Tag Archives: fonduri europene

21687155_1489297011159119_4532421489570863992_o

Promisiunile Clujului în faţa Europei! Trafic adaptiv, zone pietonale, biciclete electrice

 Primăria Cluj-Napoca  a prezentat Delegației Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European proiectele pe care le pregătește până în 2023; proiecte în valoare de aproximativ 100 de milioane de euro.

Este vorba despre proiecte precum: achiziția de noi mijloace de transport în comun (troleibuze, tramvaie, autouze electrice etc.), dezvoltarea de noi zone pietonale în municipiu – pietonalizarea străzii M. Kogălniceanu, modernizarea Pieței Lucian Blaga și a străzii Napoca, extinderea rețelei de piste de biciclete, dezvoltarea sistemului de bike-sharing (ClujBike 2), inclusiv cu biciclete electrice, sistem integrat de management al traficului – trafic adaptativ.

Delegația europeană a participat în perioada 18-20 septembrie 2017 la o serie de evenimente la Cluj-Napoca, alături de membri ai Parlamentului European, funcționari de nivel înalt din cadrul Comisiei Europene, Parlamentului European și reprezentanți ai autorităților și instituțiilor guvernamentale și locale, ai mediului de business și societății civile. De asemenea, programul delegației a cuprins vizite la centre de cercetare, obiective turistice și la variate proiecte realizate cu fonduri europene în municipiu.

Conferinţa Smart Regional Development – Investiţii Inteligente Pentru Dezvoltarea Comunitatii Regionale – a fost unul dintre evenimentele principale din program, parte a seriei de evenimente Zilele REGIO 2017. Conferinta a fost organizata de Agentia de Dezvoltare Regională Nord-Vest împreună cu Comisia Europeană, Comisia de Dezvoltare Regională a Parlamentului European, Reprezentanţa Comisiei Europene, Primăria Cluj-Napoca.

Tags: , , , , ,
Iancu Guda

“Daca suntem loviti de o noua criza internationala … cred ca vom gestiona situatia mult mai prost comparativ cu perioada 2008-2009.” Analiză realizată de Iancu Guda, Presedinte AAFBR si Lector IBR.

 

Mediul de afaceri in 2016 comparativ cu 2008 diferente majore care ne fac mai vulnerabili
 Tabloul macroeconomic din perioada recenta seamana izbitor de mult cu cel din anul 2008: crestere economica record alimentata de consum (care determina adancirea deficitului comercial, pe fondul avansului importurilor mai rapid decat cresterea exporturilor) si cresterea creditarii (care determina majorarea preturilor la imobiliare), majorarea deficitului fiscal (cauzat de, pe de o parte, performanta slaba a colectarii veniturilor fiscale care creeaza o fiscalizare redusa a cresterii economice, si, pe de alta parte, majorarile salariale si ajutoarele sociale oferite de  sectorul public). Poate singurele diferente notabile, in sens negativ, sunt datoria publica de doua ori mai mare in PIB (desi la un nivel sub jumatate fata de media UE), o forta de munca mai redusa, diminuarea la jumatate a investitiilor publice si nivelul investitiilor straine directe de aproximativ patru ori mai mici (reducerea capitalului si fortei de munca disponibile plafonand nivelul cresterii economice potentiale).Pe de alta parte, tabloul microeconomic ilustreaza cinci diferente majore in mediul de afaceri in anul 2016 comparativ cu anul 2008, asa cum este evidentiat prin analiza companiilor in baza declaratiilor financiare pentru cele doua exercitii financiare. Acestea sunt:
(1) o crestere a duratei medii de colectare a creantelor companiilor, de la 60 zile (2008) la 105 zile (anul 2016) – ceea ce face ca firmele sa fie mai interdependente. Astfel, intarzierea la plata a unei facturi din cauza problemelor temporare de lichiditate sau a insolventei clientului, va determina un soc negativ de doua ori mai mari catre furnizorii creditori. Exprimand metaforic acest aspect, „o piatra aruncata in lac” (simbol al unei crize internationale) va genera „valuri de doua ori mai inalte”. Din acest punct de vedere, sectoarele care inregistreaza cea mai extinsa durata de colectare a creantelor si care vor fi cele mai afectate de acest fenomen sunt constructiile (unde cresterea duratei de colectare a creantelor este de la 131 zile (anul 2008) la 220 zile (anul 2016)), serviciile prestate companiilor (unde cresterea este de la 126 la 216 zile) si agricultura (unde cresterea este de la 108 la 198 zile);(2) o subtiere a paturii de mijloc si un grad de concentrare mai mare in randul companiilor de top din perspectiva veniturilor, profiturilor si a lichiditatii. Astfel, cele mai mari 1000 de companii generau o pondere de 35% in venitul total al mediului de afaceri in anul 2008, aceasta pondere crescand la 50% in anul 2016. Din perspectiva trezoreriei (numerarul detinut de companii in casa si conturi la banci), cele mai mari 1% dintre companiile active detineau in anul 2008 o pondere de 43% din totalul acestora, aceasta concentrare ajungand la 58% in anul 2016. De asemenea, profiturile obtinute de mediul de afaceri sunt mai concentrate ca nicioadata in randul firmelor mari. Astfel, cele mai mari 1% din companii detin 46% din profiturile obtinute in anul 2016 de intreg mediu de afaceri, in timp ce aceasta pondere este de 35% in anul 2008. Deloc intamplator, pierderile sunt mult mai raspandite in randul mediului de afaceri (gradul acestora de concentrare este mai redus), primele 1% dintre companii inregistrand o pondere de doar 26% din totalul pierderilor raportate de intreg mediul de afaceri;

(3) Companiile care activeaza in mediul de afaceri romanesc prezinta un grad foarte redus de capitalizare, tendinta acestuia fiind de scadere constanta de la impactul crizei financiare pana in prezent, respectiv de la 32,2% in anul 2008 la 28,7% la finalul anului 2016. O scadere a capitalizarii implica o crestere a gradului de indatorare, deci, o vulnerabilitate mai mare a firmeor de finantarea externa si conditiile aferente acesteia. Singurele sectoare care prezinta un grad de capitalizare de peste 40% la finalul anului 2016 sunt productia si furnizarea de energie electrica si termica, apa si gaze (43%), Intermedieri financiare (43%) si IT (42%), in timp ce sectoarele care inregistreaza un grad de capitalizare mai mic de 15% sunt cele cele reprezentate de activitati recreative, culturale si sportive (9%), constructii (10%) si sanatate si asistenta sociala (15%). Acest fenomen a fost amplificat in mod special in anul 2016, cand  dividendele distribuite aferente acestui exercitiu au fost de 43 mld RON, reprezentand 85% din profiturile obtinute in anul respectiv, aproape cat toate dividendele distribuite de intreg mediul de afaceri in perioada 2009-2015, si 10% din capitalurile proprii ale tuturor companiilor. Analizand contextul macroeconomic local si international, nu am identificat decat un singur factor decisiv care sa induca un asemenea comportament de distribuire accelerata a dividendelor catre actionari: reducerea impozitului pe dividend de la 16% la 5% incepand cu 1 ianuarie 2016. Estimez ca acest fenomen al decapitalizarii firmelor active in Romania va continua in cazul in care se va elimina impozitul pe dividend incepand cu anul urmator, conform celor mentionate de actualul plan de guvernare. Mai mult decat atat, in oblinda cu acest fenomen, devine din ce in ce mai des intalnita o alta practica: finantarea de la entitatile afiliate. Astfel, ponderea creditelor contractate de la firmele din grup / actionari in totalul datoriilor a crescut de la 11% (anul 2008) la 20% (anul 2016). Aceste sume de bani pot fi retrase mai rapid de actionari (comparativ cu situatia in care erau injectate prin capitalul social), si probabil sunt garantate de active fixe importante / esentiale pentru activitatea de baza. Aceasta insemna si un rol mai important al actionarilor creditori la masa credala, intr-o eventuala intrare in insolventa a firmei respective;

(4) Capitalul de lucru consolidat la nivelul mediului de afaceri a devenit negativ. Capitalul de lucru reprezinta diferenta dintre activele circulante (cele mai lichide active detinute de companii) si datoriile pe termen scurt (care trebuiesc rambursate sub un an). Valorile pozitive ale capitalului de lucru indica o capacitate potentiala buna de autofinantare a firmelor, in timp ce valorile negative indica presiuni asupra lichiditatii si cresterea riscului de insolventa. Lichiditatea curenta (raportul dintre activele circulante si datoriile pe termen scurt)  inregistrata la nivelul intregului mediu de afaceri a scazut de la 1,11 (anul 2008) la 0,96 (anul 2016), sectoarele cu cel mai scazut nivel al acestui indicator la finalul anului 2016 fiind tranzactiile imobiliare (0,56), hoteluri si restaurante (0,72) si industria de masini si echipamente (0,82);

(5) Mediul de afaceri este mai tanar si lipsit de experienta. Numarul companiilor active in Romania care au intrat in insolventa in perioada 2008-2016 a fost de 166.000, la care se mai adauga aproximativ 850.000 de companii radiate, dizolvate sau suspendate. Astfel, vorbim de aproape 1 milion de companii care si-au intrerupt activitatea in acest interval. Enorm, avand in vedere ca doar 650.000 de companii au depus declaratiile financiare pentru anul 2016 (din care aproape un sfert nu desfasoara oricum activitate) si durata medie de varsta a unei firme active in Romania este usor sub 10 ani. Un mediu de afaceri mai tanar si neexperimentat in anul 2016, prin comparatie cu anul 2008, este reflectat de urmatoarele:

  • Ponderea companiilor cu o durata de viata sub 5 ani (de la momentul infiintarii) in totalul firmelor active a crescut de la 25% (anul 2008) la 38% (anul 2016), sectoarele cu cele mai ridicate ponderi fiind activitatile recreative, culturale si sportive (54%), intermedieri financiare (46%) si transporturi (43%). Aceste sectoare enumarate sunt si zonele unde s-au infiintat cele mai multe companii in perioada analizata, din cauza barierelor reduse de intrare;
  • Ponderea companiilor care nu desfasoara nici o activitate a crescut de la 20% (anul 2008) la 28% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii in aceasta situatie fiind tranzactiile imobiliare (36%), industria extractiva (35%) si constructii (35%);
  • Ponderea companiilor care inregistreaza capitaluri proprii negative a crescut de la 40% (anul 2008) la 45% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii aflate in aceasta situatie fiind hotelurile si restaurantele (58%), comertul cu amanuntul (57%) si industria alimentara si a bauturilor (53%).

