Tag Archives: fonduri europene

kogalniceanu

Kogălniceanu se transformă cu bani europeni: 10 milioane de euro

Strada Mihail Kogălniceanu din Cluj-Napoca va fi modernizată pe bani europeni. Investiția se ridică la peste 10 milioane de lei.

În data de 23 martie 2019, Municipiul Cluj-Napoca a depus proiectul „Lucrări de amenajare urbană str. Mihail Kogălniceanu, str. Universității și străzile adiacente” pentru finanțare în cadrul apelului de proiecte din cadrul Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 4, Obiectivul specific 4.1: Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă.

10,2 milioane de euro, bani europeni

Consilierii locali vor aproba, în ședința din 4 iulie 2019, proiectul și a cheltuielilor aferente pentru acest obiectiv de investiții. Valoarea totală a investiției se ridică la suma de 48,7 milioane de lei, adică 10,2 milioane de euro, din care contribuția municipalității clujene este de 1.3 milioane de lei, adică aproape 274.000 de euro.

Zona studiată are o suprafaţă de 26.026 mp şi cuprinde străzile Mihail Kogălniceanu, Universităţii, Emanuelle de Martonne, Bolyai Janos, Hermann Oberth, Kovacs Dezso, Gaal Gabor, Baba Novac între strada I.C. Brătianu şi Avram Iancu, strada Baba Novac nr.35. Durata de execuţie a lucrărilor este de 20 de luni.

Zone pietonale și “shared space”

Amintim că, strada Mihail Kogălniceanu va fi modernizată după un proiect câştigător al unui concurs de soluţii organizat de Ordinul Arhitecților din România – Filiala Transilvania și Primăria Cluj-Napoca. Aşadar, proiectul câștigător aparține societății clujene Mossfern Arhitectură. ”Am încercat să nu fim arhitecți; strada e acolo de un mileniu, cu o istorie stratificată, am căutat să dăm glas străzii. Nu trebuie să ne afirmăm. Trebuie să lucrăm cu pedanterie nemțească, care de data aceasta sper să ne iasă”, a spus Arnold Macalik, membru al echipei câștigătoare și membru în Comisia Monumentelor Istorice.

1_0_0_1562066616_02332

Proiectul prevede zone pietonale și “shared space”. Practic, în partea de sud a zonei centrale intra muros nu se va mai putea parca. Mașinile vor putea traversa anumite părți de străzi, dar nu vor avea voie să staționeze. Cum este, de altfel, pe strada Potaissa. În piața Universității ar urma să se creeze o piațetă cu o fântână arteziană în centrul ei, în fața UBB și a Liceului Emil Racoviță, două minipiațete; vor abunda arborii, iar pavajul va fi din granit în cea mai mare parte.

Tags: , , , ,
somes

35 milioane euro, bani de la UE, pentru malurile Someșului

Malurile Someşului, râu care traversează municipiul Cluj-Napoca, vor fi transformate în zone pietonale, de agrement şi cu piste pentru biciclete, într-un proiect realizat de arhitecţi spanioli, în urma unei investiții de 35 milioane euro, bani nerambursabili de la UE.

Consilierii locali vor vota, în ședința din 8 mai 2019, două proiecte de hotârâre pe această temă.

Proiect de hotărâre privind aprobarea proiectului și a cheltuielilor legate de proiectul „Revitalizarea culoarului de mobilitate nemotorizată aferent Someșului, modernizarea și extinderea infrastructurii pietonale și ciclistice pe malurile râului, zona 1 – Lunca Someșului Mic”. Investiția totală: 123 milioane lei (26 milioane euro), contribuția municipalității clujene fiind de 34 milioane lei (7 milioane euro). Proiectul a fost depus spre finanțare europeană (POR 2014-2020, Axa prioritară 4) în data de 31 decembrie 2018.

Proiect de hotărâre privind aprobarea proiectului și a cheltuielilor legate de proiectul „Revitalizarea culoarului de mobilitate nemotorizată aferent Someșului, modernizarea și extinderea infrastructurii pietonale și ciclistice pe malurile râului, zona 2 – Parcul Armătura și zona 3 – Platoul Sălii Sporturilor”. Investiția totală: 44 milioane lei (9.2 milioane euro), contribuția municipalității clujene fiind de 4.2 milioane lei (890.000 euro). Proiectul a fost depus spre finanțare europeană (POR 2014-2020, Axa prioritară 4) în data de 31 decembrie 2018.

Cum schimbă spaniolii malurile Someşului

De masterplanul de regenerare urbană a Someșului (15 kilometri, din Florești și până în Apahida) se ocupă spaniolii de la biroul de arhitectură Practica, câştigători ai concursului de soluţii de 1,5 milioane lei organizat de Primăria Cluj-Napoca şi Ordinul Arhitecţilor Filiala Transilvania (OAR). Proiectul semnat de Jaime Daroca, José Mayoral și José Ramon Sierra a suferit modificări în anul scurs de la momentul câştigării concursului de soluţii, modificări la care au lucrat peste 40 de specialişti în încercarea de a recupera spaţiul public de pe malurile râului. Planul final “Re-Thinking Someș” a fost prezentat, în 14 decembrie 2018, de către José Mayoral, în cadrul unui eveniment desfăşurat sub egida Centrului Cultural Clujean.

Sala Sporturilor

Parcarea din faţa Sălii Sporturilor “Horia Demian” se va transforma într-un zonă multifuncţională, unde vor putea fi organizate diverse evenimente: pieţe şi concerte, iar iarna spaţiul va putea gădui un târg de Crăciun şi un patinoar. Pe malurile Someşului se vor amenaja gradene şi pontoane care vor oferi acces spre apă sau chiar spre insule naturale formate pe cursul râului. De asemenea strada Muzicescu va deveni pietonală şi prietenoasă cu bicicliştii, însă vor fi păstrate locurile de parcare pentru riverani.

Parcul Armătura

Vorbim despre o oază verde şi sălbatică, cu acces dificil la apă, situată în zona industrială a oraşului. Ieşită complet din mentalul clujenilor. Festivalurile Jazz in the Park şi Someş Delivery au reuşit, recent, să o aducă în atenţia publicului organizând câte un weekend de activităţi şi intervenţii de mobilier urban temporar în zonă. Şi cei de la Practica au planuri mari pentru acest parc pe mal de Someş: vor să “redeseneze” în totalitate malurile şi să le transforme în locuri de “loisir” pentru public, însă propun şi un pod spre strada Nădăşel şi reamenajarea malurilor pârâului Nadăş.

Parteneriat Primăria Cluj – Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa (ABAST)

Municipalitatea a încheit, în urmă cu o lună, un parteneriat cu Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa (ABAST) pentru a merge mai departe cu masterplanul pentru Someş. Legea stipulează faptul că, în cazul în care sunt executate lucrări de construire pe albiile şi/sau malurile râurilor, este necesar un acord de parteneriat între primărie și ABAST.

Tags: , , , , ,
parc

Cât costă amenajarea celui mai mare parc din Cluj

Cel mai mare parc din Cluj-Napoca va fi amenajat pe o suprafață de peste 21 de hectare, în zona Bulevardului Muncii. Este vorba despre “Parcul Tineretului – Pădurea Clujenilor”, investiție din fonduri europene.

