDE prevede că toate firmele din România vor plăti, de la 1 ianuarie 2018, un impozit pe cifra de afaceri în locul impozitului pe profit, care va dispărea.

Măsura, o mare noutate fiscală, aduce beneficii statului, care încasează bani indiferent dacă firmele fac sau nu profit, şi dezavantajează puternic companiile, mai ales cele aflate la început de drum, care vor plăti sume tot mai mari pe măsură ce se dezvoltă.

Măsurile sunt justificate de PSD prin faptul că România are cel mai mic grad de colectare a veniturilor la buget din Uniunea Europeană, însă au fost criticate dur de patronate şi de oamenii de afaceri.

Astfel, Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România), care reprezintă interesele a peste 550 de companii germane care au investit în România, a reacţionat vineri la măsurile fiscale propuse în noul program de guvernare al coaliţiei PSD-ALDE, considerând că acestea sunt dăunătoare pentru România, defavorizează toate companiile, româneşti şi străine, şi scad atractivitatea ţării pentru companiile germane.

Tags: , , , , ,
Guvernul-Romaniei1

Modificări în componenţa Guvernului Tudose. Noile nume care ar putea face parte din Executiv

Senatorul PSD Adrian Ţuţuianu, preşedintele Comisiei parlamentare de control asupra activităţii SRI, ar urma să fie propus pentru funcţia de ministru al Apărării Naţionale, în Guvernul Tudose, potrivit unor surse apropiate negocierilor privind formarea noului Cabinet.

Ionuţ Mişa este un alt nume nou care ar putea face parte din Guvernul Tudose, el fiind vehiculat pentru preluarea portofoliului Finanţelor. Mişa este secretar de stat în ministerul de Finanţe şi a fost şeful Direcţiei Mari Contribuabili din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, direcţia cea mai importantă din cadrul ANAF.

Înainte de Mişa, la Finanţe era vehiculat numele fostului ministru Eugen Teodorovici.

Pe de altă parte, Florian Bodog va fi menţinut, potrivit unor surse, la Ministerul Sănătăţii. Sorina Pintea, vehiculată pentru preluarea ministerului Sănătăţii, nu se va regăsi însă în lista finală a miniştrilor din Guvernul Tudose.

La Ministerul Culturii este vehiculat numele senatorului PSD Lucian Romaşcanu.

CExN al PSD se va reuni miercuri la ora 12.30, la Palatul Parlamentului, pentru a valida lista finală cu miniştrii din Guvernul Tudose.

 

Tags: , , ,
Guvernul-Romaniei1

Lista cu posibilii miniştri ai Guvernului Tudose

Guvernul Tudose, care se formează în acest moment, va avea, potrivit unor surse politice, o structură modificată faţă de Executivul Grindeanu, iar o parte dintre miniştri vor fi schimbaţi, la acest moment fiind disputate mai multe portofolii.

Astfel, ministerul Ministrul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene se va scinda în ministerul Dezvoltării Regionale, unde va rămâne ministru Sevil Shhaideh, şi ministerul Fondurilor Europene, care va fi condus de Rovana Plumb, aceasta devenind astfel ministru plin.

Pe de altă parte, ministerul Educaţiei se va uni cu ministerul Cercetării şi Inovării, iar noul ministru va fi, potrivit unor surse, Mihnea Costoiu, care a fost ministru şi în Guvernul Ponta. Actualul ministru al Cercetării şi Inovării, Şerban Valeca, nu se va mai regăsi, astfel, în viitorul Cabinet.

Totodată, numele lui Nicolae Istudor, rector la ASE, este vehiculat, potrivit unor surse, pentru portofoliul Educaţiei.

„Am încă foate multe lucruri de rezolvat la ASE, nu mi s-a propus funcţia de ministru al Educaţiei, poate mă gândeam dacă mi se propunea, dar, înainte de orice, am un mandat de terminat la ASE şi vreau să duc la bun sfârşit tot ce am început”, a spus Istudor.

O serie de portofolii sunt disputate în acest moment, în condiţiile în care unele surse susţin că actualii miniştri nu se vor mai regăsi în Guvernul Tudose. Acesta este cazul ministerului Sănătăţii, unde Florian Bodog ar putea fi înlocuit de Sorina Pintea, sau a ministerului Culturii. Actualul ministru, Ionuţ Vulpescu, nu a semnat moţiunea de cenzură împotriva Cabinetului Grindeanu şi a criticat politica dusă de actuala conducerea PSD.

Alt minister ar fi cel al Justiţiei, unde nu este încă stabilit dacă Tudorel Toader va fi susţinut politic pentru un nou mandat de ministru, în condiţiile în care liderul PSD Liviu Dragnea l-a criticat frecvent pentru întârzierile repetate legate de pachetul de legi ale Justiţiei.

Întrebat dacă i s-a propus un nou mandat, Tudorel Toader a spus marţi: “Dacă mi se va pune această inrebare voi da un răspuns. Eu îmi voi îndeplini obligaţiile până în ultimul minut. La orele 13.00 am audienţe, am dosare pe care să dau avize în vederea primei şedinţe de guvern. Până în ultimul moment sunt la birou şi îmi fac datoria. Dacă voi fi întrebat, voi răspunde. Dacă nu, evident că nu răspund la întrebări nepuse, ipotetice”.

