Tag Archives: guvern psd

00163663_large

Liderii PSD au votat noii miniştri la Transporturi, Fonduri Europene şi Dezvoltare Regională

Comitetul Executiv Naţional al PSD a votat noii miniştri ai Guvernului fiind desemnaţi Felix Stroe la Ministerul Transporturilor, Paul Stănescu vicepremier şi ministrul al Dezvoltării Regionale şi Marius Nica, ministru delegat al Fondurilor Europene.

Noul ministru al Transporturilor, Felix Stroe, s-a născut în 25 decembrie 1955 în localitatea Valea Teancului din Buzău. A urmat cursurile Academiei Navale Mircea cel Bătrân Constanţa, iar apoi studiile Academiei de Înalte Studii Militare Bucureşti şi Facultatea de comandă. Între anii 1878 – 1991 a fost ofiţer activ în cadrul Marinei Militare. Între 2000 şi 2003 a deţinut funcţia de viceprimar al oraşului Constanţa.

Postul de ministru al Fondurilor Europene va fi ocupat de Marius Nica. Acesta are 36 de ani şi a fost ministrul Fondurilor Europene în guvernul Ponta. Este un personaj crescut în umbra vicepreşedintelui PSD Rovana Plumb. Nica a absolvit Academia Naţională de Informaţii în 2003, cu specializarea jurnalism, comunicare şi psiho-sociologie comportamentală, apoi a lucrat până în 2008 ca ofiţer la MApN, unde analiza din punct de vedere al managementului riscurilor de incidente de securitate pe cei care doreau să se angajeze în MApN. A avut propria firmă, Holding Group Trading International SRL.

Înlocuitorul lui Sevil Shhaideh în postul de vicepremier şi ministru al Dezvoltării Regionale este senatorul Paul Stănescu. În vârstă de 60 de ani, Stănescu a absolvit în 1982 Facultatea de Agronomie de la Craiova şi până în 2008 a activat în sectorul agricol. În 2008 a fost ales preşedinte al CJ Olt, funcţie în care a fost reales în 2012. Din 2010, este liderul filialei PSD Olt, iar în 2013 a fost ales vicepreşedinte al partidului, fiind socotit unul dintre cei mai influenţi lideri din teritoriu ai partidului. În anul 2016, a fost ales în Senatul României, unde ocupă funcţia de chestor.

De asemenea, astăzi a avut loc şi o discuţie în Coaliţie, pentru a lămuri situaţia lui Viorel Ilie, ministrul susţinut de ALDE, căruia premierul îi dorea demisia. Surse politice spun că ALDE nu renunţă însă la susţinerea lui Viorel Ilie.

Tags: , , ,
iohannis-465x390

Iohannis: Dacă şi acest guvern ar pica, ar trebui să mă întreb dacă PSD are capacitatea să guverneze

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi, la Craiova, că în cazul în care şi acest Executiv ar pica, şi-ar pune serios întrebarea dacă PSD poate să guverneze. Preşedintele a menţionat însă că nici un guvern de tehnocraţi nu ar fi o soluţie pe termen lung.

”Eu cred că premierul este de bună credinţă şi doreşte să aibă o echipă performantă. Pe de altă parte, şi românii şi eu după aproape un an de la câştigarea alegerile aşteptăm ca PSD să vină cu nişte rezultate tangibile pentru români şi dacă e nevoie de o remaniere pentru a obţine aşa ceva, atunci remaniere să fie”, a spus Klaus Iohannis, întrebat dacă e nevoie de o remaniere.

El a fost întrebat dacă Mihai Tudose va demisiona, va mai nominaliza un premier de la PSD.

”Trebuie să fim foarte serioşi aici. Dacă şi acest guvern ar cădea, atunci cu siguranţă ar trebui să îmi pun întrebarea la modul extrem de serios dacă PSD ar mai avea capacitatea să guverneze. Deocamdată nu suntem în această situaţie”, a răspuns şeful statului.

Iohannis a respins varianta nominalizării unui nou Executiv format din tehnocraţi. ”Un guvern de tehnocraţi nu este o soluţie pe termen mai lung. Asta am spus-o şi atunci când am instalat un guvern tehnocrat, care la acel moment a fost o soluţie rezonabilă. Acum suntem la puţin timp după alegeri, avem un partid care a câştigat alegerile, acum nu are decât să performeze. Orice altceva sunt discuţii puerile care nu îşi au rostul. Cine a câştigat să–şi facă treaba, să guverneze, să performeze”, a mai spus Iohannis.

El a precizat că nu a discutat în ultima vreme cu preşedintele PSD, Liviu Dragnea.

Pot să fie demisii sau demiteri. În politică nu este prezumţia de nevinovăţie

Klaus Iohqannis a declarat joi, la Craiova, că în politică nu există prezumţia de nevinovăţie, iar în primul rând al funcţiilor nu au ce căuta oameni cu probleme de integritate, făcând referire la anunţatele remanieri din Guvern, printre care şi numele celor doi miniştri suspectaţi în cazul “Belina”

“Nu mă interesează dacă primesc demisii sau demiteri. Important este să fie o echipă guvernamentală care nu are problemele de integritate, care e dispusă să meargă înainte şi să îţi facă treaba. Persoane cu probleme penale nu au ce căuta în primul rând al funcţiilor statului. În politică nu funcţionează prezumţia de nevinovătie ca în justiţie.(…) Aud tot timpul politicieni care spun că nu sunt vinovate şi trebuie să funcţioneze prezumţia de nevinovăţie. Da, în faţa justiţiei, dar în politică trebuie să fie altfel. Cum să creadă românii într-un guvern care are acolo persoane suspecte”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

Întrebat de propria situaţie, când a fost suspectat de Justiţie, Iohannis a răspuns scurt: “Cu tot respectul, nu am fost suspectat”.