După ce, în luna decembrie 2018, consilierii locali au aprobat indicatorii tehnico-economic pentru acest obiectiv, în ședința de miercuri, 8 mai 2019, aceștia vor vota proiectul și cheltuielile aferente pentru obiectivul de investiții „Înființare zonă verde și de agrement Parcul Tineretului – Pădurea Clujenilor”. Investiția se ridică la suma de 22.861.202 lei (aproape 5 milioane de euro), fonduri europene nerambursabile, contribuția Primăriei Cluj-Napoca fiind de 1.229.156 lei (circa 260.000 euro).

“În data de 29.12.2018 Municipiul Cluj-Napoca a depus în sistemul My SMIS proiectul de “Înființare zonă verde și de agrement Parcul Tineretului-Pădurea Clujenilor”, în cadrul Programului Operațional Regional POR 2014-2020, Axa prioritară – 4 – sprijinirea dezvoltării urbane durabile, Prioritate de investiții 4.2 – realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii a mediului urban, revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor industriale dezafectate, reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului”, se arată în proiectul HCL.

Parcul va avea alei pietonale, piste de biciclete, zone pentru sport și locuri de joacă pentru copii, foișoare, grupuri sanitare, mobilier urban, WI-FI, sistem de supraveghere video, parcări pentru biciclete și sistem de irigații. Durata de execuţie a lucrărilor este de 24 de luni, iar durata de implementare generală a proiectului, cu toate activităţile suport (achiziţii, publicitate, etc.) este de 36 de luni de la începerea implementării proiectului.

Investiții în parcurile din Cluj-Napoca

– Parcul Feroviarilor (5,4 ha), al doilea cel mai mare parc din municipiul Cluj-Napoca, ar urma să fie gata în 2020. Câştigătorii concursului de soluţii pentru reamenajarea parcului au fost desemnaţi în primăvara anului 2018. Locul I a fost câștigat de o echipă condusă de Vlad Sebastian Rusu, cel care a câștigat la începutul anului trecut și concursul de soluții și pentru revitalizarea Turnului Pompierilor. Amintim că Parcul Feroviarilor a intrat în domeniul public al municipiului în 30 iunie 2017, printr-o hotărâre de guvern aşteptată încă din 2015.

– Două parcuri din Cluj-Napoca, unul central şi unul de cartier, urmează să fie reabilitate şi modernizate în 2019, în urma unei investiții de 90.000 de lei. Este vorba despre Parcul Ştefan cel Mare, situat în spatele clădirii Teatrului Naţional din Cluj-Napoca şi de Parcul Farmec, din cartierul Mărăşti. Următoarele două parcuri pentru care se întocmește documentația de licitație în vederea atribuirii studiului de fezabilitate sunt Parcul Ion Luca Caragiale și Parcul 14 Iulie.

– Spaniolii de la casa de arhitectură Practica, cei care realizează masterplanul pentru reamenajarea malurilor Someşului, au prezentat recent modificările gândite pentru Parcurile Rozelor şi Armătura.

– Nu în ultimul rând, va fi amenajat parcul Între Lacuri, în apropiere de strada Aurel Vlaicu și lângă fabrica Fujikura. Investiţia se ridică la suma de 7.8 milioane de lei (fonduri bugetare), iar termenul de realizare este de 12 luni. Lucrările vor fi realizate de Nord Conforest – Eco garden – Proiect Construct Regiunea Transilvania SRL, asociere care a construit și Baza sportivă Gheorgheni. Ideea amenajării parcului a apărut în cadrul programului de Bugetare Participativă.

Tags: , , , ,
cluj-napoca-my-favorite

420 milioane euro de la UE pentru dezvoltarea Clujului. LISTA de investiţii

Proiecte din fonduri europene, în valoare de 420 de milioane de euro, au fost contractate sau sunt în curs de accesare, în exercițiul financiar 2014-2020, pentru dezvoltarea municipiului Cluj-Napoca.

Un număr de19 proiecte în valoare totală de 115 milioane de euro au fost deja contractate, 24 de proiecte în valoare de 116 milioane de euro se află în etapa de evaluare, iar alte 6 proiecte în valoare de 205 milioane de euro se află în pregătire.

Proiecte contractate:

– înnoirea flotei de transport în comun prin achiziționarea de noi tramvaie, troleibuze și autobuze;
– revitalizarea Turnului Pompierilor;
– creșterea eficienței energetice a Spitalului Clinic Municipal Cluj-Napoca, creșterea eficienței energetice a blocurilor de locuințe;

Proiectele în evaluare și pregătire:

– reabilitarea și extinderea zonei pietonale din Piața Lucian Blaga,
– str. Republicii (primul tronson), str. Napoca, str. Petru Maior, str. Emil Isac;
– creșterea și îmbunătățirea spațiului pietonal-velo în zona urbană: modernizare str. Tipografiei, scuar C.E.C., strada Regele Ferdinand și străzile adiacente,
– amenajarea străzii Molnar Piuariu – prima stradă ”smart” din România;
– lucrări de modernizare Bd. 21 decembrie 1989;
– amenajare Parcul Tineretului – Pădurea Clujenilor;
– revitalizarea malurilor Someșului;
– Centura metropolitană;
– Programul RO – Cultura – Garnizoana Bd. 21 decembrie 1989;
– intervenții sociale pentru desegregarea și incluziunea socială a grupurilor vulnerabile în Zona Metropolitană Cluj – Pata II.

Tags: , , ,
1_3_183632_1552388051_08179_fav

4,3 milioane euro, bani de la UE, pentru o şcoală din Cluj: supraetajare şi sală de sport modernă

O şcoală din Cluj-Napoca va fi modernizată în urma unei investiţii de 20,5 miliane de lei, fonduri europene. Va avea sală de sport parţial îngropată, cu terasă circulabilă, şi sistem de management energetic integrat de tip BEMS.

Licitaţia pentru execuţia lucrărilor la obiectivul de investiţii “Modernizarea şi creşterea eficienţei energetice în clădirile publice – Colegiului Tehnic Ana Aslan” a fost lansată în sistemul de achiziții publice național (SEAP), termenul limită de depunere a ofertelor fiind 25 martie 2019. Contractul este estimat la peste 20,5 milioane lei (4,3 milioane euro), bani din fonduri europene. Durata de execuţie a lucrărilor este de 18 luni.

Clădirea existentă va fi supraetajată cu un nivel, iar imobilul va fi extins cu spații de învățământ spre nordul incintei, cu un corp nou, în condițiile comunicării cu imobilul existent; extinderea se va dezvolta pe trei nivele (P+3) și va cuprinde sala de mese cu oficiu la parter și laboratoare cu  specific profesional (coafură, estetică). De asemnea, va fi construită o sală de sport cu gradene, îngropată parțial în sol. Deasupra acesteia va exista o terasă circulabilă, cu acces de la etajul I al clădirii școlii. Mai multe detalii AICI!

“Este un proiect pe care îl vom face pe fonduri europene. Investiţia este de 20,5 milioane lei, iar valoarea nerambursabilă este undeva la 18,4 milioane lei. Beneficiarii proiectului sunt 425 de elevi. Vom interveni în reabilitarea tehnică, supraetajarea corpului de clădire existent, construirea unei săli de sport ultra moderne pentru nivel competiţional, vom moderniza toate instalațiile din clădirile existente. De asemenea, vom dota sălile de clasă cu echipamente didactice şi IT moderne şi vom echipa clădirile existente cu facilități pentru persoane cu dizabilități”, a explicat viceprimarul Clujului, Dan Tarcea.

