Tag Archives: guvern

File illustration picture showing the logo of car-sharing service app Uber on a smartphone next to the picture of an official German taxi sign

Ridesharing-ul, legal în România

Ridesharing-ul a intrat în legalitate. Guvernul a adoptat Ordonanţă de Urgenţă care reglementează activităţile de pe platformele de tip ridesharing.

“Astăzi adoptăm proiectul de act normativ privind reglementarea serviciilor alternative de transport de persoane prin intermediul unor aplicații digitale, un proiect pe care l-am discutat săptămâna trecută în primă lectură. Vom stabili o formulă care să asigure transportul pasagerilor în condiții de siguranță și care să încurajeze concurența, astfel încât cetățenii să poată opta pentru servicii de cât mai bună calitate”, a declarat, marți după masă, premierul Viorica Dăncilă.

Varianta documentului discutat de Guvern prevede ca operatorii serviciilor Uber, Bolt şi Clever să obţină avizul tehnic de la Ministerul Comunicaţiilor în fiecare an (anterior era vorba de o autorizație pe 3 ani). Taxa anuală pe care o vor achita la MCSI este 50.000 de lei.

Tags: , , , , , ,
autostrada transilvania

Traseul Centurii Metropolitane din Cluj, transmis Guvernului pentru avizare

Varianta finală de traseu pentru Centura Metropolitană Cluj-Napoca a fost înaintată la Ministerul Transporturilor (MT), urmând ca avizul să fie eliberat până la finalul lunii mai.

Dacă ministerul nu va elibera avizul până la data stabilită, proiectul va fi derulat în continuare, în baza aprobării tacite a guvernului.

“Am înaintat oficial la MT varianta de traseu, cu rugămintea de a fi avizată cât mai repede; am recomandat sfârșitul lunii mai. Dacă nu va fi discutată, conform protocolului, noi vom merge mai departe cu realizarea celorlaltor documentații, astfel încât anul viitor să se poată organiza licitația.

Documentația a fost făcută de specialiști, cu tot traseul, ieșirile, intrările în Cluj-Napoca. Ea se află pe masă la minister, prin compania de specialitate, CNAIR, urmând ca până pe 27 mai să avem o avizare. Dacă nu, vom merge pe procedura aprobării tacite și vom continua studiile cu avizul de mediu și cu celelalte documentații pentru pregătirea licitației”, a declarat primarul Emil Boc, la Ziua Live.

„Noi facem acest lucru în locul guvernului, reușim să integrăm acest proiect în acest masterplan. Titularul de proiect este guvernul, noi, în baza acelui protocol, ne-am luat sarcina să lucrăm în locul guvernului, având în vedere că nu mai rezistăm aici, în Cluj-Napoca. Oricum, timp de doi ani nu s-a lucrat nimic.

Este o problemă nefericită a statului român, care este în continuare nefuncțional. Nu vreau să fiu interpretat decât strict administrativ, dar există indolență în foarte multe structuri, care nu înțeleg prioritățile oamenilor. Sunt birocrați care consideră că sunt stăpânii scaunului, cu ei a început și cu ei se sfârșește funcția, nu se uită că decizia lor care este amânată, afectează sute de mii de oameni”.

150 milioane de la UE

Centura metropolitană va avea 38 km, leagă vestul comunei Gilău de Apahida, şi are o alocare financiară de la Comisia Europeană de 150 de milioane de euro, bani care pot fi folosiţi până în 2023. Costul final ar urma să urce la 250 de milioane de euro, estimează reprezentanții platformei de monitorizare a infrastructurii Pe Unde Merg.

O firmă din Cluj a câștigat licitația pentru realizarea studiului de fezabilitate, a planului urbanistic zonal şi a detaliilor tehnice pentru autorizarea Centurii Metropolitane. Aceasta se numește Explan și s-a asociat cu două societăți din Ungaria, Transinvest Budapest și SpecialTerv, respectiv cu altă companie locală, Cadsil SRL.

Oferta financiară a asocierii câștigătoare a fost de 17,1 milioane lei fără taxa pe valoarea adăugată, adică 3,7 milioane de euro. Explan este deținută de Petru Ciufudean, un proiectant clujean cu numeroase contracte cu statul la activ.

Centura Metropolitană a Clujului, în Master Planul General de Transport

Transregio Feleac se numeşte centura metropolitană în Master Planul General de Transport, proiectul urmând să fie realizat în două etape. Drumul Gilău Vest – Cluj-Napoca Vest are 14,1 km şi se intersectează cu Autostrada Transilvania. Acest drum are trei sectoare: centura Gilăului (2,3 km), legătura cu Clujul, prin partea de nord a localităţii Floreşti (9,9 km), şi traversarea Drumului Național nr. 1 până în zona Colina, unde ar urma să facă joncţiunea cu centura (1,9 km).

Cea de-a doua parte, centura Clujului, pleacă din sud-vestul oraşului şi trece prin spatele cartierelor Mănăştur, Zorilor, Bună Ziua, Gheorgheni, Someşeni, până spre Apahida. Acest tronson are 24,2 km şi ar urma să coste 85,7 milioane de euro. Sectoarele sunt Cluj Sud-Vest – Selgros, cel mai scump, 67 de milioane de euro, respectiv Selgros – Bd. Muncii. Un ultim sector, Bd. Muncii – Apahida, este un drum existent cu o bandă pe sens, care ar urma să fie extins la două benzi pe sens.

Tags: , , , , ,
Guvernul-Romaniei1

Internship la Guvern pentru tineri: 200 de locuri disponibile şi 2.080 de lei pe lună

Studenții UBB sunt invitați să își depună dosarele pentru obținerea unui loc în cadrul Programului Oficial de Internship al Guvernului României, program prin care pot dobândi experiență în administrația publică centrală.

Studenții Universității Babeș-Bolyai își pot depune dosarele pentru obținerea unui loc în cadrul celei de-a șaptea ediții a Programului Oficial de Internship al Guvernului României, până în data de 19 mai 2019. Studenții și absolvenții de studii superioare au la dispoziţie, în acest an, 200 de locuri disponibile în Guvernul României, ministere, instituții și autorități ale administrației publice centrale.

Înscrierile se fac online, iar condițiile de participare, precum și formularul de înscriere sunt disponibile pe site-ul www.internship.gov.ro. Rezultatele finale ale selecţiei vor fi anunţate în data de 28 iunie, urmând ca perioada de practică să fie cuprinsă între 15 iulie şi 13 septembrie 2019.

În cadrul programului de internship studenții vor petrece, timp de două luni, 8 ore/zi în instituțiile incluse în program pentru a învăța modul de funcționare și organizare a administrației publice. Participanții vor primi o indemnizație lunară pentru internship în valoare de 2080 de lei brut, perioada de desfășurare a programului de internship fiind considerată vechime în muncă. La finalul perioadei de internship, participanţii vor primi un certificat din partea Guvernului României şi, la cerere, o scrisoare de recomandare din partea tutorilor.

Universitatea Babeş-Bolyai va găzdui, în data de 8 mai 2019, de la ora 10.00, în Aula Magna (str. M. Kogălniceanu nr. 1) o prezentare a acestui Program Oficial de Internship al Guvernului României.

Tags: , ,
tarnita lapustesti

Strategie naţională PSD: Peste un miliard de euro pentru energie verde la CLUJ

Ministrul Energiei, Anton Anton, speră că până la sfârşitul acestui an se va semna contractul de construire a hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, din judeţul Cluj, prin parteneriat public-privat, acesta fiind un proiect prioritar pentru sistemul energetic naţional.

