Tag Archives: forţa de muncă

LaLorraine

50 de vietnamezi lucrează la o fabrică din Cluj

Fabrica de produse de panificație și patiserie La Lorraine România și-a mărit echipa, la Câmpia Turzii, cu 50 de vietnamezi. Măsura vine în contextul unei crize acute de personal cu care se confruntă angajatorii români, dar și a creșterii capacității de producție a fabricii, care va avea loc în acest an.

Aducerea de angajați din străinătate este o necesitate, deoarece criza de personal afectează afacerile din toate domeniile, în special zona de producție. În ultimii ani, în zona Clujului au apărut multe fabrici, însă numărul de persoane dispuse să se angajeze a rămas același. În 2018, numărul de locuri de muncă neocupate la nivel național se ridica la aproape 64.000. Practic, un număr mare de companii se luptă pentru a atrage un număr restrâns și limitat de angajați. În România, sunt angajați în prezent aproximativ 17.000 de cetățeni străini din afara Uniunii Europene, iar aproximativ 1.600 sunt din Vietnam. La Lorraine România a luat decizia importului de personal din Vietnam, după mai multe  încercări de a angaja muncitori din țară.

La Lorraine România este cea mai mare și mai modernă fabrică de produse de panificație și patiserie congelată din România, fiind totodată principalul furnizor de panificaţie congelată pe plan intern și pe plan extern. La Lorraine România se află printre principalii angajatori din zona Câmpia Turzii, având un număr de 250 de angajați.

Tags: , , , ,
portofel-cu-bani

Forţa de muncă Cluj. Peste 14.000 de noi angajaţi şi salarii mai mari cu 11%

Numărul angajaților din județul Cluj a crescut cu peste 14.000 de persoane într-un an, conform evidențelor Direcției Regionale de Statistică. Şi banii din portofel sunt mai mulţi.

Efectivul salariaţilor din judeţul Cluj, la sfârşitul lunii iulie 2018, a fost de 254.036 persoane, cu 14.057 persoane mai mult decât în luna iulie 2017. Câştigul salarial mediu nominal brut realizat în luna iulie 2018 a fost de 5.025 lei şi cel net de 3.046 lei. Câştigul salarial mediu net a fost cu 11,3% mai mare faţă de aceeaşi lună din anul 2017.

De asemenea, numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii iulie 2018 a fost de 5.196 persoane, iar rata şomajului, calculată faţă de populaţia activă, reprezintă 1,4%, cu 0,7 puncte procentuale mai mică faţă de rata şomajului înregistrată în luna iulie 2017. Din numărul total al şomerilor 49,8% sunt femei şi 70,9% reprezintă muncitori.

Tags: , , , , , ,
targul de cariere Cluj

Cererea insuficientă şi lipsa forţei de muncă, principalele obstacole în afaceri (INS)

Cererea insuficientă este principală cauză care limitează activitatea companiilor din România, urmată de lipsa forţei de muncă şi de problemele financiare, reiese din seria de patru „Studii de conjunctură economică” realizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În servicii, principalele cauze care afectează firmele mici (1-49 de salariaţi) erau, în iulie: cererea insuficientă (24% dintre respondenţi), problemele financiare (7%) şi lipsa forţei de muncă (5%). În plus, managerii firmele mijlocii (50-249 de salariaţi) din domeniu au apreciat, în aceeaşi perioadă, că următorii factori le restricţionau activitatea: cererea insuficientă (7%), lipsa forţei de muncă (7%) şi problemele financiare (6%).

În cazul comerţului cu amănuntul, principalele cauze care afectau activitatea firmelor mici (1- 49 de salariaţi) erau, la începutul celei de-a doua jumătăţi a acestui an: cererea insuficientă (21%), concurenţa (20%) şi probleme financiare (10%). În schimb, managerii firmelor mijlocii (50-249 de salariaţi) din domeniu au menţionat, în aceeaşi perioadă, concurenţa (4%) şi cererea insuficientă (4%) ca fiind cele mai importante cauze de limitare a activităţii.

