Tag Archives: guvern psd

dancila-dragnea-1000x600

PSD a votat componenţa Guvernului Dăncilă. LISTA miniştrilor

Guvernul Dăncilă îşi schimbă structura şi va avea patru vicepremieri, potrivit unor surse politice, cei patru fiind Viorel Ştefan, Ana Birchall, Paul Stănescu şi Graţiela Gavrilescu.

Lista completă a Cabinetului Dăncilă:

Viorica Dăncilă – premier

Viorel Ştefan – vicepremier

Graţiela Gavrilescu – vicepremier şi ministrul Mediului

Ana Birchall – vicepremier şi ministru pentru implementarea Afacerilor Europene

Paul Stănescu – vicepremier şi ministrul Dezvoltării

Valentin Popa – ministrul Educaţiei

Nicolae Burnete –  ministrul Cercetării

Anton Anton – ministerul Energiei

Teodor Meleşcanu – ministrul de Externe

Rovana Plumb – ministrul Fondurilor Europene

Viorel Ilie – ministrul pentru Relaţia cu Parlament

Eugen Orlando Teodorovici – ministrul Finanţelor

George Ivaşcu – ministrul Culturii

Sorina Pintea – ministrul Sănătăţii

Dănuţ Andruşca –  ministrul Economiei

Radu Oprea- ministrul pentru Mediul Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

Lucian Şova – ministrul Transporturilor

Carmen Dan – ministrul Afacerilor Interne

Mihai Fifor – ministrul Apărării

Tudorel Toader – ministrul Justiţiei

Petre Daea – ministrul Agriculturii

Lia Olguţa Vasilescu – ministrul Muncii

Bogdan Cojocaru – ministrul Comunicaţiilor

Ioana Bran – ministrul pentru Tineret şi Sport

Bogdan Trif – ministrul Turismului

Ioan Deneş – ministrul Apelor şi Pădurilor

Natalia Intotero – ministerul Românilor de Pretutindeni

Victor Negrescu – ministru delegate pentru Afaceri Europene

Tags: , , , , ,
guvernul-dancila-final

Cum va arăta noul Guvern al României. Componenţa Cabinetului Dăncilă, votată astăzi de coaliţia PSD-ALDE

UPDATE: Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a declarat, luni, înainte de CEx PSD, că nu îşi va depune candidatura pentru un nou mandat de ministru, precizând că a informat conducerea partidului şi că va susţine persoana care va prelua portofoliul.

Şi Ministrul Tineretului şi Sportului, Marius Dunca, a anunţat, vineri, că demisionează din funcţie, acesta precizând că s-a consultat şi cu preşedintele PSD, Liviu Dragnea.

————————————————————————————

Forurile de conducere ale PSD şi ALDE se vor reuni, vineri, pentru a decide miniştrii care vor face parte din Guvernul Dăncilă, precum şi noul program de guvernare.

Astfel, CExN al PSD se va reuni, vineri, de la ora 11.00, iar Biroul Politic Central al ALDE a fost convocat pentru ora 10.00. La şedinţa ALDE va participa şi premierul desemnat, Viorica Dăncilă.

Potrivit declaraţiilor de până acum, Guvernul Dăncilă va avea aceeaşi structură ca şi fostul Executiv Tudose, respectiv premier, 3 vicepremieri, dintre care unul fără portofoliu, şi 26 de portofolii, 2 miniştri fiind delegaţi. În total, noul Cabinet va avea, ca şi cel precedent, 28 de membri.

Liderul PSD Liviu Dragnea a precizat, la începutul acestei săptămâni, că membrii PSD cercetaţi penal pot face parte din viitorul Cabinet Dăncilă, el arătând că social-democraţii au decis să îşi facă ei înşişi Guvernul şi nu alte instituţii.

Din această perspectivă, potrivit unor surse, în Guvern ar urma să revină Rovana Plumb, pe postul de vicepremier fără portofoliu, şi Sevill Shhaideh, pe postul de secretar general al Executivului.

De altfel, şi Paul Stănescu îşi va păstra postul de vicepremier şi ministru al Dezvoltării. ÎCCJ a amânat, joi, pentru 8 februarie, discutarea cererii DNA de confirmare a redeschiderii urmăririi penale într-un dosar în care este vizat şi vicepremierul Paul Stănescu. Acesta a declarat că, dacă va deveni inculpat, îşi va depune imediat demisia.

Pentru portofoliul Culturii este vehiculat numele actorului George Ivaşcu, deşi la începutul săptămânii fusese vehiculată revenirea lui Ionuţ Vulpescu.

Alţi doi miniştri care se pare că îşi vor păstra portofoliile sunt Florian Bodog (Sănătate) şi Liviu Pop (Educaţie), deşi tot la începutul săptămânii erau vehiculate numele Ecaterinei Andronescu şi a Rodicăi Nassar ca posibili titulari.

În ceea ce priveşte ministerul Transporturilor, acesta ar putea fi preluat de Sorin Bota, deşi tot la începutul săptămânii era vehiculată întoarcerea lui Răzvan Cuc.

În viitorul Guvern nu se vor mai regăsi susţinătorii fostului premier Mihai Tudose, respectiv Marcel Ciolacu (vicepremier fără portofoliu), Felix Stroe (Transporturi), Marius Nica (ministru delegat pentru fonduri europene).

O altă revenire în Guvern ar putea fi cea a lui Eugen Teodorovici, fost ministru al Fondurilor europene şi ministru al Finanţelor în Guvernul Ponta. Teodorovici este, de altfel, propunerea PSD Tulcea pentru funcţia de ministru al Finanţelor sau pentru un portofoliu la ministerul Fondurilor europene.

Pe de altă parte, ministerul Fondurilor europene este vizat şi de Ana Birchall, care ar reveni astfel în Executiv, după ce a ocupat postul de ministru al Afacerilor europene în Executivul Grindeanu.

Cu semnul întrebării privind prezenţa în Guvernul Dăncilă ar fi ministrul pentru Dialog Social, Gabriel Petrea, dar şi ministrul pentru Turism, Mircea Dobre.

Ioan Deneş va fi sigur ministru în Guvernul Dăncilă, acesta fiind votat de CExN al PSD pentru a o înlocui pe Doina Pană la ministerul Apelor şi Pădurilor încă înainte de demisia lui Tudose.

Vor rămâne în Guvern şi îşi vor păstra portofoliile Olguţa Vasilescu (Muncă), Carmen Dan (Interne), Petre Daea (Agricultură), Mihai Fifor (Apărare), Ionuţ Mişa (Finanţe), Tudorel Toader (Justiţie), Gheorghe Şimon (Economie), Ilan Laufer (Mediul de afaceri), Lucian Georgescu (Cercetare), Lucian Şova (Comunicaţii), Andreea Păstîrnac (Românii de pretutindeni).

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, se va regăsi pe acelaşi post şi în Guvernul Dăncilă, ca ministru independent, el nefiind asumat politic, ci doar sprijinit de coaliţia de guvernare PSD-ALDE, au precizat, joi, pentru MEDIAFAX, surse politice.

Pe de altă parte, ALDE, care a deţinut patru portofolii – Externe, Mediu, Energie şi Relaţia cu Parlamentul, şi le va păstra. De asemenea, şi titularii acestor portofolii se vor regăsi în Guvernul Dăncilă, respectiv Teodor Meleşcanu, Graţiela Gavrilescu, Toma Petcu şi Viorel Ilie. ALDE va păstra, de asemenea, şi funcţia de vicepremier, deţinută de Gavrilescu.

Grupurile parlamentare ale PSD, dar şi cele ale ALDE, se vor reuni duminică, la Palatul Parlamentului, în perspectiva votului care urmează a fi dat luni asupra componenţei Guvernului şi programului de guvernare.
Birourile Permanente reunite ale celor două Camere au fost deja convocate pentru vineri la ora 15.00, pentru a lua act de trimiterea listei cu miniştri şi a programului de guvernare şi pentru a convoca luni sesiunea extraordinară a Parlamentului.

Astfel, luni, 29 ianuarie, ar urma să aibă loc, de dimineaţă, audierea miniştrilor în comisiile parlamentare de specialitate, iar procedura de vot va începe la ora 15.00, astfel încât spre seară să se poată depune jurământul la Palatul Cotroceni.