Anton Anton a declarat, joi, la Cluj-Napoca într-o conferinţă de presă că proiectul hidrocentralei de la Tarniţa-Lăpuşteşti este prevăzut în strategia naţională de energie, fiind una dintre modalităţile prin care se acumulează mari cantităţi de energie electrică.

”Proiectul hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti este un proiect prioritar pentru România pe care neapărat trebuie să îl realizăm. Aşteptăm ca într-o lună să scoatem documentaţia pentru parteneriatul public privat. Sper că în acest an se va semna contractul de construire a hidrocentralei prin parteneriat public privat, scopul fiind ca aceasta să fie un acumulator de energie, discutăm de energie verde. Sper să fie unul dintre primele astfel de parteneriate care se semnează. Una dintre modalităţile prin care se acumulează mari cantităţi de energie electrică este schema de la Tarniţa-Lăpuşteşti, care este o chestiune obligatorie. Proiectul este prevăzut în strategia naţională de energie”, a spus Anton.

Acesta a povestit că a primit vizita unei delegaţii de la o companie din Coreea de Sud, specializată în energia nucleară şi hidro.

 ”Le-am spus că trebuie să reabilităm Unitatea 1 de la Cernavodă şi îi aştept să vină la licitaţie. Dar le-am mai spus că, văzând că au şi hidro în denumire, abia aştept să vină şi la Tarniţa-Lăpuşteşti, la parteneriatul public privat. Un astfel de parteneriat înseamnă că o firmă privată vine cu nişte bani, realizează împreună cu statul investiţia respectivă, şi într-un anumit interval de timp trebuie să îşi recupereze banii investiţi”, a explicat ministrul Energiei.

Potrivit acestuia, există mai multe companii care şi-a manifestat interesul de a investi în proiectul de la Tarniţa-Lăpuşteşti.

Lucrările la hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, situată pe râul Someşul Cald, la 30 de km de Cluj-Napoca, ar trebui să dureze între 5 şi 7 ani, unitatea urmând să aibă patru grupuri de 250 MW fiecare. Realizarea proiectului este estimată la peste un miliard de euro.

Sursa: mediafax.ro

Tags: , , , , , , , , , , , , ,
isarescu_foto_jurnalul.ro

De ce nu merge Isărescu să discute despre ROBOR

Banca Națională a României își exprimă din nou disponibilitatea de a răspunde unei eventuale invitații la dialog, formulate de Parlamentul României.

Din păcate, formula utilizată de senatorul Daniel Zamfir, de a se substitui Parlamentului României, a făcut acest dialog imposibil până acum, în condițiile în care un alt senator a considerat invitarea conducerii BNR ca nerespectând procedura și fiind din această cauză un act abuziv al senatorului Zamfir. Mai mult, centrarea invitației pe persoana Guvernatorului BNR, ca și cum nu ar exista o conducere legitimă a băncii, reprezentată de Consiliul de administrație, și solicitarea repetată și în permanență a prezenței Guvernatorului BNR la întâlnirea cu senatorul Zamfir, sugerează mai mult o agendă personală decât o dorință de dialog real.

Conducerea Băncii Naționale a României a fost în cursul anului trecut de patru ori în Comisia economică și, de fiecare dată, nu subiectele discutate i-au trezit interesul senatorului Zamfir, ci prezența sau absența Guvernatorului BNR. Transformarea unei preocupări personale într-un demers public în numele Parlamentului României nu poate reprezenta un motiv de discuție, cum nici faptul că domnul Zamfir își arogă un rol de reprezentativitate dincolo de cea pe care o are. Demersul senatorului Zamfir pare mai degrabă un demers personal, și nu o invitație legitimă pentru o prezentare serioasă pe care BNR o poate face în fața Parlamentului României, în baza legii sale de funcționare și a Tratatului Unional[1].

În consecință, conducerea BNR nu va refuza niciodată o invitație din partea Parlamentului, dar refuză ferm să confunde un senator care inventează false probleme cu cel mai important for al statului.

[1] Articolul 130 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene: „În exercitarea competenţelor și în îndeplinirea misiunilor și îndatoririlor care le-au fost conferite prin tratate și prin Statutul SEBC și al BCE, Banca Centrală Europeană, băncile centrale naționale sau membrii organelor lor de decizie nu pot solicita și nici accepta instrucțiuni din partea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, a guvernelor statelor membre sau a oricărui alt organism. Instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, precum și guvernele statelor membre se angajează să respecte acest principiu și să nu încerce să influențeze membrii organelor de decizie ale Băncii Centrale Europene sau ale băncilor centrale naționale în îndeplinirea misiunii lor.”

[1] Articolul 130 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene: În exercitarea competenţelor și în îndeplinirea misiunilor și îndatoririlor care le-au fost conferite prin tratate și prin Statutul SEBC și al BCE, Banca Centrală Europeană, băncile centrale naționale sau membrii organelor lor de decizie nu pot solicita și nici accepta instrucțiuni din partea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, a guvernelor statelor membre sau a oricărui alt organism. Instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, precum și guvernele statelor membre se angajează să respecte acest principiu și să nu încerce să influențeze membrii organelor de decizie ale Băncii Centrale Europene sau ale băncilor centrale naționale în îndeplinirea misiunii lor.”

Tags: , , , , , , , , , ,
indice bursier in scadere

O măsură nejustificată economic şi raţional, cu efecte puternic negative în economie

Opinia analistilor financiari cu privire la taxarea activelor sectorului bancar in functie de amplitudinea deviatiei mediei trimestriale a indicelui ROBOR fata de pragul de referinta (1,5%).

Masurile propuse de proiectul de OUG privind taxarea activelor sectorului bancar in functie de amplitudinea deviatiei mediei trimestriale a indicelui ROBOR fata de pragul de referinta (1,5%),  va genera o serie de efecte puternic negative in economie, deoarece:

Lipseste motivatia rationala – in conditiile in care motivatia acestei taxe face referire la lacomia sectorului bancar, in contextul profitului inregistrat la nivelul intregului sector bancar de 1,3 miliarde euro in primele 9 luni ale acestui an (ceea ce reflecta un randament al capitalului investit de aproape 16%), comparativ cu 1,2 miliarde euro pentru tot anul 2017. Acest lucru este normal, si reflecta performanta sectorului bancar ca urmare a proceselor indelungate de restructurare si reducere a ratei creditelor neperformante aproape de 5% (de cinci ori sub nivelul de acum un deceniu). De asemenea, se desconsidera total randamentul capitalului reinvestit la nivelul intregului sector bancar pentru ultimul deceniu, respectiv 3%, extrem de redus avand in vedere riscul asumat. Desigur, la un randament al capitalurilor de 3%, nu se poate vorbi despre lacomie. Costul crizei financiare anterioare a fost de aproape 9 miliarde euro, iar statul roman nu a ajutat bancile (asa cum s-a intamplat in alte tari) pentru a depasi problemele din recesiune.