Principalele cauze care afectau derularea corespunzătoare a activităţii de construcţii pentru firmele mici (1-49 de salariaţi) erau, în iulie: lipsa forţei de muncă (25%), cererea insuficientă (21%) şi probleme financiare (11%). În cazul firmelor mijlocii (50-249 de salariaţi), principalele asemenea cauze erau, la aceeaşi dată: lipsa forţei de muncă (+17%), cererea insuficientă (+13%) şi problemele financiare (+10%).

 „Managerii apreciază, în luna iulie 2018, că principalul motiv de limitare a activităţii de construcţii este lipsa forţei de muncă (23% din total cauze). De asemenea, activitatea este influenţată negativ de cerere insuficientă (19% din total cauze de limitare) şi de probleme financiare (11% din total cauze de limitare)”, se subliniază în sondajul INS aferent acestui domeniu.

Conform opiniei managerilor, principalele cauze care limitau activitatea din industria prelucrătoare erau, în iulie: cererea internă insuficientă (12% din total cauze) şi lipsa forţei de muncă (12% din total cauze), urmate de problemele financiare (4% din total cauze).

La sondaj au răspuns: 2.727 de agenţi economici din domeniul serviciilor, 2.232 de agenţii economici din comerţ, 1.248 de agenţi economici din construcţii şi 2.201 agenţi economici din industria prelucrătoare, încadrarea în sectorul servicii făcându-se în funcţie de activitatea principală a întreprinderilor conform clasificării CAEN Rev2, precizează INS.

Studiile de conjunctură sunt realizate în cofinanţare, cu contribuţia Comisiei Europene – DGECFIN (Bruxelles), eroarea fiind – potrivit INS – de +/-5%.

Tags: , , ,
targul de cariere Cluj

Criza forţei de muncă se va amplifica în 2018

Criza de pe piaţa forţei de muncă se va amplifica în acest an, iar firmele vor duce un adevărat război pentru racolarea de angajaţi, estimează oamenii de afaceri şi specialiştii chestionaţi pentru un barometru semestrial referitor la perspectivele pieţei de muncă.

Întrebaţi privind criza de pe piaţa forţei de muncă în acest an, 72% dintre respondenţi au declarat că fenomenul se va amplifica în acest an, 22% estimează că situaţia va rămâne la acelaşi nivel ca şi în 2017, în timp ce 6% au evitat să răspundă, considerând că, în actualul context macro-economic, este dificil să preconizeze ce se va întâmpla în următoarele luni.

“Criza, respectiv războiul pentru talente, se va amplifica în 2018. Sunt industrii unde specialiştii sunt puţini, sunt industrii care se dezvoltă aşa de repede încât piaţa nu face faţă. Războiul nu mai este dus doar la nivel de management, ci chiar la nivel de entry şi specialişti. De ce?  Piaţa nu este foarte educată din punct de vedere al resurselor umane, generaţia Y este o generaţie dificilă, greu de loializat, foarte interesată de mediul online”, a declarat, în cadrul Barometrului TrainYourBrain&Frames, Loreda Dragomir, country manager România şi Bulgaria Kienbaum, leaderul pieţei de executive search în Germania.

Potrivit comunicatului care prezintă rezultatele Barometrului, Nevenca Doca, director executiv resurse umane Banca Transilvania, consideră că decalajul dintre cererea de forţă de muncă specializată şi ofertă se va accentua, pe fondul creşterii emigraţiei, pe de o parte, şi al angajărilor în cadrul companiilor de stat, pe de altă parte.

Oamenii de afaceri şi experţii în resurse umane sunt îngrijoraţi şi de impactul modificărilor fiscale intrate în vigoare în acest an dar şi de perspectivele unor noi decizii în acest sens (schimbarea regimului de impozitare a profesiilor liberale, introducerea impozitului progresiv etc.), despre care mulţi spun că vor bulversa mediul de business.

Chestionaţi în ce măsură deciziile fiscale (trecerea contribuţiilor la angajat, scăderea impozitului pe profit etc.) vor afecta piaţa muncii în 2018, 85% dintre respondenţi au declarat că acestea vor avea un efect negativ, 12% au afirmat că impactul în sectorul în care activează va fi unul relativ scăzut, în timp ce 3% au declarat că nu au toate datele pentru a da un răspuns.

