Tag Archives: fondul suveran de investitii

Femeie de afaceri cu bani

Ce este Fondul Suveran de Investiţii şi ce spun analiştii despre succesul programului

Parlamentul a adoptat miercuri proiectul care înfiinţează Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), care va include 33 de companii de stat. Acţionarul acestuia va fi statul român, iar capitalul social se va ridica la 9 miliarde de lei.

La adoptarea proiectul în plenul de miercuri al Camerei Deputaţilor, for decizional, liberalii au anunţat, prin vocea liderului deputaţilor PNL Raluca Turcan, că partidul va sesiza CCR iniţativa de înfiinţare a FSDI, aceasta argumentând că Fondul este “cel mai mare tun care se pregăteşte patrimoniului de stat din ultimii ani”.

“Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii – S.A. (FSDI), precum şi modificarea unor acte normative. FSDI este persoană juridică română, organizată ca societate pe acţiuni, având ca acţionar unic statul român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice. Capitalul social al FSDI subscris integral la data constituirii este format din aport în natură reprezentat de pachete de acţiuni la diverse companii, precum şi din aport în numerar în valoare de 1.850.000.000 lei”, se arată în textul actului normativ adoptat miercuri de Camera Deputaţilor, for decizional pentru iniţiativa legislativă.

Proiectul iniţiat de 181 de deputaţi şi senatori PSD şi ALDE are ca scop dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase, de proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri de investiţii sau al unor societăţi de investiţii, singur sau împreună cu alţi investitori instituţionali sau privaţi, inclusiv prin participarea în parteneriate public-private. Un alt scop al înfiinţării FSDI este administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit.

Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii va funcţiona ca o societate gestionată în regim dualist, fiind administrată de un Consiliu de Supraveghere şi un Directorat. Consiliul de Supraveghere va fi format din nouă membri desemnaţi de Adunarea Generală a Acţionarilor, pe baza anumitor criterii de selecţie, pe durata unui mandat de patru ani, care poate fi reînnoit de cel mult două ori. Din totalul de nouă membri, maxim doi pot fi din rândul funcţionarilor publici sau al “altor categorii de personal din cadrul autorităţii publice tutelare ori din cadrul altor autorităţi sau instituţii publice”.

Ce spun analiştii despre Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii: Nu va da randament în primii 2-3 ani dacă plasează banii în proiecte publice

Banii din Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) pot fi direcţionaţi către capitalizarea unor companii mari de stat care au pierderi sau către proiecte publice, dar astfel de plasamente nu vor da randament în primii 2-3 ani, a declarat pentru MEDIAFAX analistul economic Aurelian Dochia.

„Observăm că în portofoliul Fondului sunt destul de multe companii de stat care au pierderi, şi probabil prima opţiune de plasamente va fi transferul banilor de la societăţile profitabile la cele neprofitabile. Astfel de transferuri ar ocupa primii doi-trei ani din activitatea fondului. S-au discutat, pe de altă parte, şi variantele investiţiilor (n.n.- din sursa FSDI) în diverse proiecte publice, cum ar fi spitale sau şosele. Acestea sunt investiţii, desigur, benefice, dar ele nu vor aduce randament în primii doi-trei ani, în sensul clasic al câştigului”, a declarat Aurelian Dochia, care este şi consultant de investiţii.

„În cazul în care fondurile respective vor fi direcţionate către astfel de investiţii, banii s-ar epuiza destul de rapid şi practic nu ar mai fi nicio diferenţă între ceea ce ar face FDSI şi ce ar trebui să facă statul, din bugetul public”, a mai spus analistul.

Pe de altă parte, analistul consideră că Fondul ar putea avea un rating destul de bun. „Cred că, din punctul de vedere al riscului, Fondul va fi cotat destul de bine pentru că, totuşi, are în portofoliu şi unele companii foarte interesante pentru investitori. Dacă se va dori, emiterea de obligaţiuni ale acestui Fond va avea şanse mari de succes”.