Lipseste motivatia economica – analizand evolutia din ultimul deceniu, media indicelui ROBOR cu maturitate la 3 luni s-a pozitionat la 1% (un punct procentual) peste media inflatiei. Fundamentele economice indica o corelatie pozitiva foarte apropiata dintre cei doi indicatori. Astfel, AAFBR a avertizat inca din luna August 2017, ca indicele ROBOR cu maturitate la 3 luni (situat la 0,9% la acel moment) va depasi pragul de 2% in primul semestru din 2018, respectiv 3% in a doua jumatate a anului, din cauza presiunilor inflationiste. Avand in vedere ca rata medie a inflatiei pentru ultimele 12 luni este de 4,6%, respectiv 3,4% in luna Noiembrie 2018 fata de aceeasi luna a anului anterior, apreciem ca nivelul actual al indicelui ROBOR cu maturitate la 3 luni de 3,04% este chiar scazut (situat sub nivelul inflatiei anuale). Spre exemplu, la finalul anului 2012, indicele ROBOR cu maturitate la 3 luni era situat la 6,04%, in conditiile in care inflatia anuala la vremea respectiva era aproape de 5%. Variabilele esentiale care determina evolutia indicelui ROBOR nu se refera la preferintele unor anumitor banci, ci reflecta nivelul de lichiditate din piata (corelatie inversa), inflatiei (corelatie pozitiva) si al riscului de creditare, aspecte care sunt imputabile unei intregi natiuni.

Efectele asupra economiei sunt negative – consumatorul roman, si companiile active in Romania, nu sunt sprijinite de aceasta masura, deorece conditiile de finantare se vor inaspri iar costurile aditionale se pot transfera partial catre consumatorul final. Chiar daca aceasta masura exista si in alte tari din UE, mediul de afaceri activ in Romania difera semnificativ fata de media din UE, din mai multe considerente: gradul foarte ridicat de indatorare (respectiv 75%, maximul din UE), capitalul de lucru negativ (companiile nu se pot autofinanta pe termen scurt), nivelul de polarizare foarte ridicat (primele 1% din companiile active concentreaza 67% din veniturile inregistrare de intregul mediu de afaceri) si varsta foarte redusa (durata medie de viata a unei firme active in Romania este de aproape 10 ani), termenul de incasare al creantelor este foarte extins. Astfel, companiile active in Romania sunt mult mai vulnerabile la socurile externe, accesul la finantare sau costul capitalului influentand semnificativ supravieturirea acestora. Pe termen mediu, inclusiv statul roman urmeaza sa aibe foarte mult de suferit, din cauza cresterii insolventelor si a disponibilizarii personalului din companiile foarte vulnerabile.

Comparatie cu alte tari din UE – chiar daca aceasta masura exista sub diferite forme si in alte state din UE (exemplu: Polonia, Ungaria, Franta, Germania sau Austria), exista diferente majore privind modalitatea de aplicare si destinatia fondurilor. Majoritatea tarilor respective au implementat aceste masuri dupa dezbateri cu sectorul bancar (oferind astfel predictibilitate si perspectivele unor masuri finale optime) si utilizeaza fondurile astfel colectate pentru eventuale ajutoare viitoare care urmeaza sa fie oferite sectorului bancar in contextul unei crize financiare majore. Astfel, ratiunea acestor masuri este oferirea unei stabilitati sectorului bancar, care sa poata continua finantarea economiei si pe durata de recesiune, diminuand astfel efectele negative resimtite de populatie si companii in diferite etape ale ciclului economic.

Impact asupra bursei locale este negativ - indicele BET, al celor mai lichide actiuni de la BVB,  se deprecia in jurul orei 13.30 cu circa 11% fata de ziua anterioara, in timp ce actiunile marilor banci pierdeau din valoare intre 15%-17% fata de inchiderea din ziua precedenta.  Evolutia bursei este un indicator de predictie economica si duce la deteriorarea increderii in evolutia economica viitoare. Cresterea volatilitatii indicelui bursier, din cauza fluctuatiilor majore pe termen scurt, reflecta majorarea riscului din economie, ceea ce poate duce la diminuarea investitiilor straine directe si a investitiilor companiilor pe termen lung. Toate acestea contribuie la scaderea competitivitatii companiilor active in Romania si pericliteaza siguranta locurilor de munca.

Tags: , , , , , , , , , , , , , ,
dancila-dragnea-1000x600

Opt schimbări în Guvernul Dăncilă

L. Olguţa Vasilescu – Transporturi, Marius Budăi – Min. Muncii, N. Bădălău – Economie, Alexandru Petrescu – Comunicaţii, Daniel Breaz – Ministerul Culturii, Min Tineretului şi Sportului – Bogdan Matei, Ministerul Dezvoltării – Ilan Laufer, Ministerul Apărării – Gabriel Leş.

„La ministerul Transporturilor, Lia Olguţa Vasilescu. Am văzut că are capacitatea de a duce la bun sfârşit proiecte pentru România, cum ar fi Legea pensiilor. Sperăm ca experienţa sa în cadrul Ministerului Muncii să fie reflectat şi în Ministerul Transporturilor. Am propus pentru Ministerul Muncii pe Marius Budăi. Acesta e şeful Comisiei pentru buget finanţe şi bănci şi e dublat de experienţa pe care o are în administraţie. La Ministerul Economiei nominalizarea este Niculae Bădălău. Am considerat că este nevoie de o persoană cu autoritatea pentru a accelera proiectele”, a anunţat premierul Viorica Dăncilă.

Aceasta a făcut publice şi deciziile privind portofoliile de la Cultură, Comunicaţii şi Dezvoltare.

Alexandru Petrescu este nominalizarea la Ministerul Comunicaţiilor. La Ministerul Culturii este Daniel Breaz. Cred că avem nevoie de rogurozitatea matematică a acestui profesor care să mişte lucrurile în bine. Dl Bogdan Matei la Ministerul Tineretului şi Sporturilor. Am propus revenirea unui fost ministru, este vorba de Ilan Laufer. Vreau să îi mulţumesc dl Fifor pentru activitatea sa. Lasă un minister la cheie, iar pentru acest minister l-am propus pe dl Gabriel Leş, care a mai fost la Apărare”, a mai spus Dăncilă.

 

Tags: , , , ,
01 oameni pe strada trecere de pietoni rp

În cine au încredere românii/ Câţi dintre români vor schimbarea Guvernului

Sondajul Sociopol arată că cei mai mulţi români, 71%, prezintă o percepţie generală pesimistă: consideră că România se îndreaptă într-o direcţie greşită. 

Sondajul Sociopol arată că lista de persoane publice este condusă de către Raed Arafat, în care au încredere jumătate din români (50%) Pe următoarele două locuri, la strânsă concurenţă,ca de obicei în ultimele sondaje, sunt Gabriela Firea (25%) şi Klaus Iohannis (24%). Un sfert din români au încredere în aceşti doi oameni politici

În Laura Codruţa Kovesi au încredere o cincime din români (19%) – nivel asemănător cu cel din sondajele anterioare.

 

În Călin Popescu Tăriceanu au încredere aproape o cincime din români (17%), în timp ce Liviu Dragnea au încredere 15%, un nivel uşor mai ridicat faţă de sondajele anterioare.

În Mugur Isărescu au încredere tot o şesime din români (14%), acesta prezentând o eroziune marcată faţă de sondajele anterioare Sociopol. Dacian Cioloş are încrederea a 13% dintre cei chestiionaţi.

În Victor Ponta şi în Viorica Dăncilă au încredere 12% din români – niveluri asemănătoare cu cele din sondajele anterioare, în timp ce Ludovic Orban are parte de încrederea a 8% dintre românii chestionaţi, cu o uşoară creştere faţă de sondajele anterioare

Lista este încheiată de Traian Băsescu, în care au încredere doar 7% din români – nivel asemănător cu cel identificat în sondajele anterioare.

Sondaj Sociopol: 61% dintre români nu vor schimbarea Guvernului/ Ce spune sondajul despre economie

Un sondaj Sociopol, realizat pe un eşantion de 917 persoane, arată că 61% dintre cei intervievaţi nu şi-au dorit schimbarea Guvernului prin moţiune de cenzură, în timp ce peste 53% sunt de acord cu programul de guvernare PSD-ALDE. Totuşi, percepţia este una pesimistă din cauza situaţiei politice.