“Transferul contribuţiilor sociale în sarcina angajaţilor a implicat mărirea salariilor brute (fie prin modificarea contractelor de muncă, fie prin acordarea de bonusuri) în vederea asigurării aceloraşi salarii nete. Deoarece companiile nu pot fi obligate la mărirea salariilor brute (mediul de afaceri nu a considerat oportun acest transfer), pot apărea dezechilibre în piaţa muncii. Mai mult, mărirea salariilor brute presupune un efort administrativ ridicat/costuri suplimentare pentru companiile cu mulţi angajaţi. Totodată, transferul contribuţiilor sociale transmite un mesaj de nesiguranţă pentru mediul de afaceri, Parlamentul putând aproba/anula transferul contribuţiilor’, au declarat consultanţii Mihai Marc şi Alexandra Nicolae, de la Menzer & Bachmann – Noerr Member of Noerr Group.

O altă concluzie care se desprinde din Barometrul semestrial privind perspectivele pieţei forţei de muncă este aceea că anul 2018 va fi unul în care ofertele de muncă îşi vor diversifica tot mai mult paleta de servicii şi nu va mai fi de ajuns doar un salariu bun pentru a angaja un profesionist.

“Întrebaţi care vor fi principalele avantaje care vor face diferenţa între ofertele companiilor, în 2018, 68% dintre cei chestionaţi au menţionat pachetul salarial, 54% au amintit de soliditatea firmei, iar 40% au indicat serviciile suplimentare puse la dispoziţia angajaţilor (traininguri, participări la evenimente etc.). Flexibilitatea programului de lucru (23%) şi posibilitatea de dezvoltare şi promovare profesională (19%) s-au aflat, de asemenea, pe lista celor mai importante avantaje menţionate de oamenii de afaceri şi experţii HR”, arată comunicatul.

În context, Alexandru Bălţat, managerul Train Your Brain, arată că investiţia în dezvoltarea personală a devenit mult mai importantă, la un anumit nivel, decât câştigul salarial.

Potrivit “Barometrului semestrial privind perspectivele pieţei de muncă”, realizat de Train Your Brain şi Frames Media Network, domeniile care vor atrage cea mai dinamică evoluţie pe piaţa de HR în acest an vor fi IT-ul şi retailul.

74% dintre managerii chestionaţi consideră că vedeta pieţei muncii în 2018 va fi sectorul IT, care va continua să genereze cea mai dinamică evoluţie pe piaţa resurselor umane. Pe locurile următoare, în topul reieşit din opiniile investitorilor, s-au situat retailul, menţionat de 68% dintre cei chestionaţi, sectorul construcţiilor (52%), serviciile (48%), sectorul medical/pharma (34%), serviciile de suport (21%) şi industria auto, cu tot cu serviciile aferente (18%).

Barometrul a fost realizat pe un grup de 150 de oameni de afaceri şi experţi HR în perioada 15 decembrie 2017 – 20 ianuarie 2018. Metodele folosite pentru chestionare au fost email-ul şi interviul telefonic.

Tags: , , ,
targul de cariere Cluj

2017, anul crizei de forţă de muncă. Ce soluţii au găsit angajatorii şi Guvernul

Chiar dacă salariul minim şi salariul mediu au crescut consistent, în 2017 s-a declanşat o criză de forţă de muncă fără precedent, care i-a obligat pe angajatori să acorde mai multe bonusuri şi pe Guvern să majoreze contingentul de personal din străinătate care va putea fi angajat în România.

Construcţiile şi agricultura s-au fonfruntat cu cele mai mari deficite de personal, dar rând pe rând au intrat în această criză şi sectoarele turism, comerţ sau producţia de componente auto. Deficitul din construcţii ameninţă chiar să pună în pericol marile proiecte de infrastructură, apoi în sectorul agricol mâna de lucru este tot mai scumpă şi mai greu de găsit, comerţul a avut un avânt puternic în deschiderea de noi magazine (care a generat o cerere intensă de angajaţi noi), iar în turism România are un exod de personal care cu greu mai poate fi stăvilit.