„Încă nu cunoaştem toate detaliile, dar probabil că Fondul va avea un regim special, fiind destul de aproape de factorul politic. Va fi, practic, cel mai important instrument de politică economică al statului, cu o putere foarte mare de influenţă”, a mai spus Aurelian Dochia.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat miercuri, după votul favorabil privind Fondul Suveran din Parlament, că portofoliul FSDI este format din companii profitabile. „Vizavi de companii şi de modul în care acţionează acest fond, am auzit astăzi şi în Parlament fel şi fel de acuze total nefondate că cineva fură banii, nu. Sunt companii profitabile, aceasta a fost una din condiţii ca aceste companii să facă parte din fond. Chiar ieri am avut un amendament pentru a ne asigura în plus că ceea ce va intra în fond ca aceste companii se va face pe baza unei analize foarte clare pentru ca fondul să nu fie clasificat în buget, ca instrument financiar”, a declarat Eugen Teodorovici.

„S-a aprobat un capital de lucru de 2 miliarde de lei şi un capital social de 9 miliarde, se fac plăţile în tranşe, iar prima tranşă este de 200 de milioane. Restul de tranşe se fac atunci când există şi investiţiile, nu se transferă banii în mod automat către acest fond”, a menţionat ministrul.

Eugen Teodorovici a mai precizat că partea importantă care urmează după ce legea este publicată în Monitorul Oficial este modul în care se face selecţia Consiliului de Supraveghere. „Statul nu poate numi mai mult de două persoane în acest board de 9 supraveghetori ai Fondului Suveran, iar cele două persoane se vor numi pe aceleaşi crtiterii ca în Ordonanţa 109, cea privind guvernanţa corporativă, deci aceleaşi principii, criteriile sunt foarte importante pentru că acei oameni trebuie să aibă experienţă pe piaţă şi pe modul în care astfel de instrumente se derulează. Boardul analizează strategiile, aprobă strategiile pentru companiile strategice, deci nu e nimic nou, nimic fantastic”, a spus Eugen Teodorovici.

„Principalul subiect de discuţie cu cei de la Eurostat a fost modul în care se poate decide, să zicem, listarea la bursă a unei companii şi acel amendament discutat s-a şi inclus şi este astăzi în lege, exact cum Eurostatul l-a recomandat a fi”, a mai menţionat ministrul.

“Primii membri ai Consiliului de Supraveghere se numesc temporar de către acţionar prin Ministerul Finanţelor Publice, iar Consiliul de Supraveghere numeşte Directoratul, până la numirea noilor membri ai Consiliului de Supraveghere şi ai Directoratului, pe o perioadă ce nu poate depăşi 18 luni. Mandatul primilor membri ai Consiliului de Supraveghere şi ai Directoratului are ca obiectiv organizarea activităţii FSDI”, se arată în actul normativ.

Conform proiectului, au fost propuse 33 de companii de stat care pentru a face parte din Fondul Suveran de Investiţii. Printre acestea se regăsesc Societatea de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice – Electrica S.A., E.ON Energie România S.A., OMV Petrom S.A, Telekom România Communication S.A., Engie România S.A., Antibiotice S.A., Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti S.A., Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz S.A. Chimcomplex S.A., Instalaţiilor de Ridiciat şi Recipientelor sub Presiune S.A., Compania Naţională Unifarm S.A., Compania Naţională Loteria Română S.A. şi IAR S.A.

Spre deosebire de forma adoptată de Senat, Comisia de politică economică a Camerei Deputaţilor a introdus în listă încă zece companii care nu produc profit, respectiv Compania Naţională de Căi Ferate C.F. R S.A., Societatea de Radiocomunicaţii S.A., S.C. Complexul Energetic Oltenia S.A., Poşta Română, Aeroportul Timişoara Traian Vuia, Uzina Termoelectrică Midia S.A., Administraţia Porturilor Dunării Fluviale S.A. şi Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile S.A.

Activitatea principală a FSDI este efectuarea de investiţii financiare în nume şi pe cont propriu, pentru care îşi asumă riscul tranzacţiilor. Strategia investiţională a FSDI se aprobă de către Guvern şi este corelată cu un set de indicatori de performanţă pe termen mediu şi lung care vizează, fară a se limita, la următoarele: “a) dezvoltarea infrastructurii în România; b) crearea de locuri de muncă; c) stimularea inovaţiei şi a noilor tehnologii; d) creşterea capitalului uman pe termen lung; e) creşterea competitivităţii economiei româneşti”, potrivit sursei citate.