Problemele din instanţă ale şefului statului au fost legate de raportul ANI din anul 2014 şi de procesul cu casa din Sibiu pe care a pierdut-o definitiv.

În 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate, întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009. În septembrie 2013, Klaus Iohannis a câştigat procesul intentat ANI. Hotărârea a fost contestată de ANI la instanţa supremă. Recursul ANI s-a judecat în 2014, atunci când Agenţia a cerut instanţei supreme să ia în discuţie mai repede dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis, considerând că judecata ar trebui să aibă loc înainte de al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. Totuşi sentinţa s-a dat abia după alegeri, constatându-se că fostul primar al Sibiului nu s-a aflat în incompatibilitate.

Un al dosar în care a apărut numele lui Klaus Iohannis este cel legat de casa din Sibiu, pe care a şi pierdut-o definitiv în instanţă. Imobilul cu numărul 29 de pe strada Nicolae Bălcescu din centrul Sibiului, pe care soţii Iohannis au cumpărat jumătate la începutul lunii iunie 1999, a făcut parte din averea soţilor Maria şi Eliseu Ghenea, iar după decesul acestora, casa a ajuns în proprietatea statului român.

În anul 1997 imobilul a fost cumpărat de chiriaşi. În 1999, contractele prin care chiriaşii au cumpărat casa au fost anulate în instanţă, la cererea fiului lui Nicolae Baştea, acesta din urmă fiind nepot al soţilor Ghenea. Ulterior, imobilul a ajuns în proprietatea familiei preşedintelui, care a cumpărat partea urmaşilor lui Nicolae Baştea.

Foştii chiriaşi au cerut în instanţă anularea contractelor prin care familia Iohannis a intrat în posesia imobilului din Sibiu, contestând calitatea de urmaş de drept al lui Nicolae Baştea.

În 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis ca dosarul să fie strămutat de la Braşov la Curtea de Apel Piteşti. Ultimul termen al procesului s-a judecat în 15 februarie, iar judecătorii Curţii de Apel au decis să respingă contestaţia în anulare formulată de casa de avocatură a familiei Iohannis.

Tags: , , ,
s560x316_impozit

Coaliţia de guvernare PSD-ALDE decide astăzi soarta impozitului pe cifra de afaceri a companiilor

Coaliţia de guvernare PSD/ALDE va decide astăzi soarta proiectului privind introducerea impozitului pe cifra de afaceri a tuturor companiilor din România după ce, aflat la Bruxelles, la o întâlnire cu şeful Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, premierul Mihai Tudose afirmase că impozitul nu se va aplica.

Preşedintele PSD Liviu Dragnea, cel care s-a prezentat, în repetate rânduri, drept autorul moral al ultimelor programe de guvernare ale partidului său, a refuzat să comenteze declaraţia premierului.

„Nu ştiu ce a declarat premierul şi din moment ce nu ştiu nu vreau să comentez pentru că pot fi nuanţe, dar vom discuta luni (astăzi – n.red.) în coaliţie.“ El a ţinut însă să menţioneze că există în prezent un impozit pe cifra de afaceri a IMM-urilor (companii cu afaceri de sub 500.000 de euro) şi la aceste prevederi nu se va renunţa.

„Vreau să le transmit acelor oameni de afaceri că nu se renunţă la ea, pentru că au primit-o foarte bine şi sunt foarte mulţumiţi, pentru că 1% pe cifra de afaceri înseamnă cam 6% impozit pe profit, ceea ce cred că le convine. Nu se renunţă la impozitul pe cifra de afaceri la afacerile sub 500.000 de euro. Este un bun câştigat de către mediul de afaceri care trebuie păstrat.“

Dragnea a mai spus, citat de Mediafax, că nu a primit nicio simulare legată de impozitul pe cifra de afaceri, însă, dacă premierul le prezintă în şedinţa de coaliţie şi sunt argumente în favoarea susţinerii poziţiei guvernului, PSD nu va avea obiecţii: „Mie mi se pare foarte important că premierul Tudose când vorbeşte cam ştie ce vorbeşte, deci dacă face o afirmaţie înseamnă că este bazată pe o analiză şi în mod firesc cel care trebuie să anunţe primul este primul-ministru, pentru că el conduce guvernul şi el conduce actul de guvernare“.

Preşedintele Klaus Iohannis a intervenit de mai multe ori, în ultimele zile, în disputa guvern – mediul de afaceri legată de impozitarea afacerilor în loc de impozitarea profitului.

„Nu trebuie făcut un pas special şi nu trebuie reinventată roata. Ceea ce am vrut să transmit şi cred că a fost destul de clar este că avem nevoie de stabilitate şi avem nevoie de predictibilitate. Aceste schimbări frecvente de abordare strategică, de exemplu în domeniul fiscal, nu fac bine nimănui. Ele nu pot fi puse în practică într-un timp foarte scurt. Mediul de afaceri, dar şi omul simplu vor să ştie ce doreşte statul şi cum va face statul aceste lucruri. Asta înseamnă stabilitate şi predictibilitate“, a declarat sâmbătă preşedintele.

Toată lumea îşi doreşte o creştere economică solidă, dar aceasta nu se atinge prin măsuri slab pregătite, a adăugat şeful statului.