Criza de forţă de muncă i-a obligat pe angajatori să majoreze salariile, să acorde mai multe beneficii, inclusiv acţiuni ale companiei, să aducă personal din zone din ce în ce mai îndepărtate de sediul firmei sau chiar să închirieze angajaţi. Angajatorii nu s-au limitat doar la creşterea salariilor, ci au căutat în mod activ personal, încercând să-l transfere acolo unde este nevoie.

„În primul rând, au mărit salariile până la un nivel suportabil, care să nu le afecteze competitivitatea. Apoi caută activ oameni în localităţile apropiate fabricii, dar nu găsesc neapărat candidaţii de care au nevoie. Foarte mulţi angajatori apelează la relocare, atragerea oamenilor de la distanţe mari, de exemplu din Moldova în Transilvania. Există încercări de a aduce înapoi români plecaţi, dar nu vorbim acum de o soluţie salvatoare, pentru că numărul celor care se întorc nu este foarte mare”, au declarat, pentru MEDIAFAX, specialiştii din domeniul resurselor umane.

Relocarea personalului este una dintre soluţiile la care au apelat angajatorii ca răspuns la deficitul înregistrat pe piaţa de forţă de muncă. „Se caută muncitori şi se aduc la muncă (pe banii companiei) din zone din ce în ce mai îndepărtate de sediul firmei (50 km şi mai mult)”, au mai arătat specialiştii.

Angajarea deţinuţilor sau a refugiaţilor străini este o altă soluţie folosită doar în anumite cazuri. „Angajatorii care caută muncitori necalificaţi apelează şi la deţinuţi, şi sunt cazuri când au fost angajaţi şi refugiaţi străini – dar numai în situaţii punctuale”, spun recrutorii.

Beneficiile acordate angajaţilor reprezintă un alt răspuns la deficitul de forţă de muncă. Angajaţii oferă, în funcţie de specificul fiecărei industrii, bonus de prezenţă, asigurări medicale, sesiuni de training, sesiuni de team building sau acoperirea cheltuielilor de transport. Pentru zonele urbane, în servicii, unde sunt vizaţi tinerii mileniali, se oferă din ce în ce mai multe beneficii salariaţilor, în bani, timp liber sau orice altă formă. În fine, sunt companii care aleg metoda directă, şi anume creşterea salariilor semnificativ peste media pieţei, cu toate avantajele (dar şi inconvenientele) unei asemenea politici. Tot pentru tineri, au un anumit succes programele de internship, cu recrutare la capătul culoarului. Nu la fel de mult succes au programele de ucenicie, care au rămas total marginale şi pentru că nu sunt explicate coerent către publicul-ţintă.

De asemenea, din ce în ce mai multe companii din industrii din ce în ce mai diverse apelează la leasingul (închirierea) de personal, potrivit Smartree, companie care activează pe piaţa de externalizare a proceselor de resurse umane. În primii ani de la apariţia sistemului de închiriere de personal, acesta a fost utilizat ca răspuns al unor necesităţi fluctuante de personal necalificat. În ultimii ani, sistemul este folosit de foarte multe companii multinaţionale ȋn căutare de personal cu pregătire şi educaţie. Companiile cele mai active pe acest segment sunt call center-urile sau centrele de tip shared-services, consultanţă IT, companiile din domeniul tehnologiei, telecom, dezvoltare software sau cele ȋn care activitatea este de tip project-based. Această formă de angajare este cel mai des ȋntȃlnită ȋn oraşele mari, precum Bucureşti, sau ȋn zonele unde există centre industriale sau facilităţi importante de producţie precum Timişoara, Craiova, Sibiu sau Cluj-Napoca.

Un alt model de răspuns la criza forţei de muncă este cel american. Salariaţilor li se acordă – pe lângă remuneraţia în bani şi bonusurile cunoscute – şi acţiuni ale companiei, aceştia devenind astfel „part of the story”. Directorul Centrului de cercetare-dezvoltare Fitbit, deschis la Bucureşti, Andrei Pitiş, a explicat pentru MEDIAFAX că firma – cu capital american – îşi motivează salariaţii din întreaga lume acordându-le acţiuni. „Desigur, aceste acţiuni nu le conferă şi drept de vot în AGA, dar le dă dreptul de a primi dividende, angajaţii devenind astfel parte interesată în bunul mers al firmei”.