În ceea ce priveşte programul de guvernare, acesta va fi actualizat, în sensul că nu vor se vor mai regăsi mai multe măsuri din 2017, dar vor figura altele noi. Printre priorităţi se vor număra Legea pensiilor, Legea parteneriatului public-privat, Legea achiziţii publice şi Legea lobby-ului.

Liderul PSD Liviu Dragnea a susţinut, recent, că nu exclude introducerea impozitului pe gospodărie în programul de guvernare.

Tags: , , ,
autostrada

ZF: “Cel mai prost Guvern din ultimul deceniu pentru infrastructura rutieră”

Toţi se întreabă de ce nu avem autostrăzi şi şosele modernizate, dar răspunsul este simplu pentru cine se uită pe alocările bugetare: în 2017 au mers pentru investiţii în infrastruc­tura rutieră doar 1,6 mld. lei, faţă de 6-7 mld. lei pe an în perioada 2009-2013.

Cu toate că puterea economică a statului român s-a dublat în ultimul deceniu, adică veniturile şi cheltuielile la bugetul general consolidat s-au dublat, corespunzător cu dublarea nominală a PIB-ului, cheltuielile pentru autostrăzi şi drumuri naţionale s-au redus la o treime în valoare absolută.

Există o întreagă discuţie în spaţiul public privind alocările de bani pentru investiţii. Unele evaluări includ fonduri europene, altele nu. Unii spun: noi am alocat cei mai mulţi bani pentru investiţii, record ca procent din PIB. Alţii spun – sunteţi la minim istoric. Care este adevărul? Cum să te descurci în noianul de cifre şi tipuri de măsurători?

Cea mai corectă reprezentare a atitudinii fiecărui guvern în ceea ce priveşte investiţiile în infrastructură este dată de execuţia bugetului Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), fostă CNADNR – Compania Autostrăzilor şi Drumurilor Naţionale.

Pe baza execuţiilor bugetare publicate de Ministerul de Finanţe din 2006 şi până în 2017, care prezintă datele defalcate, rezultă un fapt simplu: banii alocaţi pentru investiţii în infrastructura rutieră au scăzut în fiecare an din 2013 încoace.

Articolul integral AICI. 

Tags: , , ,
guvernul-dancila-final

Cine va face parte din Guvernul Dăncilă

Comitetul Naţional al PSD se va reuni, luni, ora 16.00, pentru a decide componenţa Guvernului Dăncilă, urmând ca Parlamentul să fie convocat în sesiune extraordinară şi să se pronunţe prin vot asupra învestirii noului Executiv şi adoptării programului de guvernare în 29 ianuarie.

Potrivit declaraţiilor de până acum ale liderilor PSD, Guvernul Dăncilă va avea aceeaşi structură ca şi fostul Executiv Tudose, respectiv premier, 3 vicepremieri, dintre care unul fără portofoliu, şi 26 de portofolii, 2 miniştri fiind delegaţi. În total, noul Cabinet va avea, ca şi cel precedent, 28 de membri.

 

În viitorul Guvern nu se vor mai regăsi susţinătorii fostului premier Mihai Tudose, respectiv Marcel Ciolacu (vicepremier fără portofoliu), Felix Stroe (Transporturi), Marius Nica (ministru delegat pentru fonduri europene).

 Executivul Dăncilă va avea şi nume noi. Unele surse vehiculează întoarcerea în Guvern a Rovanei Plumb, pe postul lui Ciolacu, de vicepremier fără portofoliu. Astfel, Rovana Plumb, Paul Stănescu (Dezvoltare) şi Graţiela Gavrilescu (Mediu) ar urma să fie cei 3 vicepremieri din noul guvern.

La ministerul Educaţiei, Liviu Pop ar putea fi înlocuit de Ecaterina Andronescu, cea care s-a retras, în CExN al PSD, candidatura de la funcţia de premier.

La Ministerul Transporturilor ar putea reveni pe funcţie fostul ministru Răzvan Cuc, dar pentru acest portofoliu a mai fost vehiculat şi numele deputatului PSD Sorin Bota.

O altă revenire în Guvern ar putea fi cea a lui Ionuţ Vulpescu, fost ministru al Culturii în Executivul Grindeanu, care ar putea să îl înlocuiască astfel pe Lucian Romaşcanu.

Şi la Ministerul Sănătăţii ar putea surveni o schimbare, în sensul că numele Rodicăi Nassar, actual secretar de stat, este vehiculat pentru a-l înlocui pe Florian Bodog. Rodica Nassar a fost, anterior, şi preşedinte al Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor.

O altă revenire în Guvern ar putea fi cea a lui Eugen Teodorovici, fost ministru al Fondurilor europene şi ministru al Finanţelor în Guvernul Ponta. Teodorovici este, de altfel, propunerea PSD Tulcea pentru funcţia de ministru al Finanţelor sau pentru un portofoliu la Ministerul Fondurilor Europene.

Cu semnul întrebării privind prezenţa în Guvernul Dăncilă ar fi ministrul pentru Dialog Social, Gabriel Petrea, dar şi ministrul votat de CExN al PSD pentru a o înlocui pe Doina Pană la ministerul Apelor şi Pădurilor încă înainte de demisia lui Tudose.

Vor rămâne în Guvern şi îşi vor păstra portofoliile Olguţa Vasilescu (Muncă), Carmen Dan (Interne), Petre Daea (Agricultură), Mihai Fifor (Apărare), Ionuţ Mişa (Finanţe), Tudorel Toader (Justiţie), Gheorghe Şimon (Economie), Ilan Laufer (Mediul de afaceri), Lucian Georgescu (Cercetare), Lucian Şova (Comunicaţii), Andreea Păstîrnac (Românii de pretutindeni).

Pe de altă parte, ALDE, care a deţinut patru portofolii – Externe, Mediu, Energie şi Relaţia cu Parlamentul, şi le va păstra. De asemenea, şi titularii acestor portofolii se vor regăsi în Guvernul Dăncilă, respectiv Teodor Meleşcanu, Graţiela Gavrilescu, Toma Petcu şi Viorel Ilie. ALDE va păstra, de asemenea, şi funcţia de vicepremier, deţinută de Gavrilescu.

Tags: , , , ,
Guvernul-Romaniei1

Cine va face parte din Guvernul Dăncilă

Guvernul Dăncilă va avea aceeaşi structură, respectiv aceleaşi ministere şi acelaşi număr de portofolii ca şi Executivul Tudose, deţinute, în cea mai mare parte, de aceiaşi titulari, dar vor exista şi miniştri noi, în locul celor care au încălcat disciplina de partid.

Până în acest moment, pare cert că Olguţa Vasilescu va continua la ministerul Muncii, Carmen Dan la ministerul Afacerilor Interne, Mihai Fifor la Apărare, Petre Daea la Agricultură, Paul Stănescu la Dezvoltare, care va fi, cel mai probabil, şi vicepremier, dar şi Tudorel Toader la Justiţie.

Pe de altă parte, ALDE, care a deţinut patru portofolii – Externe, Mediu, Energie şi Relaţia cu Parlamentul, şi le va păstra. De asemenea, şi titularii acestor portofolii se vor regăsi în Guvernul Dăncilă, respectiv Teodor Meleşcanu, Graţiela Gavrilescu, Toma Petcu şi Viorel Ilie. ALDE va păstra, de asemenea, şi funcţia de vicepremier, deţinută de Gavrilescu.

Un alt ministru care se va regăsi în Cabinetul Dăncilă va fi Ioan Deneş, la ministerul Apelor şi Pădurilor, acesta fiind votat recent de CExN al PSD în locul Doinei Pană, dar nu a mai depus jurământul din cauza demisiei lui Tudose.

Potrivit unor surse, nu se vor regăsi în Guvernul Dăncilă fostul vicepremier Marcel Ciolacu, care nu avea oricum un portofoliu, dar nici ministrul Transporturilor, Felix Stroe. Surse politice au menţionat că e posibil ca Stroe să fie înlocuit de Răzvan Cuc, care s-ar întoarce astfel la minister.

De asemenea, alte surse susţin că nici ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Marius Nica, nu se va regăsi în viitorul Guvern.