Tags: , , ,
tudose (1)

Tudose: Nu vom introduce acel impozit suplimentar pe cifra de afaceri

Premierul Mihai Tudose a declarat, marţi, după ce s-a întâlnit cu liderii europeni, că România nu va introduce impozitul pe cifra de afaceri, subiectul fiind abordat în discuţiile avute cu Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, şi cu Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele CE.

”Am reiterat, din nou, foarte ferm, că nu vom introduce acel impozit suplimentar pe cifra de afaceri, că suntem predictibili în ceea ce priveşte sistemul financiar-fiscal şi că din tot ceea ce înseamnă simulările noastre de acum şi aşteptările noastre vom rămâne în ţinta de 3%”, a declarat premierul Mihai Tudose, după întâlnirile pe care le-a avut la Bruxelles cu liderii europeni.

El a mai spus că luni a vorbit despre impozitul pe cifra de afaceri cu ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa.

”Devine din ce în ce mai clar că nu poate fi introdus aşa. Am atins subiectul cu dl. preşedinte Juncker asupra unei directive europene de anul trecut, care prevede, printre altele, un efort conjugat al statelor europene de transparenţă şi interconectivitate pe informaţii financiare pe multinaţionale sau firme care îşi externalizează profitul, ducând la diminuarea artificială a profitului şi a bazei de impozitare. Este o directivă importantă, pe care va trebui să o implementăm oricum, dar aici vorbim despre principiul ca fiecare agent economic să-şi plătească impozitul acolo unde obţine profitul, iar ce vorbeam noi înainte este un pic pe lângă acest subiect, pentru că el nu-şi mai externalizează profitul, ci îl ascunde în afara UE. Şi domnia sa are dreptate când spune că trebuie să găsim mecanisme aici, dar nu o să implementăm nimic care să rezolve un caz şi să strice buna funcţionare a altor agenţi economici corecţi”, a mai spus premierul Tudose.

El a mai spus că, în privinţa taxei pe solidaritate, simulările nu au fost finalizate.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, săptămâna trecută, că unele măsuri cuprinse în programul de guvernare aprobat de Parlament vor fi discutate şi, dacă la simulări se anticipează efecte negative, se va renunţa la ele.

Noul guvern condus de Mihai Tudose, care pe 29 iunie a trecut de votul Parlamentului, a venit cu un program-şoc, fundamental schimbat faţă de cel cu care PSD/ALDE câştigaseră alegerile.

Este un program care, dacă va fi aplicat, schimbă complet paradigma fiscală, atât în privinţa impozitării companiilor, cât şi a popu­laţiei. Companiile vor plăti impozit pe cifra de afaceri – impozit în trepte, cel mai probabil de 1%-2% şi 3% – , în loc de impozitul pe profit de 16%, iar populaţia va achita statului impozit pe venitul global (programul nu avansează procente) în loc de impozitul de 16%.

Tags: , , , ,
buget 2016

ANALIZĂ ZF | TENSIUNI la cote înalte în guvern şi economie din cauza încasărilor insuficiente la buget

Încasările insuficiente la buget produc tensiuni alarmante în guvern şi în economie, în acest context, preşedintele ANAF, Bogdan Stan, fiind chemat de mai multe ori la guvern pentru a da explicaţii.

Niciodată nu a mai fost o aşa vânzoleală la guvern şi nici­odată Palatul Victoria nu a semănat cu un centru de co­mandă al unei cetăţi asediate. Şeful ANAF, Bogdan Stan, a fost chemat de două ori la guvern. Ce se întâmplă? „Crapă bugetul. Aşa-zisa creştere economică este doar la suprafaţă“, comentează plastic consultantul fiscal Adrian Benţa.

Problema este că, în disperare de cauză, Fiscul îi pune în dificultate şi pe alţii. Adrian Benţa: „Încasările trebuia să scadă, pentru că a scăzut nivelul taxelor. Au fost eliminate 100 de taxe, taxa de primă înmatriculare, au fost extinse facilităţile la impozitul pe profit. ANAF se duce şi face praf prin firmele bun-platnice, le impune debite suplimentare, dar acestea le contestă şi câştigă”.

Doi sunt stâlpii financiari ai statului: colectările ANAF, de care răspunde şeful Fiscului, Bogdan Stan, şi împrumuturile care asigură finanţarea pentru ceea ce se chel­tuieşte peste încasări, de care este respon­sabilă Trezoreria Statului, peste care domneşte Ştefan Nanu.

În condiţiile în care dobânzile sunt la minime istorice, Trezoreria nu ar avea probleme să scoată bani din pieţe pentru finanţarea deficitului bugetar, dar nu poate lua mai mult de 24 mld. lei în 2017, dacă Finanţele chiar au de gând să păstreze deficitul în limita a 3% din PIB, aşa cum au promis şi aşa cum este construit bugetul.

Or, ca să nu depăşească deficitul bugetar, statul are nevoie de bani măcar la nivelul preconizat de venituri stabilit la începutul anului.

Aici este buba şi de aici pleacă supărarea prim-ministrului Mihai Tudose sau a şefului PSD Liviu Dragnea.

Într-un fel, nemulţumirea acestora din urmă este justificată. PIB-ul a crescut în T1 cu 5,7%, record în UE. Consumul, care reprezintă motorul acestei creşteri, nu dă semne de oboseală – plus 7,9% în primele cinci luni din an. Dar încasările din TVA au scăzut cu 5% în aceeaşi perioadă. Vânzările de carburanţi au crescut cu 13%, dar încasările din acciză au scăzut cu 9,4%. Aşadar, creşterile nu se regăsesc în încasările bugetare, iar premierul susţine supărat: nu mai vreau explicaţii, vreau soluţii!