Ce soluţii a propus Guvernul, ca răspuns la criza din 2017? Un contingent de 7.000 de lucrători străini vor putea fi admişi pe piaţa forţei de muncă din România, în 2018. Un documentul aprobat în decembrie de Executiv prevede suplimentarea cu 1.500 de locuri a contingentului pe tipuri de lucrători nou-admişi, faţă de cel stabilit pentru anul 2017. Astfel, numărul de lucrători permanenţi va creşte de la 3.000 la 4.000, iar cel al lucrătorilor detaşaţi – de la 700 la 1.200.

„Pe lângă lucrătorii permanenţi şi cei detaşaţi, actul normativ prevede şi alte tipuri de angajare sau detaşare, respectiv persoane transferate în cadrul aceleiaşi companii – 700, lucrători înalt calificaţi – 500, lucrători sezonieri – 400, lucrători stagiari – 100 şi lucrători transfrontalieri – 100”, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului. Potrivit sursei citate, decizia de suplimentare a contingentului de lucrători nou admişi a fost luată pentru a preveni situaţiile în care străinii lucrează în România fără forme legale, dar şi ca urmare a solicitării făcute de Inspectoratul General pentru Imigrări.

Măsura adoptată de Guvern a ţinut cont şi de datele oferite de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, conform cărora, în perioada ianuarie-august, 58.848 de locuri de muncă au fost declarate de către angajatori, în mod repetat, ca fiind vacante, iar în primele opt luni ale anului 2017 media numărului de locuri de muncă vacante declarate de către angajatori, în mod repetat, a fost de 7.306, a mai informat Executivul.

Dar angajarea personalului străin nu reprezintă întotdeauna o soluţie profitabilă din punct de vedere financiar pentru companii. „Angajarea lucrătorilor străini este foarte costisitoare. Se poate ajunge la un salariu dublu faţă de cel oferit unui lucrător român, fără ca randamentul să fie dublu. Acum, cei mai mulţi străini sunt angajaţi în domeniul producţiei auto”, precizează specialiştii. Ei arată că personalul străin poate fi o soluţie la deficitul de forţă de muncă dacă provine din ţări din afara Uniunii Europene, unde mâna de lucru este mai ieftină.

„Sunt discuţii din ce în ce mai frecvente despre importul de mână de lucru ieftină, din ţări non-UE. Citim despre Vietnam, Nepal sau Sri-Lanka şi poate fi doar începutul unui proces de termen lung. Dar există încă multe bariere la accesul pe piaţa forţei de muncă şi încă nu ştim cum vor fi integrate aceste persoane în comunităţi mici, rurale sau tradiţionale”, au mai menţionat recrutorii.

În România, criza forţei de muncă s-a accentuat în 2017, deşi, statistic, ţara are o rezervă de 4 milioane de oameni apţi de muncă, dar care nu sunt salariaţi. Doar 4,8 milioane de persoane dintr-un total de 8,8 milioane de oameni care formează populaţia activă au statut de salariat, rata de angajare raportată la populaţia aptă de muncă fiind astfel de 55% la nivel naţional, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

„Nu se poate să existe atâtea persoane care să nu lucreze în România, e o eroare undeva. Poate că există maximum 1 milion de oameni din România care sunt şomeri înregistraţi şi neînregistraţi sau sunt persoane care nu vor să lucreze, dar cu siguranţă nu sunt 4 milioane”, a spus directorul unei firme de recrutare şi închiriere de forţă de muncă.

Potrivit definiţiilor Institutului Naţional de Statistică (INS), populaţia activă reprezintă oferta potenţială de forţă de muncă, calculată ca sumă între populaţia ocupată şi numărul de şomeri. Populaţia ocupată cuprinde, pe lângă salariaţi, şi restul persoanelor care au o ocupaţie aducătoare de venit (patroni, lucrători pe cont propriu şi lucrători familiali neremuneraţi).

