Tag Archives: gunoi

1_3_182507_1549469519_00374_fav

Saci de gunoi cu cod de bare. Colectarea selectivă pe 4 fracţii la Cluj, din vară

Colectarea selectivă pe patru fracţii a deşeurilor generate de populaţie va fi implementată la Cluj-Napoca începând din vara lui 2019. Oamenii vor primii saci de gunoi personalizaţi cu cod de bare, însă nimeni nu ştie să spună cu cât vor creşte facturile clujenilor. 

Obligată prin lege, începând cu 1 ianuarie 2019, România a demarat programul de colectare selectivă pe patru fracţii a deșeurilor generate de populație: umedă (resturi menajere) şi uscată (reciclabilă), cu trei secţiuni: plastic/metal, hârtie/carton și sticlă. Cei care nu vor respecta obligaţia de mediu vor fi amendaţi. La Cluj-Napoca, acest program ar urma să fie funcţional începând cu data de 30 iunie 2019. Momentan, autorităţile locale aşteaptă oferta de tarife din partea firmelor de salubritate (Rosal şi Bratner), iar noul regulament de salubritate a municipiului se află în dezbatere publică.

Patru fracţii şi noi tarife 

“În perioada următoare vom interveni cu un nou regulament, suntem în dezbateri şi discuţii cu firmele de salubritate pentru a stabili modul de lucru pentru următoarea etapă, când vom putea face această colectare pe cele patru fracţii. Astăzi, se face colectarea selectivă pe două fracţii, fracţia umedă şi cea uscată. Toată această fracţie merge la depozitele celor două companii de salubritate, unde se împarte în fiecare fracţie separat”, a declarat viceprimarul Clujului, Dan Tarcea, în şedinţa forului local de miercuri, 6 februarie 2019.

Deşi Ordonanţa de urgenţă 74/2018, publicată în data de 19 iulie 2018, prevedea implementarea colectării selective pe patru fracţii a deşurilor produse de populaţie încă din 1 ianuarie 2019, city-managerul Clujului, Gheorghe Şurubaru, a declarat că s-a obţinut o dergoare până la data de 30 iunie 2019. Până la acel moment, Primăria Cluj-Napoca are obligaţia de a asigura cadrul necesar de ridicare a gunoiului pe patru fracţii.

“Am făcut paşi importanţi având în vedere că OUG 74 ne obligă ca de la 1 ianuarie să facem colectarea pe patru fracţii, în acest moment s-a obţinut o derogare până la 30 iunie să implementăm acest proces la nivelul întregului municipiul. Asta înseamnă că aşteptăm de la firme, prin negocieri, tarife distincte pentru ridicarea acestor fracţii, uscate şi menajere, urmând ca după aceea, prin hotărâri de consiliu, să implementăm aceste preţuri. Firmele vor fi obligate prin această ordonanţă să ridice deşeurile pe cele patru fracţii stabilite de lege. Am cerut operatorilor să se gândească foarte bine la aceste tarife, deşi aplicarea legii implică pentru firmele de salubritate investiţii foarte mari pentru că trebuie să îşi mărească şi numărul de utilaje. Primăria Cluj-Napoca are obligaţia de a asigura cadrul necesar de ridicare pe patru fracţii, tocmai de aceea s-a votat proiectul de suplimentare a punctelor gospodăreşti îngropate care oferă posibilitatea de a se colecta pe patru fracţii”, a explicat Şurubaru.

200 de platforme gospodăreşti îngropate

Primăria Cluj-Napoca va mai cumpera încă 200 de platforme gospodărești îngropate. Costurile se ridică la 9.5 milioane de lei (fără TVA), preţul pe bucată fiind de 47.900 de lei (fără TVA). Proiectul de hotărâre a fost votat în unanimitate în cadrul şedinţei forului locla de miercuri, 6 februarie 2019. Primele 100 de astfel de platforme au fost achiziţionate în 2017, în urma unei investiţii de 4.7 milioane de lei (fără TVA), iar primul punct gospodăresc îngropat a devenit operațional în luna noiembrie a aceluiaşi an, în Mănăştur. Societatea bihoreană Euriteh SRL a câştigat licitaţia pentru îngroparea punctelor gospodărești, iar proiectul prevedea şi amplasarea de astfel de platforme în școlile și în liceele din oraș.