Sondajul arată că aproape jumătate din români (45%) au auzit de moţiunea de cenzură depusă de PNL împotriva Guvernului României condus de Viorica Dăncilă. Doar 21%, dintre cei intervievaţi sunt interesaţi de acest subiect.

Acelaşi sondaj arată că două treimi din români (61%) consideră că Guvernul condus de Viorica Dăncilă nu ar trebui să cadă în urma moţiunii de cenzură depuse de către PNL în Parlament. Totodată, 22% consideră că Guvernul trebuie să fie schimbat, în timp ce 17% spun că nu ştiu sau nu răspund.

Sondajul Sociopol arată că cei mai mulţi români, 71%, prezintă o percepţie generală pesimistă: consideră că România se îndreaptă într-o direcţie greşită. Doar 12% sunt optimişti şi consideră că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie bună. Motivele pesimismului românilor sunt covârşitor politice. România se îndreaptă într-o direcţie greşită din cauza situaţiei politice din ţară, 61% şi a scandalului politic cronicizat.

Majoritatea românilor chestionaţi (53%) sunt de acord cu programul de guvernare PSD-ALDE pus în aplicare de Cabinetul Dăncilă. 30% nu sunt de acord cu acest program de guvernare, în timp ce 17 procente au spus că nu ltiu sau au refuzat să răspundă.

Cât priveşte majorările de pensii şi salarii, 54% dintre chestionaţi au declarat că pensiile au crescut semnificativ în ultimele luni, iar acesta este un lucru bun pentru mersul lucrurilor în România. Totodată, două treimi din români (62%) consideră că veniturile românilor au crescut semnificativ în ultimele luni, iar un procent de 73% consideră că această creştere reprezintă un lucru bun pentru mersul lucrurilor în România.

Sondajul a fost realizat de Sociopol, institutul coordonat de sociologul Mirel Palada, pe un eşantion de 917 persoane, în perioada 22-26 iunie 2018. Marja de eroare este de +/-3%.

Tags: , , ,
00173139_large

Pentru cine se elimină plata CASS

Plata CASS a fost eliminată pentru beneficiarii de indemnizaţie creştere copil, pentru cei care au venit minim garantat şi pentru beneficiarii de indemnizaţie acordată pentru concediul de acomodare în urma unei adopţii, potrivit unei OUG adoptate de Guvern.

Guvernul a adoptat, miercuri, prin ordonanţă de urgenţă, eliminarea prevederilor referitoare la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate din bugetul de stat pentru persoanele care beneficiază de indemnizaţie pentru creşterea copilului prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.111/2010, de ajutor social prevăzut de Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat sau de indemnizaţie pe perioada concediului de acomodare prevăzută de Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale remis MEDIAFAX, aceste categorii de beneficiari ai drepturilor sociale devin asiguraţi fără plata contribuţiei, având acces la serviciile de sănătate prevăzute de Legea nr.95/2006.

„În cazul drepturilor la concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului, a drepturilor de ajutor social şi a celor de concediu de acomodare şi indemnizaţie aferente, stabilite până la data de 31 decembrie 2017 inclusiv, plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se asigură de către Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, prin agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, până la 31 martie 2018″, se arată în comunicatul MMJS.

Ordonanţa de urgenţă mai prevede ca sumele reprezentând contribuţii de asigurări sociale de sănătate, pentru drepturile aferente perioadei până la 31 decembrie 2017, să nu se mai recupereze, măsura fiind luată ţinând cont de categoria de beneficiari care prezintă vulnerabilitate crescută atât pentru sănătate, dar şi economică, potrivit informaţiilor furnizate de către reprezentanţii MMJS.

Tags: , , , ,
anaf

Dăncilă: Declaraţia 600, amânată

Guvernul va amâna, până pe 15 aprilie termenul de depunere a formularului 600, urmând ca Ministerul Finanţelor să găsească o soluţie care să vizeze depunerea unui singur formular de către cei cu activităţi independente, a anunţat premierul Viorica Dăncilă la începutul şedinţei Executivului.

”Astăzi (miercuri – n.r.) vom adopta o ordonanţă de urgenţă privind prorogarea termenului de depunere a formularului 600 de la 31 ianuarie la 15 aprilie. În perioada următoare, Ministerul Finanţelor Publice trebuie să identifice o soluţie permanentă care să vizeze depunerea unui singur formular de către cei cu activităţi independente, iar plata să se facă o singură dată pe an, nu anticipat”, a declarat premierul Viorica Dăncilă la începutul şedinţei de guvern.

Tags: , , ,
dancila-dragnea-1000x600

PSD a votat componenţa Guvernului Dăncilă. LISTA miniştrilor

Guvernul Dăncilă îşi schimbă structura şi va avea patru vicepremieri, potrivit unor surse politice, cei patru fiind Viorel Ştefan, Ana Birchall, Paul Stănescu şi Graţiela Gavrilescu.

Lista completă a Cabinetului Dăncilă:

Viorica Dăncilă – premier

Viorel Ştefan – vicepremier

Graţiela Gavrilescu – vicepremier şi ministrul Mediului

Ana Birchall – vicepremier şi ministru pentru implementarea Afacerilor Europene

Paul Stănescu – vicepremier şi ministrul Dezvoltării

Valentin Popa – ministrul Educaţiei

Nicolae Burnete –  ministrul Cercetării

Anton Anton – ministerul Energiei

Teodor Meleşcanu – ministrul de Externe

Rovana Plumb – ministrul Fondurilor Europene

Viorel Ilie – ministrul pentru Relaţia cu Parlament

Eugen Orlando Teodorovici – ministrul Finanţelor

George Ivaşcu – ministrul Culturii

Sorina Pintea – ministrul Sănătăţii

Dănuţ Andruşca –  ministrul Economiei

Radu Oprea- ministrul pentru Mediul Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

Lucian Şova – ministrul Transporturilor

Carmen Dan – ministrul Afacerilor Interne

Mihai Fifor – ministrul Apărării

Tudorel Toader – ministrul Justiţiei

Petre Daea – ministrul Agriculturii

Lia Olguţa Vasilescu – ministrul Muncii

Bogdan Cojocaru – ministrul Comunicaţiilor

Ioana Bran – ministrul pentru Tineret şi Sport

Bogdan Trif – ministrul Turismului

Ioan Deneş – ministrul Apelor şi Pădurilor

Natalia Intotero – ministerul Românilor de Pretutindeni

Victor Negrescu – ministru delegate pentru Afaceri Europene

Tags: , , , , ,
guvernul-dancila-final

Cine va face parte din Guvernul Dăncilă

Comitetul Naţional al PSD se va reuni, luni, ora 16.00, pentru a decide componenţa Guvernului Dăncilă, urmând ca Parlamentul să fie convocat în sesiune extraordinară şi să se pronunţe prin vot asupra învestirii noului Executiv şi adoptării programului de guvernare în 29 ianuarie.

Potrivit declaraţiilor de până acum ale liderilor PSD, Guvernul Dăncilă va avea aceeaşi structură ca şi fostul Executiv Tudose, respectiv premier, 3 vicepremieri, dintre care unul fără portofoliu, şi 26 de portofolii, 2 miniştri fiind delegaţi. În total, noul Cabinet va avea, ca şi cel precedent, 28 de membri.

