Tag Archives: fonduri europene

IancuGuda-Color

Fragilitatea companiilor la fluctuaţia costului de finanţare (guest post Iancu Guda)

Orice antreprenor trebuie să cunoască  pragul minim al veniturilor care asigură lichiditatea necesară continuării activității, și să gândească planuri de rezervă atunci când veniturile realizate sunt inferioare acestui prag. Desigur, pe durata proiectului de investiție, fluctuația și incertitudinea veniturilor nu sunt singurul risc. Un element foarte important care poate influența decisiv profitabilitatea proiectului de investiție este fluctuația costului de finanțare, asupra căruia ne vom concentra în prezentul articol.

Creșterea costului de finanțare ar trebui să fie o preocupare pentru majoritatea antreprenorilor în perioada următoare, având în vedere că vremea dobânzilor mici a trecut. Inflația anuală înregistrată în luna martie a anului curent a fost de 5%, majorarea prețurilor fiind cauzată atât de ofertă (creșterea costurilor salariale și a cheltuielilor cu combustibilul) cât și de avansul cererii (pe fondul creșterii salariului mediu nominal cu 14% în sectorul privat și a soldului creditelor acordate populației cu 8%).   Ultimele estimări oficiale ale Băncii Naționale a României indică o inflație de 3,5% pentru anul în curs, iar consensul analiștilor financiari reflectă așteptări de majorare a dobânzii de politică monetară până la 3% la finalul anului curent. În acest context, nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni ar trebui să crească gradual până la 3,5%, comparativ cu nivelul actual de 2,1% și o medie de 1,15% pe parcursul anului anterior. Așa cum se observă în graficul următor, nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni a depășit constant inflația anuală, diferența medie dintre acestea fiind de aproape 1% începând cu anul 2010. Acest lucru este normal și necesar, pentru evitarea perpetuării unor dobânzi real negative, care au alimentat presiuni suplimentare asupra deprecierii monedei naționale. Singurele perioade când inflația a depășit nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni au fost între lunile august 2010-iunie 2011 (când inflația a fost alimentată temporar de majorarea TVA la 24%, iar dobânzile mici au fost necesare pentru stimularea consumului și a investițiilor în contextul măsurilor de austeritate fiscală) și Noiembrie 2017 – prezent, când ciclul de întărire a politicii monetare este mai degrabă acomodativ (în contextul incertitudinilor fiscale, temperării creșterii economice și re-așezării consumului).

Grafic 1: Evoluţia dobânzilor vs inflaţie

Grafic dobanzi

Sursa: BNR, date prelucrate autor

 În acest context, dobânda medie practicată de sectorul bancar pentru creditele noi contractate în RON de către companiile private ar trebui să crească până la 6%-8% pe parcursul anului curent, comparativ cu o medie de 4,10% înregistrată pe parcusul anului 2017. Având în vedere creșterea gradului de povară financiară în contextul creșterii costului de finanțare, vor fi companii care vor înregistra dificultăți în rambursarea creditelor contractate de la bănci. Un indicator foarte important care reflectă capacitatea unei companii de rambursare a serviciului datoriilor contractate este gradul de acoperire al dobânzilor prin  profitul operațional (eng. EBIT = Earnings Before Interest and Tax). Normele de analiză financiară recomandă ca profitul operațional să acopere de cinci ori cheltuielile privind dobânzile, tocmai pentru a permite o profitabilitate finală competitivă chiar și în contextul creșterii costului de finanțare. Așa cum observăm din cifrele ilustrate în tabelul următor, media acestui indicator pentru întreg mediul de afaceri activ în România este foarte aproape de acest prag în anul 2016, respectiv 5,1.

Tabelul 1: Gradul de acoperire al dobânzilor prin profitul operațional

Segment Sectorul de activitate Rezultat Exploatare : Cheltuieli privind dobânzile
 Anul 2016  Scenariul 1  Scenariul 2  Scenariul 3
Top 5 cele mai performante sectoare Fabricarea substanțelor și produselor chimice 14,4 9,6 8,2 7,20
IT 13,8 9,2 7,9 6,89
Comerț cu amănuntul 13,3 8,9 7,6 6,65
Comerț cu ridicata și distribuție 9,3 6,2 5,3 4,63
Industria de mașini și echipamente 9,1 6,1 5,2 4,55
Total mediu de afaceri 5,1 3,3 2,9 2,50
Top 5 cele mai putin performante sectoare Industria metalurgică 3,7 2,4 2,1 1,83
Tranzacții imobiliare 1,9 1,2 1,1 0,93
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, apă și gaze 1,9 1,2 1,1 0,93
Construcții 1,9 1,2 1,1 0,93
Poșta și telecomunicații 1,2 0,8 0,7 0,59

Sursa: MFP, date prelucrate autor

Totuși, în contextul majorării dobânzii medii pentru creditele contractate la 6% (scenariul 1), 7% (scenariul 2) sau 8% (scenariul 3), gradul mediu de acoperire al costului de finanțare prin profitul operațional scade la 3,3 (scenariul 1), 2,9 (scenariul 2) respectiv 2,5 (scenariul 3).

În contextul creșterii costului de finanțare, o parte dintre companii se vor regăsi într-o situație foarte delicată, în condițiile în care profitul operațional va deveni insuficient pentru acoperirea dobânzilor aferente creditelor contractate. Mai exact, numărul companiilor cu risc major de insolvență va crește de la 15% (anul 2016) la 32% (scenariul 1), 35% (scenariul 2 respectiv 39% (scenariul 3).

Companiile cele mai afectate vor fi cele care înregistrează o structură fixă a costurilor, marjă de profitabilitate în scădere și un grad ridicat de îndatorare. Mai exact, aproape jumătate din companiile care activează în sectorul producției și furnizării de energie, industria extractiva și construcții se vor regăsi în această situație.

Tabelul 2: Scenariile de stres privind creșterea costului de finanțare

Rezultat Exploatare /Cheltuieli Dobânzi  Anul 2016  Scenariul 1  Scenariul 2  Scenariul 3
Peste 1 85% 68% 65% 61%
Sub 1 – Risc mare de insolventa 15% 32% 35% 39%
EBIT/Ch.Dob 5,1 3,3 2,9 2,5

Sursa: calcule proprii autor

Ce opțiuni au companiile în acest context?

  • Să opteze pentru refinanțarea liniilor de credit la o dobândă fixă pentru următorii 3 ani;
  • Să se protejeze împotriva majorării costului de finanțare prin contracte de tip forward pe rata dobânzii;
  • Se crească ponderea capitalurilor proprii prin reinvestirea în companie a profiturilor obținute. Firmele care vor opta pentru această strategie vor crește finanțarea din resurse interne și vor deveni mai puțin vulnerabile la fluctuația costurilor de finanțare.

În ciuda creșterii dobânzilor în perioada următoare, nu cred că aceasta este principala problemă a companiilor active în România. O firmă competitivă trebuie să reziste ciclurilor economice, care sunt marcate de fluctuații ale costurilor de finanțare și facilitatea accesului la capital.

În articolul următor voi demonstra că cele mai profitabile investiții realizate în România sunt acelea inițiate atunci când costul capitalului a fost ridicat și accesul la finanțare a fost mai dificil. Spre deosebire de acestea, când banii s-au obținut ușor și ieftin, s-au realizat cele mai proaste investiții.

Așadar, nu vă lăsați descurajați de creșterea dobânzilor, și concentrați-vă asupra valorii adăugate pe care compania o poate aduce partenerilor de afaceri! Pe curând!

Iancu GUDA, CFA, EMBA
SERVICES DIRECTOR

AAFBR PRESIDENT

IBR-RBI LECTURER

Tags: , , , , , , , , , , , , ,
152049_euro_billete_cambio.jpg_1328648940

Fondurile europene intrate în România depăşesc 46 de miliarde de euro; din actuala programare sunt 10 miliarde de euro

Fondurile europene intrate până în prezent în România depăşesc 46 de miliarde de euro, din care numai în perioada actuală de programare avem aproape 10 miliarde de euro, a declarat, joi seara, ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb.

“Fondurile europene intrate până în prezent în România, atât fondurile de preaderare, cât mai ales fondurile postaderare, începând cu anul 2007 şi până în prezent, practic au intrat în ţară 46 de miliarde de euro, din care numai în perioada actuală de programare au intrat aproape 10 miliarde de euro. Aceşti bani sunt încasaţi de România, bani pe care i-am primit de la UE. Mă refer la toate fondurile europene, care înseamnă atât coeziune, cât şi investiţiile în agricultură, inclusiv plăţile directe cu care suntem la zi, după cum bine ştiţi de la domnul ministru Daea, plăţi directe de la fermieri. Toate aceste sume înseamnă aproape 10 miliarde de euro intrate în România”, a precizat Plumb, la Antena 3.