De asemenea, în administrarea societăţilor la care FSDI este acţionar majoritar, Fondul Suveran de Investiţii va avea în vedere şi strategiile sectoriale guvernamentale. Indicatorii de performanţă pe termen mediu şi lung vor fi elaboraţi de către Ministerul Finanţelor Publice (MFP), “în calitate de reprezentant al statului ca acţionar unic al FSDI, prin consultarea cu un comitet consultativ şi se aprobă de către Guvern, împreună cu strategia investiţională”, se arată în proiectul de lege.

Potrivit prevederilor actului normativ, din comitetul consultativ vor face parte trei reprezentanţi ai Guvernului şi câte un reprezentant Băncii Naţionale a României (BNR), al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), al mediului academic, al industriei financiar-bancare, al Parlamentului şi al societăţii civile, iar constituirea comitetului se va face prin ordin al ministrului Finanţelor Publice.

Tot MFP va evalua anual activitatea şi modul de îndeplinire a obiectivelor FSDI, “prin raportare la indicatorii de performanţă pe termen mediu şi lung cât şi la obiectivele specifice de rentabilitate şi risc aferente strategiei investiţionale, inclusiv valoarea activului net al FSDI”, conform sursei citate.

FSDI elaborează un raport de activitate pe care îl va prezenta spre avizare Ministerului Finanţelor Publice, ulterior documentul fiind transmis spre informare Guvernului şi Parlamentului, până la data de 30
iunie a fiecărui an pentru anul precedent. Potrivit actului normativ, “FSDI nu va beneficia de garanţii guvernamentale sau de orice altă formă de sprijin din partea statului”.

Operaţiunile FSDI sunt finanţate din surse precum venituri obţinute din dividende încasate de la societăţile la care deţine acţiuni, venituri din tranzacţionarea de instrumente financiare emise de alte entităţi, operaţiuni cu instrumente financiare proprii, venituri din vânzarea de pachete de acţiuni din portofoliu, împrumuturi, inclusiv prin emiterea de obligaţiuni şi alte surse prevăzute de lege.

Deciziile privind managementul activelor şi pasivelor FSDI vor fi luate de către conducerea Fondului, pe baze comerciale, “fară implicarea sau acordul autorităţii publice care exercită, în numele statului român, drepturile şi obligaţiile aferente calităţii de acţionar al Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii sau al oricărei alte autorităţi sau instituţii publice”.

Managementul Fondului va fi realizat într-o manieră independentă, conform cu politica investiţională a FSDI, pentru a obţine profit, “în condiţii de piaţă, prin dobândirea în nume propriu de active şi pasive şi cu asumarea riscurilor asociate unor astfel de activităti comerciale”.

Societăţile din portofoliul FSDI nu se vor angaja în practici anticoncurenţiale, deoarece acesta este un lucru interzis prin Legea concurenţei nr.21/1996.

Strategiile comerciale şi comportamentul concurenţial pe piaţă ale companiilor din portofoliul FSDI vor fi stabilite de către aceste în mod independent, fără vreo influenţă, directă sau indirectă, a Fondului şi fără implicarea acestuia în activitatea de zi cu zi a societăţilor pentru care are acţiuni în portofoliu. “Este interzis orice schimb de informaţii sensibile din punct de vedere comercial între societăţile din portofoliul FSDI”, mai prevede noua lege.

De asemenea, “FSDI nu va impune şi/sau nu va facilita, direct sau indirect, schimbul de informaţii sensibile din punct de vedere comercial între societăţile pe care le deţine în portofoliu”. Totodată, este interzisă numirea şi participarea aceloraşi persoane în organele de conducere, cum ar fi consiliu de administraţie, consiliu de supraveghere, directorat sau altele, a două sau mai multor societăţi aflate în portofoliul FSDI. Persoanele care sunt deja în conducerea unei societăţi active în acelaşi sector economic nu vor face parte din organele de conducere ale unei societăţi din portofoliul FSDI.

În ceea ce priveşte valoarea capitalului social iniţial al FSDI, aceasta se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, “în urma aprobării de către adunările generale extraordinare anuale ale acţionarilor societăţilor, a situaţiilor financiare anuale încheiate la 31 decembrie 2016″.