Vor exista însă şi miniştri care îşi vor menţine portofoliul. Acesta este cazul miniştrilor ALDE Teodor Meleşcanu (Externe), Graţiela Gavrilescu (Mediu), Toma Petcu (Energie) şi Viorel Ilie (Relaţia cu Parlamentul).

Şi Lia Olguţa Vasilescu va rămâne la Ministerul Muncii, lucru confirmat chiar de oficial după desemnarea lui Tudose.

“Probabil că da, voi ocupă în continuare portofoliul de la Muncă”, a declarat Lia Olguţa Vasilescu la România TV.

De asemenea, îşi vor păstra portofoliile Carmen Dan (Interne), Răzvan Cuc ( Transporturi), dar şi Andreea Păstârnac (ministerul Românior de Pretutindeni).

La acest moment, componenţa Guvernul Tudose este următoarea, potrivit surselor citate:

  • Prim-ministru: Mihai Tudose
  • Viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale: Sevil Shaideh
  • Viceprim-ministru, ministrul Mediului: Graţiela Gavrilescu (ALDE)
  • Ministrul Afacerilor Interne: Carmen Dan
  • Ministrul Fondurilor Europene: Rovana Plumb
  • Ministrul Agriculturii: Petre Daea
  • Ministrul Muncii: Lia Olguta Vasilescu
  • Ministrul Transpoturilor: Răzvan Cuc
  • Ministrul pentru IMM-uri: Alexandru Petrescu
  • Ministrul Sănătăţii: Sorina Pintea
  • Ministrul Apărării: Dorel Căprar (preşedintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor) sau Mircea Duşa (fost ministru al Apărării şi actual secretar de stat în acelaşi minister)
  • Ministrul Finanţelor: Viorel Arcaş (senator PSD)
  • Ministrul Economiei: Şimon Gheorghe (deputat PSD)
  • Ministrul Apelor şi Pădurilor: Doina Pană (fost ministru delegat pentru Dialog Social în Guvernul Ponta)
  • Ministrul Educaţiei şi Cercetării: Mihnea Costoiu (fost ministru delegat al Cercetării în Guvernul Ponta)
  • Ministrul Turismului: Mircea Dobre
  • Ministrul Tineretului: Gabriel Petrea
  • Ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni: Andreea Păstârnac
  • Ministrul delegat pentru Afaceri Europene: Ana Birchall
  • Ministrul Afacerilor Externe : Teodor Meleşcanu (ALDE)
  • Ministrul Energiei: Toma Petcu (ALDE)
  • Ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul: Viorel Ilie (ALDE)

 

Tags: , , ,
Guvernul-Romaniei1

Iohannis a conturat portretul viitorului premier

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi, la Bruxelles, că premierul pe care îl va desemna trebuie să fie “integru, fără probleme penale şi cu o majoritate parlamentară în spate”, evitând să spună din partea cărui partid va fi acesta.

Preşedintele a fost întrebat din ce partid va fi premierul pe care îl va desemna. Iniţial, Iohannis a răspuns cu o glumă: “Dintre politicienii de la Bucureşti. Aceasta a fost o glumă”.

“Voi avea discuţii luni cu toate partidele , după care o să fac o evaluare proprie şi o să vă spun ce opinie am. (…) Vreau să cunosc toate opiniile, după care voi trece la desemnarea unei persoane”, a continuat preşedintele Klaus Iohannis.

Şeful statului a explicat că premierul pe care îl va numi trebuie să fie integru, fără probleme penale şi cu o majoritate în Parlament.

 “Premierul trebuie să fie o persoană integră, fără probleme penale, o persoană care mă convinge că are capacitatea să conducă un guvern şi o persoană cu o majoritate parlamentară în spate”, a mai spus Iohannis.

Iohannis a fost chestionat cu privire la oportunitatea organizării unor alegeri anticipate. Şeful statului a expicat că pentru a se ajunge la acest lucru, trebuie ca ţara să ajungă să treacă printr-o “criză profundă”, pe care nu şi-o doreşte. El a admis însă că este o variată constituţională, care poate fi luată în calcul.

“Alegerile anticipate sunt o măsură prevăzută de Constituţie, dar pentru a ajunge la alegeri anticipate trebuie să intrăm mai întâi într-o criză profundă şi nu îmi doresc aşa ceva. Dar, sigur că ele nu vor fi niciodată excluse, însă aici depinde foarte mult de voturile din Parlament. Am văzut că în ţară se fac tot felul de scenarii, tot felul de politicieni îmi dau sfaturi, cum să numesc şi pe cine să numesc. În realitate, aceste lucruri, despre cine are sau nu o majoritate, se stabilesc prin vot. Majoritatea se stabileşte prin vot în Parlament“, a mai spus Iohannis.