Saci cu cod de bare. 600 de rampe clandestine în păduri 

Consilierii locali PSD + ALDE s-au arătat sceptici în privinţa funcţionării acestui program când, la ora actuală, în Cluj-Napoca există puncte gospodăreşti cu un singur container. “Vă trimit poze cu patru astfel de locaţii”, a spus Dan Morar, care s-a plâns şi de pungile de gunoi lăsate pe jos, lângă ghene. “Cetăţenii trebuie să înţealeagă că au obligaţia să colecteze selectiv. Au avut loc multiple acţiuni de conştientizare. Poliţia locală va face controale în continuare şi va da amenzi celor care nu respectă legea. În plus, prefer să lase pungile de gunoi lângă ghenă decât să le arunce în pădure. Anul trecut, am identificat peste 650 de rampe clandestine în pădure, pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca”, a spus Tarcea. City-managerul Şurubaru a completat că “cetăţenii vor primi saci personalizaţi cu cod de bare şi doar cei care care vor fi arondaţi acelui punct gospodăresc vor putea depune deşeurile acolo”.

Realizarea punctelor îngropate de colectare a deşeurilor apar în strategia de dezvoltare a oraşului pentru perioada 2014-2020. Autorii studiului recomandă „îmbunătățirea sistemului de precolectare prin înlocuirea platforme supraterane cu platforme subterane (îngropate)”.

Potrivit datelor oficiale, în vara lui 2018, în Cluj-Napoca existau un total de 956 de platforme de colectare a deşeurilor, dintre care cele mai multe se aflau în Mănăştur, 257, Mărăşti, 198, şi Gheorgheni, 190.

TOTUL DESPRE OUG 74/2019 AICI!

Tags: , , ,
Levigat_800x530

Încă 5 milioane de euro pentru închiderea gropii de gunoi a Clujului. De ce s-a produs poluarea cu levigat


Consiliul Județean (CJ) Cluj a alocat 5 milioane de euro pentru închiderea rampei de gunoi de la Pata Rât.

În cadrul ședinței ordinare a CJ Cluj de luni, 30 iulie 2018, a fost adoptat proiectul de hotărâre privind aprobarea cheltuielilor neeligibile suplimentare necesare pentru finalizarea închiderii depozitului de deşeuri neconform de la Pata Rât, care se ridică la 25,2 milioane de lei (5,4 milioane de euro).

Zid de sprijing pentru centură

Banii vor fi folosiţi pentru achitarea lucrărilor efectuate în urma alunecărilor de teren de anul trecut şi pentru epurarea acumulării de levigat. De asemenea, în costuri este prevăzut realizarea unui zid de sprijin care să protejeze centura ocolitoare a Clujului (Vâlcele – Apahida, n.red.) de viitoare posibile alunecări de teren.

Preşedintele administaţiei judeţene, Alin Tişe, speră că rampa va fi închisă până la sfârşitului acestui an.

“Evenimentele din ultima perioadă, adică alunecările de teren de anul trecut, care au necesitat lucrări suplimentare, şi situaţia de urgenţă creată de levigatul scurs, plus cantităţile suplimentare de deşeuri depozitate, au determinat costuri suplimentare. Lucrările prevăzute a se realiza includ, printre alte, un zid de sprijin care să protejeze centura de ocolire a Clujului de la Vâlcele-Apahida de eventuale alte alunecări de teren, plus soluţii de tratare a levigatului. Sper ca în acest an rampa de la Pata Rât să fie închisă, deşi termenul asumat este vara anului 2019″, a explicat Alin Tişe.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat cu 21 de voturi pentru, 9 împotrivă şi 4 abţineri.

În referatului care a însoţit proiectul de hotărâre se menţionează cauzele probabile care au determinat producerea alunecarii de teren din 22 iulie 2017 de la rampa de deşeuri de la Pata Rât.