FSDI va contracta servicii de evaluare cu societăţi sau evaluatori autorizaţi care analizează corelaţia dintre valoarea activelor aduse aport la capitalul social al Fondului şi valoarea capitalului social a acestuia.

“Dacă prin raportul de evaluare se constată că valoarea activelor aportate nu coincide cu valoarea capitalului social iniţial al FSDI, se procedează astfel: a) în cazul în care valoarea activelor este mai mare decât capitalul social al FSDI, diferenţa se înregistrează în contul de alte rezerve. Aceste rezerve pot fi ulterior încorporate în capitalul social al FSDI; b) în cazul în care valoarea activelor este mai mică decât capitalul social al FSDI, diferenţa se înregistrează în contul de capital subscris şi nevărsat”, se arată în iniţiativa legislativă.

Proiectul conţine şi o derogare de la prevederile art.9 alin.(2) din Legea societăţilor nr.31/1990, drept urmare “vărsămintele aferente aportului în numerar la capitalul social iniţial al FSDI vor fi efectuate după cum urmează: a) 50.000.000 lei în numerar la constituire; b) diferenţa de capital social va fi vărsată în termen de 3 ani de la constituire”.

Fondurile necesare acoperirii vărsămintelor în numerar, prevăzute la litera b) vor fi alocate de către MFP “din veniturile din privatizare în valută disponibile în contul în valută al Ministerului Finanţelor Publice deschis la Banca Naţională a României”. Vărsămintele din veniturile în valută vor fi efectuate în tranşe, în lei, la cursul de schimb valabil în data vărsării fiecărei transe, comunicat de către BNR. Tranşele vor fi vărsate de către MFP în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea cererii FSDI, “formulată în conformitate cu strategia investiţională aprobată de Guvern”.

“FSDI este exceptată de la aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, aprobată cu modificări prin Legea nr.769/2001, cu modificările şi completările ulterioare”, conform actului normativ.

Nu în ultimul rând, noua lege abrogă articolele Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 159/1999 privind înfiinţarea Companiei Naţionale “Loteria Română” – S.A, care prevedeau că acţiunile nominative ale Loteriei Române sunt complet şi exclusiv deţinute de statul român. Prin proiectul de lege au fost abrogate şi articolele OUG 199/2000 privind înfiinţarea Companiei Naţionale “Imprimeria Naţională” – S.A, care stipulau că acţiunile Imprimeriei Naţionale sunt exclusiv deţinute de către stat.

Tags: , , ,
s560x316_impozit

Cum va arăta Fondul Suveran de Investiţii, în proiectul Finanţelor

Proiectul de lege pentru înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) a fost finalizat şi lansat miercuri noapte în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor, instituţia care va supraveghea Fondul. Acesta va cuprinde 27 de participaţii minoritare sau majoritare ale statului la companii profitabile, cu o valoare contabilă de circa 45 miliarde lei (10 miliarde euro).

Proiectul de lege va fi trimis Guvernului, cu avizul primit de la Eurostat (opinie ex-ante) în legătură cu clasificarea Fondului (bugetar/în afara bugetului), iar Executivul l-ar putea aproba într-o şedinţă din luna septembrie şi transmite apoi Parlamentului.

Proiectul a fost elaborat împreună cu reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Ministerului Energiei şi Ministerului Muncii, precum şi cu consultarea reprezentanţilor din alte instituţii publice, în cadrul unui grup de lucru şi a unei comisii interministeriale aprobate de Guvern.

Statul român va avea calitatea de acţionar unic pe toată perioada de funcţionare a FSDI. Capitalul social al Fondului va fi format din aport în natură, reprezentat de pachetele de acţiuni, şi din aport în numerar de 1,85 miliarde lei, din care o sumă de 50 milioane lei va fi vărsată la constituire, în 2017.