Eventuala reglementare a situatiei acestora prin masuri referioare la verificarea detaliata a motivelor pentru care companiile inregistreaza pierderi pentru trei exercitii financiare consecutive, nu desfasoara nici o activitate, care sunt conditiile privind finantarea de la entitatile afiliate, precum si obligativitatea de acoperire a capitalurilor proprii negative prin majorarea capitalului social si completarea pierderilor neacoperite, ar permite clarificarea situatiei si cresterea gradului de capitalizare a companiilor.

Structura de finantare si eficienta companiilor active in Romania pare sa fie puternic corelata cu experienta acumulata in timp. Astfel, dupa cum se observa in cifrele ilustrate in tabelul urmator, companiile infiintate inainte de anul 2000 reprezinta doar  21% din totalul firmelor active la finalul anului 2016, dar genereaza 44% din totalul activelor detinute de companiile locale, 61% din capitalurile proprii, cel mai ridicat grad de capitalizare (aproximativ 40%) si cel mai ridicat nivel al profiturilor nete (aproape 5%).

Tabel 1: Capitalizarea si eficienta companiilor in functie de perioada inmatricularii

Anul Inregistrarii Numar Nr % Total Active  (mil RON) Active % Capitaluri Proprii (mil RON) Capitaluri% Grad Capitalizare EAT %
1990-1995 90.336 14% 306.715 23% 128.442 33% 41,9% 4,2%
1996-2000 46.597 7% 291.404 21% 112.152 28% 38,5% 5,4%
2001-2005 127.619 20% 307.660 23% 89.313 23% 29,0% 3,8%
2006-2010 166.257 26% 279.893 21% 41.282 10% 14,7% 1,5%
2011-2015 218.448 34% 175.953 13% 22.459 6% 12,8% -3,1%
Total 649.257 100% 1.361.625 100% 393.648 100% 28,9% 2,9%

EAT% = Earnings After Tax = Rezultatul Net : Cifra de Afaceri

Grad Capitalizare = Capitaluri Proprii : Total Active

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

Graficul urmator exprima si mai clar aceasta concluzie, unde observam cele doua variabile, gradul de capitalizare si rata profitului net, in functie de anul inregistrarii companiilor active la finalul lui 2016. Devine evident ca experienta acumulata in timp se reflecta asupra cresterii solvabilitatii si performantei companiilor active in Romania. Pacat ca doar 20% din companiile active in momentul de fata se regasesc in aceasta categorie …

Grafic 1: Capitalizarea si performanta companiilor active in Romania

grafic 1(clck pentru grafic)

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

 

Tabelul urmator sintetizeaza cele cinci diferente majore observate in mediul de afaceri, precum si implicatiile acestora in ceea ce priveste sustenabilitatea si riscul companiilor active in Romania.

Fenomenul 2008 2016 Implicatii / Consecinte
Durata de colectare a creantelor 60 zile 105 zile Interdependenta intre companii, risc sistemic mai mare, contagiune in crestere prin efectul de domino
Concentrarea veniturilor- top 1% 35% 50% Subtiere patura de mijloc, capacitatea mai mica a  mediului de afaceri de amortizare a socurilor negative
Grad capitalizare 32,2% 28,7% Dependenta mai ridicata de conditiile de finantare externe si vulnerabilitate mai mare a firmelor
Lichiditate curenta (cap. Lucru) 1,11 0,96 Capacitate de autofinantare mai redusa, care implica o imunitate mai scazuta a firmelor in situatii de stres
Mediu de afaceri embrionar:- Firme cu durata viata < 5 ani- Firme fara activitate- Firme cu cap. proprii negative 25%20%40% 38%28%45% Un mediu de afaceri embrionar, jumatate dintre companii nu au trecut prin criza financiara, au o experienta redusa, deci pot reactiona emotional si impredictibil intr-un context negativ.

Desi tabloul macroeconomic prezent este similar cu cel din anul 2008, mediul de afaceri local prezinta cinci diferenta majorare: o colectare mult mai lenta a facturilor, concentrarea mai ridicata a veniturilor, profiturilor si lichiditatilor in randul companiilor mari (desi pierderile sunt mai raspandite in randul tuturor companiilor), scaderea gradului de capitalizare, reducerea capitalului de lucru (care a devenit chiar usor negativ la finalul anului 2016) si un mediu de afaceri mai embrionar si mai putin activ (cu o experienta mai scazuta). In esenta, vorbim despre un mediu de afaceri mai slab capitalizat (mai indatorat), polarizat, neexperimentat, vulnerabil (cu o capacitate de autofinantare mai redusa) si mai expus in fata efectului de contagiune (domino) de propagare a riscului comercial (insolventa clientilor). Nu vad cum un asemenea mediu de afaceri poate gestiona mai bine o eventuala criza internationala, comparativ cu ceea ce s-a intamplat in anul 2008 ” – a declarat Iancu Guda, Presedinte AAFBR (Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania) si Lector IBR (Institutul Bancar Roman)

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
zona-euro

Peste 47 de milioane de euro, fonduri europene, alocați pentru sprijinirea tinerilor inactivi să intre pe piața muncii

Proiectul noncompetitiv INTESPO – Înregistrarea tinerilor în Evidențele Serviciului Public de Ocupare, prin care se vor aloca peste 47 de milioane de euro, fonduri europene, pentru sprijinirea tinerilor inactivi să intre pe piața muncii, a fost aprobat de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capital Uman (POCU), informează, vineri, Ministerul Muncii și Justiției Sociale.

Conform sursei citate, proiectul este menit să crească numărul de tineri inactivi NEETs (Not in Education, Employment or Training) înregistrați la Serviciul Public de Ocupare (SPO), precum și identificarea altor cel puțin 200.000 de tineri NEEts inactivi, cu vârsta cuprinsă între 16-24 de ani, neînregistrați la SPO.

Categoria de tineri NEETs include tineri care nu au reușit să se integreze pe piața muncii din diverse motive (lipsa oportunităților de ocupare, lipsa competențelor cerute pe piața muncii etc.) și care nu sunt cuprinși în programe de educație sau formare.

“În cadrul proiectului, sunt vizați în special tinerii cu nivel scăzut de competențe și care au dificultăți în a se integra social. Din totalul celor care vor fi identificați, cel puțin 160.000 vor fi înregistrați la SPO și vor beneficia de informare și consiliere profesională, inclusiv de profilare, iar după această etapă vor fi îndrumați către măsura activă de care au nevoie sau către alte servicii (Programul Național Șansa a doua — Ministerul Educației Naționale, servicii de asistență socială)”, se menționează în comunicat.

Conform documentului, identificarea tinerilor NEEts inactivi este necesară deoarece majoritatea acestora nu are acces la informații și nu știe să le caute. În prezent, ei nu vin din proprie inițiativă către SPO, în vederea înregistrării, însă experiența proiectelor deja derulate arată că apropierea de ei este fundamentală pentru atragerea lor în orice programe viitoare, întrucât anulează și blocajul generat de mijloacele financiare reduse sau inexistente pentru mulți dintre ei, necesare pentru a ajunge la SPO.

“Proiectul noncompetitiv Intespo introduce managementul de caz ca metodă de lucru cu tinerii NEETs, care presupune un proces de interacțiune în cadrul rețelei de servicii (de asistență sociala, educație, ocupare) prin care se asigură faptul că beneficiarii primesc serviciile de care au nevoie într-o formă de sprijin eficace și eficientă. Această metodă oferă servicii personalizate, prin care serviciile publice evaluează nevoile beneficiarului în colaborare cu el, evaluează, monitorizează și susține beneficiarul pentru a accesa servicii sociale care să răspundă acestor nevoi”, conform Ministerului Muncii.

Din perspectiva managementului de caz, proiectul va contribui la: introducerea managementului de caz ca metodă de lucru cu tinerii NEETs, calibrată în funcție de categoria în care tânărul se încadrează din perspectiva profilării (de la ușor angajabil până la foarte greu angajabil); procesul de monitorizare a evoluției tânărului atât pe parcursul, cât și după implicarea într-un program de măsuri active; instituirea unei rețele de sprijin, la nivel local, care să susțină implementarea modelului de intervenție bazat pe managementul de caz, în special pentru tinerii care nu sunt interesați să se înregistreze singuri sau nu pot (din diferite cauze) să își găsească și să își mențină un loc de muncă.