Încasările la bugetul general conso­lidat au crescut cu 7,9% la cinci luni, dar bugetul pe 2017 este croit pe o creştere de venituri de 14%.

Cheltuielile suplimen­tare angajate pro­mise la început de an – cu majorări de pensii, de salarii, cu reduceri de taxe şi extinderi de nişe fiscale – înseamnă în 2017 un nou gol bugetar de aproape 18 miliarde de lei (2,2% din PIB, la un PIB estimat de 815 mld. lei), potrivit calculelor făcute de Consiliul Fiscal. Ca să nu faultezi grav programul de guvernare/programul social, găseşti aceşti bani din taxe. În ultima vreme Stan a cam dat din colţ în colţ. Săptămâna trecută, după o nouă întâlnire cu premierul pe marginea încasărilor bugetare, el a detaliat cifrele încasărilor fiscale pe primul semestru: acestea au fost de 101 mld. lei, cu 4% peste cele din S1 2016, dar cu 4 miliarde de lei mai puţin decât a fost stabilit „în plan“. La cinci luni, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, de la TVA s-au pierdut 1,1 mld. lei, de la accize un miliard de lei şi alt 1,1 mld. lei pe primele şase luni de la impozitul pe profit, în urma extinderii nişelor fiscale care au lăsat microîntre­prinderilor posi­bilitatea de a plăti fie impozitul pe profit, fie impozitul pe cifra de afaceri. În urma schimbării Codului fiscal, 7.500 de societăţi au trecut de la impozitul pe profit la cel pe cifra de afaceri, cu un cost pentru buget de 1,1 mld. lei, dacă e să-l credem pe şeful Fiscului.

Dincolo de aceste socoteli, problema mare rămâne la încasările din TVA. Pentru că este adevărat că taxa a scăzut cu un procent, de la 20% la 19%, de la 1 ia­nuarie (potrivit veniturilor din 2016, un punct de TVA este egal cu 2,58 mld. lei), dar creşterea de consum ar fi trebuit să compenseze cu mult această scădere, iar pe TVA ar fi trebuit să se înregistreze creşteri, nu diminuări.

Alex Milcev, partener E&Y, are o explicaţie pentru sincopele înregistrate în colectarea TVA, dincolo de „tradiţionala“ evaziune sau de scăderea încasărilor ca urmare a reducerii taxei.

Prezent săptămâna trecută la ZF Live, Milcev a explicat că, din 100 de lei declaraţi Fiscului de contribuabilii români, se colectează lunar între 75 şi 78 de lei. Care sunt impozitele declarate? TVA-ul, accizele, impozitul pe profit, contribuţiile sociale. Sunt firme care funcţionează, declară impozite, dar în mod cronic ANAF-ul nu recuperează toţi banii.

Cum este posibil aşa ceva? „Firmele care nu au bani folosesc ANAF ca sursă de finanţare. Firmele declară impozit pe venit, TVA sau CAS de plată dar nu plătesc imediat, ci după 3-4 luni. Penalităţile sunt 12% pe an, deci într-un fel le convine”, spune Radu Georgescu, managing partner CFO Network.

O companie cu cifră de afaceri de peste 100.000 de euro declară TVA de plată în fiecare lună, pe 25 ale lunii următoare. Astfel, spre exemplu pe 25 iulie va declara TVA de plată pe luna iunie. Declaraţia trimisă către ANAF nu înseamnă automat şi virarea către bugetului statului a sumei respective. Dacă firma are de plată de exemplu 1.000 de lei şi plăteşte doar 900 de lei, atunci cei 100 de lei diferenţă reprezintă o îmbunătăţirea a cash-flow-ului imediat.

„Întârzierea la plată către ANAF este de multe ori o gură de oxigen pentru firme. De unde se poate finanţa o firmă? De la furnizori, care îi permit să plătească după un număr de zile, de la bănci, care îi cer însă garanţii şi de la ANAF. Cel mai simplu este să te finanţezi de la ANAF, pentru că există un timp în care circulă hârtiile şi ajungi să ai banii popriţi”, a explicat Georgescu.

El mai afirmă că mediul de business a devenit tot mai încordat în condiţiile în care firmele mici sunt presate să aibă marje cât mai mici şi au termene de plată tot mai strânse, cu toate că, din punct de vedere macroeconomic, economia are cea mai mare creştere din UE.

„A crescut presiunea pe cash-flow. Multinaţionalele cer în fiecare an costuri mai reduse şI termene de plată mai strânse, pentru că trebuie permanent să raporteze rezultate mai bune la head-quarter. Aceasta înseamnă o creştere a presiunii pe firmele mici”, a explicat Georgescu situaţia din mediul de business local.

CITEŞTE ARTICOLUL COMPLET PE ZF

Tags: , , , ,
minstri-1

NOUL GUVERN a fost învestit de Parlament

Noul Guvern Tudose a primit astăzi votul de învestitură în Parlament. Vechii şi noii miniştri au fost audiaţi în procedură rapidă şi au fost validaţi de comisii. 

Guvernul Mihai Tudose a fost votat de Parlament. 275 de aleşi au votat joi după-amiaza pentru susţinerea Cabinetului Tudose, în timp ce 102 parlamentari au fost împotriva noului Guvern.