Datele INS arată că, la nivel local, în zonele în care există cele mai multe investiţii există şi o rată mai mare de angajare a populaţiei aptă de muncă. Astfel, în municipiul Bucureşti, dintr-un total de 1,12 milioane de persoane care fac parte din populaţia activă, peste 960.000 de persoane (86% din total) sunt angajate. Pe judeţe, cele mai mari rate de angajare sunt în Ilfov (77%), Braşov (71%), Timiş (71%), Sibiu (68%) şi Cluj (67%). Acestea sunt zonele în care criza de forţă de muncă a ajuns la cote foarte mari, potrivit angajatorilor.

În agricultură, criza de personal s-a văzut la culesul viei. Forţa de muncă a fost mult mai scumpă şi mai greu de găsit decât în 2016, iar ăn Moldova zilierii au fost recrutaţi inclusiv prin reţelele de socializare. Între 60 şi 100 de lei pe ziua de lucru au cerut oamenii veniţi la culesul marilor podgorii, pentru că sunt mai puţini la număr şi, implicit, au mai mult de muncă. De cealaltă parte, proprietarii podgoriilor spun că acest fenomen a fost accentuat de faptul că oamenii primesc ajutoare sociale atât de consistente, încât le vine tot mai greu să iasă la muncă. Iar reprezentanţii podgorenilor – reuniţi în Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (PNVV) – acuză schimbări în legislaţia muncii care fac şi mai dificilă angajarea de zilieri în sectorul viticol.

„Patronatul Naţional al Viei şi Vinului a înaintat o petiţie prin care arată, între altele, că Legea nr. 105/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011, prin modificarea introdusă la art. 1 îngrădeşte dreptul la muncă al persoanelor fizice şi pune în pericol desfăşurarea activităţii unor operatori economici care acţionează în domeniul producţiei horticole şi viticole. Am primit şi un răspuns, respectiv că acea prevedere legislativă este avută în vedere pentru a fi corectată, dar până să se întâmple acest lucru va trece perioada culesului”, a declarat în septembrie, pentru MEDIAFAX, directorul general al PNVV, Ovidiu Gheorghe. El a atras atenţia că „trebuie debirocratizate urgent condiţiile de angajare a zilierilor, dar şi cele de angajare a persoanelor din străinătate, pentru că în 2017 a avut loc un adevărat exod al forţei de muncă din agricultură spre alte domenii şi mai ales spre alte ţări”.

Cele mai multe societăţi comerciale care administrează podgorii au oferit, pe lângă plata în bani, şi transportul zilierilor, şi masă caldă sau un echivalent în produse. Nici aceste facilităţi n-au fost însă întotdeauna convingătoare pentru a-i atrage la muncă pe oamenii care nu au de lucru, ei temându-se că ar putea pierde definitiv ajutoarele de la stat dacă se angajează.

În celălalt sector afectat de criza de personal se regăsesc companiile de construcţii. Potriviot acestora, piaţa locală are nevoie de un total de 600.000 de muncitori, faţă de circa 380.000 câţi sunt în prezent, iar dacă problema nu va fi rezolvată, marile proiecte de infrastructură promise vor rămâne simple desene pe hârtie. „Criza de forţă de muncă în construcţii este foarte mare, motiv pentru care vedem proiecte de infrastructură întârziate sau chiar abandonate de constructori. Cel mai recent caz este cel al centurii ocolitoare a Bacăului, care trebuia construită în regim de autostradă şi a fost abandonată, iar acesta nu este deloc un caz singular“, a declarat omul de afaceri Cristian Erbaşu, proprietarul companiei Construcţii Erbaşu şi preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii. El a avertizat că în cazul proiectelor de infrastructură licitaţiile sunt câştigate de firme cu doar câţiva angajaţi, care nu se pot mobiliza în timp util pentru a recruta sute de muncitori.

Pentru rezolvarea deficitului de personal, angajatorii români ar fi dispuşi să atragă muncitori din Orientul Îndepărtat, însă muncitorii străini trebuie plătiţi cu salariul mediu pe economie, adică cel puţin la fel cum sunt plătiţi şi românii.