O noutate de menţiont este instalarea unui sistem de management energetic integrat de tip BEMS. “Permite monitorizarea şi controlul interactiv în timp real a întregului sistem de automatizare conectat, dintr+un punct central, prin intermdiul prezentărilor grafice a instalaţiilor ce vor fi realizate pe calculatorul dispecer, cu posivilitatea trimiterii alarmelor prin SMS, email şi fax”, se arată în proiectul HCL privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru acest obiectiv.

Colegiului Tehnic “Ana Aslan” din Cluj-Napoca este situat pe strada Decebal, la numărul 41.

Tags: , , , ,
1_3_181622_1547118155_02017

6,1 milioane euro pentru transformarea Pieţei Lucian Blaga. Bani europeni

Primăria Cluj-Napoca doreşte să transforme Piaţa Lucian Blaga într-o zonă mai “prietenoasă” cu pietonii, cu bani europeni. Patru firme sunt interesate de execuţia lucrărilor. 

La licitaţia de proiectare și execuție pentru proiectul “Creşterea şi îmbunătățirea spațiului pietonal în zona urbană: reabilitare şi extindere zona pietonală Piaţa Lucian Blaga, strada Republicii (primul tronson), strada Napoca, strada Petru Maior şi strada Emil Isac şi amenajare piste de biciclete” au fost depuse patru oferte din partea asocierilor SC ARL SA cu SC Planwerk SRL, Flash Lighting cu Struct Quality si Ro-Verde, Diferit SRl cu Starcom Exim SRL şi Consorizio Stabile SRl cu Diluca Project. Procedura este în faza de evaluare tehnică a ofertelor, iar câştigătorul va fi anunţat în primăvara acestui an.

Valoarea totală a proiectului se ridică la 27,6 milioane de lei, investiţie susţină în proporție de 98% din fonduri europene, iar restul de 2%  va fi contribuția municipalității (2,6 milioane lei). Cererea de finanţare a fost depusă în august 2018, în cadrul apelului de proiecte din cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 4. Aproparea proiectului şi a cheltuielilor legate de această investiţie vor fi luate în discuţie în cadrul şedinţei Consiliului Local Cluj-Napoca din 15 ianuarie 2019.

Durata de execuție a lucrărilor este de 18 luni, iar durata de implementare integrală a proiectului este de 30 de luni de la începerea implementării proiectului.

Se reduce numărul de benzi auto, avantaj pietonii și bicicliștii

Piața Lucian Blaga, cu numai patru benzi. Strada Petru Maior, cu trei. Strada Napoca, redusă la două benzi, la fel și strada Republicii, până la intersecția cu Avram Iancu. Extinderea spațiului pietonal, mai ales în piață, în fața cafenelei Croco. Piste de biciclete pe fiecare dintre aceste artere. Arbori pe toate segmentele propuse modernizării.

”Gradul de încărcare va crește, e adevărat, dar până în 2020, când ar trebui să fie finalizat acest proiect, ar trebui să se ia și alte măsuri pentru reducerea traficului rutier”, a subliniat Tudor Pănescu, arhitect la Planwerk. Aceasta este societatea care a realizat proiectul; tot Planwerk a desenat şi Piaţa Unirii, aşa cum arată ea acum.

În Piața Lucian Blaga și pe strada Emil Isac ar urma să fie amplasate stații de încărcare pentru mașini electrice, tot în piață ar urma să fie instalată o toaletă publică, în locul tarabelor de flori existente. Sunt propuși arbori de trei tipuri: arțari în zona trotuarelor înguste, platani în față cafenelei Croco și tei pe strada Petru Maior, unde există deja și alți tei.

O dezbatere publică pe tema reamenajării Pieţei Lucian Blaga a avut loc, la începutul anului 2018, în cadrul evenimentelor organizate de Centrul de Inovare și Imaginație Civică.

Tags: , , ,
cluj

Peste 200 de milioane de euro, bani europeni, pentru Cluj

Primăria Cluj-Napoca a contractat circa 109 milioane de euro fonduri europene, sumă care acoperă 14 cereri de finanțare, printre care achiziționarea de troleibuze și tramvaie noi sau decontarea lucrărilor pentru pietonalizarea unui segment din Piața Unirii. 

“În 2018, am semnat 14 contracte de finanțare din fonduri europene însumând peste 109 milioane de euro.  Am depus alte 25 de cereri pentru proiecte de peste 110 milioane de euro.

Până în luna martie 2019, vom mai depune încă 2 proiecte în valoare de peste 10 milioane de euro. În total, vom implementa 41 de proiecte finanţate din fonduri europene în valoare de 230 de milioane de euro”, a declarat Ovidiu Cîmpean, director în Primăria Cluj-Napoca.

Tags: , , , ,
IancuGuda-Color

Fragilitatea companiilor la fluctuaţia costului de finanţare (guest post Iancu Guda)

Orice antreprenor trebuie să cunoască  pragul minim al veniturilor care asigură lichiditatea necesară continuării activității, și să gândească planuri de rezervă atunci când veniturile realizate sunt inferioare acestui prag. Desigur, pe durata proiectului de investiție, fluctuația și incertitudinea veniturilor nu sunt singurul risc. Un element foarte important care poate influența decisiv profitabilitatea proiectului de investiție este fluctuația costului de finanțare, asupra căruia ne vom concentra în prezentul articol.

Creșterea costului de finanțare ar trebui să fie o preocupare pentru majoritatea antreprenorilor în perioada următoare, având în vedere că vremea dobânzilor mici a trecut. Inflația anuală înregistrată în luna martie a anului curent a fost de 5%, majorarea prețurilor fiind cauzată atât de ofertă (creșterea costurilor salariale și a cheltuielilor cu combustibilul) cât și de avansul cererii (pe fondul creșterii salariului mediu nominal cu 14% în sectorul privat și a soldului creditelor acordate populației cu 8%).   Ultimele estimări oficiale ale Băncii Naționale a României indică o inflație de 3,5% pentru anul în curs, iar consensul analiștilor financiari reflectă așteptări de majorare a dobânzii de politică monetară până la 3% la finalul anului curent. În acest context, nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni ar trebui să crească gradual până la 3,5%, comparativ cu nivelul actual de 2,1% și o medie de 1,15% pe parcursul anului anterior. Așa cum se observă în graficul următor, nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni a depășit constant inflația anuală, diferența medie dintre acestea fiind de aproape 1% începând cu anul 2010. Acest lucru este normal și necesar, pentru evitarea perpetuării unor dobânzi real negative, care au alimentat presiuni suplimentare asupra deprecierii monedei naționale. Singurele perioade când inflația a depășit nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni au fost între lunile august 2010-iunie 2011 (când inflația a fost alimentată temporar de majorarea TVA la 24%, iar dobânzile mici au fost necesare pentru stimularea consumului și a investițiilor în contextul măsurilor de austeritate fiscală) și Noiembrie 2017 – prezent, când ciclul de întărire a politicii monetare este mai degrabă acomodativ (în contextul incertitudinilor fiscale, temperării creșterii economice și re-așezării consumului).