Potrivit Ministerului, proiectul își propune să ‘revitalizeze’ rețeaua de sprijin pe care SPO o are deja împreună cu autoritățile publice locale sau să propună noi modelele/protocoale de colaborare, inclusiv prin activarea voluntariatului la nivelul comunității respective, în procesul de identificare, mobilizare și înregistrare a tinerilor NEETs.

“În acest context va exista o colaborare strânsă între SPO și autoritățile locale, servicii de asistență, școală, servicii medicale, mediatori comunitari, poliție, biserică, ONG-uri implicate în activități destinate tinerilor și / sau asistenței sociale comunitare etc. De asemenea, proiectul încurajează și implicarea partenerilor sociali (patronate și sindicate), astfel încât oferta de pachete de măsuri active personalizate să se concretizeze în ocuparea unui loc de muncă”, mai menționează Ministerul Muncii.

Proiectul are o durată de implementare este de 48 luni și un buget de 213.636.395,25 de lei (47.474.754,5 de euro).

Tags: , , ,
zona-euro

În august aflam dacă România va putea deconta facturile pentru proiectele cu finanţare europeană

În acest moment se face o evaluare a autorităţilor de management, în vederea acreditării, inclusiv verificări pe teren, urmând ca la începutul lunii august să luăm o decizie, a declarat miercuri Aron Ioan Popa, preşedintele Autorităţii de Audit din cadrul Curţii de Conturi.

“Facem verificări pe teren pentru a vedea dacă sunt îndeplinite condiţiile în vederea acreditării autorităţilor de management. La începutul lunii august vom anunţa ce decizie s-a luat”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Aron Ioan Popa.

Surse oficiale au precizat, pentru MEDIAFAX, că există unele probleme în ceea ce priveşte buna funţionare a sistemului IT, astfel încât autorităţile de management să poată fi acreditate, iar România să poată deconta facturile pentru proiectele cu finanţare europeană, la Bruxelles.

Fără acreditarea autorităţilor de management, România nu poate deconta la Bruxelles facturile pentru proiectele europene, care în prezent sunt finanţate de la buget. Dacă instituţiile de gestionare a fondurilor europene nu sunt acreditate până la sfârşitul anului, există riscul creşterii deficitului bugetar.

Rovana Plumb, ministrul delegat pentru fonduri europene a declarat marţi că, imediat după ce autorităţile de management vor fi acreditate, România va trimite Comisiei Europene, spre decontare, o factură de circa 700 de milioane de euro şi că, până la sfârşitul anului se estimează că rata de absorbţie va atinge 9%.

Tags: , ,
Emil Boc

Primarul Emil BOC Cluj-Napoca participă la conferința – PRIA Urban Innovation în 24 Mai 2017

Dl. Emil BOC, Primarul Municipiului Cluj-Napoca participă la conferința – PRIA Urban Innovation în 24 Mai 2017, alături de ceilalți lectori importanți și de 150 reprezentanți ai comunității de business din Cluj

Dl. Emil BOC – Primarul Municipiului Cluj-Napoca participă la conferința PRIA Innovation, în 24 mai 2017, la Grand hotel Napoca, alături de ceilalți lectori importanți și de 150 reprezentanți ai comunității de business din Cluj.

PRIA Urban Innovation mic

Evenimentul se va concentra asupra punctelor de discuție importante pentru mediul urban – mobilitate, energie, tehnologie și infrastructură și vor fi dezbătute aspect importante despre dezvoltarea orașului și despre proiecte care imbunătățesc orașul și viața de afaceri și socială a acestuia.

PRIA Urban Innovation este o platformă unică pentru discuții aprofundate între administrația locală, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai mediului universitar, specialiști în urbanism, tehnologie și servicii la nivel național și internațional, dar și lideri ai comunității. Ei vor evidenția aspecte legate de cercetare și vor da exemple de proiecte care ajută la crearea unor comunități urbane mai rezistente, durabile și sănătoase, la transformarea orașelor în orașe ale viitorului, inovatoare.

Conferința PRIA Urban Innovation va avea loc în Cluj-Napoca, oraș care este în continuă dezvoltare și care acordă o importanță deosebită proiectelor care imbunătățesc orașul și viața de afaceri și socială a acestuia.

Zonele urbane sunt în creștere și în schimbare în fiecare an, așa că trebuie să fim gata să îmbrățișăm viitorul pe măsură ce creștem și ne schimbăm. Prin urmare, dezbaterile din cadrul PRIA Innovation Conference vor reflecta adevăratul sens a ceea ce este nevoie pentru a dezvolta orașe puternice pentru viitor. De asemenea, vom sublinia puncte care vor conduce la activități urbane de succes și vom oferi oportunități de a construi parteneriate de colaborare, de a explora problemele urbane în curs de dezvoltare, de a descoperi tehnologii inovatoare pentru dezvoltarea urbană. Toate acestea duc la o viață mai sănătoasă și vor economisi timp și bani pentru companii, iar pentru cetățeni vor duce la un oraș mai organizat, mai simplu de locuit.

Alaturi de dl. Emil BOC – Primarul Municipiului Cluj Napoca, lectori sunt:  Nicholas DE ROUMANIE; Pascal Van den NOORT – Mobility Expert; Paul DECUSEARĂ – Șef Serviciu Dezvoltare, ENGIE ; Nicolae DORDEA – Manager Vanzari Clienti Business Nord, ENGIE; Carmen NEAGU – CEO, Energobit; Marius MAIER – Managing Partner, CMC Group Risk Advisor; Maria METZ – Deputy CEO, NTT Data; Adrian Ciprian MIRON   Inspector Șef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj; Radu MITITEAN - Drector executiv – Clubul de Cicloturism Napoca (CCN)/ Presedinte – Federatia Biciclistilor din Romania (FBR).

.?????????????????

Printre temele care vor fi abordate se vor regăsi: Comunitate Privată Parteneriatul public – soluții locale, parteneriate strategice, care să conducă la sisteme durabile și de dezvoltare economică, care este transferabil unui model national; Încurajarea și recunoașterea ciclismului ca mijloc eficient, sănătos, de transport ecologic, și promovarea utilizarii pe scară largă; Cum putem reduce costurile pentru municipalități și pentru companii?; Sunt mașinile electrice de viitor? Cum vom crea infrastructura pentru masina electrica? Identificarea oportunităților de infrastructură ecologică pentru a mări spațiul verde într-o comunitate puternic urbanizată, îmbunătățirea calității aerului, reducerea efectului de căldură urbană și creșterea biodiversității mediului; Îmbratișarea inovațiilor tehnologice în mobilizare pentru a proteja mediul înconjurător, pentru a crește profitul de afaceri locale și pentru a simplifica viața urbană; Cum se va structura consumul de energie electrică în viitor? Cum se va structura consumul de energie electrică în sectoare cum ar fi transportul, rezidențial, agricultură, industrie și ce alte servicii vor evolua?; Impactul tehnologiei în dezvoltarea rețelelor electrice către rețele inteligente, microgrids și consumatori activi (Prosumer);  Care este situația  energiei regenerabile în România? Ce investiții au fost făcute până acum?

Conferinţele PRIAevents aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a massmediei.

PRIA Urban Innovation are ca partener principal ENGIE.

De asemenea parteneri ai evenimentului sunt Hidroelectrica, Energobit, ARIES Transilvania, Asociația Femeilor de Afaceri Cluj (AFA), BEROBA, Camera de Comerț si Industrie Româno-Olandeză, Camera de Comerț și Industrie Cluj,  Clubul Francofon de Afaceri Cluj,  Liga Întreprinzătorului Român, Asociația Patronilor Meseriașilor Cluj (APM), Camera de Comerț si Industrie Româno-Britanică, Camera de Comerț și Industrie România-Israel, EFdeN, Cogen România, Romanian Photovoltaic Industry Association (RPIA), Romanian Institute for Energy Development Studies (IRE).

Mai multe detalii despre agenda evenimentului PRIA Urban Innovation şi modalități de înscriere pentru participare puteţi găsi pe http://priaevents.ro/pria-urban-innovation-conference/

Despre PRIAevents

PRIAevents – experţii tăi în evenimente! Noi aducem informaţii de ultimă oră şi trend-uri în business prin intermediul conferinţelor organizate. Echipa PRIAevents cu o experienţă de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium pentru fiecare sector business.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Carmen Neagu

Carmen NEAGU, CEO Energobit, un nou nume confirmat la PRIA Urban Innovation din 24 mai la Cluj Napoca

 PRIAevents organizează conferința PRIA Urban Innovation – platformă unică pentru discuții aprofundate între administrația locală, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai mediului universitar, specialiști în urbanism, tehnologie și servicii la nivel național și internațional, dar și lideri ai comunității. Ei vor evidenția aspecte legate de cercetare și vor da exemple de proiecte care ajută la crearea unor comunități urbane mai rezistente, durabile și sănătoase, la transformarea orașelor în orașe ale viitorului, inovatoare.

Conferința PRIA Urban Innovation va avea loc în Cluj-Napoca, oraș care este în continuă dezvoltare și care acordă o importanță deosebită proiectelor care imbunătățesc orașul și viața de afaceri și socială a acestuia.

?????????????????

Evenimentul se va concentra asupra punctelor de discuție importante pentru mediul urban – mobilitate, energie, tehnologie și infrastructură.