Guvernul MIhai Tudose

Prim-ministru: Mihai Tudose

Vicepremier – Marcel Ciolacu

Viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale: Sevil Shaideh

Viceprim-ministru, ministrul Mediului: Graţiela Gavrilescu (ALDE)

Ministrul Afacerilor Interne: Carmen Dan

Ministerul Economiei: Mihai Fifor

Ministerul Finanţelor: Ionuţ Mişa

Ministerul pentru IMM-uri şi Mediu de Afaceri: Ilan Laufer

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene- Victor Negrescu

Ministru delegat pentru Foduri Europene- Rovana Plumb

Ministerul Educaţiei: Liviu Pop

Ministerul Justiţiei: Tudorel Toader

Ministrul Sănătăţii: Florian Bodog

Ministrul Afacerilor Externe : Teodor Meleşcanu (ALDE)

Ministrul Energiei: Toma Petcu (ALDE)

Ministerul Apărării: Adrian Ţuţuianu

Ministerul Apelor şi Pădurilor: Doina Pană

Ministrul Agriculturii: Petre Daea

Ministrul Muncii: Lia Olguta Vasilescu

Ministrul Transpoturilor: Răzvan Cuc

Ministerul Comuncaţiilor: Lucian Şova

Ministerul Culturii: Lucian Romaşcanu

Ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul: Viorel Ilie (ALDE)

Ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni: Andreea Păstârnac

Ministrul Turismului: Mircea Dobre

Ministrul Tineretului: Marius Dunca

Premierul desemnat Mihai Tudose a declarat, miercuri, în discursul pe care l-a ţinut la Parlament, că noul guvern şi-a sporit forţele, în câteva funcţii de miniştri fiind oameni de la vârful partidului, oameni cu greutate şi cu experienţă.

“Scopurile mari rămân intacte – ceea ce am promis în campanie va fi realizat! Noul guvern şi-a sporit, după cum vedeţi, forţele. Sunt acum în câteva poziţii de miniştri oameni de la vârful partidului, oameni cu greutate şi cu experienţă. Asta arată că PSD îşi asumă în mod clar, cert, în cel mai mare grad responsabilitatea politică asupra programului. Guvernului îi va fi mai uşor să stăpânească administraţia centrală, să comunice cu partidul, să fie mai bine reprezentat politic. Guvernul va fi mai eficient”, a declarat premierul desemnat Mihai Tudose.

El a mai spus că a fost propus în funcţia de premier pentru a da un impuls în special investiţiilor şi creşterii veniturilor la buget.

UDMR a anunţat că va susţine la vot noul guvern. Schimbări majore au intrevenit în programul de guvernare care vor afecta mediul de business, astfel încât din ianuarie 2018 impozitul pe profit va fi aplicat pe cifra de afaceri.

NOUL PROGRAM DE GUVERNARE: Firmelor li se vor percepe cel mult 50 de taxe, populaţiei – maximum 10/ Ce se întâmplă cu pilonul II de pensii/ Noile impozite

Tags: , , , , , ,
00157535_large

Guvernul Tudose. Lista oficială a miniştrilor

Lista noului cabinet a fost votată, miercuri, de Comitetul Executiv Național al PSD, au declarat pentru surse politice. Potrivit acestora, votul ar fi fost unanim. Noul cabinet ar cuprinde trei vicepremieri, din care unul fără portofoliu. Joi miniştrii propuşi vor fi audiaţi în comisiile parlamentare, pentru ca apoi să se dea votul de încredere în plenul Parlamentului.

Guvernul MIhai Tudose, aprobat îm sedinţa CExN

Prim-ministru: Mihai Tudose

Vicepremier – Marcel Ciolacu

Viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale: Sevil Shaideh

Viceprim-ministru, ministrul Mediului: Graţiela Gavrilescu (ALDE)

Ministrul Afacerilor Interne: Carmen Dan

Ministerul Economiei: Mihai Fifor

Ministerul Finanţelor: Ionuţ Mişa

Ministerul pentru IMM-uri şi Mediu de Afaceri: Ilan Laufer

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene- Victor Negrescu

Ministru delegat pentru Foduri Europene- Rovana Plumb

Ministerul Educaţiei: Liviu Pop

Ministerul Justiţiei: Tudorel Toader

Ministrul Sănătăţii: Florian Bodog

Ministrul Afacerilor Externe : Teodor Meleşcanu (ALDE)

Ministrul Energiei: Toma Petcu (ALDE)

Ministerul Apărării: Adrian Ţuţuianu

Ministerul Apelor şi Pădurilor: Doina Pană

Ministrul Agriculturii: Petre Daea

Ministrul Muncii: Lia Olguta Vasilescu

Ministrul Transpoturilor: Răzvan Cuc

Ministerul Comuncaţiilor: Lucian Şova

Ministerul Culturii: Lucian Romaşcanu

Ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul: Viorel Ilie (ALDE)

Ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni: Andreea Păstârnac

Ministrul Turismului: Mircea Dobre

Ministrul Tineretului: Marius Dunca

 

Tags: , , , ,
klaus-iohannis-basescu-si-ponta-colaboreaza-foarte-bine-pactul-de-coabitare-a-produs-rezultate-frumoase-18475916

Consultări partide – Iohannis pentru noul executiv. Programul dezbaterilor

Preşedintele Klaus Iohannis se va consulta luni, la Palatul Cotroceni, cu toate partidele prlamentare, în vederea desemnării unui nou prim-ministru, informează Administraţia Prezidenţială.

PSD şi ALDE merg împreună la discuţiile cu preşedintele.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis joi o scrisoare preşedinţilor partidelor politice reprezentate în Parlamentul, prin care îi invită la consultări, la Palatul Cotroceni, în vederea desemnării unui candidat pentru funcţia de Prim-ministru. Fiecare delegaţie poate fi formată din maximum 5 persoane.