Tags: , , ,
MEOS-Q118-Infographic_RO-01 cap tabel

Semne bune anul are, pentru cei ce vor să se angajeze. Studiu ManpowerGroup

Angajatorii români prognozează cel mai optimist ritm de angajare din ultimii nouă ani. Perspectivele de angajare din trimestrul I/2018 sunt cele mai luminoase raportate din trimestrul II/2009 până în prezent.

MEOS-Q118-Infographic_RO-01 harta tabelAngajatorii români sunt cei mai optimiști din regiunea EMEA în ceea ce privește activitatea de angajare în intervalul ianuarie – martie 2018, alături de cei sloveni, potrivit celei mai recente ediții a studiului ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forță de Muncă. Previziunea Netă de Angajare ajustată sezonier este de +17%, cea mai puternică raportată în țara noastră de la începutul anului 2009 până acum, îmbunătățindu-se față de intervalul ianuarie – martie 2017 cu 3 puncte procentuale.?????

RomReg_NW_GraphQ118_ro

Având în vedere că 22% dintre angajatori prognozează o creștere a numărului de angajați, doar 12% prevăd scăderi de personal și 64% nu anticipează nicio modificare, perspectivele de angajare la început de 2018 sunt pozitive în toate regiunile și sectoarele de activitate și indiferent de dimensiunea organizației, făcând excepție doar micro-organizațiile, adică cele cu până la zece angajați, unde angajatorii raportează o Previziune Netă de Angajare negativă de -2%.MEOS-Q118-Infographic_RO-01mijloc tabel

Cele mai optimiste în ceea ce privește activitatea de angajare din intervalul ianuarie –martie 2018 sunt organizațiile mari, cu peste 250 de angajați. Acestea raportează o Previziune Netă de Angajare de + 30%, cea mai puternică din istoria sondajului din România la această categorie de organizații.

La cota de optimism cea mai ridicată din cei aproape 10 ani de desfășurare a studiului în România se situează și angajatorii din sectorul Industrie prelucrătoare, care raportează pentru trim. I/2018 o Previziune Netă de Angajare de +39%. Perspectivele din sector se îmbunătățesc atât față de trimestrul IV/2017, fiind mai puternice cu 4 puncte procentuale, cât și față de trimestrul I/2017, consolidându-se cu 8 puncte procentuale.

Angajatorii din sectorul Construcții sunt, la rândul lor, mai optimiști decât în trecut, raportând cele mai puternice intenții de angajare din ultimii aproape șase ani. Previziunea Netă de Angajare de +21% este cu 6 puncte procentuale mai puternică decât în trim. IV/2017 și se îmbunătățește cu 11 puncte procentuale față de trimestrul I/2017.

regionalq118_roCea mai amplă îmbunătățire de la trimestru la trimestru, de 14 puncte procentuale, se înregistrează în sectorul Comerț cu ridicata și cu amănuntul, însă Previziunea Netă de Angajare de +16% raportată în acest sector pentru trim. I/2018 este mai slabă decât cea din anul precedent cu 11 puncte procentuale, cel mai abrupt declin de la an la an din toate sectoarele de activitate analizate. În schimb, angajatorii din sectorul Energie electrică, apă, gaz prognozează cea mai amplă îmbunătățire de la an la an, de 14 puncte procentuale, raportând o Previziune Netă de Angajare +9%, una din cele mai optimiste pentru acest sector din istoria studiul în România.

Intențiile de angajare sunt favorabile și la nivelul celor opt regiuni ale țării. Angajatorii din Nord-Vest sunt cei mai optimiști din România, unul din trei intenționând să angajeze în decursul trimestrului I/2018 și doar 6% prognozând o scădere de personal, ceea ce rezultă într-o Previziune Netă de Angajare de +33%, cea mai puternică raportată în regiune de aproape zece ani (din trim. III/2008). Cei mai puțin optimiști sunt angajatorii din regiunea Sud-Vest, însă Previziunea Netă de Angajare de +6% este totuși mai puternică decât în trim. IV/2017 și decât în trim. I/ 2017, îmbunătățindu-se cu 2, respectiv 9 puncte procentuale. Cele mai semnificative îmbunătățiri de la trimestru la trimestru și de la an la an, de 17 puncte procentuale, se raportează în regiunea Nord-Vest, urmată de regiunea Nord-Est, în care Previziunea Netă de Angajare se consolidează față de trimestrele IV/2017 și I/2017 cu 13, respectiv 10 puncte procentuale.