Alături de Carmen NEAGU, CEO, Energobit, lectori invitați sunt: Emil BOC – Primarul Municipiului Cluj Napoca; Nicholas DE ROUMANIE; Pascal Van den Noort, Expert în Mobilitate; Karoly Borbely   –  Director Strategie, Hidroelectrica; Nicolae DORDEA – Manager Vânzări Clienți Business Nord, ENGIE; Alin TIȘE  –  Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj; Claudiu Salanţă – Arhitect Șef al Judeţului Cluj; Maria METZ – Deputy CEO, NTT Data; Adrian Ciprian MIRON   Inspector Șef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj; Alexandru CIOCAN, Campion National Multiplu Ciclism, precum și reprezentanți ai producătorilor de masini electrice și biciclete.

Zonele urbane sunt în creștere și în schimbare în fiecare an, așa că trebuie să fim gata să îmbrățișăm viitorul pe măsură ce creștem și ne schimbăm. Prin urmare, dezbaterile din cadrul PRIA Innovation Conference vor reflecta adevăratul sens a ceea ce este nevoie pentru a dezvolta orașe puternice pentru viitor. De asemenea, vom sublinia puncte care vor conduce la activități urbane de succes și vom oferi oportunități de a construi parteneriate de colaborare, de a explora problemele urbane în curs de dezvoltare, de a descoperi tehnologii inovatoare pentru dezvoltarea urbană. Toate acestea duc la o viață mai sănătoasă și vor economisi timp și bani pentru companii, iar pentru cetățeni vor duce la un oraș mai organizat, mai simplu de locuit.

Printre temele care vor fi abordate se vor regăsi: Comunitate Privată Parteneriatul public – soluții locale, parteneriate strategice, care să conducă la sisteme durabile și de dezvoltare economică, care este transferabil unui model national; Încurajarea și recunoașterea ciclismului ca mijloc eficient, sănătos, de transport ecologic, și promovarea utilizarii pe scară largă; Cum putem reduce costurile pentru municipalități și pentru companii?; Sunt mașinile electrice de viitor? Cum vom crea infrastructura pentru masina electrica? Identificarea oportunităților de infrastructură ecologică pentru a mări spațiul verde într-o comunitate puternic urbanizată, îmbunătățirea calității aerului, reducerea efectului de căldură urbană și creșterea biodiversității mediului; Îmbratișarea inovațiilor tehnologice în mobilizare pentru a proteja mediul înconjurător, pentru a crește profitul de afaceri locale și pentru a simplifica viața urbană; Cum se va structura consumul de energie electrică în viitor? Cum se va structura consumul de energie electrică în sectoare cum ar fi transportul, rezidențial, agricultură, industrie și ce alte servicii vor evolua?; Impactul tehnologiei în dezvoltarea rețelelor electrice către rețele inteligente, microgrids și consumatori activi (Prosumer);  Care este situația  energiei regenerabile în România? Ce investiții au fost făcute până acum?

Conferinţele PRIAevents aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a massmediei.

PRIA Urban Innovation are ca partener principal ENGIE.

Tags: , , , , , , , , , , , , ,
Pascal-Van-den-NOORT-758x505

Pascal van den Noort lector la PRIA Urban Innovation în 24 mai

Pascal van den Noort, cel a creat proiecte pentru New York, Paris, Roma, Barcelona, Berlin, Asterdam, și nu numai, va fi lector în cadrul conferinței PRIA Urban Innovation în 24 Mai 2017 la Cluj-Napoca.

PRIAevents organizează conferința PRIA Urban Innovation – platformă unică pentru discuții aprofundate între administrația locală, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai mediului universitar, specialiști în urbanism, tehnologie și servicii la nivel național și internațional, dar și lideri ai comunității. Ei vor evidenția aspecte legate de cercetare și vor da exemple de proiecte care ajută la crearea unor comunități urbane mai rezistente, durabile și sănătoase, la transformarea orașelor în orașe ale viitorului, inovatoare.

Pascal van den Noort, cel care a lucrat la proiecte care promovează ciclismul pentru New York, Roma, Barcelona, Berlin, Asterdam, și nu numai, va fi lector în cadrul conferinței PRIA Urban Innovation în 24 Mai 2017, la Grand Hotel Napoca Napoca, sala Viena.

Pascal este directorul executiv al Velo Mondial, gânditor conceptual, expert moderator și expert în mobilitate. Sa implicat în ciclism după dezvoltarea unei cariere reușite în domeniul sănătății la nivel internațional. El și-a urmărit pasiunea de a face plimbarea cu bicicleta cat mai plicută, punând în același timp sănătatea urbană în centrul eforturilor sale. Cu Vélib la Paris și la puțin de 10 ani mai târziu, 1000 de orașe s-au alăturat acestei initiative.

Pascal a lucrat la proiecte care promovează ciclismul ca un mod esențial de transport în Europa și în străinătate. El a prezentat pe nenumarate stadii si a lucrat cu orase precum Barcelona, ​​Berlin, Gothenburg, Bucuresti, Ploiesti, Roma, Cracovia, Szeged, Padua, Burgos, Lambeth, Southwark, New York, Pittsburgh, Gdansk, Merton, Funchal.

Mai mult, el a proiectat programul municipal pentru promovarea internațională a orașului Amsterdam, ca oraș de ciclism. El își concentrează acum eforturile pe Dashboard for Bikenomics, urmând a fi lansat în curând în regiunea Amsterdamului. El va pregăti  acest program și pentru alet orașe.

Pascal a publicat cărți despre ciclism și orașe, a produs serii video despre mobilitatea urbană și a dezvoltat formate extrem de reușite, cum ar fi “New Amsterdam Bike Slam” din New York City.

Conferința PRIA Urban Innovation va avea loc în Cluj-Napoca, oraș care este în continuă dezvoltare și care acordă o importanță deosebită proiectelor care imbunătățesc orașul și viața de afaceri și socială a acestuia.

Evenimentul se va concentra asupra punctelor de discuție importante pentru mediul urban – mobilitate, energie, tehnologie și infrastructură.

Alături de Pascal Van den Noort, Expert în Mobilitate, lectori invitați sunt: Emil BOC - Primarul Municipiului Cluj Napoca; Nicholas DE ROUMANIE; Karoly Borbely   –  Director Strategie, Hidroelectrica; Nicolae DORDEA – Manager Vânzări Clienți Business Nord, ENGIE; Alin TIȘE  -  Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj; Claudiu Salanţă - Arhitect Șef al Judeţului Cluj; Maria METZ – Deputy CEO, NTT Data; Adrian Ciprian MIRON -  Inspector Șef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj; Alexandru CIOCAN – Campion National Multiplu Ciclism, precum și reprezentanți ai producătorilor de masini electrice și biciclete.

Moderator al evenimentului este Raluca VOIVOZEANU – CEO, PRIA Conferences.PRIA Urban Innovation

Zonele urbane sunt în creștere și în schimbare în fiecare an, așa că trebuie să fim gata să îmbrățișăm viitorul pe măsură ce creștem și ne schimbăm. Prin urmare, dezbaterile din cadrul PRIA Innovation Conference vor reflecta adevăratul sens a ceea ce este nevoie pentru a dezvolta orașe puternice pentru viitor. De asemenea, vom sublinia puncte care vor conduce la activități urbane de succes și vom oferi oportunități de a construi parteneriate de colaborare, de a explora problemele urbane în curs de dezvoltare, de a descoperi tehnologii inovatoare pentru dezvoltarea urbană. Toate acestea duc la o viață mai sănătoasă și vor economisi timp și bani pentru companii, iar pentru cetățeni vor duce la un oraș mai organizat, mai simplu de locuit.

Printre temele care vor fi abordate se vor regăsi: Comunitate Privată Parteneriatul public – soluții locale, parteneriate strategice, care să conducă la sisteme durabile și de dezvoltare economică, care este transferabil unui model national; Încurajarea și recunoașterea ciclismului ca mijloc eficient, sănătos, de transport ecologic, și promovarea utilizarii pe scară largă; Cum putem reduce costurile pentru municipalități și pentru companii?; Sunt mașinile electrice de viitor? Cum vom crea infrastructura pentru masina electrica? Identificarea oportunităților de infrastructură ecologică pentru a mări spațiul verde într-o comunitate puternic urbanizată, îmbunătățirea calității aerului, reducerea efectului de căldură urbană și creșterea biodiversității mediului; Îmbratișarea inovațiilor tehnologice în mobilizare pentru a proteja mediul înconjurător, pentru a crește profitul de afaceri locale și pentru a simplifica viața urbană; Cum se va structura consumul de energie electrică în viitor? Cum se va structura consumul de energie electrică în sectoare cum ar fi transportul, rezidențial, agricultură, industrie și ce alte servicii vor evolua?; Impactul tehnologiei în dezvoltarea rețelelor electrice către rețele inteligente, microgrids și consumatori activi (Prosumer);  Care este situația  energiei regenerabile în România? Ce investiții au fost făcute până acum?

Conferinţele PRIAevents aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a massmediei.

PRIA Urban Innovation are ca partener principal ENGIE.

 

Tags: , , , , , , , , , , , , , , ,
PRIA Urban Innovation mic

Dl. Emil BOC, Primarul Municipiului Cluj-Napoca va participă la conferința – PRIA Urban Innovation în 24 Mai 2017

Emil BOC – Primarul Municipiului Cluj-Napoca participă la conferința PRIA Innovation, în 24 mai 2017, la Grand Hotel Napoca.Emil Boc

Evenimentul se va concentra asupra punctelor de discuție importante pentru mediul urban – mobilitate, energie, tehnologie și infrastructură și vor fi dezbătute aspect importante despre dezvoltarea orașului și despre proiecte care imbunătățesc orașul și viața de afaceri și socială a acestuia.