Terenul natural de la baza depozitului este în pantă (cca 12,…,15%) cu risc de alunecare;
Terenul natural de la baza depozitului este o argilă prăfoasă care, îmbibată cu apă și levigat, se comport ca un lubrifiant la baza depozitului;
Existența la baza depozitului a unui strat foarte slab (noroi mâlos-argilos), rezultat mai ales din nămolul adus de la stația de epurare a municipiului Cluj-Napoca (87.730 tone), nămol care prin saturare a opus o rezistență mica la alunecare și prin care se presupune că s-a produs alunecarea;
Prezența unor izvoare subterane sub masa depozitului, lucru care a facilitate menținerea umidității ridicate în masa depozitului. Izvoarele subterane provin din descărcarea freaticului sub presiune care a fost identificat la partea superioară a depozitului, în special spre depozitul nou (RADP);
Infiltrarea în depozitul Pata Rât, în lucru, neprotejat încă, a apelor pluviale scurse de pe versantul dintre cele două depozite, în perioada aprilie – mai 2017, când s-a restrâns suprafața depozitului și din depozitul amonte, a format acumulări lichide la marginea depozitului în lucru, care prin drenare s-a infiltrat sub acesta.
Infiltrarea în depozitul vechi a apei și levigatului provenite de la depozitul nou deschis la partea superioară. Infiltrațiile de apă au fost abundente în perioada de stingere a incendiilor produse la depozitul nou, superior.
Nivelul ridicat al apei subterane în masa depozitului (până la cca 3,5 m față de nivelul superior al depozitului). Infiltrațiile de apă produse la depozitul în curs de închidere, din precipitații directe, a fost semnificativă. Repetarea unei astfel de ploi, în perioada amintită a anului, a dus la ridicarea nivelului freaticului în masa depozitului;
Deranjarea structurii naturale a depozitului stabilizat, prin lucrările de restrângere a suprafeței acestuia (da la 22 ha la 18 ha), a facilitat infiltrarea mai ușoară a apei pluviale în depozit, scurgerile exterioare de pe suprafața în lucru a acestuia fiind practic nesemnificative;
Presiunea geologică suplimentară transmisă în masa depozitului, de supraînălțarea produsă prin restrângerea suprafeței acestuia (materialul rezultat prin restrângerea suprafeței depozitului s-a relocat peste cel existent), precum și pe pământul depozitat la partea superioară pentru formarea stratului de susținere. Sarcina geologică suplimentară indusă de materialul așternut la partea superioară, prin relocare, a indus în masa depozitului saturat cu apă și nămol presiuni suplimentare care au creat forte de alunecare suplimentare. Rezultatul a fost desprinderea și alunecarea unei părți din masa depozitului, formarea unei fețe de desprindere și deplasarea în plan a materialului. Prin alunecare s-a acoperit și blocat pârâul Zapodie, masa alunecată ajungând până la terasamentul drumului.

Potrivit proiectuluide hotărâre, şi Primaria Cluj-Napoca va contribui financiar la acoperirea costurilor de închidere a rampei de la Pata Rat.

Tags: , , , , ,
1

40 de platforme subterane pentru colectarea deșeurilor în Cluj

Din cele 100 de platforme subterane pentru colectarea deșeurilor propuse a fi realizate în anul 2018, un  număr 29 sunt funcționale, iar pentru 11 puncte s-a dat ordinul de începere a lucrărilor.

Locațiile acestora sunt:

Finalizate:

1. str. Mehedinți nr. 58-60
2. str. Mehedinți nr. 51-53, 84
3. str. Mehedinți nr. 34-36
4. str. Mehedinți nr. 66-68
5. str. Borșa nr. 5
6. str. Vidraru 13-15, Izlazului 9-11
7. str. Observatorului nr.105
8. str. Observatorului nr. 5-7, Jupiter nr. 2-3
9. str. Observatorului nr. 13-15, Jupiter nr. 9
10. str. Observatorului nr. 11, Jupiter nr. 4-7
11. str. Meteor nr. 4-6
12. str. Lunii nr.1-2-3-5, str. Rapsodiei nr. 21
13. Calea Turzii nr.122, str.Jupiter nr.1
14. B-dul Nicolae Titulescu nr. 145
15. B-dul Nicolae Titulescu nr. 6(8)
16. B-dul Nicolae Titulescu nr.14
17. B-dul Nicolae Titulescu nr. 32
18. str. Muncitorilor nr. 8 bl.A2
19. str. Muncitorilor nr. 5
20. str. A. Suciu nr. 42
21. str. Luceafarului nr. 9-11
22. B-dul Nicolae Titulescu nr. 149
23. str. Tulcea nr. 6
24. B-dul Nicolae Titulescu nr. 12
25. str. Godeanu nr. 1
26. str. A. Suciu nr. 20
27. str. Meteor nr. 8
28. str. Dâmboviței nr. 79
29. str. Mureșului nr. 60

În lucru:

1. str. N. Titulescu nr. 24
2. str. Bucium nr. 1
3. str. N. Titulescu nr. 165
4. str. Tulcea nr.14
5. str. Cojocnei nr. 2
6. str. Dambovitei nr. 81
7. str. Tulcea nr. 23
8. str. Muncitorilor nr. 24
9. str. Muncitorilor nr. 28
10. str. Fabricii nr. 19
11. str. Observatorului nr. 17

Tags: , , , ,
groapa gunoi

Gunoaiele invadează România: Clujul a ajuns să depoziteze deşeurile în Oradea, iar Râmnicu Vâlcea, la Bucureşti

România nu va mai avea capacitate de depozitare a gunoiului în circa trei ani, în condiţiile în care capacitatea de depozitare a ţării este de 18 milioane tone, iar jucătorii din această industrie sunt ameninţaţi de proiectul de OUG privind regimul deşeurilor, a declarat directorul general al companiei specializată pe reciclarea dozelor din aluminiu Can Pack Recycling, Dragoş Doru, în cadrul unui comunicat publicat miercuri de Coaliţia pentru Economie Circulară (CERC).

Coaliţia a solicitat miercuri premierului Viorica Dăncilă retragerea proiectului de OUG privind regimul deşeurilor, susţinând că acesta nu poate fi adoptat în actuala formulă, întrucât este neconstituţional şi creează condiţii pentru blocarea comerţului, generând, în final, o ”sinucidere” economică a modelului de reciclare a ambalajelor.

”Capacitatea de depozitare a ţării este de 18 milioane tone. În trei ani, România va ajunge să nu mai aibă unde depozita gunoiul. Deja sunt probleme în ţară: Clujul a ajuns să depoziteze deşeurile în Oradea, iar Râmnicu Vâlcea, la Bucureşti”, a declarat Dragoş Doru.

Acesta susţine că toţi jucătorii sunt ameninţaţi de acest proiect de OUG care va distruge o piaţă funcţională, piaţă care va dispărea şi va fi înlocuită de un monopol. Potrivit membrilor CERC, actul normativ nu ţine cont de recomandarea Comisiei Europene (CE), privind elaborarea unei strategii pe termen lung, astfel încât toţi jucătorii să aibă o cât mai mare vizibilitate şi să le fie protejate investiţiile pe termen lung în infrastructură, instalaţii şi inovaţii.

”Proiectul de OUG reprezintă un act de expropriere a dreptului şi interesului economic, legal dobândit, a actualelor companii OTR licenţiate, care funcţionează în condiţiile legii, întrucât OUG, la art.29, pct. 2, anulează dreptul de funcţionare legal dobândit al acestora. În plus, prevederile art. 16, pct. 4, literele a, b, c, d, din ordonanţă, sunt date astfel încât nicio companie OTR, care funcţionează astăzi, să nu poată îndeplini aceste cerinţe”, se arată în comunicat.

Valentin Mircea, expert în dreptul concurenţei, a susţinut că această măsură este, de fapt, o naţionalizare.

”E absurd ca statul să să vină şi să-ţi spună că nu mai ai dreptul asupra gunoiului tău, că nu-l mai poţi valorifica. Anomalia este aceea că Guvernul vrea să sanţioneze o piaţă care începe să funcţioneze. Şi încet-încet ajungem la economia centralizată”, a spus Mircea, în cadrul comunicatului.

Tags: , ,
23172621_1529481140474039_5946880910727135879_n

25 de pubele îngropate, până la finele anului, la Cluj

Cel puţin 25 de puncte gospodăreşti îngropate şi acţionate hidraulic vor fi gata până la sfârşitul anului în Cluj-Napoca. 

Fracţiile de deşeuri colectate vor fi ridicate separat de către firmele de salubritate. Punctul gospodaresc este dotat şi cu un spaţiu special pentru deşeurile voluminoase. Acest sistem va permite, pe lângă colectarea selectivă, şi menţinerea curată a punctelor gospodăreşti.

Investiţia este realizată de Primăria Cluj-Napoca din bani publici. Pe lângă cele 100 de puncte gospodăreşti aflate în faza de implementare, Primăria lucrează la pregătirea documentaţiei tehnice pentru un nou lot de puncte gospodăreşti.

Imaginile sunt de la punctul gospodăresc de pe strada Mehedinţi nr. 58, funcţional de săptămâna trecută.