Grafic 1: Evoluţia dobânzilor vs inflaţie

Grafic dobanzi

Sursa: BNR, date prelucrate autor

 În acest context, dobânda medie practicată de sectorul bancar pentru creditele noi contractate în RON de către companiile private ar trebui să crească până la 6%-8% pe parcursul anului curent, comparativ cu o medie de 4,10% înregistrată pe parcusul anului 2017. Având în vedere creșterea gradului de povară financiară în contextul creșterii costului de finanțare, vor fi companii care vor înregistra dificultăți în rambursarea creditelor contractate de la bănci. Un indicator foarte important care reflectă capacitatea unei companii de rambursare a serviciului datoriilor contractate este gradul de acoperire al dobânzilor prin  profitul operațional (eng. EBIT = Earnings Before Interest and Tax). Normele de analiză financiară recomandă ca profitul operațional să acopere de cinci ori cheltuielile privind dobânzile, tocmai pentru a permite o profitabilitate finală competitivă chiar și în contextul creșterii costului de finanțare. Așa cum observăm din cifrele ilustrate în tabelul următor, media acestui indicator pentru întreg mediul de afaceri activ în România este foarte aproape de acest prag în anul 2016, respectiv 5,1.

Tabelul 1: Gradul de acoperire al dobânzilor prin profitul operațional

Segment Sectorul de activitate Rezultat Exploatare : Cheltuieli privind dobânzile
 Anul 2016  Scenariul 1  Scenariul 2  Scenariul 3
Top 5 cele mai performante sectoare Fabricarea substanțelor și produselor chimice 14,4 9,6 8,2 7,20
IT 13,8 9,2 7,9 6,89
Comerț cu amănuntul 13,3 8,9 7,6 6,65
Comerț cu ridicata și distribuție 9,3 6,2 5,3 4,63
Industria de mașini și echipamente 9,1 6,1 5,2 4,55
Total mediu de afaceri 5,1 3,3 2,9 2,50
Top 5 cele mai putin performante sectoare Industria metalurgică 3,7 2,4 2,1 1,83
Tranzacții imobiliare 1,9 1,2 1,1 0,93
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, apă și gaze 1,9 1,2 1,1 0,93
Construcții 1,9 1,2 1,1 0,93
Poșta și telecomunicații 1,2 0,8 0,7 0,59

Sursa: MFP, date prelucrate autor

Totuși, în contextul majorării dobânzii medii pentru creditele contractate la 6% (scenariul 1), 7% (scenariul 2) sau 8% (scenariul 3), gradul mediu de acoperire al costului de finanțare prin profitul operațional scade la 3,3 (scenariul 1), 2,9 (scenariul 2) respectiv 2,5 (scenariul 3).

În contextul creșterii costului de finanțare, o parte dintre companii se vor regăsi într-o situație foarte delicată, în condițiile în care profitul operațional va deveni insuficient pentru acoperirea dobânzilor aferente creditelor contractate. Mai exact, numărul companiilor cu risc major de insolvență va crește de la 15% (anul 2016) la 32% (scenariul 1), 35% (scenariul 2 respectiv 39% (scenariul 3).

Companiile cele mai afectate vor fi cele care înregistrează o structură fixă a costurilor, marjă de profitabilitate în scădere și un grad ridicat de îndatorare. Mai exact, aproape jumătate din companiile care activează în sectorul producției și furnizării de energie, industria extractiva și construcții se vor regăsi în această situație.

Tabelul 2: Scenariile de stres privind creșterea costului de finanțare

Rezultat Exploatare /Cheltuieli Dobânzi  Anul 2016  Scenariul 1  Scenariul 2  Scenariul 3
Peste 1 85% 68% 65% 61%
Sub 1 – Risc mare de insolventa 15% 32% 35% 39%
EBIT/Ch.Dob 5,1 3,3 2,9 2,5

Sursa: calcule proprii autor

Ce opțiuni au companiile în acest context?

  • Să opteze pentru refinanțarea liniilor de credit la o dobândă fixă pentru următorii 3 ani;
  • Să se protejeze împotriva majorării costului de finanțare prin contracte de tip forward pe rata dobânzii;
  • Se crească ponderea capitalurilor proprii prin reinvestirea în companie a profiturilor obținute. Firmele care vor opta pentru această strategie vor crește finanțarea din resurse interne și vor deveni mai puțin vulnerabile la fluctuația costurilor de finanțare.

În ciuda creșterii dobânzilor în perioada următoare, nu cred că aceasta este principala problemă a companiilor active în România. O firmă competitivă trebuie să reziste ciclurilor economice, care sunt marcate de fluctuații ale costurilor de finanțare și facilitatea accesului la capital.

În articolul următor voi demonstra că cele mai profitabile investiții realizate în România sunt acelea inițiate atunci când costul capitalului a fost ridicat și accesul la finanțare a fost mai dificil. Spre deosebire de acestea, când banii s-au obținut ușor și ieftin, s-au realizat cele mai proaste investiții.

Așadar, nu vă lăsați descurajați de creșterea dobânzilor, și concentrați-vă asupra valorii adăugate pe care compania o poate aduce partenerilor de afaceri! Pe curând!

Iancu GUDA, CFA, EMBA
SERVICES DIRECTOR

AAFBR PRESIDENT

IBR-RBI LECTURER

Tags: , , , , , , , , , , , , ,
152049_euro_billete_cambio.jpg_1328648940

Fondurile europene intrate în România depăşesc 46 de miliarde de euro; din actuala programare sunt 10 miliarde de euro

Fondurile europene intrate până în prezent în România depăşesc 46 de miliarde de euro, din care numai în perioada actuală de programare avem aproape 10 miliarde de euro, a declarat, joi seara, ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb.

“Fondurile europene intrate până în prezent în România, atât fondurile de preaderare, cât mai ales fondurile postaderare, începând cu anul 2007 şi până în prezent, practic au intrat în ţară 46 de miliarde de euro, din care numai în perioada actuală de programare au intrat aproape 10 miliarde de euro. Aceşti bani sunt încasaţi de România, bani pe care i-am primit de la UE. Mă refer la toate fondurile europene, care înseamnă atât coeziune, cât şi investiţiile în agricultură, inclusiv plăţile directe cu care suntem la zi, după cum bine ştiţi de la domnul ministru Daea, plăţi directe de la fermieri. Toate aceste sume înseamnă aproape 10 miliarde de euro intrate în România”, a precizat Plumb, la Antena 3.

În ceea ce priveşte rata contractării fondurilor europene, ministrul a precizat că sunt mii de proiecte în evaluare, iar valoarea contractată se ridică la peste 11 miliarde de euro.

“Numai pentru actuala perioadă de programare, pe tot ce înseamnă coeziune, adică investiţii în vederea reducerii decalajelor dintre regiunile mai puţin şi mai mult dezvoltate, înseamnă 28 de miliarde de euro. Din aceşti 28 miliarde de euro, în momentul de faţă avem o contractare de 11,163 miliarde de euro, adică am ajuns la 40%, luând în considerare faptul că în ianuarie 2017, când guvernul PSD-ALDE a intrat să gestioneze fondurile europene, rata de contractare era de 5% şi acum am ajuns la 40%”, a spus Rovana Plumb.