PRIA Urban Innovation etse o platformă unică pentru discuții aprofundate între administrația locală, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai mediului universitar, specialiști în urbanism, tehnologie și servicii la nivel național și internațional, dar și lideri ai comunității. Ei vor evidenția aspecte legate de cercetare și vor da exemple de proiecte care ajută la crearea unor comunități urbane mai rezistente, durabile și sănătoase, la transformarea orașelor în orașe ale viitorului, inovatoare.

Conferința PRIA Urban Innovation va avea loc în Cluj-Napoca, oraș care este în continuă dezvoltare și care acordă o importanță deosebită proiectelor care imbunătățesc orașul și viața de afaceri și socială a acestuia.PRIA Urban Innovation

Zonele urbane sunt în creștere și în schimbare în fiecare an, așa că trebuie să fim gata să îmbrățișăm viitorul pe măsură ce creștem și ne schimbăm. Prin urmare, dezbaterile din cadrul PRIA Innovation Conference vor reflecta adevăratul sens a ceea ce este nevoie pentru a dezvolta orașe puternice pentru viitor. De asemenea, vom sublinia puncte care vor conduce la activități urbane de succes și vom oferi oportunități de a construi parteneriate de colaborare, de a explora problemele urbane în curs de dezvoltare, de a descoperi tehnologii inovatoare pentru dezvoltarea urbană. Toate acestea duc la o viață mai sănătoasă și vor economisi timp și bani pentru companii, iar pentru cetățeni vor duce la un oraș mai organizat, mai simplu de locuit.

Alaturi de dl. Emil BOC – Primarul Municipiului Cluj Napoca, lectori sunt:  Nicholas DE ROUMANIE; Pascal Van den Noort, Expert în Mobilitate; Karoly Borbely   –  Director Strategie, Hidroelectrica; Nicolae DORDEA – Manager Vânzări Clienți Business Nord, ENGIE; Carmen NEAGU – CEO, Energobit; Maria METZ – Deputy CEO, NTT Data; Adrian Ciprian MIRON   Inspector Șef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj; Alexandru CIOCAN – Campion National Multiplu Ciclism, precum și reprezentanți ai producătorilor de masini electrice și biciclete.

Printre temele care vor fi abordate se vor regăsi: Comunitate Privată Parteneriatul public – soluții locale, parteneriate strategice, care să conducă la sisteme durabile și de dezvoltare economică, care este transferabil unui model national; Încurajarea și recunoașterea ciclismului ca mijloc eficient, sănătos, de transport ecologic, și promovarea utilizarii pe scară largă; Cum putem reduce costurile pentru municipalități și pentru companii?; Sunt mașinile electrice de viitor? Cum vom crea infrastructura pentru masina electrica? Identificarea oportunităților de infrastructură ecologică pentru a mări spațiul verde într-o comunitate puternic urbanizată, îmbunătățirea calității aerului, reducerea efectului de căldură urbană și creșterea biodiversității mediului; Îmbratișarea inovațiilor tehnologice în mobilizare pentru a proteja mediul înconjurător, pentru a crește profitul de afaceri locale și pentru a simplifica viața urbană; Cum se va structura consumul de energie electrică în viitor? Cum se va structura consumul de energie electrică în sectoare cum ar fi transportul, rezidențial, agricultură, industrie și ce alte servicii vor evolua?; Impactul tehnologiei în dezvoltarea rețelelor electrice către rețele inteligente, microgrids și consumatori activi (Prosumer);  Care este situația  energiei regenerabile în România? Ce investiții au fost făcute până acum?

Conferinţele PRIAevents aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a massmediei.

PRIA Urban Innovation are ca partener principal ENGIE.

De asemenea parteneri ai evenimentului sunt Hidroelectrica, Energobit, ARIES Transilvania, Asociația Femeilor de Afaceri Cluj (AFA), BEROBA, Camera de Comerț si Industrie Româno-Olandeză, Camera de Comerț și Industrie Cluj,  Clubul Francofon de Afaceri Cluj,  Liga Întreprinzătorului Român, Asociația Patronilor Meseriașilor Cluj (APM), Camera de Comerț si Industrie Româno-Britanică, Camera de Comerț și Industrie România-Israel, EFdeN, Cogen România, Romanian Photovoltaic Industry Association (RPIA), Romanian Institute for Energy Development Studies (IRE).

Parteneri media ai conferinței sunt Agerpres, Monitorul de Cluj, Realitatea FM Cluj, Cat Costa Clujul, ZiuadeCj.ro, Transilvania Business, Nine O’Clock, Energetica, Energy Center, Tehnica Instalațiilor, InfoEst, Actmedia, InstallNews.ro, 9AM, Jurnalul de Afaceri, The Romania Journal, Ziare.com, Business 24, Tehnic Media și Burqundi.

Mai multe detalii despre agenda evenimentului PRIA Urban Innovation şi modalități de înscriere pentru participare puteţi găsi pe http://priaevents.ro/pria-urban-innovation-conference/

Tags: , , , , , , , , , , , ,
Karoly Borbely

PRIA Urban Innovation în 24 mai la Cluj

Karoly Borbely, Director de strategie la Hidroelectrica, participă la conferința PRIA Urban Innovation în 24 mai la Cluj!

PRIAevents organizează conferința PRIA Urban Innovation – platformă unică pentru discuții aprofundate între administrația locală, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai mediului universitar, specialiști în urbanism, tehnologie și servicii la nivel național și internațional, dar și lideri ai comunității. Ei vor evidenția aspecte legate de cercetare și vor da exemple de proiecte care ajută la crearea unor comunități urbane mai rezistente, durabile și sănătoase, la transformarea orașelor în orașe ale viitorului, inovatoare.

Conferința PRIA Urban Innovation va avea loc în Cluj-Napoca, oraș care este în continuă dezvoltare și care acordă o importanță deosebită proiectelor care imbunătățesc orașul și viața de afaceri și socială a acestuia.PRIA Urban Innovation mic

Lectori invitați sunt :  Nicholas DE ROUMANIE; Karoly Borbely   –  Director Strategie, Hidroelectrica; Nicolae DORDEA – Manager Vanzari Clienti Business Nord, ENGIE; Carmen NEAGU – CEO, Energobit; Alin TIȘE  –  Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj; Claudiu Salanţă – Arhitect Șef al Judeţului Cluj; Maria METZ – Deputy CEO, NTT Data; Adrian Ciprian MIRON   Inspector Șef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj; Adrian CIOCAN – Multiplu Campion National la Ciclism, precum și reprezentanți ai producătorilor de masini electrice și biciclete, companii din sectoare precum mediul sau sectorul tehnologic; dezvoltatori clădiri verzi și alte companii interesate de inovație în orasele noastre.

Evenimentul se va concentra asupra punctelor de discuție importante pentru mediul urban – mobilitate, energie, tehnologie și infrastructură.

Zonele urbane sunt în creștere și în schimbare în fiecare an, așa că trebuie să fim gata să îmbrățișăm viitorul pe măsură ce creștem și ne schimbăm. Prin urmare, dezbaterile din cadrul PRIA Innovation Conference vor reflecta adevăratul sens a ceea ce este nevoie pentru a dezvolta orașe puternice pentru viitor. De asemenea, vom sublinia puncte care vor conduce la activități urbane de succes și vom oferi oportunități de a construi parteneriate de colaborare, de a explora problemele urbane în curs de dezvoltare, de a descoperi tehnologii inovatoare pentru dezvoltarea urbană. Toate acestea duc la o viață mai sănătoasă și vor economisi timp și bani pentru companii, iar pentru cetățeni vor duce la un oraș mai organizat, mai simplu de locuit.

Printre temele care vor fi abordate se vor regăsi: Comunitate Privată Parteneriatul public – soluții locale, parteneriate strategice, care să conducă la sisteme durabile și de dezvoltare economică, care este transferabil unui model national; Încurajarea și recunoașterea ciclismului ca mijloc eficient, sănătos, de transport ecologic, și promovarea utilizarii pe scară largă; Cum putem reduce costurile pentru municipalități și pentru companii?; Sunt mașinile electrice de viitor? Cum vom crea infrastructura pentru masina electrica? Identificarea oportunităților de infrastructură ecologică pentru a mări spațiul verde într-o comunitate puternic urbanizată, îmbunătățirea calității aerului, reducerea efectului de căldură urbană și creșterea biodiversității mediului; Îmbratișarea inovațiilor tehnologice în mobilizare pentru a proteja mediul înconjurător, pentru a crește profitul de afaceri locale și pentru a simplifica viața urbană; Cum se va structura consumul de energie electrică în viitor? Cum se va structura consumul de energie electrică în sectoare cum ar fi transportul, rezidențial, agricultură, industrie și ce alte servicii vor evolua?; Impactul tehnologiei în dezvoltarea rețelelor electrice către rețele inteligente, microgrids și consumatori activi (Prosumer);  Care este situația  energiei regenerabile în România? Ce investiții au fost făcute până acum?

Conferinţele PRIAevents aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a massmediei.

PRIA Urban Innovation are ca partener principal Engie.