În ceea ce priveşte rata contractării fondurilor europene, ministrul a precizat că sunt mii de proiecte în evaluare, iar valoarea contractată se ridică la peste 11 miliarde de euro.

“Numai pentru actuala perioadă de programare, pe tot ce înseamnă coeziune, adică investiţii în vederea reducerii decalajelor dintre regiunile mai puţin şi mai mult dezvoltate, înseamnă 28 de miliarde de euro. Din aceşti 28 miliarde de euro, în momentul de faţă avem o contractare de 11,163 miliarde de euro, adică am ajuns la 40%, luând în considerare faptul că în ianuarie 2017, când guvernul PSD-ALDE a intrat să gestioneze fondurile europene, rata de contractare era de 5% şi acum am ajuns la 40%”, a spus Rovana Plumb.

Întrebată câte din aceste fonduri contractate vor deveni realitate, ministrul a răspuns: “Toate, până în anul 2023″.

“Dacă există pe anumite linii de finanţare posibilitatea ca să supra-contractăm, am creat dispozitivul legal prin OUG astfel încât să putem ajunge la supra-contractare şi să putem să avem în implementare proiecte cu finanţare integrală din actualul cadru financiar multianual. Sunt convinsă că până la sfârşitul anului, printr-un management care presupune şi sancţiuni la nivelul celor care nu înţeleg că aceşti bani europeni sunt pentru România, putem să contractăm toată suma care a fost alocată pe politica de coeziune, cel puţin la nivelul MFE. Vom lua măsuri şi în acest sens, pentru că există anumiţi funcţionari care nu înţeleg că aceşti bani trebuie să intre în economia României. (…) După cum bine ştiţi, ne-am asumat prin programul de guvernare ca până în anul 2020, pe toate fondurile alocate României, care sunt de 42,3 miliarde de euro, să intre 30 de miliarde de euro. Asta înseamnă şi zona de agricultură, inclusiv plăţile directe. În ceea ce ne priveşte pe noi, derulate prin Ministerul Fondurilor Europene, asta înseamnă 16 miliarde de euro”, a adăugat Plumb.

Tags: , , ,
1

58 de blocuri din Cluj, reabilitate din fonduri UE

58 de blocuri cu 2.511 apartamente: Primăria Cluj-Napoca este prima în Regiunea Nord-Vest la depunerea proiectelor europene pentru reabilitarea termică a blocurilor, iar regiunea N-V este pe primul loc în România la aceste finanțări europene.

Până la sfârșitul lunii februarie, Primăria municipiului Cluj-Napoca a depus la Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest 10 proiecte de finanțare, pentru reabilitarea termică a unui număr de 2511 apartamente, care provin din 58 de blocuri din oraș. Valoarea totală a proiectelor depuse este de peste 13 milioane de euro.

Din această sumă, 60% este acoperită de către Uniunea Europeană, 25% va fi suportată de către asociațiile de proprietari, iar restul de 15 % de către Primăria municipiului Cluj-Napoca.

În acest moment, proiectele se află în etapa de evaluare tehnică, urmând ca lunile viitoare să fie demarate licitațiile pentru execuția lucrărilor. Finalizarea lucrărilor va fi realizată în cursul anului următor.

Tags: , , , ,
2

Noi probleme pentru Spitalul Regional din Cluj

Premierul Viorica Dăncilă a declarat că situaţia celor trei spitale regionale care ar trebui construite, din fonduri europene, la Cluj, Craiova şi Iaşi nu este una „pe care ne-am fi dorit-o” şi se caută soluţii şi vinovaţii pentru întârzieri.

“Legat de cele trei spitale pe fonduri europene, cele trei spitale nu sunt în situaţia pe care ne-am fi dorit-o cu toţii. Trebuiau să se construiască la Iaşi, Cluj şi Craiova. Pentru spitalul care trebuia să se construiască la Craiova ni se cere o altă poziţionare, deci un alt teren pe care să construim acest spital, iar pentru celălalt spital, spitalul de la Cluj, ni se mai cer încă 1,4 hectare pentru construirea acestui spital. Nu sunt trimise nici toate documentele pe care ar fi trebuit să le avem deja la Bruxelles. Căutăm soluţii pentru cele trei spitale, dar situaţia nu putem să spunem că ne bucură”, a spus premierul, citat de news.ro. 

Întrebată cine este vinovat pentru aceasta situaţie, premierul a spus că nu vrea să se antepronunţe. “Aici nu vreau să mă antepronunţ. Să vedem, este problema consultanţilor, să vedem cine a generat această situaţie. Eu am constatat situaţia, acum urmează să văd cine este vinovat de cele întâmplate”, a continuat ea.

Ea a mai spus că “partea rea” este că pe Programul Operaţional Regional România poate avea o dezangajare de 800 de milioane de euro.

Consiliul Județean Cluj a predat la finele lui 2017 Ministerului Sănătății, prin intermediul unui protocol de predare-primire, terenul pe care va fi edificat viitorul Spital Regional de Urgență de la Cluj.Predarea efectivă a terenului și semnarea acestui document reprezintă ultimul pas procedural legal.

Tags: , , , ,
61909420

Cursul şi bursa au reacţionat ieri la criza politică

Oamenii de afaceri din România către PSD: „Puteţi să vă schimbaţi între voi, dar nu schimbaţi nimic în economie!“

Euro a ajuns din nou la aproape 4,66 lei, după o creştere de 0,74%, iar bursa a scăzut cu 0,3%. Oamenii de afaceri sunt îngrijoraţi de faptul că un nou guvern va veni cu alte propuneri legislative care ar putea bulversa şi mai tare economia.

„Minunat ar fi – şi asta este marea mea spe­­ranţă – dacă ar veni cineva mâine la guver­nare şi ar zice: «Dragilor, nu mai schim­băm ni­mic în următoarele 12 luni!». Predictibi­lita­tea şi stabilitatea ar fi ideale pentru mediul de busi­ness”, a spus Mihai Marcu, CEO şi preşe­dintele consiliului de administraţie al MedLife, cel mai mare jucător din sectorul serviciilor medicale private.

Despre nevoia de stabilitate vorbeşte şi Adrian Mihai, unul dintre acţionarii şi fondatorii FAN Courier, cea mai mare companie de curierat din România.

„Mi-aş dori de la următorul guvern sta­bilitate şi predictibilitate, ca să ne facem pla­nu­rile bazându-ne pe nişte legi care să fie stabile pentru o pe­rioa­dă mai lungă de timp”, a spus Adrian Mihai, care con­duce o com­pa­nie cu 5.730 de salariaţi.

Transferul contri­bu­ţiilor sociale de la an­ga­jator la angajat, decla­ra­ţia 600, creşterile de sa­larii din sectorul buge­tar sunt doar câteva dintre temele care preocu­pă mediul de afaceri.

„Pentru investitori, o asemenea incertitu­di­ne la nivel politic nu poate fi pozitivă, mai ales că într-un interval foarte scurt am avut două schimbări de guverne în condiţiile în care coali­ţia are majoritate confortabilă în Parla­ment”, a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Con­siliului Fiscal.

Pe de altă parte, există unii oameni de afa­­ceri care spun că schimbările de la ni­vel po­litic sunt normale şi că nu vor im­pac­­ta în niciun fel mediul de business.

continurea pe ZF.

Tags: , , , , , , , , , , , , ,
bnr

BNR: Prelungirea caracterului anemic al absorbţiei fondurilor europene, risc la creşterea economică

Prelungirea caracterului anemic al absorbţiei fondurilor europene şi scăderea dinamicii venitului disponibil real al populaţiei sub impactul unei relative creşteri a efectelor inflaţioniste reprezintă riscuri la adresa perspectivei creşterii economice, conform minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al băncii centrale publicată pe site-ul instituţiei.

‘Au fost semnalate incertitudinile şi riscurile de sens opus la adresa perspectivei creşterii economice ce decurg din eventuala necompensare integrală de către unii angajatori a transferului către angajat a obligaţiilor privind contribuţiile sociale, dar şi din posibila suplimentare a măsurilor fiscale corective în cursul anului 2018, în vederea încadrării deficitului bugetar în plafonul de 3% din PIB. A fost punctat, de asemenea, riscul prelungirii caracterului anemic al absorbţiei fondurilor europene aferente cadrului financiar 2014-2020, precum şi cel de scădere mai evidentă a dinamicii venitului disponibil real al populaţiei sub impactul unei relative creşteri a efectelor inflaţioniste directe şi indirecte ale şocurilor pe partea ofertei. Din perspectiva mediului extern, a fost evidenţiată posibila evoluţie sub aşteptări a inflaţiei în zona euro şi în alte state dezvoltate, în pofida unei expansiuni economice mai robuste’, se arată în document.