Întrebată câte din aceste fonduri contractate vor deveni realitate, ministrul a răspuns: “Toate, până în anul 2023″.

“Dacă există pe anumite linii de finanţare posibilitatea ca să supra-contractăm, am creat dispozitivul legal prin OUG astfel încât să putem ajunge la supra-contractare şi să putem să avem în implementare proiecte cu finanţare integrală din actualul cadru financiar multianual. Sunt convinsă că până la sfârşitul anului, printr-un management care presupune şi sancţiuni la nivelul celor care nu înţeleg că aceşti bani europeni sunt pentru România, putem să contractăm toată suma care a fost alocată pe politica de coeziune, cel puţin la nivelul MFE. Vom lua măsuri şi în acest sens, pentru că există anumiţi funcţionari care nu înţeleg că aceşti bani trebuie să intre în economia României. (…) După cum bine ştiţi, ne-am asumat prin programul de guvernare ca până în anul 2020, pe toate fondurile alocate României, care sunt de 42,3 miliarde de euro, să intre 30 de miliarde de euro. Asta înseamnă şi zona de agricultură, inclusiv plăţile directe. În ceea ce ne priveşte pe noi, derulate prin Ministerul Fondurilor Europene, asta înseamnă 16 miliarde de euro”, a adăugat Plumb.

Tags: , , ,
1

58 de blocuri din Cluj, reabilitate din fonduri UE

58 de blocuri cu 2.511 apartamente: Primăria Cluj-Napoca este prima în Regiunea Nord-Vest la depunerea proiectelor europene pentru reabilitarea termică a blocurilor, iar regiunea N-V este pe primul loc în România la aceste finanțări europene.

Până la sfârșitul lunii februarie, Primăria municipiului Cluj-Napoca a depus la Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest 10 proiecte de finanțare, pentru reabilitarea termică a unui număr de 2511 apartamente, care provin din 58 de blocuri din oraș. Valoarea totală a proiectelor depuse este de peste 13 milioane de euro.

Din această sumă, 60% este acoperită de către Uniunea Europeană, 25% va fi suportată de către asociațiile de proprietari, iar restul de 15 % de către Primăria municipiului Cluj-Napoca.

În acest moment, proiectele se află în etapa de evaluare tehnică, urmând ca lunile viitoare să fie demarate licitațiile pentru execuția lucrărilor. Finalizarea lucrărilor va fi realizată în cursul anului următor.

Tags: , , , ,
2

Noi probleme pentru Spitalul Regional din Cluj

Premierul Viorica Dăncilă a declarat că situaţia celor trei spitale regionale care ar trebui construite, din fonduri europene, la Cluj, Craiova şi Iaşi nu este una „pe care ne-am fi dorit-o” şi se caută soluţii şi vinovaţii pentru întârzieri.

“Legat de cele trei spitale pe fonduri europene, cele trei spitale nu sunt în situaţia pe care ne-am fi dorit-o cu toţii. Trebuiau să se construiască la Iaşi, Cluj şi Craiova. Pentru spitalul care trebuia să se construiască la Craiova ni se cere o altă poziţionare, deci un alt teren pe care să construim acest spital, iar pentru celălalt spital, spitalul de la Cluj, ni se mai cer încă 1,4 hectare pentru construirea acestui spital. Nu sunt trimise nici toate documentele pe care ar fi trebuit să le avem deja la Bruxelles. Căutăm soluţii pentru cele trei spitale, dar situaţia nu putem să spunem că ne bucură”, a spus premierul, citat de news.ro. 

Întrebată cine este vinovat pentru aceasta situaţie, premierul a spus că nu vrea să se antepronunţe. “Aici nu vreau să mă antepronunţ. Să vedem, este problema consultanţilor, să vedem cine a generat această situaţie. Eu am constatat situaţia, acum urmează să văd cine este vinovat de cele întâmplate”, a continuat ea.

Ea a mai spus că “partea rea” este că pe Programul Operaţional Regional România poate avea o dezangajare de 800 de milioane de euro.

Consiliul Județean Cluj a predat la finele lui 2017 Ministerului Sănătății, prin intermediul unui protocol de predare-primire, terenul pe care va fi edificat viitorul Spital Regional de Urgență de la Cluj.Predarea efectivă a terenului și semnarea acestui document reprezintă ultimul pas procedural legal.

Tags: , , , ,
61909420

Cursul şi bursa au reacţionat ieri la criza politică

Oamenii de afaceri din România către PSD: „Puteţi să vă schimbaţi între voi, dar nu schimbaţi nimic în economie!“

Euro a ajuns din nou la aproape 4,66 lei, după o creştere de 0,74%, iar bursa a scăzut cu 0,3%. Oamenii de afaceri sunt îngrijoraţi de faptul că un nou guvern va veni cu alte propuneri legislative care ar putea bulversa şi mai tare economia.

„Minunat ar fi – şi asta este marea mea spe­­ranţă – dacă ar veni cineva mâine la guver­nare şi ar zice: «Dragilor, nu mai schim­băm ni­mic în următoarele 12 luni!». Predictibi­lita­tea şi stabilitatea ar fi ideale pentru mediul de busi­ness”, a spus Mihai Marcu, CEO şi preşe­dintele consiliului de administraţie al MedLife, cel mai mare jucător din sectorul serviciilor medicale private.

Despre nevoia de stabilitate vorbeşte şi Adrian Mihai, unul dintre acţionarii şi fondatorii FAN Courier, cea mai mare companie de curierat din România.

„Mi-aş dori de la următorul guvern sta­bilitate şi predictibilitate, ca să ne facem pla­nu­rile bazându-ne pe nişte legi care să fie stabile pentru o pe­rioa­dă mai lungă de timp”, a spus Adrian Mihai, care con­duce o com­pa­nie cu 5.730 de salariaţi.

Transferul contri­bu­ţiilor sociale de la an­ga­jator la angajat, decla­ra­ţia 600, creşterile de sa­larii din sectorul buge­tar sunt doar câteva dintre temele care preocu­pă mediul de afaceri.

„Pentru investitori, o asemenea incertitu­di­ne la nivel politic nu poate fi pozitivă, mai ales că într-un interval foarte scurt am avut două schimbări de guverne în condiţiile în care coali­ţia are majoritate confortabilă în Parla­ment”, a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Con­siliului Fiscal.

Pe de altă parte, există unii oameni de afa­­ceri care spun că schimbările de la ni­vel po­litic sunt normale şi că nu vor im­pac­­ta în niciun fel mediul de business.

continurea pe ZF.

Tags: , , , , , , , , , , , , ,
bnr

BNR: Prelungirea caracterului anemic al absorbţiei fondurilor europene, risc la creşterea economică

Prelungirea caracterului anemic al absorbţiei fondurilor europene şi scăderea dinamicii venitului disponibil real al populaţiei sub impactul unei relative creşteri a efectelor inflaţioniste reprezintă riscuri la adresa perspectivei creşterii economice, conform minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al băncii centrale publicată pe site-ul instituţiei.