Consultările încep la ora 15, când preşedintele a invitat PSD şi ALDE, iar de la ora 16, PNL. Cu partidele mari, Iohannis va sta de vorbă câte o oră, în timp ce cu celelalte formţiuni va discuta câte 30 de minute. Astfel, de la 17, la consultări va merge USR, la 17.30 PMP, la 18 UDMR, iar la 18.30 grupul minorităţilor naţionale.

 

Tags: , , , , ,
grindeanu-dragnea-microfoane

Moţiunea de cenzură, votată miercuri în plen. Care sunt ultimele calcule ale celor două tabere VIDEO

Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu este votată miercuri în plenul reunit al Parlamentului. Calculele sunt făcute de ambele părţi şi amândouă lasă impresia că deţin cifra corectă. Şi totuşi, va pica sau nu Cabinetul Grindeanu?

Social democraţii şi reprezentanţii ALDE spun că au majoritate fără niciun fel de emoţie.

 

“Avem o cifră pe care v-am spus-o. Este cu vârf şi îndesat o majoritate necesară ca moţiunea să treacă. (…) Am făcut şi socoteala inversă. Ştim şi care sunt care sunt cei care vor vota împotriva moţiunii, deci ne-am asigurat că lucrurile sunt în regulă”, a venit răspunsul, cu o zi înainte de vot, din partea lui Călin Popescu Tăriceanu.

Cei care puteau să joace un rol decisiv, aleşii UDMR, nu vor fi în sală la votul moţiunii. Toate negocierile au picat odată cu retragerea proiectelor din dezbatere, în cursul zilei de marţi.

Rând pe rând, proiecte ce vizau comunitatea maghiară prin alocarea de fonduri, numirea zilei de 15 martie, Ziua Comunităţii Maghiare sau pragul necesar pentru folosirea limbii materne în instituţiile publice, au fost retrase din dezbatere. Iar odată cu ele a plecat şi posibila susţinere din partea UDMR.

Rămaşi fără UDMR-işti şi cu ameninţarea că tabăra Grindeanu va atrage de partea sa parlamentari PSD, social democraţii păreau că sunt la limită în ceea ce priveşte majoritatea. Liderul formaţiunii, Liviu Dragnea, spune însă că “niciodată nu am avut calculele făcute şi cu UDMR”.

Ceea ce înseamnă că de joi PSD poate forma un nou Guvern.

Potrivit unor surse, există deja o listă a PSD cu cine va face parte din viitorul Executiv, iar în locul lui Sorin Grindeanu ar ajunge prim vice-guvernatorul BNR, Florin Georgescu. Printre cei care rămân pe funcţiile lor sunt: Sevil Shhaideh, Carmen Dan, Lia Olguţa Vasilescu, Mihai Tudose şi Rovana Plumb.

Şi Tudorel Toader va rămâne la Ministerul Justiţiei, în timp ce ALDE ar urma să-şi păstreze portofoliile actuale. La Finanţe, postul ar urma să fie ocupat de un nume care a mai deţinut funcţia, Eugen Teodorovici. Diplomatul de carieră, ambasadorul Sorin Ducaru (care acum ocupă poziţia de Secretar General Adjunct pentru Provocări de Securitate din cadrul NATO) ar urma să îl înlocuiască pe Gabriel Leş la Apărare. Sorin Moisă şi Simona Miculescu sunt alte nume vehiculate de apropiaţii lui Liviu Dragnea pentru noul Executiv.

În momentul de faţă, puterea are o majoritate care depăşeşte cu 14 aleşi numărul necesar de voturi, 233, pentru ca moţiunea să treacă. Întrebat care este numărul disidenţilor din coaliţie, preşedintele Senatului a spus marţi că în jur de 16-17. Ar rămâne însă discuţiile cu aleşi din alte formaţiuni, despre care nu se ştie nimic sigur, dar care vor putea fi văzute la vot.

Victor Ponta, secretar general al Guvernului de la începerea crizei, susţine că nu sunt chiar atâţia, doar vreo 13, dar suficient cât să nu treacă moţiunea de cenzură, bazându-se probabil şi pe absenţe sau alte negocieri.

“Eu sunt convins că 13 voturi, cu siguranţă, nu vor fi. Ceea ce e foarte urât, ceea ce ilegal, ceea ce doreşte în PSD – nu poţi dă-ţi dai jos propriul guvern negociind la bucată. Nu ştiu să se negocieze la bucată, dar sper să nu se negocieze la bucată, că e oribil. Dar mai sunt 19 ore în care poate să fie găsită o soluţie”, a declarat Victor Ponta.

Şi tabăra Grindeanu pare sigură pe victorie, în condiţiile în care şedinţa de Guvern programată pentru marţi a fost amânată după moţiune, în ziua de joi.

Moţiunea de cenzură nu va fi votată în mod sigur de cinci parlamentari PSD de Timiş:
deputatul Alfred Simonis
deputatul Bianca Gavriliţă
senatorul Eugen Dogariu
senatorul Adrian Diaconu
deputat Adrian Pau
Judeţuţ Caraş-Severin este reprezentat de trei deputaţi şi un senator PSD. Deputatul Ioan Mocioală, preşedintele PSD Caraş-Severin, nu a putut fi contactat, iar senatorul Ionuţ Chisăliţă, deputatul Luminiţa Jivan şi deputatul Ion Spânu au precizat doar că vor fi prezenţi în sală miercuri, fără a spune cum vor vota.

Din Iaşi se află, în Parlamentul României, nouă aleşi. Lor le-a cerut Mihai Chirica, suspendat din partid, să nu uite de promisiunea făcută în campania electorală şi că, dacă că Guvernul va pica, tot în Iaşi se vor întoarce. Filiala judeţeană, prin vocea liderului Maricel Popa, a anunţat că aleşii din Iaşi vor vota moţiunea de cenzură. Se pare însă că fostul lider a avut un cuvânt greu de spus.