Membrii Consiliului au discutat despre posibilele implicaţii ale noilor evaluări privind creşterea economică pe orizontul scurt de timp, care indică pentru trimestrele IV 2017 şi I 2018 un ritm anual sensibil mai alert decât cel prognozat anterior, reconfirmând însă, concomitent, perspectiva reintrării lui pe un trend de decelerare, chiar uşor mai accentuat decât cel anticipat în noiembrie 2017.

‘S-a observat că aceste previziuni corespund unei foarte uşoare revizuiri în sens descendent a dinamicii trimestriale a PIB prognozate pentru cele două trimestre, care, asociată cu accelerarea mult peste aşteptări a expansiunii economice în trimestrul III, face foarte probabilă o creştere mai amplă a gap-ului pozitiv al PIB şi a presiunilor sale inflaţioniste în acest interval, în raport cu prognoza pe termen mediu. În plus, potrivit indicatorilor cu frecvenţă ridicată, consumul privat continuă probabil şi în trimestrul IV 2017 să constituie principalul determinant al creşterii economice robuste. El poate fi secondat de o contribuţie modestă a formării brute de capital fix, eventual alimentată de mărirea considerabilă a cheltuielilor publice spre finalul anului, însă în condiţiile unei foarte probabile încadrări a deficitului bugetar al anului 2017 în parametrii programaţi’, informează BNR.

În cazul exportului net este însă de aşteptat o mărire a aportului negativ, dată fiind ampla creştere consemnată în octombrie de soldul negativ al balanţei comerciale, contribuind decisiv la puternica accelerare a trendului de adâncire a deficitului de cont curent faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

În urma analizei, membrii Consiliului au apreciat că actualul context reclamă continuarea ajustării conduitei politicii monetare prin majorarea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, până la nivelul de 2,00%.

‘Ca argumente adiţionale au fost invocate riscul creşterii peste aşteptări a gradului de pro-ciclicitate a politicii fiscale şi a celei de venituri în 2018, sau cel de înrăutăţire cronică a structurii cheltuielilor bugetare, printr-o potenţială reducere spre valori critice a investiţiilor publice în favoarea susţinerii consumului, de natură să prejudicieze potenţialul de creştere a economiei româneşti şi să conducă la valori mai ridicate ale gap-ului pozitiv al PIB pe termen mediu, dar şi ale deficitului de cont curent. Membrii Consiliului au subliniat în acest context în mod repetat importanţa unui mix echilibrat de politici macroeconomice, considerat a fi esenţial inclusiv din perspectiva evitării unei supraîmpovărări a politicii monetare şi a prevenirii unor efecte indezirabile în economie. Unii membri ai Consiliului au menţionat între asemenea efecte un eventual proces de re-euroizare ce ar putea afecta serios inclusiv transmisia monetară’, arată BNR.

Au fost menţionate, de asemenea, riscurile în sus la adresa perspectivei inflaţiei venite din direcţia unei posibile creşteri mai ample a costurilor firmelor, concomitent cu o restrângere a marjelor lor de profit, în principal sub influenţa noilor măsuri fiscale şi a tensionării pieţei muncii. Unii membri ai Consiliului au făcut referire şi la potenţiala expansiune peste aşteptări a economiei zonei euro şi a celei globale pe orizontul scurt de timp, inclusiv în contextul persistenţei inflaţiei scăzute, de natură să susţină perspectiva unei normalizări lente a conduitei politicilor monetare ale băncilor centrale majore.

Tags: , , ,
152049_euro_billete_cambio.jpg_1328648940

Fonduri europene pentru mici afaceri și antreprenoriat în 2018

S-a publicat calendarul  estimativ al apelurilor de proiecte care ar urma să se lanseze în perioada ianuarie-martie 2018, cuprinzând, printre altele și fonduri europene destinate afacerilor mici și mijlocii și programelor de stimulare a antreprenoriatului în rândul populației României.

Apelurile cuprinse în calendarul publicat de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Eurppene ar urma să pună la bătaie fonduri europene de peste 3 miliarde de euro, însă cea mai mare parte a acestora este destinată beneficiarilor publici și altor solicitanți non-business, cum ar fi organizațiile non-guvernamentale.

Cu un anumit interes în zona micilor afaceri, menționăm un singur proiect care are ca beneficiar firmele mici și mijlocii (IMM).

 Vorbim aici despre Programul Operațional Regional (POR) – Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii – 2.2 Sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de producție și dezvoltarea serviciilor,  Axa 2/PI 2.2/O.S 2.2 – Îmbunătățirea competitivității economice prin creșterea productivității muncii în IMM-uri în sectoarele competitive identificate în SNC (Strategia națională de competitivitate) apel ITI DD (Investiții Teritoriale Integrate în Delta Dunării). Beneficiarii sunt întreprinderile mici și mijlocii (IMM).

Valoarea totală a apelului ar ruma să fie de 50,5 milioane euro. Apelul competitiv ar urma să se deschidă în ianuarie 2018 și să se închidă în iunie.

Pe listă mai apar, printre altele, apeluri destinate programelor de educație în domeniul antreprenoriatului pentru diverse categorii de tineri din pături defavorizate. Acestea sunt finanțate din Programul Operațional Capital Uman (POCU).

Aici, un exemplu ar fi linia de finanțare 2.2 – Îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și certificarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între 16 – 24 ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile (București-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia).

Un alt exemplu ar fi Axa 6/PI 10.ii/OS 6.7 & 6.9 & 6.10 – BURSA STUDENT ANTREPRENOR – Masura activă ptr cresterea participării studenților din categorii vulnerabile la programe de studii de licență.

Mai multe DETALII AICI! 

Tags: , , ,
21687155_1489297011159119_4532421489570863992_o

Promisiunile Clujului în faţa Europei! Trafic adaptiv, zone pietonale, biciclete electrice

 Primăria Cluj-Napoca  a prezentat Delegației Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European proiectele pe care le pregătește până în 2023; proiecte în valoare de aproximativ 100 de milioane de euro.

Este vorba despre proiecte precum: achiziția de noi mijloace de transport în comun (troleibuze, tramvaie, autouze electrice etc.), dezvoltarea de noi zone pietonale în municipiu – pietonalizarea străzii M. Kogălniceanu, modernizarea Pieței Lucian Blaga și a străzii Napoca, extinderea rețelei de piste de biciclete, dezvoltarea sistemului de bike-sharing (ClujBike 2), inclusiv cu biciclete electrice, sistem integrat de management al traficului – trafic adaptativ.

Delegația europeană a participat în perioada 18-20 septembrie 2017 la o serie de evenimente la Cluj-Napoca, alături de membri ai Parlamentului European, funcționari de nivel înalt din cadrul Comisiei Europene, Parlamentului European și reprezentanți ai autorităților și instituțiilor guvernamentale și locale, ai mediului de business și societății civile. De asemenea, programul delegației a cuprins vizite la centre de cercetare, obiective turistice și la variate proiecte realizate cu fonduri europene în municipiu.

Conferinţa Smart Regional Development – Investiţii Inteligente Pentru Dezvoltarea Comunitatii Regionale – a fost unul dintre evenimentele principale din program, parte a seriei de evenimente Zilele REGIO 2017. Conferinta a fost organizata de Agentia de Dezvoltare Regională Nord-Vest împreună cu Comisia Europeană, Comisia de Dezvoltare Regională a Parlamentului European, Reprezentanţa Comisiei Europene, Primăria Cluj-Napoca.

Tags: , , , , ,
Iancu Guda

“Daca suntem loviti de o noua criza internationala … cred ca vom gestiona situatia mult mai prost comparativ cu perioada 2008-2009.” Analiză realizată de Iancu Guda, Presedinte AAFBR si Lector IBR.