‘Au fost semnalate incertitudinile şi riscurile de sens opus la adresa perspectivei creşterii economice ce decurg din eventuala necompensare integrală de către unii angajatori a transferului către angajat a obligaţiilor privind contribuţiile sociale, dar şi din posibila suplimentare a măsurilor fiscale corective în cursul anului 2018, în vederea încadrării deficitului bugetar în plafonul de 3% din PIB. A fost punctat, de asemenea, riscul prelungirii caracterului anemic al absorbţiei fondurilor europene aferente cadrului financiar 2014-2020, precum şi cel de scădere mai evidentă a dinamicii venitului disponibil real al populaţiei sub impactul unei relative creşteri a efectelor inflaţioniste directe şi indirecte ale şocurilor pe partea ofertei. Din perspectiva mediului extern, a fost evidenţiată posibila evoluţie sub aşteptări a inflaţiei în zona euro şi în alte state dezvoltate, în pofida unei expansiuni economice mai robuste’, se arată în document.

Membrii Consiliului au discutat despre posibilele implicaţii ale noilor evaluări privind creşterea economică pe orizontul scurt de timp, care indică pentru trimestrele IV 2017 şi I 2018 un ritm anual sensibil mai alert decât cel prognozat anterior, reconfirmând însă, concomitent, perspectiva reintrării lui pe un trend de decelerare, chiar uşor mai accentuat decât cel anticipat în noiembrie 2017.

‘S-a observat că aceste previziuni corespund unei foarte uşoare revizuiri în sens descendent a dinamicii trimestriale a PIB prognozate pentru cele două trimestre, care, asociată cu accelerarea mult peste aşteptări a expansiunii economice în trimestrul III, face foarte probabilă o creştere mai amplă a gap-ului pozitiv al PIB şi a presiunilor sale inflaţioniste în acest interval, în raport cu prognoza pe termen mediu. În plus, potrivit indicatorilor cu frecvenţă ridicată, consumul privat continuă probabil şi în trimestrul IV 2017 să constituie principalul determinant al creşterii economice robuste. El poate fi secondat de o contribuţie modestă a formării brute de capital fix, eventual alimentată de mărirea considerabilă a cheltuielilor publice spre finalul anului, însă în condiţiile unei foarte probabile încadrări a deficitului bugetar al anului 2017 în parametrii programaţi’, informează BNR.

În cazul exportului net este însă de aşteptat o mărire a aportului negativ, dată fiind ampla creştere consemnată în octombrie de soldul negativ al balanţei comerciale, contribuind decisiv la puternica accelerare a trendului de adâncire a deficitului de cont curent faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

În urma analizei, membrii Consiliului au apreciat că actualul context reclamă continuarea ajustării conduitei politicii monetare prin majorarea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, până la nivelul de 2,00%.

‘Ca argumente adiţionale au fost invocate riscul creşterii peste aşteptări a gradului de pro-ciclicitate a politicii fiscale şi a celei de venituri în 2018, sau cel de înrăutăţire cronică a structurii cheltuielilor bugetare, printr-o potenţială reducere spre valori critice a investiţiilor publice în favoarea susţinerii consumului, de natură să prejudicieze potenţialul de creştere a economiei româneşti şi să conducă la valori mai ridicate ale gap-ului pozitiv al PIB pe termen mediu, dar şi ale deficitului de cont curent. Membrii Consiliului au subliniat în acest context în mod repetat importanţa unui mix echilibrat de politici macroeconomice, considerat a fi esenţial inclusiv din perspectiva evitării unei supraîmpovărări a politicii monetare şi a prevenirii unor efecte indezirabile în economie. Unii membri ai Consiliului au menţionat între asemenea efecte un eventual proces de re-euroizare ce ar putea afecta serios inclusiv transmisia monetară’, arată BNR.

Au fost menţionate, de asemenea, riscurile în sus la adresa perspectivei inflaţiei venite din direcţia unei posibile creşteri mai ample a costurilor firmelor, concomitent cu o restrângere a marjelor lor de profit, în principal sub influenţa noilor măsuri fiscale şi a tensionării pieţei muncii. Unii membri ai Consiliului au făcut referire şi la potenţiala expansiune peste aşteptări a economiei zonei euro şi a celei globale pe orizontul scurt de timp, inclusiv în contextul persistenţei inflaţiei scăzute, de natură să susţină perspectiva unei normalizări lente a conduitei politicilor monetare ale băncilor centrale majore.

Tags: , , ,
152049_euro_billete_cambio.jpg_1328648940

Fonduri europene pentru mici afaceri și antreprenoriat în 2018

S-a publicat calendarul  estimativ al apelurilor de proiecte care ar urma să se lanseze în perioada ianuarie-martie 2018, cuprinzând, printre altele și fonduri europene destinate afacerilor mici și mijlocii și programelor de stimulare a antreprenoriatului în rândul populației României.

Apelurile cuprinse în calendarul publicat de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Eurppene ar urma să pună la bătaie fonduri europene de peste 3 miliarde de euro, însă cea mai mare parte a acestora este destinată beneficiarilor publici și altor solicitanți non-business, cum ar fi organizațiile non-guvernamentale.

Cu un anumit interes în zona micilor afaceri, menționăm un singur proiect care are ca beneficiar firmele mici și mijlocii (IMM).

 Vorbim aici despre Programul Operațional Regional (POR) – Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii – 2.2 Sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de producție și dezvoltarea serviciilor,  Axa 2/PI 2.2/O.S 2.2 – Îmbunătățirea competitivității economice prin creșterea productivității muncii în IMM-uri în sectoarele competitive identificate în SNC (Strategia națională de competitivitate) apel ITI DD (Investiții Teritoriale Integrate în Delta Dunării). Beneficiarii sunt întreprinderile mici și mijlocii (IMM).

Valoarea totală a apelului ar ruma să fie de 50,5 milioane euro. Apelul competitiv ar urma să se deschidă în ianuarie 2018 și să se închidă în iunie.

Pe listă mai apar, printre altele, apeluri destinate programelor de educație în domeniul antreprenoriatului pentru diverse categorii de tineri din pături defavorizate. Acestea sunt finanțate din Programul Operațional Capital Uman (POCU).

Aici, un exemplu ar fi linia de finanțare 2.2 – Îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și certificarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între 16 – 24 ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile (București-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia).

Un alt exemplu ar fi Axa 6/PI 10.ii/OS 6.7 & 6.9 & 6.10 – BURSA STUDENT ANTREPRENOR – Masura activă ptr cresterea participării studenților din categorii vulnerabile la programe de studii de licență.

Mai multe DETALII AICI! 

Tags: , , ,
21687155_1489297011159119_4532421489570863992_o

Promisiunile Clujului în faţa Europei! Trafic adaptiv, zone pietonale, biciclete electrice

 Primăria Cluj-Napoca  a prezentat Delegației Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European proiectele pe care le pregătește până în 2023; proiecte în valoare de aproximativ 100 de milioane de euro.

Este vorba despre proiecte precum: achiziția de noi mijloace de transport în comun (troleibuze, tramvaie, autouze electrice etc.), dezvoltarea de noi zone pietonale în municipiu – pietonalizarea străzii M. Kogălniceanu, modernizarea Pieței Lucian Blaga și a străzii Napoca, extinderea rețelei de piste de biciclete, dezvoltarea sistemului de bike-sharing (ClujBike 2), inclusiv cu biciclete electrice, sistem integrat de management al traficului – trafic adaptativ.