23231690_1529481150474038_1013891447143139392_n

23131579_1529481177140702_1077516352468002411_n

Tags: , , , ,
00164100_large

Someşul e noua groapă de gunoi în judeţul Cluj FOTO

City managerul Clujului, Gheorghe Şurubaru, a publicat o serie de fotografii cu munţi de gunoaie oprite de stăvilarele de pe Someş, la intrarea în oraş.

00164102_large

00164104_large

“Din păcate trebuie sa revin cu imagini dezolante de la sistemul de reținere a plutitorilor mari. Ieri și astăzi s-au colectat cantități uriașe de deșeuri dinspre Florești. Mă gândesc cu groază ce s-ar fi întâmplat dacă nu exista acest stăvilar și acestea ajungeau pe Someș în orașul nostru”, a scris Şurubaru pe Facebook.

Tags: , , , ,
pata-ratâ

Ministrul Mediului cere demiterea şefului Comisariatului Gărzii de Mediu Cluj: Niciun depozit de deşeuri din judeţul Cluj nu este conform

Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a criticat autorităţile din judeţul Cluj pentru faptul că nici un depozit de deşeuri din cele şase nu este conform, spunând că este o situaţie inadmisibilă şi că nu ştie ce judeţ îşi va permite să mai primească deşeurile clujenilor. Ea a cerut demiterea şefului Comisariatului Gărzii de Mediu Cluj, pe care l-a acuzat că nu a dat amenzi şi nu a fost vigilent în cazul fostei rampe de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât, care şi-a sistat activitatea în 2010.

Graţiela Gavrilescu a declarat, luni, în cadrul unei vizite la fosta rampă de gunoi a municipiului Cluj-Napoca, de la Pata Rât, afectată de alunecări de teren, că deşeurile din judeţul Cluj s-au plimbat prin toată ţara, la Alba, la Bihor, la Odorheiul Secuiesc, oriunde dar numai într-un depozit conform nu s-a făcut depozitarea.

„Niciun depozit din judeţul Cluj nu este conform, sunt şase şi toate neconforme. Deşeurile din judeţul Cluj s-au plimbat prin toată ţara, la Alba, la Bihor, la Odorheiul Secuiesc, oriunde dar numai depozitarea lor într-un depozit conform nu s-a făcut. Sunt foarte întârziaţi cu punerea în aplicare a SMID-ului (centru de deşeuri cu fonduri europene – n.a.), au avut bani din fonduri euopene pentru perioada 2007 – 2013, proiect care s-a fazat, nu s-a finalizat. Depozitul ar trebui să finalizat în 2020. Le voi face astăzi grafic de lucrări celor de la Consiliul Judeţean Cluj şi vom veni în fiecare lună, alţii au făcut absorbţii de sute de milioane de euro, acesta de ce nu se poate face? De ce să punem sănătatea populaţiei în pericol? De ce nu sunt în stare responsabilii de aici, începând de la Primăria Cluj-Napoca şi de la CJ Cluj? Este inadmisibil. Să vedem dacă plouă cum toate deşeurile sunt în stradă. Clujul are situaţia cea mai grea, cea mai urâtă şi nu ştiu ce judeţ o să îşi mai permită să primească deşeurile din judeţul Cluj”, a spus Gavrilescu.

Aceasta a promis că va fi foarte drastică cu toate instituţiile Ministerului Mediului de la Cluj dacă nu şi-au îndeplinit atribuţiile.

„Am vrut să vedem ce se întâmplă cu depozitul de la Pata Rât, pentru că este o pată neagră pe toată zona aceasta de plin centru al Ardealului şi este inadmisbil, a depăşit cu mult ceea ce se întâmplă la Braşov”, a subliniat ministrul Mediului.

Potrivit acesteia, CJ Cluj a plătit deja pentru situaţia creată şi a dat înapoi 20 de milioane de euro pentru lipsă de management, pentru neconformitate.

„Este inacceptabil ca fiecare clujean, fiecare român, să plătească pentru o proastă gestiune a banului public din cauza celor de la judeţul Cluj. Ne intereseasă siguranţa cetăţeanului. (…) Şi asta ce să însemne, nepăsare, lipsă de rea voinţă? Că nu cred că înseamnă prostie, exclus, nu iau în calcul acest lucru. Vreau să văd cu ce soluţie vine CJ Cluj, dar vreau să fie una sustenabilă, pertinentă şi rapidă. Dacă vedem 3 excavatoare care se mişcă în loc să zbârnîie pe şantier… Este inadmisbil, am tras un semnal de alarmă din momentul în care vremea rea a început să apară, să ajugem să ne punem mâna în cap şi din punct de vedere al pericolului asupra sănătăţii populaţiei?”, a mai spus Graţiela Gravrilescu.