De altfel, de la şedinţa Guvernului de miercuri au lipsit vicepremierul Marcel Ciolacu, ministrul Transporturilor, Felix Stroe, precum şi cel al Fondurilor Europene, Marius Nica, miniştri care l-au susţinut Mihai Tudose, înainte ca acesta să demisioneze din funcţia de premier.

Cu semnul întrebării privind prezenţa în Guvernul Dăncilă ar fi ministrul pentru Dialog Social, Gabriel Petrea, dar şi ministrul pentru Turism, Mircea Dobre.

Alte surse susţin că nici ministrul Educaţiei, Liviu Pop, nu se va regăsi în Guvern, numele vehiculat pentru a-l înlocui fiind cel al Ecaterinei Andronescu.

CExN al PSD urmează să se reunească, în cursul zilei de luni, pentru a stabili componenţa Guvernului Dăncilă, miniştrii fiind evaluaţi şi aprobaţi de acest for.

Dragnea a acuzat, după demisia lui Tudose, că are nemulţumiri faţă de activitatea unor miniştri şi că „miniştrii mincinoşi” nu se vor mai regăsi în Guvern.

El a criticat faptul că în ultima vreme a citit scrisori şi postări publice date inclusiv de unii miniştri care au încălcat disciplina de partid prin faptul că nu au discutat problemele expune întâi în interiorul formaţiunii, fără însă a face şi nominalizări.

Tags: , , , ,
iohannis-465x390

Consultări la Cotroceni. Pe cine propun partidele pentru funcţia de premier

Consultările la Palatul Cotroceni au început miercuri la ora 12.00. Primii chemaţi au fost liderii PSD-ALDE, delegaţie condusă de liderul PSD Liviu Dragnea şi secretarul general al ALDE, Daniel Chiţoiu, în lipsa preşedintelui de partid.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi că va chema începând de miercuri partidele la consultări, pentru ca situaţia politică generată de demisia Guvernului Tudose să nu ducă la efecte economice negative, anunţând că Mihai Fifor a fost desemnat premier interimar.

Din delegaţia PSD-ALDE fac partea liderul PSD Liviu Dragnea, secretarul general PSD Marian Neacşu, preşedintele PSD Olt, Paul Stănescu, precum şi Graţiela Gavrilescu şi Daniel Chiţoiu din partea ALDE.

Purtătorul de cuvânt al ALDE, Varujan Vosganian, a declarat miercuri, după şedinţa Biroului Politic, că partidul o susţine pe Viorica Dăncilă pentru funcţia de premier, dar înainte de votul final, în cazul nominalizării, reprezentanţii ALDE vor să aibă o discuţie cu aceasta.

Liderul PSD Liviu Dragnea a anunţat, marţi, că s-a răzgândit şi că merge, totuşi, miercuri la Cotroceni pentru a participa la consultările cu preşedintele Klaus Iohannis privind propunerile de premier.

„Da, am spus că nu voi mai merge niciodată la Cotroceni în actualul mandat, dar când am spus-o nu m-am gândit că o să mai fie nevoie să mergem la o nouă rundă de consultări”, a precizat Dragnea, marţi, după ce CExN a decis să o susţină pe europarlamentarul PSD Viorica Dăncilă ca propunere de premier din partea formaţiunii.

Preşedintele Klaus Iohannis a invitat pentru miercuri partidele la consultări, primii chemaţi fiind liderii PSD-ALDE, începând cu ora 12.00. Vor urma celelalte partide parlamentare, şeful statului anunţând că este nevoie de instalarea unui nou Guvern cât mai repede.

Programul consultărilor, anunţat de Administraţia Prezidenţială:

12:00
Consultări cu partidele şi formaţiunile politice – Partidul Social Democrat (PSD) şi Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE)
13:00
Consultări cu partidele şi formaţiunile politice – Partidul Naţional Liberal (PNL)
14:00
Consultări cu partidele şi formaţiunile politice – Uniunea Salvaţi România (USR)
14:30
Consultări cu partidele şi formaţiunile politice – Partidul Mişcarea Populară (PMP)
15:00
Consultări cu partidele şi formaţiunile politice – Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR)
15:30
Consultări cu partidele şi formaţiunile politice – Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale

Dragnea s-a răzgândit şi va merge la Cotroceni 

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a anunţat că speră ca propunerea PSD să se materializeze la Cotroceni, susţinând că nu s-a discutat despre o structură a Guvernului, dar miniştrii vor fi stabiliţi de forurile statutare din partid, premierul propus având drept de veto.

“Fiecare actual ministru va fi analizat cu toată seriozitatea. Dacă îi propunem (n.r: Vioricăi Dăncilă) ca un ministru să rămână, va fi cu argumente serioase, dacă nu, va fi tot pe baza unei evaluări serioase”, a declarat marţi Liviu Dragnea, după şedinţa CEx PSD în care s-a decis ca Viorica Dăncilă să fie propunerea PSD pentru funcţia de premier.

Liderul PSD Liviu Dragnea a anunţat, marţi, că s-a răzgândit şi că merge, totuşi, miercuri la Cotroceni pentru a participa la consultările cu preşedintele Klaus Iohannis privind propunerile de premier.

„Da, am spus că nu voi mai merge niciodată la Cotroceni în actualul mandat, dar când am spus-o nu m-am gândit că o să mai fie nevoie să mergem la o nouă rundă de consultări”, a precizat Dragnea, marţi, după ce CExN a decis să o susţină pe europarlamentarul PSD Viorica Dăncilă ca propunere de premier din partea formaţiunii.

„Deci eu o să merg. O să meargă cu mine domnul Marian Neacşu şi o să discutăm cine este al treilea coleg care merge cu noi. O să mergem trei, noi şi doi colegi de la ALDE”, a spus Dragnea.

Mandatul UDMR la consultări, să se termine criza

Mandatul UDMR la consultările de miercuri de la Cotroceni va fi că trebuie instalat cât mai repede un Guvern pentru a se termina cât mai curând criza politică.

”Nu e nevoie şi nu este bine să tragem de timp, cei care au majoritate au posibilitatea de a forma Guvernul, dacă reuşesc, mă refer la PSD-ALDE, dar sigur, orice altă opţiune, dacă consideră preşedintele Iohannis poate fi discutată, pentru că depinde de şeful statului dacă acceptă sau nu propunerea PSD. Dar eu nu cred că există altă majoritate decât PSD-ALDE aşa că, din punctul nostru de vedere, este bine să se termine această criză şi sper că peste o jumătate de an nu ne vom întâlni din nou la Cotroceni pentru a discuta o nouă formulă de guvernare. Dacă mergem în acest ritm, atunci PSD mai are nevoie de 6 premieri, eu sper că se vor opri, totuşi, din acest scandal permanentizat”, a declarat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor.

Opoziţia cere alegeri anticipate sau trimiterea PSD în opoziţie

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat, marţi, că liberalii vor cere, în cadrul consultărilor de la Cotroceni, convocarea alegerilor anticipate, afirmând că, dacă i se va cere, PNL nu va refuza să îşi asume răspunderea de a forma o majoritate parlamentară care să sprijine un guvern ”fără PSD”.

”Obiectivul nostru este ca PSD să nu mai fie la guvernare. Am hotărât să nu participăm la nicio formulă de guvernare cu PSD. Am hotărât să votăm împotriva oricărui guvern care conţine în structura guvernamentală PSD. Am decis ca mandatul delegaţie să fie solicitarea de alegeri anticipate, în măsura în care este posibil constituţional”, a declarat preşedintele PNL, Ludovic Orban.

Liderul USR, Dan Barna, a declarat, marţi, că Uniunea va susţine orice variantă pe care o va propune preşedintele Klaus Iohannis, în urma căreia PSD să ajungă în Opoziţie, adăugând că Biroul politic al partidului se va întâlni pentru a decide o propunere cu care să meargă la consultări.