 

În viitorul Guvern nu se vor mai regăsi susţinătorii fostului premier Mihai Tudose, respectiv Marcel Ciolacu (vicepremier fără portofoliu), Felix Stroe (Transporturi), Marius Nica (ministru delegat pentru fonduri europene).

 Executivul Dăncilă va avea şi nume noi. Unele surse vehiculează întoarcerea în Guvern a Rovanei Plumb, pe postul lui Ciolacu, de vicepremier fără portofoliu. Astfel, Rovana Plumb, Paul Stănescu (Dezvoltare) şi Graţiela Gavrilescu (Mediu) ar urma să fie cei 3 vicepremieri din noul guvern.

La ministerul Educaţiei, Liviu Pop ar putea fi înlocuit de Ecaterina Andronescu, cea care s-a retras, în CExN al PSD, candidatura de la funcţia de premier.

La Ministerul Transporturilor ar putea reveni pe funcţie fostul ministru Răzvan Cuc, dar pentru acest portofoliu a mai fost vehiculat şi numele deputatului PSD Sorin Bota.

O altă revenire în Guvern ar putea fi cea a lui Ionuţ Vulpescu, fost ministru al Culturii în Executivul Grindeanu, care ar putea să îl înlocuiască astfel pe Lucian Romaşcanu.

Şi la Ministerul Sănătăţii ar putea surveni o schimbare, în sensul că numele Rodicăi Nassar, actual secretar de stat, este vehiculat pentru a-l înlocui pe Florian Bodog. Rodica Nassar a fost, anterior, şi preşedinte al Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor.

O altă revenire în Guvern ar putea fi cea a lui Eugen Teodorovici, fost ministru al Fondurilor europene şi ministru al Finanţelor în Guvernul Ponta. Teodorovici este, de altfel, propunerea PSD Tulcea pentru funcţia de ministru al Finanţelor sau pentru un portofoliu la Ministerul Fondurilor Europene.

Cu semnul întrebării privind prezenţa în Guvernul Dăncilă ar fi ministrul pentru Dialog Social, Gabriel Petrea, dar şi ministrul votat de CExN al PSD pentru a o înlocui pe Doina Pană la ministerul Apelor şi Pădurilor încă înainte de demisia lui Tudose.

Vor rămâne în Guvern şi îşi vor păstra portofoliile Olguţa Vasilescu (Muncă), Carmen Dan (Interne), Petre Daea (Agricultură), Mihai Fifor (Apărare), Ionuţ Mişa (Finanţe), Tudorel Toader (Justiţie), Gheorghe Şimon (Economie), Ilan Laufer (Mediul de afaceri), Lucian Georgescu (Cercetare), Lucian Şova (Comunicaţii), Andreea Păstîrnac (Românii de pretutindeni).

Pe de altă parte, ALDE, care a deţinut patru portofolii – Externe, Mediu, Energie şi Relaţia cu Parlamentul, şi le va păstra. De asemenea, şi titularii acestor portofolii se vor regăsi în Guvernul Dăncilă, respectiv Teodor Meleşcanu, Graţiela Gavrilescu, Toma Petcu şi Viorel Ilie. ALDE va păstra, de asemenea, şi funcţia de vicepremier, deţinută de Gavrilescu.

Tags: , , , ,
61909420

Cursul şi bursa au reacţionat ieri la criza politică

Oamenii de afaceri din România către PSD: „Puteţi să vă schimbaţi între voi, dar nu schimbaţi nimic în economie!“

Euro a ajuns din nou la aproape 4,66 lei, după o creştere de 0,74%, iar bursa a scăzut cu 0,3%. Oamenii de afaceri sunt îngrijoraţi de faptul că un nou guvern va veni cu alte propuneri legislative care ar putea bulversa şi mai tare economia.

„Minunat ar fi – şi asta este marea mea spe­­ranţă – dacă ar veni cineva mâine la guver­nare şi ar zice: «Dragilor, nu mai schim­băm ni­mic în următoarele 12 luni!». Predictibi­lita­tea şi stabilitatea ar fi ideale pentru mediul de busi­ness”, a spus Mihai Marcu, CEO şi preşe­dintele consiliului de administraţie al MedLife, cel mai mare jucător din sectorul serviciilor medicale private.

Despre nevoia de stabilitate vorbeşte şi Adrian Mihai, unul dintre acţionarii şi fondatorii FAN Courier, cea mai mare companie de curierat din România.

„Mi-aş dori de la următorul guvern sta­bilitate şi predictibilitate, ca să ne facem pla­nu­rile bazându-ne pe nişte legi care să fie stabile pentru o pe­rioa­dă mai lungă de timp”, a spus Adrian Mihai, care con­duce o com­pa­nie cu 5.730 de salariaţi.

Transferul contri­bu­ţiilor sociale de la an­ga­jator la angajat, decla­ra­ţia 600, creşterile de sa­larii din sectorul buge­tar sunt doar câteva dintre temele care preocu­pă mediul de afaceri.

„Pentru investitori, o asemenea incertitu­di­ne la nivel politic nu poate fi pozitivă, mai ales că într-un interval foarte scurt am avut două schimbări de guverne în condiţiile în care coali­ţia are majoritate confortabilă în Parla­ment”, a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Con­siliului Fiscal.

Pe de altă parte, există unii oameni de afa­­ceri care spun că schimbările de la ni­vel po­litic sunt normale şi că nu vor im­pac­­ta în niciun fel mediul de business.

continurea pe ZF.

Tags: , , , , , , , , , , , , ,
iohannis-465x390

Consultări la Cotroceni. Pe cine propun partidele pentru funcţia de premier

Consultările la Palatul Cotroceni au început miercuri la ora 12.00. Primii chemaţi au fost liderii PSD-ALDE, delegaţie condusă de liderul PSD Liviu Dragnea şi secretarul general al ALDE, Daniel Chiţoiu, în lipsa preşedintelui de partid.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi că va chema începând de miercuri partidele la consultări, pentru ca situaţia politică generată de demisia Guvernului Tudose să nu ducă la efecte economice negative, anunţând că Mihai Fifor a fost desemnat premier interimar.

Din delegaţia PSD-ALDE fac partea liderul PSD Liviu Dragnea, secretarul general PSD Marian Neacşu, preşedintele PSD Olt, Paul Stănescu, precum şi Graţiela Gavrilescu şi Daniel Chiţoiu din partea ALDE.

Purtătorul de cuvânt al ALDE, Varujan Vosganian, a declarat miercuri, după şedinţa Biroului Politic, că partidul o susţine pe Viorica Dăncilă pentru funcţia de premier, dar înainte de votul final, în cazul nominalizării, reprezentanţii ALDE vor să aibă o discuţie cu aceasta.

Liderul PSD Liviu Dragnea a anunţat, marţi, că s-a răzgândit şi că merge, totuşi, miercuri la Cotroceni pentru a participa la consultările cu preşedintele Klaus Iohannis privind propunerile de premier.

„Da, am spus că nu voi mai merge niciodată la Cotroceni în actualul mandat, dar când am spus-o nu m-am gândit că o să mai fie nevoie să mergem la o nouă rundă de consultări”, a precizat Dragnea, marţi, după ce CExN a decis să o susţină pe europarlamentarul PSD Viorica Dăncilă ca propunere de premier din partea formaţiunii.

Preşedintele Klaus Iohannis a invitat pentru miercuri partidele la consultări, primii chemaţi fiind liderii PSD-ALDE, începând cu ora 12.00. Vor urma celelalte partide parlamentare, şeful statului anunţând că este nevoie de instalarea unui nou Guvern cât mai repede.