” PSD nu are dreptul sa îl lase pe preşedintele Iohannis să ducă tara din nou spre un guvern de tehnocraţi, cel mai dezastruos din ultimii 30 de ani! Votul meu se duce spre continuarea programului de guvernare aşa cum a fost el propus şi votat. În democraţie nimeni nu are dreptul sa se tina cu dinţii de o funcţie, indiferent care este aceasta! PSD a suferit prea mult pana acum din cauza orgoliilor, guvernarea suferă din cauza orgoliilor”, a declarat Silviu Macovei. Parlamentar PSD Iaşi.

Alţi doi aleşi sunt plecaţi din ţară şi nu au participat nici la discuţiile dintre parlamentarii din Iaşi de duminică seara. Este vorba despre Nicolae Bănicioiu şi Vasile Câta. Rămân cinci parlamenari PSD care nu au anunţat cum vor vota.

Tot pe lista favorabilă lui Grindeanu se află deputatul Victor Ponta. Un alt nume vehiculat este cel al lui Daniel Constantin, exclus recent din ALDE şi care a fost văzut duminică dimineaţa la Palatul Victoria, unde a discutat cu premierul Sorin Grindeanu.
Alături de el ar putea veni şi alţi apropiaţi:
Damian Florea (demisionar din ALDE)
Eugen Durbaca (demisionar din ALDE)
Mircea Banias (demisionar din ALDE)
Sorin Câmpeanu (demisionar din ALDE)
Pe lista lui Grindeanu ar mai fi Alin Vacaru , parlamentar trimis în Legislativ de PSD Gorj. Acesta nu a semnat moţiunea de cenzură. Un alt nume vehiculat este cel al lui Şerban Nicolae, care a făcut un apel la colegii săi să poarte un dialog şi să nu mai caute duşmani în partid.

Eugen Teodorovici apare şi în tabăra lui Grindeanu, având în vedere apropierea de Victor Ponta. Pe acelaşi motiv ar mai fi Rovana Plumb, al cărei nume apare în ambele tabere.

UDMR, PMP şi USR au anuţat că nu vor fi în sală la votul pe moţiunea de cenzură, în timp ce aleşii PNL vor sta în bănci, dar nu vor vota.

Tags: , , , ,
cine-este-sorin-grindeanu-noua-propunere-a-psd-pentru-functia-de-premier-al-romaniei-18561886

Grindeanu, mesaj pentru colegii din PSD: Să nu vă fie frică să fiţi de partea bună! România are nevoie de stabilitate

Premierul Sorin Grindeanu le-a transmis colegilor săi din PSD, printr-un mesaj postat pe contul său de Facebook, că România are nevoie de stabilitate şi de responsabilitate în actul de guvernarea şi i-a îndemnat să nu se teamă să fie “de partea bună”.

Şeful Executivului a ţinut să le mulţumească primarilor din partidul său care şi-au exprimat susţinerea pentru el, dar şi românilor din afara politicii care s-au arătat solidari.

“Le mulţumesc primarilor şi membrilor PSD care m-au susţinut, dar şi românilor din afara politicii, care mi-au trimis mesaje pe Facebook. Forţa Partidului Social Democrat a stat şi stă în sutele de mii de membri care ne-au dus spre victorie. Tuturor membrilor acestui partid, le spun: să nu vă fie frică să fiţi de partea bună! România are nevoie de stabilitate şi de responsabilitate în actul de guvernare!”, a scris Sorin Grindeanu, pe pagina sa de Facebook.

Miercuri seara, după ce a părăsit şedinţa CExN, premierul Sorin Grindeanu a anunţat la Palatul Victoria că nu va demisiona, după decizia PSD de a-i retrage sprijinul politic, premierul spunând că singura variantă în care va pleca este dacă preşedintele va numi un alt premier social democrat.

PSD a votat miercuri retragerea sprijinului politic pentru Guvernul Grindeanu şi, potrivit unor surse politice, toţi miniştrii au demisionat, iar demisiile au fost depuse la Secretariatul General al Guvernului, urmând ca acestea să fie transmise la Palatul Cotroceni.

Tags: , , ,
00148362_large

Guvernul a aprobat abrogarea OUG privind Codurile penale

După cinci zile în care sute de mii de oameni au protestat în stradă, Guvernul a aprobat, duminică, abrogarea OUG 13/2017 privind modificarea Codurilor penale. Actul normativ a fost publicat la scurt timp după finalizarea şedinţei, deşi în mod normal Monitorul Oficial nu lucrează în weekend.

”În cadrul şedinţei de Guvern s-a aprobat proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru abrogarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal şi al Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală”, se arată într-un comunicat de presă al Executivului.

Totodată, au fost declasificate stenogramele şedinţelor de Guvern din 31 ianuarie 2017 şi din 18 mai 2016, anul trecut fiind modificate Codurile penale tot prin ordonanţă de urgenţă.

“De asemenea, în cadrul aceleiaşi şedinţe a fost aprobat Memorandumul cu tema Aprobarea declasificării stenogramelor cuprinzând dezbaterile din şedinţele Guvernului desfăşurate la data de 18.05.2016 (extras) şi la data de 31.01.2017 (integral). Informaţiile vor fi făcute publice dumincă pe site-ul Guvernului”, se mai arată în documentul citat.

Monitorul Oficial a publicat textul ordonanţei de urgenţă prin care este abrogată OUG 13/2017 privind modificarea codurilor penale la scurt timp după încheierea şedinţei de Guvern. În preambulul ordonanţei, este invocată, printre motivele abrogării, reacţia populaţiei care a manifestat în stradă.