„Noi, în cadrul Biroului Naţional vom stabili mandatul nostru care va fi un mandat în care îl vom asigura pe preşedintele Klaus Iohannis că USR va susţine orice variantă prin care PSD ajunge în Opoziţie. Vom avea astăzi la ora 14:30 o şedinţă a Biroului politic al USR pentru a defini foarte clar mandatul cu care vom merge mâine la consultări. Din păcate, România a ajuns din nou în criza pe care de un an de zile o trăim de altfel şi ceea ce vedem fără echivoc este că orice premier va nominaliza PSD cu excepţia lui Liviu Dragnea care, legal, nu poate să fie premier, nu face decât să deschidă piaţa pariurilor cât va rezista. Deci, practic, indiferent cine va fi nominalizat nu va fi decât o viitoare criză care din momentul nominalizării se va activa”, a spus Barna, la Parlament.

Totodată, liderul USR a reiterat că varianta decentă pentru România este cea a alegerilor anticipate.

Preşedintele executiv al PMP, Eugen Tomac, a declarat, marţi, la Timişoara, că partidul pe care-l conduce va participa, miercuri, la consultările de la Palatul Cotroceni, urmând să aibă o propunere de premier. Tomac a spus că propunerea PSD este ”o mostră de mediocritate”.

“Mâine (n.r. miercuri), PMP va participa în mod sigur la consultările de la Palatul Cotroceni şi PMP va avea şi o propunere de premier. Bolşevicii şi-au pierdut dreptul politic de a mai propune un nou premier şi credem că actualele partide de opoziţie sunt îndreptăţite să încerce să creeze o nouă coaliţie în Parlament care să susţină un Guvern capabil să guverneze în interesul tuturor cetăţenilor acestei ţări. Iar PSD-ului i-ar sta bine o perioadă de timp şi în opoziţie. (…) Propunerea PMP va fi în mod sigur un membru al PMP şi sigur va fi o propunere mai bună decât cea a PSD, care vine cu o propunere care este o mostră de mediocritate. Dăncilă este o nulitate. Credem că preşedintele e pus în situaţia de a lua nişte decizii curajoase şi sperăm să aibă curajul să o facă”, a declarat Eugen Tomac.

Tags: , , , , ,
Emil Boc

Clujul pierde 28 milioane euro în 2018. Ce se întâmplă cu taxele şi impozitele locale

Plenul reunit al Parlamentului a respins, luni, amendamentul adoptat vineri în Comisiile de buget-finanţe privind creşterea cotelor defalcate din impozitul pe venit care merg la bugetele locale. Amendamentul a fost depus de către senatorul PSD Eugen Teodorovici, PNL, USR, PMP şi UDMR, dar a fost respins luni în plenul Parlamentului cu 105 voturi “pentru” şi 119 voturi “împotrivă”.

Comisiile de buget-finanţe au adoptat, vineri, un amendament, care stabilea că: „În anul 2018, prin derogare de la prevederile art. 32 şi art. 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, impozitul pe venit, cu excepţia impozitului din venituri din pensii, estimat a fi încasat la bugetul de stat se repartizează la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale astfel: a) 18% la bugetul local al judeţului; b) 66,8% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit; c) 15,2% într-un cont distinct, deschis pe seama direcţiei generale regionale a finanţelor publice/administraţiei judeţene a finanţelor publice, la trezoreria municipiului reşedinţă de judeţ”.

Încă de săptămâna trecută, primarul Emil Boc spunea că noile cote de impozitare prevăzute de Guvernul PSD vitregesc municipiul Cluj-Napoca de 28 de milioane de euro, adică o treime din bugetul de investiţii. “Practic, pierdem o sală polivalentă în fiecare an”. Primarul Clujului a catalogat măsura guvernului drept jaf.

După respingerea amendamentului, viceprimarul Clujului, Dan Tarcea, declara: “Majoritatea PSD-ALDE a respins toate amendamentele făcute de către PNL, amendamente care aveau rolul de a proteja Unitățile Administrativ Teritoriale Locale, de jegmănirea lor de către guvernul PSD-ALDE. Prin aceste amendamente urma să rămână, la același nivel, sumele ce provin din impozitul pe venitul general. Aceste sume provin din impozitele pe venituri, impozite care sunt plătite de către clujeni”.

Potrivit viceprimarului, aceste amendamente aveau și rolul de a ajuta autoritățile locale să-și continue investițiile programate.

“Cu regret constat că în loc să se realizeze descentralizarea promisă, se face o centralizare mascată, se concentrează puterea în pixul lui Dragnea, Tudose și Tariceanu. Banii vor fi alocați discreționar pe criterii clientelare. În timp ce în Europa, principiul subsidiarității este aplicat din ce în ce mai  mult, la noi în România, acest principiu este ignorat cu desăvârșire. În loc ca banii sa rămână la autoritățile care sunt cât mai aproape de oameni, la autoritățile care știu cel mai bine nevoile oamenilor, banii pleacă la București. Se pare ca actuala putere dorește sa ne îndreptam spre comunism, economie centralizată, puterea concentrata doar în mâna unor indivizi, subjugarea justiției lipsa transparenței decizionale și nu în ultimul rând spre modelul de guvernare bolșevic”.

Chiar dacă Clujul pierde 28 de milioane de euro, edilul Emil Boc a explicat că nu va creşte taxele şi impozitele pentru 2018, fiindcă nu vrea ca locuitorii Clujului să plătească pentru iresponsabilitatea fiscală a guvernului. “Clujul este într-o situaţie aproape imposibilă. Căutăm soluţii întrucât, în 2018, avem în plan construirea de parkinguri, Centrul Cultural Transilvania, sistemul de management al traficului, un pod nou, reabilitarea altuia, două pasaje noi şi un studiu de prefezabilitate pentru metrou”.

Tags: , , , , ,
00163663_large

Liderii PSD au votat noii miniştri la Transporturi, Fonduri Europene şi Dezvoltare Regională

Comitetul Executiv Naţional al PSD a votat noii miniştri ai Guvernului fiind desemnaţi Felix Stroe la Ministerul Transporturilor, Paul Stănescu vicepremier şi ministrul al Dezvoltării Regionale şi Marius Nica, ministru delegat al Fondurilor Europene.

Noul ministru al Transporturilor, Felix Stroe, s-a născut în 25 decembrie 1955 în localitatea Valea Teancului din Buzău. A urmat cursurile Academiei Navale Mircea cel Bătrân Constanţa, iar apoi studiile Academiei de Înalte Studii Militare Bucureşti şi Facultatea de comandă. Între anii 1878 – 1991 a fost ofiţer activ în cadrul Marinei Militare. Între 2000 şi 2003 a deţinut funcţia de viceprimar al oraşului Constanţa.

Postul de ministru al Fondurilor Europene va fi ocupat de Marius Nica. Acesta are 36 de ani şi a fost ministrul Fondurilor Europene în guvernul Ponta. Este un personaj crescut în umbra vicepreşedintelui PSD Rovana Plumb. Nica a absolvit Academia Naţională de Informaţii în 2003, cu specializarea jurnalism, comunicare şi psiho-sociologie comportamentală, apoi a lucrat până în 2008 ca ofiţer la MApN, unde analiza din punct de vedere al managementului riscurilor de incidente de securitate pe cei care doreau să se angajeze în MApN. A avut propria firmă, Holding Group Trading International SRL.

Înlocuitorul lui Sevil Shhaideh în postul de vicepremier şi ministru al Dezvoltării Regionale este senatorul Paul Stănescu. În vârstă de 60 de ani, Stănescu a absolvit în 1982 Facultatea de Agronomie de la Craiova şi până în 2008 a activat în sectorul agricol. În 2008 a fost ales preşedinte al CJ Olt, funcţie în care a fost reales în 2012. Din 2010, este liderul filialei PSD Olt, iar în 2013 a fost ales vicepreşedinte al partidului, fiind socotit unul dintre cei mai influenţi lideri din teritoriu ai partidului. În anul 2016, a fost ales în Senatul României, unde ocupă funcţia de chestor.

De asemenea, astăzi a avut loc şi o discuţie în Coaliţie, pentru a lămuri situaţia lui Viorel Ilie, ministrul susţinut de ALDE, căruia premierul îi dorea demisia. Surse politice spun că ALDE nu renunţă însă la susţinerea lui Viorel Ilie.

Tags: , , ,
iohannis-465x390

Iohannis: Dacă şi acest guvern ar pica, ar trebui să mă întreb dacă PSD are capacitatea să guverneze

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi, la Craiova, că în cazul în care şi acest Executiv ar pica, şi-ar pune serios întrebarea dacă PSD poate să guverneze. Preşedintele a menţionat însă că nici un guvern de tehnocraţi nu ar fi o soluţie pe termen lung.