Pentru mai multe informaţii, vă rugăm să contactaţi:

raluca.voivozeau@priaevents.ro / 0744 584 661.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
PRIA Urban Innovation mic

Cel mai important eveniment dedicat inovației urbane – PRIA Urban Innovation în 24-25 Mai 2017 în Cluj Napoca

PRIAevents organizează conferința PRIA Urban Innovation – platformă unică pentru discuții aprofundate între administrația locală, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai mediului universitar, specialiști în urbanism, tehnologie și servicii la nivel național și internațional, dar și lideri ai comunității. Ei vor evidenția aspecte legate de cercetare și vor da exemple de proiecte care ajută la crearea unor comunități urbane mai rezistente, durabile și sănătoase, la transformarea orașelor în orașe ale viitorului, inovatoare.

Conferința PRIA Urban Innovation va avea loc în Cluj-Napoca, oraș care este în continuă dezvoltare și care acordă o importanță deosebită proiectelor care imbunătățesc orașul și viața de afaceri și socială a acestuia.

Emil BOC – Primarul Municipiului Cluj-Napoca, a fost invitat să participe la PRIA Innovation conference pentru a dezbate despre dezvoltarea orașului și despre proiecte care imbunătățesc orașul și viața de afaceri și socială a acestuia.

Evenimentul se va concentra asupra punctelor de discuție importante pentru mediul urban – mobilitate, energie, tehnologie și infrastructură.

PRIA Urban Innovation

Zonele urbane sunt în creștere și în schimbare în fiecare an, așa că trebuie să fim gata să îmbrățișăm viitorul pe măsură ce creștem și ne schimbăm. Prin urmare, dezbaterile din cadrul PRIA Innovation Conference vor reflecta adevăratul sens a ceea ce este nevoie pentru a dezvolta orașe puternice pentru viitor. De asemenea, vom sublinia puncte care vor conduce la activități urbane de succes și vom oferi oportunități de a construi parteneriate de colaborare, de a explora problemele urbane în curs de dezvoltare, de a descoperi tehnologii inovatoare pentru dezvoltarea urbană. Toate acestea duc la o viață mai sănătoasă și vor economisi timp și bani pentru companii, iar pentru cetățeni vor duce la un oraș mai organizat, mai simplu de locuit.

Lectori invitați sunt: Emil BOC – Primarul Municipiului Cluj-Napoca; Nicholas DE ROUMANIE; Pascal Van den NOORT – Expert în Mobilitate; Karoly Borbely   –  Director Strategie, Hidroelectrica; Reprezentant al companiei ENGIE; Alin TIȘE  –  Președinte al Consiliului Județean Cluj; Claudiu Salanţă – Arhitect Şef al Judeţului Cluj; Daniel METZ- CEO, NTT Data Romania și Adrian Ciprian MIRON –  Şef al Poliţiei Municipiului Cluj-Napoca, dar și consultanți și arhitecți, reprezentanți ai unor companii de reciclare, producători de masini electrice și de biciclete.

Printre temele care vor fi abordate se vor regăsi: Comunitate Privată Parteneriatul public – soluții locale, parteneriate strategice, care să conducă la sisteme durabile și de dezvoltare economică, care este transferabil unui model national; Încurajarea și recunoașterea ciclismului ca mijloc eficient, sănătos, de transport ecologic, și promovarea utilizarii pe scară largă; Cum putem reduce costurile pentru municipalități și pentru companii?; Sunt mașinile electrice de viitor? Cum vom crea infrastructura pentru masina electrica? Identificarea oportunităților de infrastructură ecologică pentru a mări spațiul verde într-o comunitate puternic urbanizată, îmbunătățirea calității aerului, reducerea efectului de căldură urbană și creșterea biodiversității mediului; Îmbratișarea inovațiilor tehnologice în mobilizare pentru a proteja mediul înconjurător, pentru a crește profitul de afaceri locale și pentru a simplifica viața urbană; Cum se va structura consumul de energie electrică în viitor? Cum se va structura consumul de energie electrică în sectoare cum ar fi transportul, rezidențial, agricultură, industrie și ce alte servicii vor evolua?; Impactul tehnologiei în dezvoltarea rețelelor electrice către rețele inteligente, microgrids și consumatori activi (Prosumer);  Care este situația  energiei regenerabile în România? Ce investiții au fost făcute până acum?

Conferinţele PRIAevents aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a massmediei.

Mai multe detalii despre agenda evenimentului PRIA Urban Innovation şi modalități de înscriere pentru participare puteţi găsi pe http://priaevents.ro/pria-urban-innovation-conference/

 Despre PRIAevents

PRIAevents – experţii tăi în evenimente! Noi aducem informaţii de ultimă oră şi trend-uri în business prin intermediul conferinţelor organizate. Echipa PRIAevents cu o experienţă de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium pentru fiecare sector business.

Pentru mai multe informaţii, vă rugăm să contactaţi:

raluca.voivozeau@priaevents.ro / 0744 584 661.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , ,
ferma ghio 1

Vin banii europeni pentru agricultură. Sprijin pentru tinerii fermieri şi dezvoltarea fermelor mici

Ministerul Agriculturii a anuntat oficial calendarul principalelor măsuri de finanţare cu fonduri europene, în 2017, din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. De asemenea, au fost anunţate şi alocările financiare ale submăsurilor.

Una dintre cele mai importante submăsuri – 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri – va beneficia în 2017 de o alocare financiară de 170 de milioane de euro. Submăsura urmează să fie lansată în perioada martie-aprilie 2017, conform MADR.

De asemenea, în aceeaşi perioadă (martie-aprilie 2017) va fi lansată şi submăsura 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, care va beneficia de o alocare în valoare de 100 de milioane de euro.

Calendarul lansărilor poate fi vizualizat AICI. 

Tags: , , , , , ,
Night of the SMEs 1

NRCC – BRCC Night of the SMEs in Cluj – 5 motive sa participi la evenimentul din 23 martie

Pe data de 23 martie 2017, Camera de Comert Olandeza in Romania (NRCC) si Camera de Comert Britanica Romana (BRCC) organizeaza in Cluj prima editie a evenimentului NRCC – BRCC Night of the SMEs, la Grand Hotel Italia.

Lansat in anul 2015 de catre NRCC, evenimentul este unul interactiv, dedicat persoanelor din top managementul companiilor mici si mijlocii si propune un concept inovativ: o cina ce ofera oportunitati de a crea noi conexiuni de afaceri si, in acelasi timp, de a descoperi informatii de actualitate, in domenii-cheie pentru dezvoltarea unei companii.

Anul acesta www.priaevents.ro este partener al NRCC – BRCC Night of the SMEs in Cluj.

Cina va include 4 segmente a cate 25 de minute, petrecute de fiecare invitat la masa unei companii diferite (key-topic provider), alese in functie de interesul pentru un anume domeniu. Astfel, intr-un cadru restrans, participantii au oportunitatea sa afle direct de la specialisti cu vasta experienta, ultimele noutati, bune practici si sfaturi personalizate, adresate chiar provocarilor intampinate in activitatea zilnica a propriilor companii.

5 motive pentru a participa la acest eveniment interactiv!

  • Poti alege 4 domenii de interes pentru compania ta pentru discutiile din timpul cinei (dintr-o lista de pana la 15 domenii de expertiza)
  • Ai ocazia sa porti discutii individualizate la masa, centrate pe specificul companiei
  • Interactionezi cu 100 de antreprenori si persoane cu putere decizonala din companii de tip IMM, membrii NRCC si BRCC, dar si companii externe, active in Cluj si nu numai
  • Participi la o cina exclusiva, intr-o locatie de 5 stele (Grand Hotel Italia)
  • Urmaresti in cadrul evenimentului NRCC Live Talk, un scurt interviu moderat de jurnalistul Lucian Mindruta, despre nevoile si provocarile unui IMM, dezbatute alaturi de un invitat special.

Lista sponsorilor confirmati pana in prezent include urmatoarele domenii expertiza, esentiale pentru un business de succes in 2017:

1) Asigurari – CMC Grup Broker de Asigurare
2) Bancar- ING
3) Fonduri Europene – Wise Finance Solutions
4) Gestionarea platilor internationale – Moneycorp Romania
5) HR & Recrutare- Lugera
6)  IT Outsourcing – Telekom
7) Leasing Operational – Business Lease
8) Legal – Popovici, Nitu, Stoica & Asociatii
9) Sanatate – Medicover
10) Servicii de Business Travel – Eximtur
11) Taxe – TPA Romania
12 Training – Ascent Group

Lista este in continuare deschisa si include domenii precum Transport & Relocare, Real Estate, CRM, Vanzari & Negociere, Colectare creante, Managementul riscului comercial, Marketing. Pentru oportunitati de sponsorizare, va rugam sa ne contactati la info@nrcc.ro.

Taxe de participare: 350 lei / persoana pentru membrii NRCC si BRCC; 450 lei / persoana pentru companiile externe. Inregistrarile se pot face la info@nrcc.ro, pana pe data de 19 martie. Maxim 2 persoane per companie.

Partneri media ai evenimentului: Transilvana Business si Pria Events.

DESPRE NRCC

Fondata in anul 2006, Camera de Comert Olandeza in Romania (NRCC) este una dintre cele mai active camere bilaterale, avand ca obiectiv major promovarea relatiilor comerciale dintre cele tari si contribuind in mod activ la mentinerea Olandei pe primul loc in topul investitiilor straine directe in Romania. Astfel, NRCC faciliteaza crearea de noi conexiuni si parteneriate de afaceri intre membrii sai. NRCC este si membru activ in Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei, vorbind in numele membriilor si asigurandu-se astfel ca deciziile luate de autoritatile romane sustin dezvoltarea sectorului privat. Comunitatea NRCC include peste 180 de membri, din 20+ de industrii si orase precum Bucuresti, Cluj, Bacau, Brasov si Constanta (www.nrcc.ro).