 

Mediul de afaceri in 2016 comparativ cu 2008 diferente majore care ne fac mai vulnerabili
 Tabloul macroeconomic din perioada recenta seamana izbitor de mult cu cel din anul 2008: crestere economica record alimentata de consum (care determina adancirea deficitului comercial, pe fondul avansului importurilor mai rapid decat cresterea exporturilor) si cresterea creditarii (care determina majorarea preturilor la imobiliare), majorarea deficitului fiscal (cauzat de, pe de o parte, performanta slaba a colectarii veniturilor fiscale care creeaza o fiscalizare redusa a cresterii economice, si, pe de alta parte, majorarile salariale si ajutoarele sociale oferite de  sectorul public). Poate singurele diferente notabile, in sens negativ, sunt datoria publica de doua ori mai mare in PIB (desi la un nivel sub jumatate fata de media UE), o forta de munca mai redusa, diminuarea la jumatate a investitiilor publice si nivelul investitiilor straine directe de aproximativ patru ori mai mici (reducerea capitalului si fortei de munca disponibile plafonand nivelul cresterii economice potentiale).Pe de alta parte, tabloul microeconomic ilustreaza cinci diferente majore in mediul de afaceri in anul 2016 comparativ cu anul 2008, asa cum este evidentiat prin analiza companiilor in baza declaratiilor financiare pentru cele doua exercitii financiare. Acestea sunt:
(1) o crestere a duratei medii de colectare a creantelor companiilor, de la 60 zile (2008) la 105 zile (anul 2016) – ceea ce face ca firmele sa fie mai interdependente. Astfel, intarzierea la plata a unei facturi din cauza problemelor temporare de lichiditate sau a insolventei clientului, va determina un soc negativ de doua ori mai mari catre furnizorii creditori. Exprimand metaforic acest aspect, „o piatra aruncata in lac” (simbol al unei crize internationale) va genera „valuri de doua ori mai inalte”. Din acest punct de vedere, sectoarele care inregistreaza cea mai extinsa durata de colectare a creantelor si care vor fi cele mai afectate de acest fenomen sunt constructiile (unde cresterea duratei de colectare a creantelor este de la 131 zile (anul 2008) la 220 zile (anul 2016)), serviciile prestate companiilor (unde cresterea este de la 126 la 216 zile) si agricultura (unde cresterea este de la 108 la 198 zile);(2) o subtiere a paturii de mijloc si un grad de concentrare mai mare in randul companiilor de top din perspectiva veniturilor, profiturilor si a lichiditatii. Astfel, cele mai mari 1000 de companii generau o pondere de 35% in venitul total al mediului de afaceri in anul 2008, aceasta pondere crescand la 50% in anul 2016. Din perspectiva trezoreriei (numerarul detinut de companii in casa si conturi la banci), cele mai mari 1% dintre companiile active detineau in anul 2008 o pondere de 43% din totalul acestora, aceasta concentrare ajungand la 58% in anul 2016. De asemenea, profiturile obtinute de mediul de afaceri sunt mai concentrate ca nicioadata in randul firmelor mari. Astfel, cele mai mari 1% din companii detin 46% din profiturile obtinute in anul 2016 de intreg mediu de afaceri, in timp ce aceasta pondere este de 35% in anul 2008. Deloc intamplator, pierderile sunt mult mai raspandite in randul mediului de afaceri (gradul acestora de concentrare este mai redus), primele 1% dintre companii inregistrand o pondere de doar 26% din totalul pierderilor raportate de intreg mediul de afaceri;

(3) Companiile care activeaza in mediul de afaceri romanesc prezinta un grad foarte redus de capitalizare, tendinta acestuia fiind de scadere constanta de la impactul crizei financiare pana in prezent, respectiv de la 32,2% in anul 2008 la 28,7% la finalul anului 2016. O scadere a capitalizarii implica o crestere a gradului de indatorare, deci, o vulnerabilitate mai mare a firmeor de finantarea externa si conditiile aferente acesteia. Singurele sectoare care prezinta un grad de capitalizare de peste 40% la finalul anului 2016 sunt productia si furnizarea de energie electrica si termica, apa si gaze (43%), Intermedieri financiare (43%) si IT (42%), in timp ce sectoarele care inregistreaza un grad de capitalizare mai mic de 15% sunt cele cele reprezentate de activitati recreative, culturale si sportive (9%), constructii (10%) si sanatate si asistenta sociala (15%). Acest fenomen a fost amplificat in mod special in anul 2016, cand  dividendele distribuite aferente acestui exercitiu au fost de 43 mld RON, reprezentand 85% din profiturile obtinute in anul respectiv, aproape cat toate dividendele distribuite de intreg mediul de afaceri in perioada 2009-2015, si 10% din capitalurile proprii ale tuturor companiilor. Analizand contextul macroeconomic local si international, nu am identificat decat un singur factor decisiv care sa induca un asemenea comportament de distribuire accelerata a dividendelor catre actionari: reducerea impozitului pe dividend de la 16% la 5% incepand cu 1 ianuarie 2016. Estimez ca acest fenomen al decapitalizarii firmelor active in Romania va continua in cazul in care se va elimina impozitul pe dividend incepand cu anul urmator, conform celor mentionate de actualul plan de guvernare. Mai mult decat atat, in oblinda cu acest fenomen, devine din ce in ce mai des intalnita o alta practica: finantarea de la entitatile afiliate. Astfel, ponderea creditelor contractate de la firmele din grup / actionari in totalul datoriilor a crescut de la 11% (anul 2008) la 20% (anul 2016). Aceste sume de bani pot fi retrase mai rapid de actionari (comparativ cu situatia in care erau injectate prin capitalul social), si probabil sunt garantate de active fixe importante / esentiale pentru activitatea de baza. Aceasta insemna si un rol mai important al actionarilor creditori la masa credala, intr-o eventuala intrare in insolventa a firmei respective;

(4) Capitalul de lucru consolidat la nivelul mediului de afaceri a devenit negativ. Capitalul de lucru reprezinta diferenta dintre activele circulante (cele mai lichide active detinute de companii) si datoriile pe termen scurt (care trebuiesc rambursate sub un an). Valorile pozitive ale capitalului de lucru indica o capacitate potentiala buna de autofinantare a firmelor, in timp ce valorile negative indica presiuni asupra lichiditatii si cresterea riscului de insolventa. Lichiditatea curenta (raportul dintre activele circulante si datoriile pe termen scurt)  inregistrata la nivelul intregului mediu de afaceri a scazut de la 1,11 (anul 2008) la 0,96 (anul 2016), sectoarele cu cel mai scazut nivel al acestui indicator la finalul anului 2016 fiind tranzactiile imobiliare (0,56), hoteluri si restaurante (0,72) si industria de masini si echipamente (0,82);

(5) Mediul de afaceri este mai tanar si lipsit de experienta. Numarul companiilor active in Romania care au intrat in insolventa in perioada 2008-2016 a fost de 166.000, la care se mai adauga aproximativ 850.000 de companii radiate, dizolvate sau suspendate. Astfel, vorbim de aproape 1 milion de companii care si-au intrerupt activitatea in acest interval. Enorm, avand in vedere ca doar 650.000 de companii au depus declaratiile financiare pentru anul 2016 (din care aproape un sfert nu desfasoara oricum activitate) si durata medie de varsta a unei firme active in Romania este usor sub 10 ani. Un mediu de afaceri mai tanar si neexperimentat in anul 2016, prin comparatie cu anul 2008, este reflectat de urmatoarele:

  • Ponderea companiilor cu o durata de viata sub 5 ani (de la momentul infiintarii) in totalul firmelor active a crescut de la 25% (anul 2008) la 38% (anul 2016), sectoarele cu cele mai ridicate ponderi fiind activitatile recreative, culturale si sportive (54%), intermedieri financiare (46%) si transporturi (43%). Aceste sectoare enumarate sunt si zonele unde s-au infiintat cele mai multe companii in perioada analizata, din cauza barierelor reduse de intrare;
  • Ponderea companiilor care nu desfasoara nici o activitate a crescut de la 20% (anul 2008) la 28% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii in aceasta situatie fiind tranzactiile imobiliare (36%), industria extractiva (35%) si constructii (35%);
  • Ponderea companiilor care inregistreaza capitaluri proprii negative a crescut de la 40% (anul 2008) la 45% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii aflate in aceasta situatie fiind hotelurile si restaurantele (58%), comertul cu amanuntul (57%) si industria alimentara si a bauturilor (53%).

Eventuala reglementare a situatiei acestora prin masuri referioare la verificarea detaliata a motivelor pentru care companiile inregistreaza pierderi pentru trei exercitii financiare consecutive, nu desfasoara nici o activitate, care sunt conditiile privind finantarea de la entitatile afiliate, precum si obligativitatea de acoperire a capitalurilor proprii negative prin majorarea capitalului social si completarea pierderilor neacoperite, ar permite clarificarea situatiei si cresterea gradului de capitalizare a companiilor.

Structura de finantare si eficienta companiilor active in Romania pare sa fie puternic corelata cu experienta acumulata in timp. Astfel, dupa cum se observa in cifrele ilustrate in tabelul urmator, companiile infiintate inainte de anul 2000 reprezinta doar  21% din totalul firmelor active la finalul anului 2016, dar genereaza 44% din totalul activelor detinute de companiile locale, 61% din capitalurile proprii, cel mai ridicat grad de capitalizare (aproximativ 40%) si cel mai ridicat nivel al profiturilor nete (aproape 5%).