”Eu cred că premierul este de bună credinţă şi doreşte să aibă o echipă performantă. Pe de altă parte, şi românii şi eu după aproape un an de la câştigarea alegerile aşteptăm ca PSD să vină cu nişte rezultate tangibile pentru români şi dacă e nevoie de o remaniere pentru a obţine aşa ceva, atunci remaniere să fie”, a spus Klaus Iohannis, întrebat dacă e nevoie de o remaniere.

El a fost întrebat dacă Mihai Tudose va demisiona, va mai nominaliza un premier de la PSD.

”Trebuie să fim foarte serioşi aici. Dacă şi acest guvern ar cădea, atunci cu siguranţă ar trebui să îmi pun întrebarea la modul extrem de serios dacă PSD ar mai avea capacitatea să guverneze. Deocamdată nu suntem în această situaţie”, a răspuns şeful statului.

Iohannis a respins varianta nominalizării unui nou Executiv format din tehnocraţi. ”Un guvern de tehnocraţi nu este o soluţie pe termen mai lung. Asta am spus-o şi atunci când am instalat un guvern tehnocrat, care la acel moment a fost o soluţie rezonabilă. Acum suntem la puţin timp după alegeri, avem un partid care a câştigat alegerile, acum nu are decât să performeze. Orice altceva sunt discuţii puerile care nu îşi au rostul. Cine a câştigat să–şi facă treaba, să guverneze, să performeze”, a mai spus Iohannis.

El a precizat că nu a discutat în ultima vreme cu preşedintele PSD, Liviu Dragnea.

Pot să fie demisii sau demiteri. În politică nu este prezumţia de nevinovăţie

Klaus Iohqannis a declarat joi, la Craiova, că în politică nu există prezumţia de nevinovăţie, iar în primul rând al funcţiilor nu au ce căuta oameni cu probleme de integritate, făcând referire la anunţatele remanieri din Guvern, printre care şi numele celor doi miniştri suspectaţi în cazul “Belina”

“Nu mă interesează dacă primesc demisii sau demiteri. Important este să fie o echipă guvernamentală care nu are problemele de integritate, care e dispusă să meargă înainte şi să îţi facă treaba. Persoane cu probleme penale nu au ce căuta în primul rând al funcţiilor statului. În politică nu funcţionează prezumţia de nevinovătie ca în justiţie.(…) Aud tot timpul politicieni care spun că nu sunt vinovate şi trebuie să funcţioneze prezumţia de nevinovăţie. Da, în faţa justiţiei, dar în politică trebuie să fie altfel. Cum să creadă românii într-un guvern care are acolo persoane suspecte”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

Întrebat de propria situaţie, când a fost suspectat de Justiţie, Iohannis a răspuns scurt: “Cu tot respectul, nu am fost suspectat”.

Problemele din instanţă ale şefului statului au fost legate de raportul ANI din anul 2014 şi de procesul cu casa din Sibiu pe care a pierdut-o definitiv.

În 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate, întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009. În septembrie 2013, Klaus Iohannis a câştigat procesul intentat ANI. Hotărârea a fost contestată de ANI la instanţa supremă. Recursul ANI s-a judecat în 2014, atunci când Agenţia a cerut instanţei supreme să ia în discuţie mai repede dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis, considerând că judecata ar trebui să aibă loc înainte de al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. Totuşi sentinţa s-a dat abia după alegeri, constatându-se că fostul primar al Sibiului nu s-a aflat în incompatibilitate.

Un al dosar în care a apărut numele lui Klaus Iohannis este cel legat de casa din Sibiu, pe care a şi pierdut-o definitiv în instanţă. Imobilul cu numărul 29 de pe strada Nicolae Bălcescu din centrul Sibiului, pe care soţii Iohannis au cumpărat jumătate la începutul lunii iunie 1999, a făcut parte din averea soţilor Maria şi Eliseu Ghenea, iar după decesul acestora, casa a ajuns în proprietatea statului român.

În anul 1997 imobilul a fost cumpărat de chiriaşi. În 1999, contractele prin care chiriaşii au cumpărat casa au fost anulate în instanţă, la cererea fiului lui Nicolae Baştea, acesta din urmă fiind nepot al soţilor Ghenea. Ulterior, imobilul a ajuns în proprietatea familiei preşedintelui, care a cumpărat partea urmaşilor lui Nicolae Baştea.

Foştii chiriaşi au cerut în instanţă anularea contractelor prin care familia Iohannis a intrat în posesia imobilului din Sibiu, contestând calitatea de urmaş de drept al lui Nicolae Baştea.

În 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis ca dosarul să fie strămutat de la Braşov la Curtea de Apel Piteşti. Ultimul termen al procesului s-a judecat în 15 februarie, iar judecătorii Curţii de Apel au decis să respingă contestaţia în anulare formulată de casa de avocatură a familiei Iohannis.

Tags: , , ,
s560x316_impozit

Coaliţia de guvernare PSD-ALDE decide astăzi soarta impozitului pe cifra de afaceri a companiilor

Coaliţia de guvernare PSD/ALDE va decide astăzi soarta proiectului privind introducerea impozitului pe cifra de afaceri a tuturor companiilor din România după ce, aflat la Bruxelles, la o întâlnire cu şeful Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, premierul Mihai Tudose afirmase că impozitul nu se va aplica.

Preşedintele PSD Liviu Dragnea, cel care s-a prezentat, în repetate rânduri, drept autorul moral al ultimelor programe de guvernare ale partidului său, a refuzat să comenteze declaraţia premierului.

„Nu ştiu ce a declarat premierul şi din moment ce nu ştiu nu vreau să comentez pentru că pot fi nuanţe, dar vom discuta luni (astăzi – n.red.) în coaliţie.“ El a ţinut însă să menţioneze că există în prezent un impozit pe cifra de afaceri a IMM-urilor (companii cu afaceri de sub 500.000 de euro) şi la aceste prevederi nu se va renunţa.

„Vreau să le transmit acelor oameni de afaceri că nu se renunţă la ea, pentru că au primit-o foarte bine şi sunt foarte mulţumiţi, pentru că 1% pe cifra de afaceri înseamnă cam 6% impozit pe profit, ceea ce cred că le convine. Nu se renunţă la impozitul pe cifra de afaceri la afacerile sub 500.000 de euro. Este un bun câştigat de către mediul de afaceri care trebuie păstrat.“

Dragnea a mai spus, citat de Mediafax, că nu a primit nicio simulare legată de impozitul pe cifra de afaceri, însă, dacă premierul le prezintă în şedinţa de coaliţie şi sunt argumente în favoarea susţinerii poziţiei guvernului, PSD nu va avea obiecţii: „Mie mi se pare foarte important că premierul Tudose când vorbeşte cam ştie ce vorbeşte, deci dacă face o afirmaţie înseamnă că este bazată pe o analiză şi în mod firesc cel care trebuie să anunţe primul este primul-ministru, pentru că el conduce guvernul şi el conduce actul de guvernare“.

Preşedintele Klaus Iohannis a intervenit de mai multe ori, în ultimele zile, în disputa guvern – mediul de afaceri legată de impozitarea afacerilor în loc de impozitarea profitului.

„Nu trebuie făcut un pas special şi nu trebuie reinventată roata. Ceea ce am vrut să transmit şi cred că a fost destul de clar este că avem nevoie de stabilitate şi avem nevoie de predictibilitate. Aceste schimbări frecvente de abordare strategică, de exemplu în domeniul fiscal, nu fac bine nimănui. Ele nu pot fi puse în practică într-un timp foarte scurt. Mediul de afaceri, dar şi omul simplu vor să ştie ce doreşte statul şi cum va face statul aceste lucruri. Asta înseamnă stabilitate şi predictibilitate“, a declarat sâmbătă preşedintele.

Toată lumea îşi doreşte o creştere economică solidă, dar aceasta nu se atinge prin măsuri slab pregătite, a adăugat şeful statului.