Companiile incluse în fond sunt: Engie România (la care statul român deţine 34% din acţiuni), Electrica (48,78%), Delgaz Grid (13,51%), E.ON Energie România (31,82%), Biofarm (1,16%), Chimcomplex (12,89%), OMV Petrom (20,63%), Telekom România Communications (45,99%), Antibiotice (53,02%), Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune (100%), Loteria Română (100%), Societatea Naţională Aa Sării (51%) IAR SA (72,19%), Oil Terminal (59,62%), Cupru Min (100%), Unifarm (100%), Societatea Naţională a Apelor Minerale (100%), Compsnis Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime (92,3%), Compania de Investiţii pentru Turism (100%), Romgaz (70%), Hidroelectrica (80,05%), Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (80%), Nuclearelectrica (82,49%), Imprimeria Naţională (100%), Administraţia Porturilor Maritime (80%), Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (100%) şi Conpet (58,72%).

Cele 27 de participaţii au generat în ultimii ani dividende de circa 2 miliarde lei – valoare care reprezintă media dividendelor pe ultimii trei ani -, care au fost încasate de buget.

“Proiectul de act normativ va avea impact asupra veniturilor bugetului de stat începând cu anul 2018 in sensul reducerii veniturilor la bugetul de stat cu valoarea dividendelor încasate de FSDI în contul acţiunilor transferate în portofoliul FSDI. Această influenţă va fi recuperată în anii următori primului an de funcţionare prin încasarea dividendelor pe care FSDI le va plăti statului, în calitate de acţionar unic potrivit hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor de repartizare a profitului şi stabilire a dividendelor”, arată nota de fundamentare a proiectului de lege.

După crearea Fondului, dividendele acestor companii vor fi încasate de Fond.

“Impactul este atenuat, pentru că, iniţial, aceste dividende vor ajunge tot la stat, pănă când Fondul va începe să facă investiţii”, a precizat un reprezentant al Ministerului Finanţelor.

Valoarea participaţiilor urmează să fie stabilită de către evaluatori după crearea Fondului, pe baza valorii acţiunilor pa bursă, pentru companiile listate, şi a metodei activului net, pentru societăţile nelistate.

Valoarea deţinerilor stabilită pe baza valorii unitare a acţiunilor din cele 27 de participaţii transferate FDSI era de circa 45 miliarde lei (10 miliarde euro) în 2015, însă valoarea reală a participaţiilor ar putea fi semnificativ mai mare sau mai mică.

Potrivit calendarului Ministerului Finanţelor, Fondul urmează să devină operaţional în 2019. Pentru perioadă de un an şi jumătate, Fondul va avea o conducere provizorie selectată de Ministerul Finanţelor, care va reprezenta statul în raport cu Fondul. Ulterior, FDSI va avea o conducere dualistă – consiliu de supraveghere şi directorat – cu mandate pe patru ani.

Proiectul prevede că FDSI are ca scop “dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase, de proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri de investiţii sau al unor societăţi de investiţii, singur sau împreună cu alţi investitori instituţionali sau privaţi, cât şi administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit”.

“Administrarea FSDI se va realiza în sistem dualist, de către un consiliu de supraveghere şi un directorat, de o manieră independentă, conform actului constitutiv, în conformitate cu politica sa investiţională, în vederea obţinerii de profit, în condiţii de piaţă, prin dobândirea în nume propriu de active şi pasive şi cu asumarea riscurilor asociate unor astfel de activităţi comerciale, în limitele strategiei investiţionale aprobate de acţionar”, arată proiectul Finanţelor.

Ministerul Finanţelor va aproba strategia investiţională şi planul de investiţii, însă managementul activelor şi pasivelor se va face în mod independent de către conducerea FSDI.

Conform statutului FSDI, acesta va respecta cele mai bune principii de guvernanţă ale fondurilor suverane – principiile de la Santiago.

Consiliul de supraveghere va fi format din nouă membri, desemnaţi pe baza a cel puţin a următoarelor criterii de selecţie: expertiză în domeniul financiar-bancar necesară îndeplinirii responsabilităţilor specific FSDI, experienţă în administrarea de societăţi, integritate profesională, bună reputaţie, cunoştinţe, aptitudini şi experienţă adecvate complexităţii activităţii specific FSDI, atât individual cât şi la nivel colectiv, după o procedură proprie de selecţie transparentă, care va fi aprobată de acţonar.

Primii membri ai consiliului de supraveghere vor fi numiţi prin Hotărâre a guvernului pe o perioadă de 18 luni, având ca mandat numirea directoratului şi organizarea activităţii FSDI.