* Notă: Previziunea Netă de Angajare se obține făcând diferența dintre procentul de angajatori care anticipează o creștere a volumului total de angajări și procentul de angajatori care prevăd o scădere a angajărilor în locația lor, în trimestrul următor. Pentru țările care au acumulat date cel puțin 17 trimestre consecutiv, printre care și România, cifrele citate au fost supuse ajustării sezoniere, cu excepția cazului în care se specifică altfel.

Despre studiu:

Studiul ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forță de Muncă este cel mai longeviv și cuprinzător studiu din lume privind activitatea de angajare. ManpowerGroup administrează acest studiu predictiv încă din 1962, iar în prezent în cercetare sunt incluși aproape 59.000 de angajatori din 43 de țări și teritorii, cărora le sunt măsurate trimestrial intențiile de a-și crește sau de a-și diminua numărul total de angajați pe parcursul trimestrului următor. Studiul este un barometru al tendințelor și activităților de pe piața forței de muncă, fiind utilizat de Banca Națională a Angliei în redactarea rapoartelor sale privitor la inflație și ca sursă a raportului lunar privitor la perspectivele economice și sociale în Uniunea Europeană Monthly Monitor, redactat de Comisia Europeană. Datele studiului independent al ManpowerGroup sunt utilizate în egală măsură de analiști financiari și economici din întreaga lume în evaluarea situației piețelor de forță de muncă.

Pentru România, cercetarea de teren s-a derulat în intervalul 18 octombrie – 31 octombrie 2017 pe un eșantion reprezentativ de 625 de angajatori.

Rezultatele obținute au o marjă de eroare de+/-3,9%.

ManpowerGroup™ (NYSE: MAN), liderul global în soluții privind forța de muncă, ajută companiile să se transforme în lumea schimbătoare a muncii, identificând, atrăgând, evaluând, dezvoltând și gestionând talentele care le permit să obțină reușite. ManpowerGroup este prezent în România de aproape 15 ani, susținând performanța, creșterea și flexibilitatea a peste 500 de companii din toate regiunile și domeniile de activitate și conectând zeci de mii de candidați talentați și de profesioniști cu experiență la oportunitățile potrivite, prin brandurile Manpower, Experis, Proservia și ManpowerGroup Solutions

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
isarescu_foto_jurnalul.ro

Isărescu: Ne izbim de lipsa forţei de muncă. Cererea creşte, producţia dă să crească, dar se opreşte în acest obstacol

Cererea internă a fost stimulată peste măsură, lucru care a dus la creşterea importurilor pentru că producţia locală n-a avut timp să acomodeze solicitările. Acum „ne izbim şi de lipsa forţei de muncă”, a declarat joi Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

„Ne izbim, acum, de un lucru care era mai greu de anticipat anterior: nu prea avem forţă de muncă. Cererea creşte, producţia dă să crească, dar se opreşte în acest obstacol”, a spus Mugur Isărescu la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei.

Potrivit BNR, proiecţia de inflaţie a fost estimată la la -0,4% pentru finalul anului 2016 şi este revizuită în sus, la 1%, pentru finalul anului 2017. „Dacă nu s-ar fi resimţit impactul scăderii TVA, inflaţia la finalul anului 2016 ar fi fost de 1%”, a spus Isărescu.

Ca presiuni inflaţioniste, şeful BNR a indicat factorii externi, cu o incertitudine pe pieţele financiare determinată şi de rezultatele alegerilor din SUA, dar şi de deciziile la nivelul ţărilor exportatoare de petrol, şi factorii interni, cel mai important fiind creşterea consumului.

„Factorii externi împing mai degrabă inflaţia în jos”, a mai spus Mugur Isărescu, arătând că, în schimb, factorii interni trag inflaţia în sus, pe fondul creşterii cererii de mărfuri.

Tags: , , , , ,