Delegația europeană a participat în perioada 18-20 septembrie 2017 la o serie de evenimente la Cluj-Napoca, alături de membri ai Parlamentului European, funcționari de nivel înalt din cadrul Comisiei Europene, Parlamentului European și reprezentanți ai autorităților și instituțiilor guvernamentale și locale, ai mediului de business și societății civile. De asemenea, programul delegației a cuprins vizite la centre de cercetare, obiective turistice și la variate proiecte realizate cu fonduri europene în municipiu.

Conferinţa Smart Regional Development – Investiţii Inteligente Pentru Dezvoltarea Comunitatii Regionale – a fost unul dintre evenimentele principale din program, parte a seriei de evenimente Zilele REGIO 2017. Conferinta a fost organizata de Agentia de Dezvoltare Regională Nord-Vest împreună cu Comisia Europeană, Comisia de Dezvoltare Regională a Parlamentului European, Reprezentanţa Comisiei Europene, Primăria Cluj-Napoca.

Tags: , , , , ,
Iancu Guda

“Daca suntem loviti de o noua criza internationala … cred ca vom gestiona situatia mult mai prost comparativ cu perioada 2008-2009.” Analiză realizată de Iancu Guda, Presedinte AAFBR si Lector IBR.

 

Mediul de afaceri in 2016 comparativ cu 2008 diferente majore care ne fac mai vulnerabili
 Tabloul macroeconomic din perioada recenta seamana izbitor de mult cu cel din anul 2008: crestere economica record alimentata de consum (care determina adancirea deficitului comercial, pe fondul avansului importurilor mai rapid decat cresterea exporturilor) si cresterea creditarii (care determina majorarea preturilor la imobiliare), majorarea deficitului fiscal (cauzat de, pe de o parte, performanta slaba a colectarii veniturilor fiscale care creeaza o fiscalizare redusa a cresterii economice, si, pe de alta parte, majorarile salariale si ajutoarele sociale oferite de  sectorul public). Poate singurele diferente notabile, in sens negativ, sunt datoria publica de doua ori mai mare in PIB (desi la un nivel sub jumatate fata de media UE), o forta de munca mai redusa, diminuarea la jumatate a investitiilor publice si nivelul investitiilor straine directe de aproximativ patru ori mai mici (reducerea capitalului si fortei de munca disponibile plafonand nivelul cresterii economice potentiale).Pe de alta parte, tabloul microeconomic ilustreaza cinci diferente majore in mediul de afaceri in anul 2016 comparativ cu anul 2008, asa cum este evidentiat prin analiza companiilor in baza declaratiilor financiare pentru cele doua exercitii financiare. Acestea sunt:
(1) o crestere a duratei medii de colectare a creantelor companiilor, de la 60 zile (2008) la 105 zile (anul 2016) – ceea ce face ca firmele sa fie mai interdependente. Astfel, intarzierea la plata a unei facturi din cauza problemelor temporare de lichiditate sau a insolventei clientului, va determina un soc negativ de doua ori mai mari catre furnizorii creditori. Exprimand metaforic acest aspect, „o piatra aruncata in lac” (simbol al unei crize internationale) va genera „valuri de doua ori mai inalte”. Din acest punct de vedere, sectoarele care inregistreaza cea mai extinsa durata de colectare a creantelor si care vor fi cele mai afectate de acest fenomen sunt constructiile (unde cresterea duratei de colectare a creantelor este de la 131 zile (anul 2008) la 220 zile (anul 2016)), serviciile prestate companiilor (unde cresterea este de la 126 la 216 zile) si agricultura (unde cresterea este de la 108 la 198 zile);(2) o subtiere a paturii de mijloc si un grad de concentrare mai mare in randul companiilor de top din perspectiva veniturilor, profiturilor si a lichiditatii. Astfel, cele mai mari 1000 de companii generau o pondere de 35% in venitul total al mediului de afaceri in anul 2008, aceasta pondere crescand la 50% in anul 2016. Din perspectiva trezoreriei (numerarul detinut de companii in casa si conturi la banci), cele mai mari 1% dintre companiile active detineau in anul 2008 o pondere de 43% din totalul acestora, aceasta concentrare ajungand la 58% in anul 2016. De asemenea, profiturile obtinute de mediul de afaceri sunt mai concentrate ca nicioadata in randul firmelor mari. Astfel, cele mai mari 1% din companii detin 46% din profiturile obtinute in anul 2016 de intreg mediu de afaceri, in timp ce aceasta pondere este de 35% in anul 2008. Deloc intamplator, pierderile sunt mult mai raspandite in randul mediului de afaceri (gradul acestora de concentrare este mai redus), primele 1% dintre companii inregistrand o pondere de doar 26% din totalul pierderilor raportate de intreg mediul de afaceri;

(3) Companiile care activeaza in mediul de afaceri romanesc prezinta un grad foarte redus de capitalizare, tendinta acestuia fiind de scadere constanta de la impactul crizei financiare pana in prezent, respectiv de la 32,2% in anul 2008 la 28,7% la finalul anului 2016. O scadere a capitalizarii implica o crestere a gradului de indatorare, deci, o vulnerabilitate mai mare a firmeor de finantarea externa si conditiile aferente acesteia. Singurele sectoare care prezinta un grad de capitalizare de peste 40% la finalul anului 2016 sunt productia si furnizarea de energie electrica si termica, apa si gaze (43%), Intermedieri financiare (43%) si IT (42%), in timp ce sectoarele care inregistreaza un grad de capitalizare mai mic de 15% sunt cele cele reprezentate de activitati recreative, culturale si sportive (9%), constructii (10%) si sanatate si asistenta sociala (15%). Acest fenomen a fost amplificat in mod special in anul 2016, cand  dividendele distribuite aferente acestui exercitiu au fost de 43 mld RON, reprezentand 85% din profiturile obtinute in anul respectiv, aproape cat toate dividendele distribuite de intreg mediul de afaceri in perioada 2009-2015, si 10% din capitalurile proprii ale tuturor companiilor. Analizand contextul macroeconomic local si international, nu am identificat decat un singur factor decisiv care sa induca un asemenea comportament de distribuire accelerata a dividendelor catre actionari: reducerea impozitului pe dividend de la 16% la 5% incepand cu 1 ianuarie 2016. Estimez ca acest fenomen al decapitalizarii firmelor active in Romania va continua in cazul in care se va elimina impozitul pe dividend incepand cu anul urmator, conform celor mentionate de actualul plan de guvernare. Mai mult decat atat, in oblinda cu acest fenomen, devine din ce in ce mai des intalnita o alta practica: finantarea de la entitatile afiliate. Astfel, ponderea creditelor contractate de la firmele din grup / actionari in totalul datoriilor a crescut de la 11% (anul 2008) la 20% (anul 2016). Aceste sume de bani pot fi retrase mai rapid de actionari (comparativ cu situatia in care erau injectate prin capitalul social), si probabil sunt garantate de active fixe importante / esentiale pentru activitatea de baza. Aceasta insemna si un rol mai important al actionarilor creditori la masa credala, intr-o eventuala intrare in insolventa a firmei respective;