DESPRE BRCC

Infiintata in 1998, BRCC este o organizatie independenta, detinuta in intregime de membrii sai, cu sedii in Londra, Bucureşti, Cluj si in curand Timisoara. Camera de Comert Britanica Romana are drept scop consolidarea si promovarea relatiilor de afaceri intre Marea Britanie si Romania. Cu peste 200 de membri activi, BRCC ofera sustinere in materie de resurse, informatii şi infrastructura, vitale pentru ca investitorii din Marea Britanie sa maximizeze oportunitatile care apar pe piata din Romania. In acelasi timp, ofera sprijin si companiilor romane sa faca afaceri in pietele deja existente in Marea Britanie. (http://www.brcconline.eu/).

brcc.eu

Tags: , , , , , , , , , , , , , ,
mono construcţii

Crețu: Aproape jumătate din proiectele majore de infrastructură din 2007-2013 nu vor fi terminate la timp; au fost eșalonate

Aproape jumătate din cele peste 30 de proiecte majore de infrastructură adoptate în perioada 2007 – 2013 nu vor fi terminate la timp, însă s-a reușit eșalonarea lor astfel încât fonduri europene de 1,9 miliarde de euro din perioada 2014 – 2020 să acopere cofinanțarea proiectelor fazate, a afirmat comisarul European pentru Politică Regională, Corina Crețu, în cadrul unei întâlniri avute luni, la Bruxelles, cu ministrul român al Transporturilor, Petru Sorin Bușe.

,,Din păcate, în pofida acestor progrese, aproape jumătate din cele peste 30 de proiecte majore de infrastructură adoptate în perioada 2007 — 2013 nu vor fi terminate la timp. Cu sprijinul experților din cadrul Grupului de lucru pentru o mai buna implementare, pe care l-am inițiat la începutul mandatului meu, s-a reușit eșalonarea acestor proiecte. Astfel, fonduri europene de 1,9 miliarde de euro din perioada 2014 — 2020 vor acoperi cofinanțarea proiectelor fazate. În plus, am aprobat proiecte retrospective pentru a crește absorbția fondurilor europene în România. Astfel, Comisia Europeană a preluat plata creditelor pe care România le avea de plătit către Banca Europeană de Investiții, degrevând bugetul național de o sumă de peste 1 miliard de euro”, a declarat Corina Crețu.

Comisarul European pentru Politică Regională Corina Crețu l-a primit luni, la Bruxelles, pe ministrul Transporturilor din România, Petru Sorin Bușe. Cei doi au discutat cu prioritate despre stadiul absorbției fondurilor UE în sectorul transporturilor din România.

În cadrul întâlnirii, oficial european a transmis preocuparea Comisiei Europene cu privire la utilizarea fondurilor europene în infrastructura de transport din România. Corina Crețu a apreciat progresele făcute de România în ultima perioadă, rata de absorbție pentru Programul Operațional Transport în exerci?iul bugetar 2007 — 2013 depășind în prezent 81%, inclusiv cu avansurile acordate inițial, se arată într-un comunicat transmis de la cabinetul comisarului Corina Crețu.

Pentru o utilizare mai eficientă a alocărilor financiare din perioada 2014 — 2020, Comisarul European a reamintit că este necesară adoptarea Master Planului General de Transport, în condițiile în care Acesta stă la baza strategiei privind investițiile în domeniul transportului rutier, feroviar, aerian și naval din următorii ani.

,,Încurajez încă o dată autoritățile române să adopte cât mai curând posibil Master Planul General de Transport. Acesta stă la baza strategiei privind investițiile în domeniul transportului rutier, feroviar, aerian și naval din următorii ani și este un document absolut necesar pentru ca România să poată implementa proiectele cu finanțare europeană în acest domeniu. Totodată, Master Planul este și principala condiționalitate ex-ante în sectorul de transport, pe care România s-a angajat să o îndeplinească. Ministrul Petru Sorin Bușe m-a asigurat că Master Planul va fi adoptat până la sfârșitul lunii septembrie”, a adăugat Crețu.

În ceea ce privește portofoliul de proiecte, comisarul european pentru Politică Regională și ministrul român al Transporturilor au agreat asupra necesității de a accelera pregătirea acestora și de a avea studii de fezabilitate de calitate.

“Mai ales în cazul autostrăzii Sibiu-Pitești, dar și a altor proiecte de căi ferate și autostrăzi, lucrările ar trebui să înceapă cât mai curând, astfel încât acestea să poată să fie implementate efectiv în a doua parte a actualei perioade de programare”, a transmis înaltul oficial european părții române.

Pe de altă parte, comisarul european pentru Politică Regională a salutat inițiativa ministrului Transporturilor din România de a crea o nouă agenție de investiții în infrastructura rutieră, exprimându-și speranța că aceasta își va desfășura activitatea respectând cele mai avansate standarde internaționale.

Totodată, comisarul Corina Crețu l-a încurajat pe ministrul Transporturilor să accelereze implementarea proiectului Liniei 6 de Metrou, care va constitui o legătură importantă a capitalei României cu aeroportul internațional Otopeni.

România are alocate aproximativ 9,4 miliarde de euro pentru Programul Operațional pentru Infrastructură Mare (POIM) 2014 — 2020, atât prin Fondul european de dezvoltare regională, cât și prin Fondul de coeziune. Mai mult de jumătate din finanțarea totală (inclusiv cofinanțarea națională) pentru POIM ? 6,8 miliarde de euro ? sunt prevăzute pentru infrastructura de transport, 37% pentru dezvoltarea sectorului de mediu, iar 5% pentru sectorul energetic.

Tags: , , , ,
zona-euro

Ministrul Fondurilor Europene: 2,9 miliarde de euro au intrat în ţară anul acesta şi am lansat ghiduri de 13,3 miliarde de euro

Ministrul Fondurilor Europene Cristian Ghinea a anunţat că, în 2016, au intrat în ţară 2,9 miliarde de euro din fondurile 2007 – 2013 şi că au fost lansate ghiduri în valoare de 13,3 miliarde de euro, după 100 de zile de mandat.

“2,9 miliarde euro intraţi efectiv în România din fonduri europene 2007 – 2013 în acest an. (…) La 31 iulie aveam 13,3 miliarde de euro şi 39 de ghiduri. În 100 de zile (deci ce am lansat acum două zile nici nu intră în raport)”, a anunţat ministrul, duminică, pe Facebook.

De asemenea, Ghinea a spus că luni va fi lansat raportul la 100 de zile de mandat şi că echipa cu care a venit la minister are de ce să fie mândră.

“Am fost prinşi în muncă şi poate nu am avut timp să comunicăm. I-am lăsat pe cei pe care i-am oprit de la furat să vorbească despre noi. E drept şi că avem un stil mai puţin predispus la cotcodăceală”, a afirmat Cristian Ghinea.

El a mai spus că atunci când s-a semnat contractul pentru faza a doua a laserului de la Măgurele pe care a deblocat-o a preferat să o lase pe şefa Autorităţii de Management să meargă la semnare fără să facă ceremonie la care să cheme presa.

“Rezultat: zbiară tocmai ăia care au lăsat proiectul blocat în proceduri şi indecizie că nu sunt proiecte la Programul Operaţional Competitivitate. Tot primim lecţii din astea de la viaţă”, a mai spus Ghinea.

Tags: , , ,
Piata-Avram-Iancu2_Cluj-Napoca

Oraşe făcute pe datorie. Opt proiecte din Cluj, din fonduri nerambursabile, denunţate de finanţatori

Parte din cele 13 milioane de euro absorbite efectiv de România de la UE prin proiecte, în exerciţiul de finanţare 2007 – 2013, sunt corecţii financiare, disputate în litigii sau au fost plasate în sarcina autorităţii locale, Comunitatea refuzând decontul.

Nu există oraş mare din România care să fi luat fonduri structurale şi care să nu fi trecut prin corecţii financiare pentru proiecte, ori prin furcile caudine ale justiţiei, după ce parte din membrii echipelor de implementare, între care chiar aleşi locali au trecut prin anchete penale, iar autorităţile au fost puse în situaţia de a rambursa banii UE. În exerciţiul de finanţare 2007 – 2013, României i-au fost alocaţi 19.057.658.140 euro din fonduri nerambursabile prin Comunitatea Europeană, iar autorităţile contractante au aplicat şi au solicitat de la CE un avans de 2.105.874.015 euro. La data de 30 iunie 2016, unităţile administrativ-teritoriale şi celelalte autorităţi contractante depuseseră declaraţii de cheltuieli pentru 14.614.605.862 euro, ducând rata de absorbţie la procentul de 76,69%.

Numai că, la aceeaşi dată, rambursările acceptate de Comisia Europeană erau de 13.049.712.895 euro – potrivit Ministerului Fondurilor Europene – ceea ce înseamnă o rată efectivă de absorbţie de numai 68,47%, deşi rata sumelor încasate de la CE ca avans înseamnă 79,52%, diferenţa fiind încă incertă tocmai fiindcă majoritatea proiectelor este în etapa de monitorizare/ evaluare/ sustenabilitate ori, mai grav, suspendare din motive de fraudă sau litigii aflate pe rolul instanţelor.