Programul consultărilor, anunţat de Administraţia Prezidenţială:

12:00
Consultări cu partidele şi formaţiunile politice – Partidul Social Democrat (PSD) şi Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE)
13:00
Consultări cu partidele şi formaţiunile politice – Partidul Naţional Liberal (PNL)
14:00
Consultări cu partidele şi formaţiunile politice – Uniunea Salvaţi România (USR)
14:30
Consultări cu partidele şi formaţiunile politice – Partidul Mişcarea Populară (PMP)
15:00
Consultări cu partidele şi formaţiunile politice – Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR)
15:30
Consultări cu partidele şi formaţiunile politice – Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale

Dragnea s-a răzgândit şi va merge la Cotroceni 

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a anunţat că speră ca propunerea PSD să se materializeze la Cotroceni, susţinând că nu s-a discutat despre o structură a Guvernului, dar miniştrii vor fi stabiliţi de forurile statutare din partid, premierul propus având drept de veto.

“Fiecare actual ministru va fi analizat cu toată seriozitatea. Dacă îi propunem (n.r: Vioricăi Dăncilă) ca un ministru să rămână, va fi cu argumente serioase, dacă nu, va fi tot pe baza unei evaluări serioase”, a declarat marţi Liviu Dragnea, după şedinţa CEx PSD în care s-a decis ca Viorica Dăncilă să fie propunerea PSD pentru funcţia de premier.

Liderul PSD Liviu Dragnea a anunţat, marţi, că s-a răzgândit şi că merge, totuşi, miercuri la Cotroceni pentru a participa la consultările cu preşedintele Klaus Iohannis privind propunerile de premier.

„Da, am spus că nu voi mai merge niciodată la Cotroceni în actualul mandat, dar când am spus-o nu m-am gândit că o să mai fie nevoie să mergem la o nouă rundă de consultări”, a precizat Dragnea, marţi, după ce CExN a decis să o susţină pe europarlamentarul PSD Viorica Dăncilă ca propunere de premier din partea formaţiunii.

„Deci eu o să merg. O să meargă cu mine domnul Marian Neacşu şi o să discutăm cine este al treilea coleg care merge cu noi. O să mergem trei, noi şi doi colegi de la ALDE”, a spus Dragnea.

Mandatul UDMR la consultări, să se termine criza

Mandatul UDMR la consultările de miercuri de la Cotroceni va fi că trebuie instalat cât mai repede un Guvern pentru a se termina cât mai curând criza politică.

”Nu e nevoie şi nu este bine să tragem de timp, cei care au majoritate au posibilitatea de a forma Guvernul, dacă reuşesc, mă refer la PSD-ALDE, dar sigur, orice altă opţiune, dacă consideră preşedintele Iohannis poate fi discutată, pentru că depinde de şeful statului dacă acceptă sau nu propunerea PSD. Dar eu nu cred că există altă majoritate decât PSD-ALDE aşa că, din punctul nostru de vedere, este bine să se termine această criză şi sper că peste o jumătate de an nu ne vom întâlni din nou la Cotroceni pentru a discuta o nouă formulă de guvernare. Dacă mergem în acest ritm, atunci PSD mai are nevoie de 6 premieri, eu sper că se vor opri, totuşi, din acest scandal permanentizat”, a declarat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor.

Opoziţia cere alegeri anticipate sau trimiterea PSD în opoziţie

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat, marţi, că liberalii vor cere, în cadrul consultărilor de la Cotroceni, convocarea alegerilor anticipate, afirmând că, dacă i se va cere, PNL nu va refuza să îşi asume răspunderea de a forma o majoritate parlamentară care să sprijine un guvern ”fără PSD”.

”Obiectivul nostru este ca PSD să nu mai fie la guvernare. Am hotărât să nu participăm la nicio formulă de guvernare cu PSD. Am hotărât să votăm împotriva oricărui guvern care conţine în structura guvernamentală PSD. Am decis ca mandatul delegaţie să fie solicitarea de alegeri anticipate, în măsura în care este posibil constituţional”, a declarat preşedintele PNL, Ludovic Orban.

Liderul USR, Dan Barna, a declarat, marţi, că Uniunea va susţine orice variantă pe care o va propune preşedintele Klaus Iohannis, în urma căreia PSD să ajungă în Opoziţie, adăugând că Biroul politic al partidului se va întâlni pentru a decide o propunere cu care să meargă la consultări.

„Noi, în cadrul Biroului Naţional vom stabili mandatul nostru care va fi un mandat în care îl vom asigura pe preşedintele Klaus Iohannis că USR va susţine orice variantă prin care PSD ajunge în Opoziţie. Vom avea astăzi la ora 14:30 o şedinţă a Biroului politic al USR pentru a defini foarte clar mandatul cu care vom merge mâine la consultări. Din păcate, România a ajuns din nou în criza pe care de un an de zile o trăim de altfel şi ceea ce vedem fără echivoc este că orice premier va nominaliza PSD cu excepţia lui Liviu Dragnea care, legal, nu poate să fie premier, nu face decât să deschidă piaţa pariurilor cât va rezista. Deci, practic, indiferent cine va fi nominalizat nu va fi decât o viitoare criză care din momentul nominalizării se va activa”, a spus Barna, la Parlament.

Totodată, liderul USR a reiterat că varianta decentă pentru România este cea a alegerilor anticipate.

Preşedintele executiv al PMP, Eugen Tomac, a declarat, marţi, la Timişoara, că partidul pe care-l conduce va participa, miercuri, la consultările de la Palatul Cotroceni, urmând să aibă o propunere de premier. Tomac a spus că propunerea PSD este ”o mostră de mediocritate”.

“Mâine (n.r. miercuri), PMP va participa în mod sigur la consultările de la Palatul Cotroceni şi PMP va avea şi o propunere de premier. Bolşevicii şi-au pierdut dreptul politic de a mai propune un nou premier şi credem că actualele partide de opoziţie sunt îndreptăţite să încerce să creeze o nouă coaliţie în Parlament care să susţină un Guvern capabil să guverneze în interesul tuturor cetăţenilor acestei ţări. Iar PSD-ului i-ar sta bine o perioadă de timp şi în opoziţie. (…) Propunerea PMP va fi în mod sigur un membru al PMP şi sigur va fi o propunere mai bună decât cea a PSD, care vine cu o propunere care este o mostră de mediocritate. Dăncilă este o nulitate. Credem că preşedintele e pus în situaţia de a lua nişte decizii curajoase şi sperăm să aibă curajul să o facă”, a declarat Eugen Tomac.

Tags: , , , , ,
prima-casa-15-ian-2015

Ce schimbări aduce Prima Casă în 2018

Programul Prima casă, administrat de FNGCIMM, are o alocare de 2 miliarde de lei în 2018, în scădere faţă de 2017 când a fost de 2,5 mld. lei sau faţă de 2016, când bugetul pus la dispoziţie de stat pentru acest program a fost de 2,94 miliarde de lei.

„Alocarea plafoanelor face parte dintr-o strategie multianuală care a fost subiectul hotărârii de guvern din 28 noiembrie 2016. Atunci s-a hotărât ca în anul 2018 să fie alocate 2 mld. lei pentru Prima casă, iar în anul 2021 alocarea va scădea la 1,5 mld. lei“, a spus Alexandru Petrescu, şeful FNGCIMM, pentru Ziarul Financiar.

Beneficiarii programului Prima casă pot lua împrumuturi de cel mult 66.000 de euro pentru locuinţe noi şi 54.000 de euro pentru locuinţe vechi, cu un avans de 5%, faţă de un avans de 15 – 25%, cât este cerut de bănci pentru un credit imobiliar standard.