Tags: , , , ,
Guvernul-Romaniei1

20 de miniştri au depus cereri de retragere a demisiilor. Cererile sunt “lipsite” de obiect VIDEO

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Alina Petrescu, a anunțat, joi, că la Cabinetul primului-ministru au fost depuse 20 de cereri de retragere a demisiei de către miniștrii Executivului Grindeanu.

Ea a precizat, însă, că cererile sunt “lipsite de obiect” și a invocat legea 90 privind organizarea și funcționarea Guvernului.

“În acest moment, la cabinetul prim ministrului au fost depuse 20 de cereri de retragere a demisiei din partea miniştrilor, membri ai Cabinetului Grindeanu. (…) Aceste 20 de cereri de retragere a demisiei sunt însă lipsite de obiect”, a declarat Alina Petrescu.

Ea a invocat articolul 6 al Legii 90 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României, potrivit căruia demisia din funcţia de membru al guvernului se anunţă public, se prezintă în scris prim-ministrului şi devine irevocabilă din momentul în care s-a luat act de depunerea sa, dar nu mai târziu de 15 zile de la data depunerii.

“Am aici copii după toate cele 20 de cereri de retragere a demisiei. În toate cele 20 de documente, care sunt tip – textul este identic – este trecut şi numărul de înregistrare al demisiei de la cabinetul prim ministrului. Aceste cereri de retrageri a demisiilor nu au obiect”, a mai spus Petrescu.

Potrivit Alinei Petrescu, de pus cereri de retragere a demisiei Marius Dunca, Teodor Meleşcanu, Alexandru Petrescu, Mircea Titus Dobre, Sevil Shhaideh, Ana Birchall, Petre Daea, Rovana Plumb, Florian Bodog, Toma Petcu, Andreea Păstrârnac, Mihai Tudose, Adriana Petcu, Pavel Năstase, Răzvan Cuc, Gabriel Leş, Tudorel Toader, Viorel Ilie, Graţiela Gavrilescu şi Viorel Ştefan.

Tags: , , , ,
Parlament

Viitorul unui guvern agil – Servicii partajate în sectorul public

„Viitorul unui guvern agil”, cea mai recentă analiză a KPMG România, dezvoltă ideea implementării centrelor de servicii partajate pentru sectorul public cu scopul de a crește eficiența actului administrativ. Aplicarea indicatorilor de performanță specifici sectorului privat în activitatea guvernelor este însă o schimbare profundă pentru aceste instituții percepute ca fiind administratori ineficienți, așa cum relevă inclusiv studii oficiale realizate de organizații internaționale precum OECD sau Banca Mondială.

Contextul actual este favorabil unei schimbări de anvergură cu atât mai mult cu cât există o așteptare din ce în ce mai mare a publicului cu privire la acest subiect. Pentru a satisface cerințele diversificate ale populației, guvernele trebuie să aibă sistemele și procesele potrivite, operate de angajații potriviți. Un prim pas necesar include implementarea unor sisteme robuste, integrate, și a unor procese eficiente, cele din urmă putând fi realizate prin implementarea unor centre de servicii  partajate așa cum au testat cu succes unele administrații europene.

În contrast cu centralizarea serviciilor în centre de servicii partajate, menținerea situației curente ar duce la investiții redundante în hardware și software, practici diferite între unități similare conducând la diferențe de calitate și costuri diferite pentru prestarea serviciilor, excedent de personal și irosirea timpului conducerii acestor instituții pe aspecte interne, care nu adaugă neapărat valoare.

Dinu Bumbăcea, Partener Consultanţă în Afaceri, KPMG România: „Guvernele nu au acționari, ci mai degrabă un grup de părți interesate mai numeros decât orice companie privată – întreaga populație a unei țări. În plus, guvernul deține un „monopol” asupra majorității serviciilor oferite, cu excepția sistemului de sănătate și a celui de învățământ, iar o abordare centrată pe nevoile clienților nu a fost niciodată o trăsătură a operatorilor monopoliști. Există o așteptare din ce în ce mai mare a publicului în ceea ce privește furnizarea de servicii de calitate în schimbul contribuțiilor plătite, aceasta fiind singura măsură a randamentului ‚investiției’ lor.”

Succesul implementării unor astfel de structuri se bazează într-o măsură foarte mare pe standardizarea proceselor și a platformelor tehnologice, o provocare de luat în seamă considerând varietatea sistemelor folosite în prezent în sectorul public, ca de altfel și maturitatea acestora. Investiția inițială (nu neapărat financiară, ci și în timp și efort de implementare) va fi semnificativă, rata de atingere a beneficiilor depinzând în foarte mare măsură de factori calitativi, cum ar fi susținerea politică, integrarea managementului schimbării în proiect, conducerea colectivă a inițiativei și identificarea beneficiilor calitative într-o astfel de implementare.

“Introducerea centrelor de servicii partajate este o decizie curajoasă care trebuie planificată și implementată cu grijă. Guvernul trebuie să fie conștient de factorii calitativi și să adopte o abordare realistă în stabilirea obiectivelor de reducere a costurilor.  Întregul proces trebuie intens monitorizat, astfel încât să nu rămână loc pentru erori în implementare”, concluzionează Dinu.

 

Tags: , , ,