Ministrul Mediului va avea, luni, la Prefectura Cluj, o întâlnire cu autorităţile locale şi judeţene pe tema gestionării deşeurilor din judeţ.

Gavrilescu cere demiterea şefului Comisariatului Gărzii de Mediu Cluj;nu a fost vigilent la Pata Rât

Graţiela Gavrilescu a declarat, luni, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă că solicitarea demiterii şefului Comisariatului Gărzii de Mediu Cluj vine după concluziile unui raport de control al Ministerului Mediului.

„Pentru că am constatat şi în urma raportului de control făcut de Direcţia de control a Ministerului Mediului, raport de control care mi-a fost prezentat în urma controlului pe care l-am solicitat acum trei săptămâni la Garda de Mediu Cluj, cer public comisarului general al Gărzii de Mediu demiterea comisarului şef de la Cluj. Asta pentru că am considerat şi în urma raportului Corpului de control, dar şi în urma realităţii de astăzi, că Garda de Mediu, care ar fi trebuit să dea şi mai multe amenzi, să fie extrem de vigilentă şi să apere cetăţeanul din Cluj, nu a făcut lucrul acesta, cu toate că legea îi dădea voie. Pata Rât e un depozit care şi-a sistat activitatea în 2010, care trebuia de foarte mult timp să fie închis”, a spus Graţiela Gavrilescu.

Potrivit acesteia, judeţul Cluj are cele mai multe probleme legate de mediu, întrecând din acest punct de vedere judeţul Braşov.

„La Pata Rât nici nu mai stăm de vorbă. Este inadmisibil ca de aproximativ 7 ani de când am dat sistarea pentru acest depozit să nu se fi făcut nimic. Dimpotrivă, dacă a fost o mică ploaie sau mai mare, tot levigatul să-l vedem că va ajunge cumva, undeva în viitor, chiar în stradă. Cred că autorităţile locale, în special Consiliul Judeţean, nu are nici un pic de responsabilitate. Cred că măsurile pe care trebuiau să le întreprindă trebuiau să le facă demult. Şi dacă nici acum în al 12-lea ceas nu se vor trezi, atunci cred că problemele vor fi de altă natură”, a mai spus ministrul Mediului.

Gavrilescu a afirmat că orice leu pe care România îl va scoate pentru neîndeplinirea sarcinilor de mediu se va repercuta asupra autorităţilor publice locale care nu şi-au făcut treaba, fiind nefiresc să plătească alte judeţe pentru ceea ce nu se face la Cluj.

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Vakar Istvan, a declarat, la rândul său, că s-a făcut o analiză a stării proiectului Centrului Integrat de Management al Deşeurilor (CMID), care se construieşte din fonduri europene, şi care este în întârziere.

„Normal că trebuie să ne asumăm acest lucru. Asta este. Explicaţii există, deoarece legislaţia este stufoasă. Trebuie să-i dau, totuşi, dreptate dnei ministru, fiindcă trenează de foarte mult timp şi e şi această criză a levigatului care a apărut în urma alunecării de teren”, a spus Vakar.

Graţiela Gavrilescu a efectuat, luni, o vizită la fosta rampă de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât, afectată de o alunecare de teren, şi la CMID, şi a avut o întâlnire la Prefectura Cluj cu autorităţile judeţene şi locale şi cu reprezentanţii instituţiilor de mediu din judeţ.

Tags: , , , , ,
19990492_1371710889609189_2302727632640646004_n

Continuă proiectul depozitului ecologic de deşeuri al Clujului

Contractul de finanțare vizând „Fazarea proiectului „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) în județul Cluj” (Faza a II-a) și a cheltuielilor legate de implementarea acestuia a fost semnat luni de președintele Consiliului Județean Cluj.

„Ceea ce e cu adevărat important e faptul că am reușit deblocarea acestui proiect de o importanță strategică și punerea lui pe făgașul normal. La fel de important este însă și faptul că am reușit continuarea implementării proiectului cu finanțare europeană nerambursabilă, cu toate beneficiile ce decurg de aici”, a declarat președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe.