Garanţiile oferite de stat prin programul Prima casă au făcut ca aproape 80% din creditele ipotecare să se acorde prin programul Prima casă.

„Pe de altă parte, conform cifrelor noastre din 2017, media avansului a fost de 7- 8%. Deci chiar dacă beneficiarii pot plăti doar 5% avans, aceştia preferă să plătească mai mult pentru a avea o rată mai mică.“

Unul din  obiectivele FNGCIMM este de a stimula acordarea de credite imobiliare de către bănci, altele decât cele oferite prin programul Prima casă.

„Dorim să avem bănci care sunt încurajate şi îşi materializează intenţia de avea credite ipotecare cât mai multe pe produse proprii. Dacă ne întoarcem la geneza programului Prima Casă, din 2009, el a fost gândit să încurajeze băncile să acorde credite imobiliare. Nu vrem ca băncile să îşi păstreze ponderea principală de creditare pentru achiziţia de imobile prin Prima casă.“

Dobânda la creditele pentru construirea locuinţei va scădea de la 2,5%Ă ROBOR la trei luni în 2017 la 2% Ă ROBOR la trei luni pentru programul Prima casă din 2018. Dobânda la creditele pentru achiziţia de locuinţe va rămâne la acelaşi nivel de 2%  ROBOR la trei luni. „Începând din T4 al anu­lui trecut, avem un pilot, un test de dimi­nuare la maximum a elementului uman, o automatizare a procesului de evaluare, astfel încât să putem avea o mai bună predicti-bilitate vizavi de bănci şi de beneficiarii programului.“

FNGCIMM are de anul acesta un nou portal online, unde există o zonă de interogare, iar beneficiarii pot afla astfel în timp real unde este dosarul şi dacă există probleme în procesare şi evaluare.

CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI 

Tags: , , ,
targul de cariere Cluj

2017, anul crizei de forţă de muncă. Ce soluţii au găsit angajatorii şi Guvernul

Chiar dacă salariul minim şi salariul mediu au crescut consistent, în 2017 s-a declanşat o criză de forţă de muncă fără precedent, care i-a obligat pe angajatori să acorde mai multe bonusuri şi pe Guvern să majoreze contingentul de personal din străinătate care va putea fi angajat în România.

Construcţiile şi agricultura s-au fonfruntat cu cele mai mari deficite de personal, dar rând pe rând au intrat în această criză şi sectoarele turism, comerţ sau producţia de componente auto. Deficitul din construcţii ameninţă chiar să pună în pericol marile proiecte de infrastructură, apoi în sectorul agricol mâna de lucru este tot mai scumpă şi mai greu de găsit, comerţul a avut un avânt puternic în deschiderea de noi magazine (care a generat o cerere intensă de angajaţi noi), iar în turism România are un exod de personal care cu greu mai poate fi stăvilit.

Criza de forţă de muncă i-a obligat pe angajatori să majoreze salariile, să acorde mai multe beneficii, inclusiv acţiuni ale companiei, să aducă personal din zone din ce în ce mai îndepărtate de sediul firmei sau chiar să închirieze angajaţi. Angajatorii nu s-au limitat doar la creşterea salariilor, ci au căutat în mod activ personal, încercând să-l transfere acolo unde este nevoie.

„În primul rând, au mărit salariile până la un nivel suportabil, care să nu le afecteze competitivitatea. Apoi caută activ oameni în localităţile apropiate fabricii, dar nu găsesc neapărat candidaţii de care au nevoie. Foarte mulţi angajatori apelează la relocare, atragerea oamenilor de la distanţe mari, de exemplu din Moldova în Transilvania. Există încercări de a aduce înapoi români plecaţi, dar nu vorbim acum de o soluţie salvatoare, pentru că numărul celor care se întorc nu este foarte mare”, au declarat, pentru MEDIAFAX, specialiştii din domeniul resurselor umane.

Relocarea personalului este una dintre soluţiile la care au apelat angajatorii ca răspuns la deficitul înregistrat pe piaţa de forţă de muncă. „Se caută muncitori şi se aduc la muncă (pe banii companiei) din zone din ce în ce mai îndepărtate de sediul firmei (50 km şi mai mult)”, au mai arătat specialiştii.

Angajarea deţinuţilor sau a refugiaţilor străini este o altă soluţie folosită doar în anumite cazuri. „Angajatorii care caută muncitori necalificaţi apelează şi la deţinuţi, şi sunt cazuri când au fost angajaţi şi refugiaţi străini – dar numai în situaţii punctuale”, spun recrutorii.

Beneficiile acordate angajaţilor reprezintă un alt răspuns la deficitul de forţă de muncă. Angajaţii oferă, în funcţie de specificul fiecărei industrii, bonus de prezenţă, asigurări medicale, sesiuni de training, sesiuni de team building sau acoperirea cheltuielilor de transport. Pentru zonele urbane, în servicii, unde sunt vizaţi tinerii mileniali, se oferă din ce în ce mai multe beneficii salariaţilor, în bani, timp liber sau orice altă formă. În fine, sunt companii care aleg metoda directă, şi anume creşterea salariilor semnificativ peste media pieţei, cu toate avantajele (dar şi inconvenientele) unei asemenea politici. Tot pentru tineri, au un anumit succes programele de internship, cu recrutare la capătul culoarului. Nu la fel de mult succes au programele de ucenicie, care au rămas total marginale şi pentru că nu sunt explicate coerent către publicul-ţintă.

De asemenea, din ce în ce mai multe companii din industrii din ce în ce mai diverse apelează la leasingul (închirierea) de personal, potrivit Smartree, companie care activează pe piaţa de externalizare a proceselor de resurse umane. În primii ani de la apariţia sistemului de închiriere de personal, acesta a fost utilizat ca răspuns al unor necesităţi fluctuante de personal necalificat. În ultimii ani, sistemul este folosit de foarte multe companii multinaţionale ȋn căutare de personal cu pregătire şi educaţie. Companiile cele mai active pe acest segment sunt call center-urile sau centrele de tip shared-services, consultanţă IT, companiile din domeniul tehnologiei, telecom, dezvoltare software sau cele ȋn care activitatea este de tip project-based. Această formă de angajare este cel mai des ȋntȃlnită ȋn oraşele mari, precum Bucureşti, sau ȋn zonele unde există centre industriale sau facilităţi importante de producţie precum Timişoara, Craiova, Sibiu sau Cluj-Napoca.

Un alt model de răspuns la criza forţei de muncă este cel american. Salariaţilor li se acordă – pe lângă remuneraţia în bani şi bonusurile cunoscute – şi acţiuni ale companiei, aceştia devenind astfel „part of the story”. Directorul Centrului de cercetare-dezvoltare Fitbit, deschis la Bucureşti, Andrei Pitiş, a explicat pentru MEDIAFAX că firma – cu capital american – îşi motivează salariaţii din întreaga lume acordându-le acţiuni. „Desigur, aceste acţiuni nu le conferă şi drept de vot în AGA, dar le dă dreptul de a primi dividende, angajaţii devenind astfel parte interesată în bunul mers al firmei”.

Ce soluţii a propus Guvernul, ca răspuns la criza din 2017? Un contingent de 7.000 de lucrători străini vor putea fi admişi pe piaţa forţei de muncă din România, în 2018. Un documentul aprobat în decembrie de Executiv prevede suplimentarea cu 1.500 de locuri a contingentului pe tipuri de lucrători nou-admişi, faţă de cel stabilit pentru anul 2017. Astfel, numărul de lucrători permanenţi va creşte de la 3.000 la 4.000, iar cel al lucrătorilor detaşaţi – de la 700 la 1.200.