Tags: , , ,
tudose (1)

Tudose: Nu vom introduce acel impozit suplimentar pe cifra de afaceri

Premierul Mihai Tudose a declarat, marţi, după ce s-a întâlnit cu liderii europeni, că România nu va introduce impozitul pe cifra de afaceri, subiectul fiind abordat în discuţiile avute cu Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, şi cu Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele CE.

”Am reiterat, din nou, foarte ferm, că nu vom introduce acel impozit suplimentar pe cifra de afaceri, că suntem predictibili în ceea ce priveşte sistemul financiar-fiscal şi că din tot ceea ce înseamnă simulările noastre de acum şi aşteptările noastre vom rămâne în ţinta de 3%”, a declarat premierul Mihai Tudose, după întâlnirile pe care le-a avut la Bruxelles cu liderii europeni.

El a mai spus că luni a vorbit despre impozitul pe cifra de afaceri cu ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa.

”Devine din ce în ce mai clar că nu poate fi introdus aşa. Am atins subiectul cu dl. preşedinte Juncker asupra unei directive europene de anul trecut, care prevede, printre altele, un efort conjugat al statelor europene de transparenţă şi interconectivitate pe informaţii financiare pe multinaţionale sau firme care îşi externalizează profitul, ducând la diminuarea artificială a profitului şi a bazei de impozitare. Este o directivă importantă, pe care va trebui să o implementăm oricum, dar aici vorbim despre principiul ca fiecare agent economic să-şi plătească impozitul acolo unde obţine profitul, iar ce vorbeam noi înainte este un pic pe lângă acest subiect, pentru că el nu-şi mai externalizează profitul, ci îl ascunde în afara UE. Şi domnia sa are dreptate când spune că trebuie să găsim mecanisme aici, dar nu o să implementăm nimic care să rezolve un caz şi să strice buna funcţionare a altor agenţi economici corecţi”, a mai spus premierul Tudose.

El a mai spus că, în privinţa taxei pe solidaritate, simulările nu au fost finalizate.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, săptămâna trecută, că unele măsuri cuprinse în programul de guvernare aprobat de Parlament vor fi discutate şi, dacă la simulări se anticipează efecte negative, se va renunţa la ele.

Noul guvern condus de Mihai Tudose, care pe 29 iunie a trecut de votul Parlamentului, a venit cu un program-şoc, fundamental schimbat faţă de cel cu care PSD/ALDE câştigaseră alegerile.

Este un program care, dacă va fi aplicat, schimbă complet paradigma fiscală, atât în privinţa impozitării companiilor, cât şi a popu­laţiei. Companiile vor plăti impozit pe cifra de afaceri – impozit în trepte, cel mai probabil de 1%-2% şi 3% – , în loc de impozitul pe profit de 16%, iar populaţia va achita statului impozit pe venitul global (programul nu avansează procente) în loc de impozitul de 16%.

Tags: , , , ,
buget 2016

ANALIZĂ ZF | TENSIUNI la cote înalte în guvern şi economie din cauza încasărilor insuficiente la buget

Încasările insuficiente la buget produc tensiuni alarmante în guvern şi în economie, în acest context, preşedintele ANAF, Bogdan Stan, fiind chemat de mai multe ori la guvern pentru a da explicaţii.

Niciodată nu a mai fost o aşa vânzoleală la guvern şi nici­odată Palatul Victoria nu a semănat cu un centru de co­mandă al unei cetăţi asediate. Şeful ANAF, Bogdan Stan, a fost chemat de două ori la guvern. Ce se întâmplă? „Crapă bugetul. Aşa-zisa creştere economică este doar la suprafaţă“, comentează plastic consultantul fiscal Adrian Benţa.

Problema este că, în disperare de cauză, Fiscul îi pune în dificultate şi pe alţii. Adrian Benţa: „Încasările trebuia să scadă, pentru că a scăzut nivelul taxelor. Au fost eliminate 100 de taxe, taxa de primă înmatriculare, au fost extinse facilităţile la impozitul pe profit. ANAF se duce şi face praf prin firmele bun-platnice, le impune debite suplimentare, dar acestea le contestă şi câştigă”.

Doi sunt stâlpii financiari ai statului: colectările ANAF, de care răspunde şeful Fiscului, Bogdan Stan, şi împrumuturile care asigură finanţarea pentru ceea ce se chel­tuieşte peste încasări, de care este respon­sabilă Trezoreria Statului, peste care domneşte Ştefan Nanu.

În condiţiile în care dobânzile sunt la minime istorice, Trezoreria nu ar avea probleme să scoată bani din pieţe pentru finanţarea deficitului bugetar, dar nu poate lua mai mult de 24 mld. lei în 2017, dacă Finanţele chiar au de gând să păstreze deficitul în limita a 3% din PIB, aşa cum au promis şi aşa cum este construit bugetul.

Or, ca să nu depăşească deficitul bugetar, statul are nevoie de bani măcar la nivelul preconizat de venituri stabilit la începutul anului.

Aici este buba şi de aici pleacă supărarea prim-ministrului Mihai Tudose sau a şefului PSD Liviu Dragnea.

Într-un fel, nemulţumirea acestora din urmă este justificată. PIB-ul a crescut în T1 cu 5,7%, record în UE. Consumul, care reprezintă motorul acestei creşteri, nu dă semne de oboseală – plus 7,9% în primele cinci luni din an. Dar încasările din TVA au scăzut cu 5% în aceeaşi perioadă. Vânzările de carburanţi au crescut cu 13%, dar încasările din acciză au scăzut cu 9,4%. Aşadar, creşterile nu se regăsesc în încasările bugetare, iar premierul susţine supărat: nu mai vreau explicaţii, vreau soluţii!

Încasările la bugetul general conso­lidat au crescut cu 7,9% la cinci luni, dar bugetul pe 2017 este croit pe o creştere de venituri de 14%.

Cheltuielile suplimen­tare angajate pro­mise la început de an – cu majorări de pensii, de salarii, cu reduceri de taxe şi extinderi de nişe fiscale – înseamnă în 2017 un nou gol bugetar de aproape 18 miliarde de lei (2,2% din PIB, la un PIB estimat de 815 mld. lei), potrivit calculelor făcute de Consiliul Fiscal. Ca să nu faultezi grav programul de guvernare/programul social, găseşti aceşti bani din taxe. În ultima vreme Stan a cam dat din colţ în colţ. Săptămâna trecută, după o nouă întâlnire cu premierul pe marginea încasărilor bugetare, el a detaliat cifrele încasărilor fiscale pe primul semestru: acestea au fost de 101 mld. lei, cu 4% peste cele din S1 2016, dar cu 4 miliarde de lei mai puţin decât a fost stabilit „în plan“. La cinci luni, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, de la TVA s-au pierdut 1,1 mld. lei, de la accize un miliard de lei şi alt 1,1 mld. lei pe primele şase luni de la impozitul pe profit, în urma extinderii nişelor fiscale care au lăsat microîntre­prinderilor posi­bilitatea de a plăti fie impozitul pe profit, fie impozitul pe cifra de afaceri. În urma schimbării Codului fiscal, 7.500 de societăţi au trecut de la impozitul pe profit la cel pe cifra de afaceri, cu un cost pentru buget de 1,1 mld. lei, dacă e să-l credem pe şeful Fiscului.

Dincolo de aceste socoteli, problema mare rămâne la încasările din TVA. Pentru că este adevărat că taxa a scăzut cu un procent, de la 20% la 19%, de la 1 ia­nuarie (potrivit veniturilor din 2016, un punct de TVA este egal cu 2,58 mld. lei), dar creşterea de consum ar fi trebuit să compenseze cu mult această scădere, iar pe TVA ar fi trebuit să se înregistreze creşteri, nu diminuări.

Alex Milcev, partener E&Y, are o explicaţie pentru sincopele înregistrate în colectarea TVA, dincolo de „tradiţionala“ evaziune sau de scăderea încasărilor ca urmare a reducerii taxei.

Prezent săptămâna trecută la ZF Live, Milcev a explicat că, din 100 de lei declaraţi Fiscului de contribuabilii români, se colectează lunar între 75 şi 78 de lei. Care sunt impozitele declarate? TVA-ul, accizele, impozitul pe profit, contribuţiile sociale. Sunt firme care funcţionează, declară impozite, dar în mod cronic ANAF-ul nu recuperează toţi banii.