Prin implementarea proiectului SMID, Consiliul Județean Cluj va continua investițiile începute în Faza I în sectorul de gestionare a deșeurilor, prin completarea, respectiv extinderea infrastructurii existente în domeniu, investiții care să conducă la dezvoltarea unui sistem de management integrat al deșeurilor în care să fie atinse toate standardele de conformitate cu cerințele UE referitoare la protecția mediului.

În concret, în cadrul Fazei a II-a se vor realiza o serie de activități care vor contribui la atingerea obiectivului general al Proiectului SMID prin realizarea colectării, transportului, tratării și depozitării deșeurilor din județul Cluj. Astfel, în ceea ce privește colectarea și transportul deșeurilor, vor fi achiziționate un număr de 38 de presocontainere și 14 camioane cu sistem de ridicare pentru cele trei stații de transfer, respectiv vor fi edificate drumurile de acces la aceste obiective.

În ceea ce privește componenta de tratare a deșeurilor, în cadrul a II-a vor fi finalizate lucrările rămase de executat la Stația de sortare, respectiv la Stația de tratare mecano-biologică a deșeurilor din incinta Centrului de Management Integrat al Deșeurilor, al căror stadiu de realizare e de aproximativ 65%. Nu în ultimul rând, referitor la depozitarea deșeurilor, se vor realiza lucrările de remediere precum și cele rămase neexecutate în cadrul Fazei I la depozitul de deșeuri de 7,7 ha din incinta CMID, la care se vor adăuga dotările cu echipamentele necesare.

Valoarea totală a Fazei a II-a a proiectului „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în județul Cluj” este de 199.661.868,58 lei, din care 116.429.565,34 lei reprezintă finanțare din fonduri europene nerambursabile.

Reamintim în acest context faptul că, în cadrul fazei I a Proiectului SMID finanțat prin Programul Operațional Sectorial Mediu 2007-2013 au fost realizate mai multe activități care au vizat construirea celor trei stații de transfer deșeuri de la Huedin, Mihai Viteazu și Gherla, construirea Stației de Sortare, respectiv a celei de Tratare Mecano-Biologică a deșeurilor din incinta CMID, edificarea drumului de acces la CMID, achiziționarea de echipamente specifice (pubele, unități compostoare, containere, etc.).

În ceea ce privește faza a II-a a proiectului “Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în județul Cluj”, aceasta va fi finanțată prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020 (POIM) și va avea rolul de a continua dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor în cadrul Proiectului SMID, prin eliminarea problemelor de mediu și a celor operaționale asociate generării și managementului deșeurilor în județul Cluj, în vederea conformării cu prevederile acquis-ului european şi a angajamentelor asumate pentru sectorul de mediu.

Tags: , , ,
17390419_1239853189461627_8674022460055640731_o

Pas important pentru realizarea Centrului de Management al Deşeurilor Cluj

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a semnat autorizaţia de construire necesară pentru alimentarea cu energie electrică a obiectivului de investiţii ,,Centru de management integrat al deşeurilor” (C.M.I.D.), din zona Tufele Roşii, a municipiului Cluj-Napoca.

,,Mă bucur să pot anunţa clujenii, în două zile consecutive, că am reuşit să deblocăm două dintre problemele majore legate de implementarea Sistemului de Management al Deşeurilor. Astfel, în paralel cu demararea efectivă a lucrărilor de închidere a celor patru rampe neconforme de deşeuri, am reuşit să deblocăm şi problema, extrem de importantă, a alimentării cu energie electrică a viitorului centru de procesare a deşeurilor”, a declarat Tişe.

În baza autorizaţiei emise vor fi executate lucrările de alimentare cu energie electrică, respectiv instalaţia de utilizare a C.M.I.D, valoarea investiţiei ridicându-se la 625.919,67 de lei cu TVA. Durata de execuţie a lucrărilor va fi de maxim două luni, contractul în acest sens urmând a fi atribuit în cadrul unei licitaţii publice ce va fi demarată în perioada imediat următoare.

Rezolvarea de către Consiliul Judeţean a problemei alimentării cu energie electrică a C.M.I.D. intervine la doar o zi după anunţul oficial făcut de forul administrativ judeţean referitor la demararea concomitentă a lucrărilor efective de închidere a rampelor neconforme de deşeuri din Cluj-Napoca (Pata-Rât), Gherla, Turda şi Huedin, lucrări preconizate a se finaliza în mai puţin de 12 luni.