Ordonanţa a fost abrogată “avînd în vedere că au existat foarte multe reacţii, nu numai în ce priveşte fondul actului normativ, cât şi în ce priveşte modalitatea de adoptare a acestuia, constatând că faptul că actul normativ menţionat a suscitat un real interes în rânul cetăţenilor României, aceştia înţelegând să se implice activ nu numai prin participarea la dezbaterea publică în perioada prealabilă adoptării, dar şi prin susţinerea ideilor în cadrul unor manifestări publice, observând că puternica reacţie a cetăţenilor români a vizat în special insuficienta dezbatere a soluţiilor de interes pentru întreaga comunitate, solicitând o mai mare dezbatere în cadrul Parlamentului”.

În continuare, este evocat riscul unei puternice divizări sociale prin adoptarea OUG 13/2017. “Constatând că pe fondul tensiunilor create (…) există un pericol real de divizare a societăţii, în contextul general de neînţelegere, observând că tensiunile pot fi înlăturate prin abrogarea expresă şi imediată a acestor texte (…) Guvernul adoptă următoarea ordonanţă de urgenţă”, se arată în preambului documentului care conţine două articole, unul care abrogă propriu-zis documentul şi al doilea care modifică şi abrogă unele prevederi din Codul de Procedură Penală.

Prim-ministrul Sorin Grindeanu a cerut ca în perioada imediat următoare Ministerul Justiţiei să demareze de urgenţă dezbateri publice cu toate partidele politice şi cu societatea civilă pe tema subiectelor din ordonanţa care a fost abrogată astăzi. Totodata, premierul a solicitat ministerului de resort parcurgerea tuturor etapelor pentru a avea un proiect de lege care care să pună în acord deciziile Curţii Constituţionale, Directivele europene, Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, în vederea dezbaterii acestuia în Parlament.

Şedinţă de urgenţă pentru abrogarea OUG 13 a fost anunţată sâmbătă seara.

”Folosesc termenul abrogare pentru că aşa este…Am văzut dezbatere inclusiv din acest punct de vedere, e termenul folosit de către Administraţia Prezidenţială atunci când ne-a cerut să abrogăm această ordonanţă. Vom găsi calea legală – abrogare, prorogare ca să nu intre în vigoare, ca să fiu cât se poate de clar”, a anunţat premierul Grindeanu la Palatul Victoria.

El a subliniat însă şi că deciziile CCR sunt obligatorii pentru toţi cetăţenii României şi este normal ca în cel mai scurt timp să-şi găsească transpunerea în lege.

”Este nevoie, totuşi, să avem concordanţă între ceea ce înseamnă deciziile CCR şi cadrul legal. O să demarez rapid o consultare cu toate celelalte partide, pornind de la deciziile CCR şi de la forma pe care o avem, excluzând poate acel prag de 200.000 de lei, foarte mult discutat, astfel încât, după un dialog pe care sper să-l am – folosesc acest prilej pentru a lansa această invitaţie la dialog, în cel mai scurt timp să trimitem proiect de lege către Parlament pentru punerea în concordanţă a deciziilor CCR cu cadrul legal”, a adăugat premierul.

Reamintim că Ordonanța de Urgență privind modificarea Codului penal și Codului de procedură penală a fost adoptată de Guvern, în ședința de marți, 31 ianaurie 2017. Aceasta fost publicată în Monitorul Oficial în noaptea de marți spre miercuri, respectiv 31 ianuarie spre 1 februarie 2017 şi urma să intre în vigoare la 10 zile.

În textul OUG se prevedea, referitor la abuzul în serviciu, că răspunderea penală intervine doar în cazul unei pagube materiale de peste 200.000 de lei.

“Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu știință, îndeplinește un act prin încălcarea unor dispoziții exprese dintr-o lege, o ordonanță sau o ordonanță de urgență a Guvernului sau nu îndeplinește un act prevăzut de dispozițiile exprese dintr-o lege, o ordonanță sau o ordonanță de urgență a Guvernului și prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 de lei ori o vătămare gravă, certă și efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevăzute și garantate de legile în vigoare, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”, se arată în documentul citat.

Ordonanța de urgență mai prevedea că aceste dispoziții nu se aplică “în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative”.

Referitor la infracțiunea de favorizare a făptuitorului, actul normativ stabilea că aceasta nu se pedepsește dacă este săvârșită “de un membru al familiei sau afin până la gradul II”, dar nici “în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative”.

Prin Ordonanța de Urgență era abrogat articolul 298 din Codul penal, care sancționa infracțiunea de neglijență în serviciu.

Este modificat, totodată, primul alineat al articolului 301 din Codul penal referitor la conflictul de interese, fiind exclusă răspunderea penală dacă beneficiarii infracțiunii sunt “persoanele cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură”. În noua formă, alineatul prevede că “fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, foloase patrimoniale pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.

Vineri, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a anunțat că a decis să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la OUG 13/2017 referitoare la modificarea Codurilor penale. Președintele Curții Constituționale a României (CCR), Valer Dorneanu, a declarat sâmbătă că speră ca CCR să se pronunțe pe sesizările primite privind OUG pentru modificarea Codurilor penale înainte de 10 februarie.

Sute de mii de români au protestat, timp de cinci zile consecutiv, faţă de această OUG atât în ţară cât şi în străinătate. Peste 40.000 de oameni au ieşit în stradă în Cluj-Napoca, seară de seară, acestea fiind cele mai mari proteste din istoria oraşului de pe Someş.

Tags: , , , , , , ,