Cum este posibil aşa ceva? „Firmele care nu au bani folosesc ANAF ca sursă de finanţare. Firmele declară impozit pe venit, TVA sau CAS de plată dar nu plătesc imediat, ci după 3-4 luni. Penalităţile sunt 12% pe an, deci într-un fel le convine”, spune Radu Georgescu, managing partner CFO Network.

O companie cu cifră de afaceri de peste 100.000 de euro declară TVA de plată în fiecare lună, pe 25 ale lunii următoare. Astfel, spre exemplu pe 25 iulie va declara TVA de plată pe luna iunie. Declaraţia trimisă către ANAF nu înseamnă automat şi virarea către bugetului statului a sumei respective. Dacă firma are de plată de exemplu 1.000 de lei şi plăteşte doar 900 de lei, atunci cei 100 de lei diferenţă reprezintă o îmbunătăţirea a cash-flow-ului imediat.

„Întârzierea la plată către ANAF este de multe ori o gură de oxigen pentru firme. De unde se poate finanţa o firmă? De la furnizori, care îi permit să plătească după un număr de zile, de la bănci, care îi cer însă garanţii şi de la ANAF. Cel mai simplu este să te finanţezi de la ANAF, pentru că există un timp în care circulă hârtiile şi ajungi să ai banii popriţi”, a explicat Georgescu.

El mai afirmă că mediul de business a devenit tot mai încordat în condiţiile în care firmele mici sunt presate să aibă marje cât mai mici şi au termene de plată tot mai strânse, cu toate că, din punct de vedere macroeconomic, economia are cea mai mare creştere din UE.

„A crescut presiunea pe cash-flow. Multinaţionalele cer în fiecare an costuri mai reduse şI termene de plată mai strânse, pentru că trebuie permanent să raporteze rezultate mai bune la head-quarter. Aceasta înseamnă o creştere a presiunii pe firmele mici”, a explicat Georgescu situaţia din mediul de business local.

CITEŞTE ARTICOLUL COMPLET PE ZF

Tags: , , , ,
minstri-1

NOUL GUVERN a fost învestit de Parlament

Noul Guvern Tudose a primit astăzi votul de învestitură în Parlament. Vechii şi noii miniştri au fost audiaţi în procedură rapidă şi au fost validaţi de comisii. 

Guvernul Mihai Tudose a fost votat de Parlament. 275 de aleşi au votat joi după-amiaza pentru susţinerea Cabinetului Tudose, în timp ce 102 parlamentari au fost împotriva noului Guvern.

Guvernul MIhai Tudose

Prim-ministru: Mihai Tudose

Vicepremier – Marcel Ciolacu

Viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale: Sevil Shaideh

Viceprim-ministru, ministrul Mediului: Graţiela Gavrilescu (ALDE)

Ministrul Afacerilor Interne: Carmen Dan

Ministerul Economiei: Mihai Fifor

Ministerul Finanţelor: Ionuţ Mişa

Ministerul pentru IMM-uri şi Mediu de Afaceri: Ilan Laufer

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene- Victor Negrescu

Ministru delegat pentru Foduri Europene- Rovana Plumb

Ministerul Educaţiei: Liviu Pop

Ministerul Justiţiei: Tudorel Toader

Ministrul Sănătăţii: Florian Bodog

Ministrul Afacerilor Externe : Teodor Meleşcanu (ALDE)

Ministrul Energiei: Toma Petcu (ALDE)

Ministerul Apărării: Adrian Ţuţuianu

Ministerul Apelor şi Pădurilor: Doina Pană

Ministrul Agriculturii: Petre Daea

Ministrul Muncii: Lia Olguta Vasilescu

Ministrul Transpoturilor: Răzvan Cuc

Ministerul Comuncaţiilor: Lucian Şova

Ministerul Culturii: Lucian Romaşcanu

Ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul: Viorel Ilie (ALDE)

Ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni: Andreea Păstârnac

Ministrul Turismului: Mircea Dobre

Ministrul Tineretului: Marius Dunca

Premierul desemnat Mihai Tudose a declarat, miercuri, în discursul pe care l-a ţinut la Parlament, că noul guvern şi-a sporit forţele, în câteva funcţii de miniştri fiind oameni de la vârful partidului, oameni cu greutate şi cu experienţă.

“Scopurile mari rămân intacte – ceea ce am promis în campanie va fi realizat! Noul guvern şi-a sporit, după cum vedeţi, forţele. Sunt acum în câteva poziţii de miniştri oameni de la vârful partidului, oameni cu greutate şi cu experienţă. Asta arată că PSD îşi asumă în mod clar, cert, în cel mai mare grad responsabilitatea politică asupra programului. Guvernului îi va fi mai uşor să stăpânească administraţia centrală, să comunice cu partidul, să fie mai bine reprezentat politic. Guvernul va fi mai eficient”, a declarat premierul desemnat Mihai Tudose.

El a mai spus că a fost propus în funcţia de premier pentru a da un impuls în special investiţiilor şi creşterii veniturilor la buget.

UDMR a anunţat că va susţine la vot noul guvern. Schimbări majore au intrevenit în programul de guvernare care vor afecta mediul de business, astfel încât din ianuarie 2018 impozitul pe profit va fi aplicat pe cifra de afaceri.

NOUL PROGRAM DE GUVERNARE: Firmelor li se vor percepe cel mult 50 de taxe, populaţiei – maximum 10/ Ce se întâmplă cu pilonul II de pensii/ Noile impozite

Tags: , , , , , ,
00157535_large

Guvernul Tudose. Lista oficială a miniştrilor

Lista noului cabinet a fost votată, miercuri, de Comitetul Executiv Național al PSD, au declarat pentru surse politice. Potrivit acestora, votul ar fi fost unanim. Noul cabinet ar cuprinde trei vicepremieri, din care unul fără portofoliu. Joi miniştrii propuşi vor fi audiaţi în comisiile parlamentare, pentru ca apoi să se dea votul de încredere în plenul Parlamentului.

Guvernul MIhai Tudose, aprobat îm sedinţa CExN

Prim-ministru: Mihai Tudose

Vicepremier – Marcel Ciolacu

Viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale: Sevil Shaideh

Viceprim-ministru, ministrul Mediului: Graţiela Gavrilescu (ALDE)

Ministrul Afacerilor Interne: Carmen Dan

Ministerul Economiei: Mihai Fifor

Ministerul Finanţelor: Ionuţ Mişa

Ministerul pentru IMM-uri şi Mediu de Afaceri: Ilan Laufer

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene- Victor Negrescu

Ministru delegat pentru Foduri Europene- Rovana Plumb

Ministerul Educaţiei: Liviu Pop

Ministerul Justiţiei: Tudorel Toader

Ministrul Sănătăţii: Florian Bodog

Ministrul Afacerilor Externe : Teodor Meleşcanu (ALDE)

Ministrul Energiei: Toma Petcu (ALDE)

Ministerul Apărării: Adrian Ţuţuianu

Ministerul Apelor şi Pădurilor: Doina Pană

Ministrul Agriculturii: Petre Daea

Ministrul Muncii: Lia Olguta Vasilescu

Ministrul Transpoturilor: Răzvan Cuc

Ministerul Comuncaţiilor: Lucian Şova

Ministerul Culturii: Lucian Romaşcanu

Ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul: Viorel Ilie (ALDE)

Ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni: Andreea Păstârnac

Ministrul Turismului: Mircea Dobre

Ministrul Tineretului: Marius Dunca

 

Tags: , , , ,
klaus-iohannis-basescu-si-ponta-colaboreaza-foarte-bine-pactul-de-coabitare-a-produs-rezultate-frumoase-18475916

Consultări partide – Iohannis pentru noul executiv. Programul dezbaterilor

Preşedintele Klaus Iohannis se va consulta luni, la Palatul Cotroceni, cu toate partidele prlamentare, în vederea desemnării unui nou prim-ministru, informează Administraţia Prezidenţială.

PSD şi ALDE merg împreună la discuţiile cu preşedintele.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis joi o scrisoare preşedinţilor partidelor politice reprezentate în Parlamentul, prin care îi invită la consultări, la Palatul Cotroceni, în vederea desemnării unui candidat pentru funcţia de Prim-ministru. Fiecare delegaţie poate fi formată din maximum 5 persoane.