Ulterior, conform actuui constitutiv, mandatul membrilor consiliului de supraveghere va fi de patru ani. Directoratul va fi format din şapte membri numiţi de către consiliul de supraveghere, cu mandate tot de patru ani.

Crearea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) este principala măsură pentru stimularea investiţiilor publice prevăzută în programul de guvernare al alianţei PSD-ALDE.

Potrivit programului de guvernare, fondul trebuie alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăşi 10 miliarde euro la orizontul anului 2020.

Fondul va folosi veniturile din dividende ale acestor companii, dar va strânge fonduri şi din emisiuni de obligaţiuni sau din vânzarea de active neperformante precum case de odihnă şi hoteluri.

Cele mai mari investiţii ale FSDI, de 3,5 miliarde euro, în următorii patru ani ar urma să se realizeze în sănătate, sector în care PSD promite construcţia unui spital republican şi a opt spitale regionale.

Alte 3 miliarde de euro vor fi folosite pentru construcţia de autostrăzi şi căi ferate rapide care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020.

În proiectul realizat de către Ministerul Finanţelor, strategia de investiţii este clarificată. Astfel, Fondul va face plasamente în “proiecte de investiţii în domenii competitive, inclusiv investiţii în participaţii, co-finantare proiecte de tip PPP şi co-finanţare proiecte finanţate din fonduri europene ; investiţii în instrumente financiare emise de alte entităţi; administrarea pachetelor de acţiuni din portofoliu”.

În ceea ce priveşte finanţarea Fondului, aceasta se va face din venituri obţinute din dividende încasate de la societăţile la care detine acţiuni din portofoliul acestuia, din cele rezultate din operaţiuni cu instrumente financiare proprii şi din cele emise de alte entităţi, din venituri din vânzarea de pachete de acţiuni din portofoliu, din împrumuturi, inclusiv prin emiterea de obligaţiuni, dar şi din alte surse prevăzute de lege, potrivit proiectului.

Potrivit iniţiatorilor Fondului, acesta va genera “surse de finanţare sustenabile pentru materializarea proiectelor din domenii economice diverse, în condiţii de rentabilitate economică şi sustenabilitate financiară”.

De asemenea, FDSI ar trebui să aibă un rol de catalizator eficient pentru atragerea de fonduri private de la bănci, fonduri de pensii sau fonduri de investiţii, care, alături de fondurile proprii, vor asigura finanţarea unor proiecte de investiţii a căror implementare va antrena un efect de multiplicare economică atât pe orizontală, cât şi pe verticală.

“În funcţie de condiţiile de piaţã precum şi de caracteristicile proiectului finanţat, FSDI va putea atinge factori de multiplicare atractivi, efectul de multiplicare financiară fiind obţinut prin atragerea de capital de la investitori instituţionali şi privaţi, atât sub formã de participare la capital cât şi sub formã de capital împrumutat, realizând astfel premisele finanţării unor proiecte de valori mari”, arată proiectul.

În plus, Fondul va contribui la susţinerea eforturilor României de a obţine statutul de piaţă emergentă pentru piaţa de capital autohtonă prin creşterea lichidităţii, ca urmare a listării la Bursa de Valori Bucureşti şi AERO a companiilor din portofoliul FSDI.

Ultima variantă a programului de guvernare prevede şi crearea unui al doilea fond.

“Alături de FSDI, cel târziu în primul trimestru din 2018, se va crea un Fond Naţional de Dezvoltare (FND), care va cuprinde companii unde statul deţine participaţii şi care în prezent sunt administrate de AVAS, dar şi companii de stat care nu vor putea fi incluse în FSDI din cauza interdicţiei europene, care stipulează faptul că în unele cazuri, companiile de producţie şi distribuţie nu pot fi administrate de aceeaşi enitate, evitânduse în acest fel comportamentul de monopol”, arată documentul.

Astfel, Transelectrica şi Transgaz vor fi administrate şi deţinute de FND, iar Hidroelectrica sau Romgaz de către FSDI, iar AVAS se desfiinţează.

Al doilea fond este necesar deoarece firmele de distribuţie, cele de transport şi cele de producere de energie nu pot avea acelaşi acţionar majoritar, potrivit reglementărilor europene.

Tags: , ,