Tags: , , , , ,
16602058_1203259609787652_2983605979984111247_o

Cum s-a rezolvat criza gunoaielor din Floreşti

Floreştiul scapă de gunoaie! Soluţia a fost prezentată, vineri, de preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, împreună cu primarul comunei Floreşti, Horea Şulea.

Soluţia găsită în acest caz, conformă legislaţiei în vigoare potrivit experţilor departamentelor juridic şi de achiziţii publice din Consiliul Judeţean, a fost aceea a suspendării, pentru o perioadă de maxim 90 de zile, a contractului cu actualul operator de salubritate, SC Eco Quatro Salub SA şi de încredinţare a acestui serviciu public, în urma procedurii de negociere, unei alte societăţi comerciale care deţine capacitatea de a gestiona eficient problema deşeurilor.

Fiind vorba despre o decizie temporară impusă de o situaţie excepţională, la finalul acestei perioade colectarea deşeurilor va reveni fie SC Eco Quatro Salub SA, dacă va reuşi să se doteze şi reorganizeze în acest scop, fie unui alt operator economic ce urmează a fi desemnat prin licitaţie.

Soluţia identificată în acest fel a fost deja aprobată atât de către Adunarea Generală a Acţionarilor A.D.I. „Gelu Voievod”, asociaţie din care fac parte primăriile comunelor Floreşti, Gilău, Căpuşu Mare şi Măguri Răcătău, cât şi în plenul consiliului local Floreşti care a luat această decizie cu unanimitate de voturi.

Astfel, în urma procedurii de negociere derulate cu patru operatori economici de profil, decizia luată de Primăria Floreşti în după amiaza zilei de joi, 9 februarie 2017, a fost aceea de încredinţare temporară a serviciului public de salubritate către firma SC Strict Prest SRL. Se impune a fi menţionat în acest context faptul că preţul rezultat în urma acestei negocieri, de 310 lei/tonă fără TVA, include taxa specială de 80 lei/tonă instituită de Ministerul Mediului începând cu 1 ianuarie 2017, taxă percepută pentru deşeurile depozitate în rampă. Ca o consecinţă directă şi favorabilă a acestui fapt, preţul plătit de către floreşeteni, de 8 lei/persoană, va rămâne nemodificat, nefiind necesară majorarea acestuia.

Urmare a hotărârii astfel luate, în dimineaţa zilei de vineri, 10 februarie 2017, un număr de 15 utilaje aparţinând firmei Strict Prest SRL au început deja colectarea deşeurilor celor aproape 46 de mii de floreşteni. În acelaşi timp, începând chiar de luni se va trece la respectarea programului de ridicare şi transport la rampa de gunoi a deşeurilor, în paralel cu o reanalizare a situaţiei şi cu o mărire a frecvenţei de ridicare în zonele în care s-a constatat că se depozitează cantităţi mult mai mari de deşeuri sau în care punctele gospodăreşti sunt subdimensionate.

„Mă bucur că am putut contribui la găsirea acestei soluţii, singura care era, de altfel, atât înţeleaptă cât şi pe deplin conformă legislaţiei în vigoare. Ea vine la finalul unei perioade în care împreună cu funcţionarii departamentelor juridic şi de achiziţii din Consiliul Judeţean am analizat în amănunt situaţia contractuală existentă, procedurile legale şi implicaţiile fiecărei posibile soluţii în parte. În plus, nu trebuie uitat faptul că ea a fost impusă de o situaţie cu adevărat excepţională, respectiv de situaţia gravă şi persistentă generată de incapacitatea operatorului de salubritate de a-şi îndeplini obligaţiile asumate” a declarat preşedintele CJ Cluj.

În perioada următoare tariful pentru serviciul de salubritate urmează a fi transformat într-o taxă ce va fi încasată de către Primăria Floreşti de la toate persoanele din comună, numărul acestora urmând a fi declarat pe proprie răspundere de către fiecare proprietar de unitate locativă. În acest fel, costul acestui serviciu va fi suportat, aşa după cum prevede, de altfel, legislaţia în vigoare, de către toţi cei care beneficiază de acesta, fără a se pune în vreun fel problema să fie alocate niciun fel de fonduri publice în acest scop.

Tags: , , , , , , ,