Consultările încep la ora 15, când preşedintele a invitat PSD şi ALDE, iar de la ora 16, PNL. Cu partidele mari, Iohannis va sta de vorbă câte o oră, în timp ce cu celelalte formţiuni va discuta câte 30 de minute. Astfel, de la 17, la consultări va merge USR, la 17.30 PMP, la 18 UDMR, iar la 18.30 grupul minorităţilor naţionale.

 

Tags: , , , , ,
grindeanu-dragnea-microfoane

Moţiunea de cenzură, votată miercuri în plen. Care sunt ultimele calcule ale celor două tabere VIDEO

Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu este votată miercuri în plenul reunit al Parlamentului. Calculele sunt făcute de ambele părţi şi amândouă lasă impresia că deţin cifra corectă. Şi totuşi, va pica sau nu Cabinetul Grindeanu?

Social democraţii şi reprezentanţii ALDE spun că au majoritate fără niciun fel de emoţie.

 

“Avem o cifră pe care v-am spus-o. Este cu vârf şi îndesat o majoritate necesară ca moţiunea să treacă. (…) Am făcut şi socoteala inversă. Ştim şi care sunt care sunt cei care vor vota împotriva moţiunii, deci ne-am asigurat că lucrurile sunt în regulă”, a venit răspunsul, cu o zi înainte de vot, din partea lui Călin Popescu Tăriceanu.

Cei care puteau să joace un rol decisiv, aleşii UDMR, nu vor fi în sală la votul moţiunii. Toate negocierile au picat odată cu retragerea proiectelor din dezbatere, în cursul zilei de marţi.

Rând pe rând, proiecte ce vizau comunitatea maghiară prin alocarea de fonduri, numirea zilei de 15 martie, Ziua Comunităţii Maghiare sau pragul necesar pentru folosirea limbii materne în instituţiile publice, au fost retrase din dezbatere. Iar odată cu ele a plecat şi posibila susţinere din partea UDMR.

Rămaşi fără UDMR-işti şi cu ameninţarea că tabăra Grindeanu va atrage de partea sa parlamentari PSD, social democraţii păreau că sunt la limită în ceea ce priveşte majoritatea. Liderul formaţiunii, Liviu Dragnea, spune însă că “niciodată nu am avut calculele făcute şi cu UDMR”.

Ceea ce înseamnă că de joi PSD poate forma un nou Guvern.

Potrivit unor surse, există deja o listă a PSD cu cine va face parte din viitorul Executiv, iar în locul lui Sorin Grindeanu ar ajunge prim vice-guvernatorul BNR, Florin Georgescu. Printre cei care rămân pe funcţiile lor sunt: Sevil Shhaideh, Carmen Dan, Lia Olguţa Vasilescu, Mihai Tudose şi Rovana Plumb.

Şi Tudorel Toader va rămâne la Ministerul Justiţiei, în timp ce ALDE ar urma să-şi păstreze portofoliile actuale. La Finanţe, postul ar urma să fie ocupat de un nume care a mai deţinut funcţia, Eugen Teodorovici. Diplomatul de carieră, ambasadorul Sorin Ducaru (care acum ocupă poziţia de Secretar General Adjunct pentru Provocări de Securitate din cadrul NATO) ar urma să îl înlocuiască pe Gabriel Leş la Apărare. Sorin Moisă şi Simona Miculescu sunt alte nume vehiculate de apropiaţii lui Liviu Dragnea pentru noul Executiv.

În momentul de faţă, puterea are o majoritate care depăşeşte cu 14 aleşi numărul necesar de voturi, 233, pentru ca moţiunea să treacă. Întrebat care este numărul disidenţilor din coaliţie, preşedintele Senatului a spus marţi că în jur de 16-17. Ar rămâne însă discuţiile cu aleşi din alte formaţiuni, despre care nu se ştie nimic sigur, dar care vor putea fi văzute la vot.

Victor Ponta, secretar general al Guvernului de la începerea crizei, susţine că nu sunt chiar atâţia, doar vreo 13, dar suficient cât să nu treacă moţiunea de cenzură, bazându-se probabil şi pe absenţe sau alte negocieri.

“Eu sunt convins că 13 voturi, cu siguranţă, nu vor fi. Ceea ce e foarte urât, ceea ce ilegal, ceea ce doreşte în PSD – nu poţi dă-ţi dai jos propriul guvern negociind la bucată. Nu ştiu să se negocieze la bucată, dar sper să nu se negocieze la bucată, că e oribil. Dar mai sunt 19 ore în care poate să fie găsită o soluţie”, a declarat Victor Ponta.

Şi tabăra Grindeanu pare sigură pe victorie, în condiţiile în care şedinţa de Guvern programată pentru marţi a fost amânată după moţiune, în ziua de joi.

Moţiunea de cenzură nu va fi votată în mod sigur de cinci parlamentari PSD de Timiş:
deputatul Alfred Simonis
deputatul Bianca Gavriliţă
senatorul Eugen Dogariu
senatorul Adrian Diaconu
deputat Adrian Pau
Judeţuţ Caraş-Severin este reprezentat de trei deputaţi şi un senator PSD. Deputatul Ioan Mocioală, preşedintele PSD Caraş-Severin, nu a putut fi contactat, iar senatorul Ionuţ Chisăliţă, deputatul Luminiţa Jivan şi deputatul Ion Spânu au precizat doar că vor fi prezenţi în sală miercuri, fără a spune cum vor vota.

Din Iaşi se află, în Parlamentul României, nouă aleşi. Lor le-a cerut Mihai Chirica, suspendat din partid, să nu uite de promisiunea făcută în campania electorală şi că, dacă că Guvernul va pica, tot în Iaşi se vor întoarce. Filiala judeţeană, prin vocea liderului Maricel Popa, a anunţat că aleşii din Iaşi vor vota moţiunea de cenzură. Se pare însă că fostul lider a avut un cuvânt greu de spus.

” PSD nu are dreptul sa îl lase pe preşedintele Iohannis să ducă tara din nou spre un guvern de tehnocraţi, cel mai dezastruos din ultimii 30 de ani! Votul meu se duce spre continuarea programului de guvernare aşa cum a fost el propus şi votat. În democraţie nimeni nu are dreptul sa se tina cu dinţii de o funcţie, indiferent care este aceasta! PSD a suferit prea mult pana acum din cauza orgoliilor, guvernarea suferă din cauza orgoliilor”, a declarat Silviu Macovei. Parlamentar PSD Iaşi.

Alţi doi aleşi sunt plecaţi din ţară şi nu au participat nici la discuţiile dintre parlamentarii din Iaşi de duminică seara. Este vorba despre Nicolae Bănicioiu şi Vasile Câta. Rămân cinci parlamenari PSD care nu au anunţat cum vor vota.

Tot pe lista favorabilă lui Grindeanu se află deputatul Victor Ponta. Un alt nume vehiculat este cel al lui Daniel Constantin, exclus recent din ALDE şi care a fost văzut duminică dimineaţa la Palatul Victoria, unde a discutat cu premierul Sorin Grindeanu.
Alături de el ar putea veni şi alţi apropiaţi:
Damian Florea (demisionar din ALDE)
Eugen Durbaca (demisionar din ALDE)
Mircea Banias (demisionar din ALDE)
Sorin Câmpeanu (demisionar din ALDE)
Pe lista lui Grindeanu ar mai fi Alin Vacaru , parlamentar trimis în Legislativ de PSD Gorj. Acesta nu a semnat moţiunea de cenzură. Un alt nume vehiculat este cel al lui Şerban Nicolae, care a făcut un apel la colegii săi să poarte un dialog şi să nu mai caute duşmani în partid.

Eugen Teodorovici apare şi în tabăra lui Grindeanu, având în vedere apropierea de Victor Ponta. Pe acelaşi motiv ar mai fi Rovana Plumb, al cărei nume apare în ambele tabere.

UDMR, PMP şi USR au anuţat că nu vor fi în sală la votul pe moţiunea de cenzură, în timp ce aleşii PNL vor sta în bănci, dar nu vor vota.

Tags: , , , ,