În parte din aceste proiecte, finanţatorii, respectiv CE sau alte organisme internaţionale din spaţiul european – cum ar fi statul norvegian – denunţă practicile prin care s-au realizat proiectele şi fie îşi cer banii înapoi, fie refuză să deconteze cheltuielile declarate de către autorităţile contractante din România. În cazurile în care a existat şi cofinanţare din partea autorităţilor, iar lucrările n-au fost în graficul stabilit pentru închiderea exerciţiului financiar trecut – iunie 2016 – s-a mers pe varianta finalizării lucrărilor din bani publici locali pentru tot proiectul, ceea ce a înseamnă că unele cheltuieli vor fi decontate din bugetele publice care vor urma. Conform informaţiilor furnizate de expertul în comunicare Ioana Pâslaru, de la Ministerul Fondurilor Europene, la data de 5 august a.c. a avut loc transmiterea la UE şi autoritatea de audit a ultimei aplicaţii de plată intermediară prin patru programe operaţionale, POR (Programul Operaţional Regional), POSDRU (Dezvoltarea Resurselor Umane), POSCCE (Creşterea Competitivităţii Economice) şi POAT (Asistenţă Tehnică). Din aceeaşi sursă am mai aflat că, pe 5 septembrie 2016, este termenul final pentru transmiterea la Comisia Europeană şi Autoritatea de Audit a ultimei aplicaţii de plată intermediară pentru programele de mediu şi de transport. 31 martie 2017 este termenul final pentru transmiterea declaraţiilor finale de cheltuieli la comisie, motiv pentru care acum nici nu se poate vorbi despre un bilanţ. Punctual, nu există în acest moment o situaţie centralizată a proiectelor nereuşite ale României, însă sunt deja de notorietate proiectele care au suferit corecţii financiare sau care sunt obiectele unor litigii răsunătoare. Nici în teritoriu nu se poate vorbi despre o situaţie mai roz, dimpotrivă: autorităţile locale se străduiesc să câştige procese, să închidă proceduri ratate de achiziţii publice şi numără doar câteva corecţii definitive. Oraşe mari sau mici, precum Cluj Napoca sau Piatra Neamţ, au trecut în ultimii ani prin procese ample de dezvoltare prin bani europeni, dar numai edilii şefi ai acestora şi strategii de la direcţiile de resort ştiu cu ce preţ şi când vor fi plătiţi de comunitate banii respectivi.

Cluj a implementat 15 proiecte cu fonduri nerambursabile, dar în cazul a opt din acestea s-au făcut corecţii, în sensul că finanţatorul refuză să deconteze o parte din bani.

Cel mai mare proiect al Clujului, intitulat Sistem de management integrat al deşeurilor, în valoare totală de 285.064.262 lei (cu TVA inclus) este în corecţie de 5% din finanţare, adică 61.280 lei, fiind în recurs pe rolul Curţii de Apel, într-un proces cu Ministerul Mediului, instituţie prin care s-a făcut distribuirea fondurilor şi care a fost unitate de management în cazul respectiv, prin POS Mediu. Pe acelaşi proiect, s-au mai aplicat două corecţii, una de 10, alta de 5%, ambele în studiu, aplicate preventiv, urmând stingerea lor prin finanţare guvernamentală. Alte proiecte din Cluj care au suportat corecţii între 5 şi 25%: Modernizare infrastructură de acces zonă turistică Răchiţele- circa patru milioane de lei, Centru Comunitar Judeţean de Servicii Sociale- 118.334 lei, Femeia în viziunea mass-media- 48.000 lei. Inclusiv proiectul de eleborare a strategiei pentru 2014 – 2020 a suferit o corecţie de 5%, în valoare de 15.800 lei. Toate aceste corecţii au fost contestate de către autoritate şi se află, în diferite stadii, pe rolul instanţelor de judecată. ”Cluj are 10 persoane care sunt certificate în domeniul managementului de proiect, elaborare planuri de dezvoltare, strategii, iar în domeniul achiziţiilor publice sunt 12 persoane”, a comunicat pentru MEDIAFAX conducerea Consiliului Judeţean Cluj.

Mai multe AICI!

Tags: , , ,
zona-euro

Criză de specialişti în fonduri europene: comunităţile mici, incapabile să ia bani UE

Majoritatea unităţilor administrativ teritoriale mici din ţară nu au strategii care să pregătească proiecte cu care să fie accesaţi banii comunitari ce sunt alocaţi în exerciţiul de finanţare 2014 – 2020, respectiv 33 de miliarde de euro la nivel naţional.

O analiză realizată de MEDIAFAX reflectă faptul că între Centru şi provincie există o distanţă ca de la cer la pământ în materie de personal profesionalizat pentru accesarea banilor europeni pe care România îi are alocaţi în perioada următoare pentru proiecte din fonduri structurale şi nu numai.

Dacă la nivelul ministerelor şi al celorlalte structuri centrale s-au pregătit deja planurile strategice pentru stabilirea direcţiilor de finanţare, ba chiar s-au deschis, în unele ministere, cum ar fi acela al Agriculturii, programe punctuale de finanţare, nu acelaşi lucru se întâmplă în localităţile mici, sărace, unde se simte acut lipsa investiţiilor în infrastructură. Vorbim aici despre cele 80% din comunele României, în care drumurile sunt presărate cu gropi sau n-au cunoscut niciodată asfaltul, şcolile şi grădiniţele, spitalele şi dispensarele au toaleta în fundul curţii, iar locurile de muncă lipsesc cu desăvârşire.

Mai grav, în localităţile în care aleşii locali n-au cunoştinţe în administraţie publică, primăriile însăşi fiind declarate în faliment, comunităţile fiind alcătuite în majoritate din persoane cu posibilităţi reduse de trai, instituţia locală abia dacă numără zece angajaţi, din care nici jumătate n-au studii superioare, darămite şi cursuri de expert în achiziţii publice, fonduri europene ori management de proiect. Sub protecţia anonimatului, mulţi sunt funcţionarii publici de execuţie din teritoriu care susţin că ar pleca şi mâine din administraţia publică fiindcă aici salariile sunt nemotivante, în schimb răspunderea şi cererea de muncă sunt peste nivelul de pregătire.

Stadiul absorbţiei fondurilor europene în exerciţiul de finanţare 2007 – 2013, pe fonduri structurale, se prezintă în felul următor: alocarea totală s-a ridicat la 19.057.658.140 euro, din care avansul încasat de la Comisia Europeană a fost de 2.105.874.015 euro, fiind transmise către CE cheltuieli de 14.614.605.868 euro, ceea ce a dus la rambursări de la Comisie de 13.049.712.895 euro, cu o rată a încasărilor în avans de la CE de 79,52, ceea ce a dus, în fapt, la o rată efectivă de absorbţie de 68,47%, spune Ioana Pâslaru, expert în comunicare în cadrul Unităţii de Comunicare Publică şi Informare privind Instrumentele Structurale din Ministerul Fondurilor Europene.

Harta fondurilor europene din exerciţiul de finanţare încheiat, 2007 – 2013, închis efectiv la finele lunii iunie 2016, demonstrează că au reuşit să acceseze banii europeni acele primării şi consilii judeţene care au apelat la firme specializate pentru a-şi întocmi strategiile de dezvoltare sau care au angajat strategi pe care i-au plătit ca la carte. De exemplu, Cluj are o Direcţie de Dezvoltare Locală cu10 angajaţi, cu atribuţii în întocmirea strategiilor şi a planurilor de dezvoltare, identificare liniilor de finanţare, scrierea proiectelor şi implementarea acestora.

”În cadrul acestui serviciu îşi desfăşoară activitatea 10 persoane (funcţionari publici şi personal contractual), certificate în domeniile management de proiect, scriere propuneri de finanţare pentru accesarea fondurilor nerambursabile, elaborarea strategiilor şi a planurilor de dezvoltare, fie urmare a cursurilor universitare, post-universitare şi a cursurilor de specializare/ perfecţionare absolvite. (…) În cadrul Serviciului de Achiziţii Publice lucrează 12 persoane, care beneficiază de majorări salariale conform art. 34 din Legea cadru 284/ 2010”, a transmis conducerea Consiliului Judeţean Cluj, printr-o adresă semnată de preşedintele instituţiei, Alin Tişe, la solicitarea MEDIAFAX.

Din aceeaşi sursă am mai aflat că salariile strategilor de la Cluj sunt motivante: ”Personalul din autorităţile administraţiei publice centrale, din structurile din subordinea autorităţilor administraţiei publice centrale şi din instituţiile publice locale, nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri comunitare nerambursabile postaderare, precum şi din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile sau nerambursabile, beneficiază de o majorare a salariului de bază cu până la 75 %, iar începând cu 1 ianuarie 2011, în locul majorării de până la 75 %, de o majorare de până la 25 de clase de salarizare suplimentare aplicată la salariul de bază lunar, proporţional cu timpul efectiv alocat realizării activităţilor pentru fiecare proiect, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat, fără a depăşi durata maximă a timpului de lucru prevăzută de normele legale în vigoare şi fără a depăşi în total numărul maxim de clase de salarizare”.

O radiografie a nivelului de profesionalizare a administraţiei în materie de acces fonduri comunitare arată însă că puţine sunt instituţiile publice în care se poate vorbi despre echipe sudate de specialişti care să scrie, implementeze şi să monitorizeze la nivel local, în cadrul unor autorităţi contractante, proiecte de anvergură, strategice, care să nu sufere corecţii şi să reprezinte adevărate exemple de bune practici. Şi la Cluj, din proiectele implementate în exerciţiul financiar trecut, au fost cazuri în care s-a impus corecţia bugetară, iar unele proiecte încă sunt în litigiu.

Tags: , , ,