Tabel 1: Capitalizarea si eficienta companiilor in functie de perioada inmatricularii

Anul Inregistrarii Numar Nr % Total Active  (mil RON) Active % Capitaluri Proprii (mil RON) Capitaluri% Grad Capitalizare EAT %
1990-1995 90.336 14% 306.715 23% 128.442 33% 41,9% 4,2%
1996-2000 46.597 7% 291.404 21% 112.152 28% 38,5% 5,4%
2001-2005 127.619 20% 307.660 23% 89.313 23% 29,0% 3,8%
2006-2010 166.257 26% 279.893 21% 41.282 10% 14,7% 1,5%
2011-2015 218.448 34% 175.953 13% 22.459 6% 12,8% -3,1%
Total 649.257 100% 1.361.625 100% 393.648 100% 28,9% 2,9%

EAT% = Earnings After Tax = Rezultatul Net : Cifra de Afaceri

Grad Capitalizare = Capitaluri Proprii : Total Active

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

Graficul urmator exprima si mai clar aceasta concluzie, unde observam cele doua variabile, gradul de capitalizare si rata profitului net, in functie de anul inregistrarii companiilor active la finalul lui 2016. Devine evident ca experienta acumulata in timp se reflecta asupra cresterii solvabilitatii si performantei companiilor active in Romania. Pacat ca doar 20% din companiile active in momentul de fata se regasesc in aceasta categorie …

Grafic 1: Capitalizarea si performanta companiilor active in Romania

grafic 1(clck pentru grafic)

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

 

Tabelul urmator sintetizeaza cele cinci diferente majore observate in mediul de afaceri, precum si implicatiile acestora in ceea ce priveste sustenabilitatea si riscul companiilor active in Romania.

Fenomenul 2008 2016 Implicatii / Consecinte
Durata de colectare a creantelor 60 zile 105 zile Interdependenta intre companii, risc sistemic mai mare, contagiune in crestere prin efectul de domino
Concentrarea veniturilor- top 1% 35% 50% Subtiere patura de mijloc, capacitatea mai mica a  mediului de afaceri de amortizare a socurilor negative
Grad capitalizare 32,2% 28,7% Dependenta mai ridicata de conditiile de finantare externe si vulnerabilitate mai mare a firmelor
Lichiditate curenta (cap. Lucru) 1,11 0,96 Capacitate de autofinantare mai redusa, care implica o imunitate mai scazuta a firmelor in situatii de stres
Mediu de afaceri embrionar:- Firme cu durata viata < 5 ani- Firme fara activitate- Firme cu cap. proprii negative 25%20%40% 38%28%45% Un mediu de afaceri embrionar, jumatate dintre companii nu au trecut prin criza financiara, au o experienta redusa, deci pot reactiona emotional si impredictibil intr-un context negativ.

Desi tabloul macroeconomic prezent este similar cu cel din anul 2008, mediul de afaceri local prezinta cinci diferenta majorare: o colectare mult mai lenta a facturilor, concentrarea mai ridicata a veniturilor, profiturilor si lichiditatilor in randul companiilor mari (desi pierderile sunt mai raspandite in randul tuturor companiilor), scaderea gradului de capitalizare, reducerea capitalului de lucru (care a devenit chiar usor negativ la finalul anului 2016) si un mediu de afaceri mai embrionar si mai putin activ (cu o experienta mai scazuta). In esenta, vorbim despre un mediu de afaceri mai slab capitalizat (mai indatorat), polarizat, neexperimentat, vulnerabil (cu o capacitate de autofinantare mai redusa) si mai expus in fata efectului de contagiune (domino) de propagare a riscului comercial (insolventa clientilor). Nu vad cum un asemenea mediu de afaceri poate gestiona mai bine o eventuala criza internationala, comparativ cu ceea ce s-a intamplat in anul 2008 ” – a declarat Iancu Guda, Presedinte AAFBR (Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania) si Lector IBR (Institutul Bancar Roman)

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
zona-euro

Peste 47 de milioane de euro, fonduri europene, alocați pentru sprijinirea tinerilor inactivi să intre pe piața muncii

Proiectul noncompetitiv INTESPO – Înregistrarea tinerilor în Evidențele Serviciului Public de Ocupare, prin care se vor aloca peste 47 de milioane de euro, fonduri europene, pentru sprijinirea tinerilor inactivi să intre pe piața muncii, a fost aprobat de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capital Uman (POCU), informează, vineri, Ministerul Muncii și Justiției Sociale.

Conform sursei citate, proiectul este menit să crească numărul de tineri inactivi NEETs (Not in Education, Employment or Training) înregistrați la Serviciul Public de Ocupare (SPO), precum și identificarea altor cel puțin 200.000 de tineri NEEts inactivi, cu vârsta cuprinsă între 16-24 de ani, neînregistrați la SPO.

Categoria de tineri NEETs include tineri care nu au reușit să se integreze pe piața muncii din diverse motive (lipsa oportunităților de ocupare, lipsa competențelor cerute pe piața muncii etc.) și care nu sunt cuprinși în programe de educație sau formare.

“În cadrul proiectului, sunt vizați în special tinerii cu nivel scăzut de competențe și care au dificultăți în a se integra social. Din totalul celor care vor fi identificați, cel puțin 160.000 vor fi înregistrați la SPO și vor beneficia de informare și consiliere profesională, inclusiv de profilare, iar după această etapă vor fi îndrumați către măsura activă de care au nevoie sau către alte servicii (Programul Național Șansa a doua — Ministerul Educației Naționale, servicii de asistență socială)”, se menționează în comunicat.

Conform documentului, identificarea tinerilor NEEts inactivi este necesară deoarece majoritatea acestora nu are acces la informații și nu știe să le caute. În prezent, ei nu vin din proprie inițiativă către SPO, în vederea înregistrării, însă experiența proiectelor deja derulate arată că apropierea de ei este fundamentală pentru atragerea lor în orice programe viitoare, întrucât anulează și blocajul generat de mijloacele financiare reduse sau inexistente pentru mulți dintre ei, necesare pentru a ajunge la SPO.

“Proiectul noncompetitiv Intespo introduce managementul de caz ca metodă de lucru cu tinerii NEETs, care presupune un proces de interacțiune în cadrul rețelei de servicii (de asistență sociala, educație, ocupare) prin care se asigură faptul că beneficiarii primesc serviciile de care au nevoie într-o formă de sprijin eficace și eficientă. Această metodă oferă servicii personalizate, prin care serviciile publice evaluează nevoile beneficiarului în colaborare cu el, evaluează, monitorizează și susține beneficiarul pentru a accesa servicii sociale care să răspundă acestor nevoi”, conform Ministerului Muncii.

Din perspectiva managementului de caz, proiectul va contribui la: introducerea managementului de caz ca metodă de lucru cu tinerii NEETs, calibrată în funcție de categoria în care tânărul se încadrează din perspectiva profilării (de la ușor angajabil până la foarte greu angajabil); procesul de monitorizare a evoluției tânărului atât pe parcursul, cât și după implicarea într-un program de măsuri active; instituirea unei rețele de sprijin, la nivel local, care să susțină implementarea modelului de intervenție bazat pe managementul de caz, în special pentru tinerii care nu sunt interesați să se înregistreze singuri sau nu pot (din diferite cauze) să își găsească și să își mențină un loc de muncă.

Potrivit Ministerului, proiectul își propune să ‘revitalizeze’ rețeaua de sprijin pe care SPO o are deja împreună cu autoritățile publice locale sau să propună noi modelele/protocoale de colaborare, inclusiv prin activarea voluntariatului la nivelul comunității respective, în procesul de identificare, mobilizare și înregistrare a tinerilor NEETs.

“În acest context va exista o colaborare strânsă între SPO și autoritățile locale, servicii de asistență, școală, servicii medicale, mediatori comunitari, poliție, biserică, ONG-uri implicate în activități destinate tinerilor și / sau asistenței sociale comunitare etc. De asemenea, proiectul încurajează și implicarea partenerilor sociali (patronate și sindicate), astfel încât oferta de pachete de măsuri active personalizate să se concretizeze în ocuparea unui loc de muncă”, mai menționează Ministerul Muncii.

Proiectul are o durată de implementare este de 48 luni și un buget de 213.636.395,25 de lei (47.474.754,5 de euro).

Tags: , , ,
zona-euro

În august aflam dacă România va putea deconta facturile pentru proiectele cu finanţare europeană

În acest moment se face o evaluare a autorităţilor de management, în vederea acreditării, inclusiv verificări pe teren, urmând ca la începutul lunii august să luăm o decizie, a declarat miercuri Aron Ioan Popa, preşedintele Autorităţii de Audit din cadrul Curţii de Conturi.

“Facem verificări pe teren pentru a vedea dacă sunt îndeplinite condiţiile în vederea acreditării autorităţilor de management. La începutul lunii august vom anunţa ce decizie s-a luat”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Aron Ioan Popa.

Surse oficiale au precizat, pentru MEDIAFAX, că există unele probleme în ceea ce priveşte buna funţionare a sistemului IT, astfel încât autorităţile de management să poată fi acreditate, iar România să poată deconta facturile pentru proiectele cu finanţare europeană, la Bruxelles.