(4) Capitalul de lucru consolidat la nivelul mediului de afaceri a devenit negativ. Capitalul de lucru reprezinta diferenta dintre activele circulante (cele mai lichide active detinute de companii) si datoriile pe termen scurt (care trebuiesc rambursate sub un an). Valorile pozitive ale capitalului de lucru indica o capacitate potentiala buna de autofinantare a firmelor, in timp ce valorile negative indica presiuni asupra lichiditatii si cresterea riscului de insolventa. Lichiditatea curenta (raportul dintre activele circulante si datoriile pe termen scurt)  inregistrata la nivelul intregului mediu de afaceri a scazut de la 1,11 (anul 2008) la 0,96 (anul 2016), sectoarele cu cel mai scazut nivel al acestui indicator la finalul anului 2016 fiind tranzactiile imobiliare (0,56), hoteluri si restaurante (0,72) si industria de masini si echipamente (0,82);

(5) Mediul de afaceri este mai tanar si lipsit de experienta. Numarul companiilor active in Romania care au intrat in insolventa in perioada 2008-2016 a fost de 166.000, la care se mai adauga aproximativ 850.000 de companii radiate, dizolvate sau suspendate. Astfel, vorbim de aproape 1 milion de companii care si-au intrerupt activitatea in acest interval. Enorm, avand in vedere ca doar 650.000 de companii au depus declaratiile financiare pentru anul 2016 (din care aproape un sfert nu desfasoara oricum activitate) si durata medie de varsta a unei firme active in Romania este usor sub 10 ani. Un mediu de afaceri mai tanar si neexperimentat in anul 2016, prin comparatie cu anul 2008, este reflectat de urmatoarele:

  • Ponderea companiilor cu o durata de viata sub 5 ani (de la momentul infiintarii) in totalul firmelor active a crescut de la 25% (anul 2008) la 38% (anul 2016), sectoarele cu cele mai ridicate ponderi fiind activitatile recreative, culturale si sportive (54%), intermedieri financiare (46%) si transporturi (43%). Aceste sectoare enumarate sunt si zonele unde s-au infiintat cele mai multe companii in perioada analizata, din cauza barierelor reduse de intrare;
  • Ponderea companiilor care nu desfasoara nici o activitate a crescut de la 20% (anul 2008) la 28% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii in aceasta situatie fiind tranzactiile imobiliare (36%), industria extractiva (35%) si constructii (35%);
  • Ponderea companiilor care inregistreaza capitaluri proprii negative a crescut de la 40% (anul 2008) la 45% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii aflate in aceasta situatie fiind hotelurile si restaurantele (58%), comertul cu amanuntul (57%) si industria alimentara si a bauturilor (53%).

Eventuala reglementare a situatiei acestora prin masuri referioare la verificarea detaliata a motivelor pentru care companiile inregistreaza pierderi pentru trei exercitii financiare consecutive, nu desfasoara nici o activitate, care sunt conditiile privind finantarea de la entitatile afiliate, precum si obligativitatea de acoperire a capitalurilor proprii negative prin majorarea capitalului social si completarea pierderilor neacoperite, ar permite clarificarea situatiei si cresterea gradului de capitalizare a companiilor.

Structura de finantare si eficienta companiilor active in Romania pare sa fie puternic corelata cu experienta acumulata in timp. Astfel, dupa cum se observa in cifrele ilustrate in tabelul urmator, companiile infiintate inainte de anul 2000 reprezinta doar  21% din totalul firmelor active la finalul anului 2016, dar genereaza 44% din totalul activelor detinute de companiile locale, 61% din capitalurile proprii, cel mai ridicat grad de capitalizare (aproximativ 40%) si cel mai ridicat nivel al profiturilor nete (aproape 5%).

Tabel 1: Capitalizarea si eficienta companiilor in functie de perioada inmatricularii

Anul Inregistrarii Numar Nr % Total Active  (mil RON) Active % Capitaluri Proprii (mil RON) Capitaluri% Grad Capitalizare EAT %
1990-1995 90.336 14% 306.715 23% 128.442 33% 41,9% 4,2%
1996-2000 46.597 7% 291.404 21% 112.152 28% 38,5% 5,4%
2001-2005 127.619 20% 307.660 23% 89.313 23% 29,0% 3,8%
2006-2010 166.257 26% 279.893 21% 41.282 10% 14,7% 1,5%
2011-2015 218.448 34% 175.953 13% 22.459 6% 12,8% -3,1%
Total 649.257 100% 1.361.625 100% 393.648 100% 28,9% 2,9%

EAT% = Earnings After Tax = Rezultatul Net : Cifra de Afaceri

Grad Capitalizare = Capitaluri Proprii : Total Active

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

Graficul urmator exprima si mai clar aceasta concluzie, unde observam cele doua variabile, gradul de capitalizare si rata profitului net, in functie de anul inregistrarii companiilor active la finalul lui 2016. Devine evident ca experienta acumulata in timp se reflecta asupra cresterii solvabilitatii si performantei companiilor active in Romania. Pacat ca doar 20% din companiile active in momentul de fata se regasesc in aceasta categorie …

Grafic 1: Capitalizarea si performanta companiilor active in Romania

grafic 1(clck pentru grafic)

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

 

Tabelul urmator sintetizeaza cele cinci diferente majore observate in mediul de afaceri, precum si implicatiile acestora in ceea ce priveste sustenabilitatea si riscul companiilor active in Romania.

Fenomenul 2008 2016 Implicatii / Consecinte
Durata de colectare a creantelor 60 zile 105 zile Interdependenta intre companii, risc sistemic mai mare, contagiune in crestere prin efectul de domino
Concentrarea veniturilor- top 1% 35% 50% Subtiere patura de mijloc, capacitatea mai mica a  mediului de afaceri de amortizare a socurilor negative
Grad capitalizare 32,2% 28,7% Dependenta mai ridicata de conditiile de finantare externe si vulnerabilitate mai mare a firmelor
Lichiditate curenta (cap. Lucru) 1,11 0,96 Capacitate de autofinantare mai redusa, care implica o imunitate mai scazuta a firmelor in situatii de stres
Mediu de afaceri embrionar:- Firme cu durata viata < 5 ani- Firme fara activitate- Firme cu cap. proprii negative 25%20%40% 38%28%45% Un mediu de afaceri embrionar, jumatate dintre companii nu au trecut prin criza financiara, au o experienta redusa, deci pot reactiona emotional si impredictibil intr-un context negativ.

Desi tabloul macroeconomic prezent este similar cu cel din anul 2008, mediul de afaceri local prezinta cinci diferenta majorare: o colectare mult mai lenta a facturilor, concentrarea mai ridicata a veniturilor, profiturilor si lichiditatilor in randul companiilor mari (desi pierderile sunt mai raspandite in randul tuturor companiilor), scaderea gradului de capitalizare, reducerea capitalului de lucru (care a devenit chiar usor negativ la finalul anului 2016) si un mediu de afaceri mai embrionar si mai putin activ (cu o experienta mai scazuta). In esenta, vorbim despre un mediu de afaceri mai slab capitalizat (mai indatorat), polarizat, neexperimentat, vulnerabil (cu o capacitate de autofinantare mai redusa) si mai expus in fata efectului de contagiune (domino) de propagare a riscului comercial (insolventa clientilor). Nu vad cum un asemenea mediu de afaceri poate gestiona mai bine o eventuala criza internationala, comparativ cu ceea ce s-a intamplat in anul 2008 ” – a declarat Iancu Guda, Presedinte AAFBR (Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania) si Lector IBR (Institutul Bancar Roman)

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,