„Pe lângă lucrătorii permanenţi şi cei detaşaţi, actul normativ prevede şi alte tipuri de angajare sau detaşare, respectiv persoane transferate în cadrul aceleiaşi companii – 700, lucrători înalt calificaţi – 500, lucrători sezonieri – 400, lucrători stagiari – 100 şi lucrători transfrontalieri – 100”, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului. Potrivit sursei citate, decizia de suplimentare a contingentului de lucrători nou admişi a fost luată pentru a preveni situaţiile în care străinii lucrează în România fără forme legale, dar şi ca urmare a solicitării făcute de Inspectoratul General pentru Imigrări.

Măsura adoptată de Guvern a ţinut cont şi de datele oferite de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, conform cărora, în perioada ianuarie-august, 58.848 de locuri de muncă au fost declarate de către angajatori, în mod repetat, ca fiind vacante, iar în primele opt luni ale anului 2017 media numărului de locuri de muncă vacante declarate de către angajatori, în mod repetat, a fost de 7.306, a mai informat Executivul.

Dar angajarea personalului străin nu reprezintă întotdeauna o soluţie profitabilă din punct de vedere financiar pentru companii. „Angajarea lucrătorilor străini este foarte costisitoare. Se poate ajunge la un salariu dublu faţă de cel oferit unui lucrător român, fără ca randamentul să fie dublu. Acum, cei mai mulţi străini sunt angajaţi în domeniul producţiei auto”, precizează specialiştii. Ei arată că personalul străin poate fi o soluţie la deficitul de forţă de muncă dacă provine din ţări din afara Uniunii Europene, unde mâna de lucru este mai ieftină.

„Sunt discuţii din ce în ce mai frecvente despre importul de mână de lucru ieftină, din ţări non-UE. Citim despre Vietnam, Nepal sau Sri-Lanka şi poate fi doar începutul unui proces de termen lung. Dar există încă multe bariere la accesul pe piaţa forţei de muncă şi încă nu ştim cum vor fi integrate aceste persoane în comunităţi mici, rurale sau tradiţionale”, au mai menţionat recrutorii.

În România, criza forţei de muncă s-a accentuat în 2017, deşi, statistic, ţara are o rezervă de 4 milioane de oameni apţi de muncă, dar care nu sunt salariaţi. Doar 4,8 milioane de persoane dintr-un total de 8,8 milioane de oameni care formează populaţia activă au statut de salariat, rata de angajare raportată la populaţia aptă de muncă fiind astfel de 55% la nivel naţional, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

„Nu se poate să existe atâtea persoane care să nu lucreze în România, e o eroare undeva. Poate că există maximum 1 milion de oameni din România care sunt şomeri înregistraţi şi neînregistraţi sau sunt persoane care nu vor să lucreze, dar cu siguranţă nu sunt 4 milioane”, a spus directorul unei firme de recrutare şi închiriere de forţă de muncă.

Potrivit definiţiilor Institutului Naţional de Statistică (INS), populaţia activă reprezintă oferta potenţială de forţă de muncă, calculată ca sumă între populaţia ocupată şi numărul de şomeri. Populaţia ocupată cuprinde, pe lângă salariaţi, şi restul persoanelor care au o ocupaţie aducătoare de venit (patroni, lucrători pe cont propriu şi lucrători familiali neremuneraţi).

Datele INS arată că, la nivel local, în zonele în care există cele mai multe investiţii există şi o rată mai mare de angajare a populaţiei aptă de muncă. Astfel, în municipiul Bucureşti, dintr-un total de 1,12 milioane de persoane care fac parte din populaţia activă, peste 960.000 de persoane (86% din total) sunt angajate. Pe judeţe, cele mai mari rate de angajare sunt în Ilfov (77%), Braşov (71%), Timiş (71%), Sibiu (68%) şi Cluj (67%). Acestea sunt zonele în care criza de forţă de muncă a ajuns la cote foarte mari, potrivit angajatorilor.

În agricultură, criza de personal s-a văzut la culesul viei. Forţa de muncă a fost mult mai scumpă şi mai greu de găsit decât în 2016, iar ăn Moldova zilierii au fost recrutaţi inclusiv prin reţelele de socializare. Între 60 şi 100 de lei pe ziua de lucru au cerut oamenii veniţi la culesul marilor podgorii, pentru că sunt mai puţini la număr şi, implicit, au mai mult de muncă. De cealaltă parte, proprietarii podgoriilor spun că acest fenomen a fost accentuat de faptul că oamenii primesc ajutoare sociale atât de consistente, încât le vine tot mai greu să iasă la muncă. Iar reprezentanţii podgorenilor – reuniţi în Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (PNVV) – acuză schimbări în legislaţia muncii care fac şi mai dificilă angajarea de zilieri în sectorul viticol.

„Patronatul Naţional al Viei şi Vinului a înaintat o petiţie prin care arată, între altele, că Legea nr. 105/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011, prin modificarea introdusă la art. 1 îngrădeşte dreptul la muncă al persoanelor fizice şi pune în pericol desfăşurarea activităţii unor operatori economici care acţionează în domeniul producţiei horticole şi viticole. Am primit şi un răspuns, respectiv că acea prevedere legislativă este avută în vedere pentru a fi corectată, dar până să se întâmple acest lucru va trece perioada culesului”, a declarat în septembrie, pentru MEDIAFAX, directorul general al PNVV, Ovidiu Gheorghe. El a atras atenţia că „trebuie debirocratizate urgent condiţiile de angajare a zilierilor, dar şi cele de angajare a persoanelor din străinătate, pentru că în 2017 a avut loc un adevărat exod al forţei de muncă din agricultură spre alte domenii şi mai ales spre alte ţări”.

Cele mai multe societăţi comerciale care administrează podgorii au oferit, pe lângă plata în bani, şi transportul zilierilor, şi masă caldă sau un echivalent în produse. Nici aceste facilităţi n-au fost însă întotdeauna convingătoare pentru a-i atrage la muncă pe oamenii care nu au de lucru, ei temându-se că ar putea pierde definitiv ajutoarele de la stat dacă se angajează.

În celălalt sector afectat de criza de personal se regăsesc companiile de construcţii. Potriviot acestora, piaţa locală are nevoie de un total de 600.000 de muncitori, faţă de circa 380.000 câţi sunt în prezent, iar dacă problema nu va fi rezolvată, marile proiecte de infrastructură promise vor rămâne simple desene pe hârtie. „Criza de forţă de muncă în construcţii este foarte mare, motiv pentru care vedem proiecte de infrastructură întârziate sau chiar abandonate de constructori. Cel mai recent caz este cel al centurii ocolitoare a Bacăului, care trebuia construită în regim de autostradă şi a fost abandonată, iar acesta nu este deloc un caz singular“, a declarat omul de afaceri Cristian Erbaşu, proprietarul companiei Construcţii Erbaşu şi preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii. El a avertizat că în cazul proiectelor de infrastructură licitaţiile sunt câştigate de firme cu doar câţiva angajaţi, care nu se pot mobiliza în timp util pentru a recruta sute de muncitori.

Pentru rezolvarea deficitului de personal, angajatorii români ar fi dispuşi să atragă muncitori din Orientul Îndepărtat, însă muncitorii străini trebuie plătiţi cu salariul mediu pe economie, adică cel puţin la fel cum sunt plătiţi şi românii.

Tags: , , ,