Fără acreditarea autorităţilor de management, România nu poate deconta la Bruxelles facturile pentru proiectele europene, care în prezent sunt finanţate de la buget. Dacă instituţiile de gestionare a fondurilor europene nu sunt acreditate până la sfârşitul anului, există riscul creşterii deficitului bugetar.

Rovana Plumb, ministrul delegat pentru fonduri europene a declarat marţi că, imediat după ce autorităţile de management vor fi acreditate, România va trimite Comisiei Europene, spre decontare, o factură de circa 700 de milioane de euro şi că, până la sfârşitul anului se estimează că rata de absorbţie va atinge 9%.

Tags: , ,
Emil Boc

Primarul Emil BOC Cluj-Napoca participă la conferința – PRIA Urban Innovation în 24 Mai 2017

Dl. Emil BOC, Primarul Municipiului Cluj-Napoca participă la conferința – PRIA Urban Innovation în 24 Mai 2017, alături de ceilalți lectori importanți și de 150 reprezentanți ai comunității de business din Cluj

Dl. Emil BOC – Primarul Municipiului Cluj-Napoca participă la conferința PRIA Innovation, în 24 mai 2017, la Grand hotel Napoca, alături de ceilalți lectori importanți și de 150 reprezentanți ai comunității de business din Cluj.

PRIA Urban Innovation mic

Evenimentul se va concentra asupra punctelor de discuție importante pentru mediul urban – mobilitate, energie, tehnologie și infrastructură și vor fi dezbătute aspect importante despre dezvoltarea orașului și despre proiecte care imbunătățesc orașul și viața de afaceri și socială a acestuia.

PRIA Urban Innovation este o platformă unică pentru discuții aprofundate între administrația locală, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai mediului universitar, specialiști în urbanism, tehnologie și servicii la nivel național și internațional, dar și lideri ai comunității. Ei vor evidenția aspecte legate de cercetare și vor da exemple de proiecte care ajută la crearea unor comunități urbane mai rezistente, durabile și sănătoase, la transformarea orașelor în orașe ale viitorului, inovatoare.

Conferința PRIA Urban Innovation va avea loc în Cluj-Napoca, oraș care este în continuă dezvoltare și care acordă o importanță deosebită proiectelor care imbunătățesc orașul și viața de afaceri și socială a acestuia.

Zonele urbane sunt în creștere și în schimbare în fiecare an, așa că trebuie să fim gata să îmbrățișăm viitorul pe măsură ce creștem și ne schimbăm. Prin urmare, dezbaterile din cadrul PRIA Innovation Conference vor reflecta adevăratul sens a ceea ce este nevoie pentru a dezvolta orașe puternice pentru viitor. De asemenea, vom sublinia puncte care vor conduce la activități urbane de succes și vom oferi oportunități de a construi parteneriate de colaborare, de a explora problemele urbane în curs de dezvoltare, de a descoperi tehnologii inovatoare pentru dezvoltarea urbană. Toate acestea duc la o viață mai sănătoasă și vor economisi timp și bani pentru companii, iar pentru cetățeni vor duce la un oraș mai organizat, mai simplu de locuit.

Alaturi de dl. Emil BOC – Primarul Municipiului Cluj Napoca, lectori sunt:  Nicholas DE ROUMANIE; Pascal Van den NOORT – Mobility Expert; Paul DECUSEARĂ – Șef Serviciu Dezvoltare, ENGIE ; Nicolae DORDEA – Manager Vanzari Clienti Business Nord, ENGIE; Carmen NEAGU – CEO, Energobit; Marius MAIER – Managing Partner, CMC Group Risk Advisor; Maria METZ – Deputy CEO, NTT Data; Adrian Ciprian MIRON   Inspector Șef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj; Radu MITITEAN - Drector executiv – Clubul de Cicloturism Napoca (CCN)/ Presedinte – Federatia Biciclistilor din Romania (FBR).

.?????????????????

Printre temele care vor fi abordate se vor regăsi: Comunitate Privată Parteneriatul public – soluții locale, parteneriate strategice, care să conducă la sisteme durabile și de dezvoltare economică, care este transferabil unui model national; Încurajarea și recunoașterea ciclismului ca mijloc eficient, sănătos, de transport ecologic, și promovarea utilizarii pe scară largă; Cum putem reduce costurile pentru municipalități și pentru companii?; Sunt mașinile electrice de viitor? Cum vom crea infrastructura pentru masina electrica? Identificarea oportunităților de infrastructură ecologică pentru a mări spațiul verde într-o comunitate puternic urbanizată, îmbunătățirea calității aerului, reducerea efectului de căldură urbană și creșterea biodiversității mediului; Îmbratișarea inovațiilor tehnologice în mobilizare pentru a proteja mediul înconjurător, pentru a crește profitul de afaceri locale și pentru a simplifica viața urbană; Cum se va structura consumul de energie electrică în viitor? Cum se va structura consumul de energie electrică în sectoare cum ar fi transportul, rezidențial, agricultură, industrie și ce alte servicii vor evolua?; Impactul tehnologiei în dezvoltarea rețelelor electrice către rețele inteligente, microgrids și consumatori activi (Prosumer);  Care este situația  energiei regenerabile în România? Ce investiții au fost făcute până acum?

Conferinţele PRIAevents aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a massmediei.

PRIA Urban Innovation are ca partener principal ENGIE.

De asemenea parteneri ai evenimentului sunt Hidroelectrica, Energobit, ARIES Transilvania, Asociația Femeilor de Afaceri Cluj (AFA), BEROBA, Camera de Comerț si Industrie Româno-Olandeză, Camera de Comerț și Industrie Cluj,  Clubul Francofon de Afaceri Cluj,  Liga Întreprinzătorului Român, Asociația Patronilor Meseriașilor Cluj (APM), Camera de Comerț si Industrie Româno-Britanică, Camera de Comerț și Industrie România-Israel, EFdeN, Cogen România, Romanian Photovoltaic Industry Association (RPIA), Romanian Institute for Energy Development Studies (IRE).

Mai multe detalii despre agenda evenimentului PRIA Urban Innovation şi modalități de înscriere pentru participare puteţi găsi pe http://priaevents.ro/pria-urban-innovation-conference/

Despre PRIAevents

PRIAevents – experţii tăi în evenimente! Noi aducem informaţii de ultimă oră şi trend-uri în business prin intermediul conferinţelor organizate. Echipa PRIAevents cu o experienţă de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium pentru fiecare sector business.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Carmen Neagu

Carmen NEAGU, CEO Energobit, un nou nume confirmat la PRIA Urban Innovation din 24 mai la Cluj Napoca

 PRIAevents organizează conferința PRIA Urban Innovation – platformă unică pentru discuții aprofundate între administrația locală, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai mediului universitar, specialiști în urbanism, tehnologie și servicii la nivel național și internațional, dar și lideri ai comunității. Ei vor evidenția aspecte legate de cercetare și vor da exemple de proiecte care ajută la crearea unor comunități urbane mai rezistente, durabile și sănătoase, la transformarea orașelor în orașe ale viitorului, inovatoare.

Conferința PRIA Urban Innovation va avea loc în Cluj-Napoca, oraș care este în continuă dezvoltare și care acordă o importanță deosebită proiectelor care imbunătățesc orașul și viața de afaceri și socială a acestuia.

?????????????????

Evenimentul se va concentra asupra punctelor de discuție importante pentru mediul urban – mobilitate, energie, tehnologie și infrastructură.

Alături de Carmen NEAGU, CEO, Energobit, lectori invitați sunt: Emil BOC – Primarul Municipiului Cluj Napoca; Nicholas DE ROUMANIE; Pascal Van den Noort, Expert în Mobilitate; Karoly Borbely   –  Director Strategie, Hidroelectrica; Nicolae DORDEA – Manager Vânzări Clienți Business Nord, ENGIE; Alin TIȘE  –  Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj; Claudiu Salanţă – Arhitect Șef al Judeţului Cluj; Maria METZ – Deputy CEO, NTT Data; Adrian Ciprian MIRON   Inspector Șef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj; Alexandru CIOCAN, Campion National Multiplu Ciclism, precum și reprezentanți ai producătorilor de masini electrice și biciclete.

Zonele urbane sunt în creștere și în schimbare în fiecare an, așa că trebuie să fim gata să îmbrățișăm viitorul pe măsură ce creștem și ne schimbăm. Prin urmare, dezbaterile din cadrul PRIA Innovation Conference vor reflecta adevăratul sens a ceea ce este nevoie pentru a dezvolta orașe puternice pentru viitor. De asemenea, vom sublinia puncte care vor conduce la activități urbane de succes și vom oferi oportunități de a construi parteneriate de colaborare, de a explora problemele urbane în curs de dezvoltare, de a descoperi tehnologii inovatoare pentru dezvoltarea urbană. Toate acestea duc la o viață mai sănătoasă și vor economisi timp și bani pentru companii, iar pentru cetățeni vor duce la un oraș mai organizat, mai simplu de locuit.

Printre temele care vor fi abordate se vor regăsi: Comunitate Privată Parteneriatul public – soluții locale, parteneriate strategice, care să conducă la sisteme durabile și de dezvoltare economică, care este transferabil unui model national; Încurajarea și recunoașterea ciclismului ca mijloc eficient, sănătos, de transport ecologic, și promovarea utilizarii pe scară largă; Cum putem reduce costurile pentru municipalități și pentru companii?; Sunt mașinile electrice de viitor? Cum vom crea infrastructura pentru masina electrica? Identificarea oportunităților de infrastructură ecologică pentru a mări spațiul verde într-o comunitate puternic urbanizată, îmbunătățirea calității aerului, reducerea efectului de căldură urbană și creșterea biodiversității mediului; Îmbratișarea inovațiilor tehnologice în mobilizare pentru a proteja mediul înconjurător, pentru a crește profitul de afaceri locale și pentru a simplifica viața urbană; Cum se va structura consumul de energie electrică în viitor? Cum se va structura consumul de energie electrică în sectoare cum ar fi transportul, rezidențial, agricultură, industrie și ce alte servicii vor evolua?; Impactul tehnologiei în dezvoltarea rețelelor electrice către rețele inteligente, microgrids și consumatori activi (Prosumer);  Care este situația  energiei regenerabile în România? Ce investiții au fost făcute până acum?

Conferinţele PRIAevents aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a massmediei.

PRIA Urban Innovation are ca partener principal ENGIE.

Tags: , , , , , , , , , , , , ,
Pascal-Van-den-NOORT-758x505

Pascal van den Noort lector la PRIA Urban Innovation în 24 mai

Pascal van den Noort, cel a creat proiecte pentru New York, Paris, Roma, Barcelona, Berlin, Asterdam, și nu numai, va fi lector în cadrul conferinței PRIA Urban Innovation în 24 Mai 2017 la Cluj-Napoca.

PRIAevents organizează conferința PRIA Urban Innovation – platformă unică pentru discuții aprofundate între administrația locală, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai mediului universitar, specialiști în urbanism, tehnologie și servicii la nivel național și internațional, dar și lideri ai comunității. Ei vor evidenția aspecte legate de cercetare și vor da exemple de proiecte care ajută la crearea unor comunități urbane mai rezistente, durabile și sănătoase, la transformarea orașelor în orașe ale viitorului, inovatoare.

Pascal van den Noort, cel care a lucrat la proiecte care promovează ciclismul pentru New York, Roma, Barcelona, Berlin, Asterdam, și nu numai, va fi lector în cadrul conferinței PRIA Urban Innovation în 24 Mai 2017, la Grand Hotel Napoca Napoca, sala Viena.

Pascal este directorul executiv al Velo Mondial, gânditor conceptual, expert moderator și expert în mobilitate. Sa implicat în ciclism după dezvoltarea unei cariere reușite în domeniul sănătății la nivel internațional. El și-a urmărit pasiunea de a face plimbarea cu bicicleta cat mai plicută, punând în același timp sănătatea urbană în centrul eforturilor sale. Cu Vélib la Paris și la puțin de 10 ani mai târziu, 1000 de orașe s-au alăturat acestei initiative.

Pascal a lucrat la proiecte care promovează ciclismul ca un mod esențial de transport în Europa și în străinătate. El a prezentat pe nenumarate stadii si a lucrat cu orase precum Barcelona, ​​Berlin, Gothenburg, Bucuresti, Ploiesti, Roma, Cracovia, Szeged, Padua, Burgos, Lambeth, Southwark, New York, Pittsburgh, Gdansk, Merton, Funchal.

Mai mult, el a proiectat programul municipal pentru promovarea internațională a orașului Amsterdam, ca oraș de ciclism. El își concentrează acum eforturile pe Dashboard for Bikenomics, urmând a fi lansat în curând în regiunea Amsterdamului. El va pregăti  acest program și pentru alet orașe.

Pascal a publicat cărți despre ciclism și orașe, a produs serii video despre mobilitatea urbană și a dezvoltat formate extrem de reușite, cum ar fi “New Amsterdam Bike Slam” din New York City.

Conferința PRIA Urban Innovation va avea loc în Cluj-Napoca, oraș care este în continuă dezvoltare și care acordă o importanță deosebită proiectelor care imbunătățesc orașul și viața de afaceri și socială a acestuia.

Evenimentul se va concentra asupra punctelor de discuție importante pentru mediul urban – mobilitate, energie, tehnologie și infrastructură.

Alături de Pascal Van den Noort, Expert în Mobilitate, lectori invitați sunt: Emil BOC - Primarul Municipiului Cluj Napoca; Nicholas DE ROUMANIE; Karoly Borbely   –  Director Strategie, Hidroelectrica; Nicolae DORDEA – Manager Vânzări Clienți Business Nord, ENGIE; Alin TIȘE  -  Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj; Claudiu Salanţă - Arhitect Șef al Judeţului Cluj; Maria METZ – Deputy CEO, NTT Data; Adrian Ciprian MIRON -  Inspector Șef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj; Alexandru CIOCAN – Campion National Multiplu Ciclism, precum și reprezentanți ai producătorilor de masini electrice și biciclete.

Moderator al evenimentului este Raluca VOIVOZEANU – CEO, PRIA Conferences.PRIA Urban Innovation

Zonele urbane sunt în creștere și în schimbare în fiecare an, așa că trebuie să fim gata să îmbrățișăm viitorul pe măsură ce creștem și ne schimbăm. Prin urmare, dezbaterile din cadrul PRIA Innovation Conference vor reflecta adevăratul sens a ceea ce este nevoie pentru a dezvolta orașe puternice pentru viitor. De asemenea, vom sublinia puncte care vor conduce la activități urbane de succes și vom oferi oportunități de a construi parteneriate de colaborare, de a explora problemele urbane în curs de dezvoltare, de a descoperi tehnologii inovatoare pentru dezvoltarea urbană. Toate acestea duc la o viață mai sănătoasă și vor economisi timp și bani pentru companii, iar pentru cetățeni vor duce la un oraș mai organizat, mai simplu de locuit.

Printre temele care vor fi abordate se vor regăsi: Comunitate Privată Parteneriatul public – soluții locale, parteneriate strategice, care să conducă la sisteme durabile și de dezvoltare economică, care este transferabil unui model national; Încurajarea și recunoașterea ciclismului ca mijloc eficient, sănătos, de transport ecologic, și promovarea utilizarii pe scară largă; Cum putem reduce costurile pentru municipalități și pentru companii?; Sunt mașinile electrice de viitor? Cum vom crea infrastructura pentru masina electrica? Identificarea oportunităților de infrastructură ecologică pentru a mări spațiul verde într-o comunitate puternic urbanizată, îmbunătățirea calității aerului, reducerea efectului de căldură urbană și creșterea biodiversității mediului; Îmbratișarea inovațiilor tehnologice în mobilizare pentru a proteja mediul înconjurător, pentru a crește profitul de afaceri locale și pentru a simplifica viața urbană; Cum se va structura consumul de energie electrică în viitor? Cum se va structura consumul de energie electrică în sectoare cum ar fi transportul, rezidențial, agricultură, industrie și ce alte servicii vor evolua?; Impactul tehnologiei în dezvoltarea rețelelor electrice către rețele inteligente, microgrids și consumatori activi (Prosumer);  Care este situația  energiei regenerabile în România? Ce investiții au fost făcute până acum?

Conferinţele PRIAevents aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a massmediei.

PRIA Urban Innovation are ca partener principal ENGIE.

 

Tags: , , , , , , , , , , , , , , ,
PRIA Urban Innovation mic

Dl. Emil BOC, Primarul Municipiului Cluj-Napoca va participă la conferința – PRIA Urban Innovation în 24 Mai 2017

Emil BOC – Primarul Municipiului Cluj-Napoca participă la conferința PRIA Innovation, în 24 mai 2017, la Grand Hotel Napoca.Emil Boc

Evenimentul se va concentra asupra punctelor de discuție importante pentru mediul urban – mobilitate, energie, tehnologie și infrastructură și vor fi dezbătute aspect importante despre dezvoltarea orașului și despre proiecte care imbunătățesc orașul și viața de afaceri și socială a acestuia.

PRIA Urban Innovation etse o platformă unică pentru discuții aprofundate între administrația locală, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai mediului universitar, specialiști în urbanism, tehnologie și servicii la nivel național și internațional, dar și lideri ai comunității. Ei vor evidenția aspecte legate de cercetare și vor da exemple de proiecte care ajută la crearea unor comunități urbane mai rezistente, durabile și sănătoase, la transformarea orașelor în orașe ale viitorului, inovatoare.

Conferința PRIA Urban Innovation va avea loc în Cluj-Napoca, oraș care este în continuă dezvoltare și care acordă o importanță deosebită proiectelor care imbunătățesc orașul și viața de afaceri și socială a acestuia.PRIA Urban Innovation

Zonele urbane sunt în creștere și în schimbare în fiecare an, așa că trebuie să fim gata să îmbrățișăm viitorul pe măsură ce creștem și ne schimbăm. Prin urmare, dezbaterile din cadrul PRIA Innovation Conference vor reflecta adevăratul sens a ceea ce este nevoie pentru a dezvolta orașe puternice pentru viitor. De asemenea, vom sublinia puncte care vor conduce la activități urbane de succes și vom oferi oportunități de a construi parteneriate de colaborare, de a explora problemele urbane în curs de dezvoltare, de a descoperi tehnologii inovatoare pentru dezvoltarea urbană. Toate acestea duc la o viață mai sănătoasă și vor economisi timp și bani pentru companii, iar pentru cetățeni vor duce la un oraș mai organizat, mai simplu de locuit.

Alaturi de dl. Emil BOC – Primarul Municipiului Cluj Napoca, lectori sunt:  Nicholas DE ROUMANIE; Pascal Van den Noort, Expert în Mobilitate; Karoly Borbely   –  Director Strategie, Hidroelectrica; Nicolae DORDEA – Manager Vânzări Clienți Business Nord, ENGIE; Carmen NEAGU – CEO, Energobit; Maria METZ – Deputy CEO, NTT Data; Adrian Ciprian MIRON   Inspector Șef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj; Alexandru CIOCAN – Campion National Multiplu Ciclism, precum și reprezentanți ai producătorilor de masini electrice și biciclete.

Printre temele care vor fi abordate se vor regăsi: Comunitate Privată Parteneriatul public – soluții locale, parteneriate strategice, care să conducă la sisteme durabile și de dezvoltare economică, care este transferabil unui model national; Încurajarea și recunoașterea ciclismului ca mijloc eficient, sănătos, de transport ecologic, și promovarea utilizarii pe scară largă; Cum putem reduce costurile pentru municipalități și pentru companii?; Sunt mașinile electrice de viitor? Cum vom crea infrastructura pentru masina electrica? Identificarea oportunităților de infrastructură ecologică pentru a mări spațiul verde într-o comunitate puternic urbanizată, îmbunătățirea calității aerului, reducerea efectului de căldură urbană și creșterea biodiversității mediului; Îmbratișarea inovațiilor tehnologice în mobilizare pentru a proteja mediul înconjurător, pentru a crește profitul de afaceri locale și pentru a simplifica viața urbană; Cum se va structura consumul de energie electrică în viitor? Cum se va structura consumul de energie electrică în sectoare cum ar fi transportul, rezidențial, agricultură, industrie și ce alte servicii vor evolua?; Impactul tehnologiei în dezvoltarea rețelelor electrice către rețele inteligente, microgrids și consumatori activi (Prosumer);  Care este situația  energiei regenerabile în România? Ce investiții au fost făcute până acum?

Conferinţele PRIAevents aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a massmediei.

PRIA Urban Innovation are ca partener principal ENGIE.

De asemenea parteneri ai evenimentului sunt Hidroelectrica, Energobit, ARIES Transilvania, Asociația Femeilor de Afaceri Cluj (AFA), BEROBA, Camera de Comerț si Industrie Româno-Olandeză, Camera de Comerț și Industrie Cluj,  Clubul Francofon de Afaceri Cluj,  Liga Întreprinzătorului Român, Asociația Patronilor Meseriașilor Cluj (APM), Camera de Comerț si Industrie Româno-Britanică, Camera de Comerț și Industrie România-Israel, EFdeN, Cogen România, Romanian Photovoltaic Industry Association (RPIA), Romanian Institute for Energy Development Studies (IRE).

Parteneri media ai conferinței sunt Agerpres, Monitorul de Cluj, Realitatea FM Cluj, Cat Costa Clujul, ZiuadeCj.ro, Transilvania Business, Nine O’Clock, Energetica, Energy Center, Tehnica Instalațiilor, InfoEst, Actmedia, InstallNews.ro, 9AM, Jurnalul de Afaceri, The Romania Journal, Ziare.com, Business 24, Tehnic Media și Burqundi.

Mai multe detalii despre agenda evenimentului PRIA Urban Innovation şi modalități de înscriere pentru participare puteţi găsi pe http://priaevents.ro/pria-urban-innovation-conference/

Tags: , , , , , , , , , , , ,
Karoly Borbely

PRIA Urban Innovation în 24 mai la Cluj

Karoly Borbely, Director de strategie la Hidroelectrica, participă la conferința PRIA Urban Innovation în 24 mai la Cluj!

PRIAevents organizează conferința PRIA Urban Innovation – platformă unică pentru discuții aprofundate între administrația locală, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai mediului universitar, specialiști în urbanism, tehnologie și servicii la nivel național și internațional, dar și lideri ai comunității. Ei vor evidenția aspecte legate de cercetare și vor da exemple de proiecte care ajută la crearea unor comunități urbane mai rezistente, durabile și sănătoase, la transformarea orașelor în orașe ale viitorului, inovatoare.

Conferința PRIA Urban Innovation va avea loc în Cluj-Napoca, oraș care este în continuă dezvoltare și care acordă o importanță deosebită proiectelor care imbunătățesc orașul și viața de afaceri și socială a acestuia.PRIA Urban Innovation mic

Lectori invitați sunt :  Nicholas DE ROUMANIE; Karoly Borbely   –  Director Strategie, Hidroelectrica; Nicolae DORDEA – Manager Vanzari Clienti Business Nord, ENGIE; Carmen NEAGU – CEO, Energobit; Alin TIȘE  –  Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj; Claudiu Salanţă – Arhitect Șef al Judeţului Cluj; Maria METZ – Deputy CEO, NTT Data; Adrian Ciprian MIRON   Inspector Șef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj; Adrian CIOCAN – Multiplu Campion National la Ciclism, precum și reprezentanți ai producătorilor de masini electrice și biciclete, companii din sectoare precum mediul sau sectorul tehnologic; dezvoltatori clădiri verzi și alte companii interesate de inovație în orasele noastre.

Evenimentul se va concentra asupra punctelor de discuție importante pentru mediul urban – mobilitate, energie, tehnologie și infrastructură.

Zonele urbane sunt în creștere și în schimbare în fiecare an, așa că trebuie să fim gata să îmbrățișăm viitorul pe măsură ce creștem și ne schimbăm. Prin urmare, dezbaterile din cadrul PRIA Innovation Conference vor reflecta adevăratul sens a ceea ce este nevoie pentru a dezvolta orașe puternice pentru viitor. De asemenea, vom sublinia puncte care vor conduce la activități urbane de succes și vom oferi oportunități de a construi parteneriate de colaborare, de a explora problemele urbane în curs de dezvoltare, de a descoperi tehnologii inovatoare pentru dezvoltarea urbană. Toate acestea duc la o viață mai sănătoasă și vor economisi timp și bani pentru companii, iar pentru cetățeni vor duce la un oraș mai organizat, mai simplu de locuit.

Printre temele care vor fi abordate se vor regăsi: Comunitate Privată Parteneriatul public – soluții locale, parteneriate strategice, care să conducă la sisteme durabile și de dezvoltare economică, care este transferabil unui model national; Încurajarea și recunoașterea ciclismului ca mijloc eficient, sănătos, de transport ecologic, și promovarea utilizarii pe scară largă; Cum putem reduce costurile pentru municipalități și pentru companii?; Sunt mașinile electrice de viitor? Cum vom crea infrastructura pentru masina electrica? Identificarea oportunităților de infrastructură ecologică pentru a mări spațiul verde într-o comunitate puternic urbanizată, îmbunătățirea calității aerului, reducerea efectului de căldură urbană și creșterea biodiversității mediului; Îmbratișarea inovațiilor tehnologice în mobilizare pentru a proteja mediul înconjurător, pentru a crește profitul de afaceri locale și pentru a simplifica viața urbană; Cum se va structura consumul de energie electrică în viitor? Cum se va structura consumul de energie electrică în sectoare cum ar fi transportul, rezidențial, agricultură, industrie și ce alte servicii vor evolua?; Impactul tehnologiei în dezvoltarea rețelelor electrice către rețele inteligente, microgrids și consumatori activi (Prosumer);  Care este situația  energiei regenerabile în România? Ce investiții au fost făcute până acum?

Conferinţele PRIAevents aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a massmediei.

PRIA Urban Innovation are ca partener principal Engie.

Pentru mai multe informaţii, vă rugăm să contactaţi:

raluca.voivozeau@priaevents.ro / 0744 584 661.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,