Tag Archives: FMI

Schengen1

Ministrul Finanţelor: Obiectivele României pe termen scurt sunt accederea la OECD, statutul de piaţă emergentă şi intrarea în zona Schengen

Obiectivele României pe termen scurt sunt accederea la OECD, dobândirea statutului de piaţă emergentă şi intrarea în zona Schengen, măsuri care vor asigura dezvoltarea cât mai rapidă a economiei româneşti, a afirmat Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice, într-o întâlnire cu delegaţia FMI condusă de Jaewoo Lee, şeful misiunii pentru România şi Bulgaria.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanţelor, Eugen Teodorovici s-a întâlnit, miercuri, cu delegaţia FMI condusă de Jaewoo Lee iar principalele teme abordate în cadrul discuţiilor au fost perspectivele dezvoltării economice, planurile de modernizare a administrării veniturilor şi guvernanţa corporativă.

“Obiectivele României pe termen scurt sunt accederea la OECD, dobândirea statutului de piaţă emergentă şi intrarea în zona Schengen. Sunt măsuri care vor asigura dezvoltarea cât mai rapidă a economiei româneşti”, a precizat Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice.

Misiunea FMI la Bucureşti se desfăşoară în intervalul 6 – 12 noiembrie, perioadă în care vor avea loc discuţii cu autorităţile române despre execuţia bugetului pe 2018, perspectivele macroeconomice, planurile bugetului pentru anul 2019 şi progresul privind reformele structurale.

Tags: , , ,
Femeie de afaceri cu bani

FMI: Creşterea economică a accelerat pe fondul relaxării fiscale, dar cu preţul creşterii inflaţiei

România a făcut progrese importante în rezolvarea unor dezechilibre economice şi în refacerea nivelului de creştere economică de după criză. În acelaşi timp însă, reapar riscurile de la nivel macroeconomic, iar inflaţia „se reaprinde”, arată un raport al Fondului Monetar Internaţional (FMI).

Creşterea economică a accelerat pe fondul stimulului fiscal şi al creşterii salariilor, ducând însă şi la creşterea inflaţiei, mai ales începând cu mijlocul anului 2017. Astfel că acum există semne de supraîncălzire a economiei, crescând volatilitatea de la nivel macroeconomic, arată raportul FMI.

Documentul mai arată că sectorul financiar românesc rămâne dominat de bănci, cu precădere de primele cinci bănci, care deţin în jur de 60% din totalul depozitelor. Per total, sectorul bancar deţine 80% din bunurile sectorului financiar. De asemenea, puţin peste 10% din împrumuturi au fost efectuate de către Instituţiile Financiar Nebancare (IFN-uri), tendinţa fiind de creştere.

Deocamdată, vulnerabilitatea băncilor provine atât din gradul mare de expunere pe datoria publică (aproximativ 22% active), cât şi pe piaţa imobiliară – risc amplificiat şi de programul Prima Casă. De exemplu, arată FMI, în intervalul 2008-2017 procentajul creditelor imobiliare a crescut de la 21% până la 54%. Din aceste motive, Fondul recomandă introducerea unor penalităţi pentru băncile cu expuneri mari pe datoria publică.

Au scăzut şi creditele neperformante, în decembrie 2017 fiind înregistrată o scădere până la procentajul de 6,4% – de la 21,9%, cât era ponderea acestora în 2013. Nivelul acestora rămâne, totuşi, destul de mare în rândul microîntreprinderilor şi al firmelor mici şi mijlocii, factor care le limitează accesul la credite. Marea majoritate a companiilor mari nu se lovesc de această problemă, datorită preferinţei împrumuturilor din afară.

Potrivit FMI, datoria publică era de 36,8% din PIB la sfârşitul anului 2017, relativ puţin în comparaţie cu alte state membre UE. Dar pentru un stat cu o economie în curs de dezvoltare, „datoria publică tinde să crească spre un nivel care ar putea fi problematic pe viitor”. Conform calculelor Fondului, o datorie publică situată undeva între 40-45% din PIB ar putea crea condiţiile izbuncirii unei recesiuni economice.

Tags: , , ,
produs-romanesc-napocanews-e1349935001612

Estimări FMI: Creşterea economică a României va scădea în următorii ani, dar preţurile vor creşte

România ar urma să aibă o creştere economică de 5,1% în anul 2018, cu tendinţe de scădere în următorii ani, estimează Fondul Monetar Internaţional (FMI), anticipând şi majorări ale preţurilor de consum.

Potrivit estimărilor prezentate în raportul FMI intitulat “Perspectivele Economice Mondiale”, România va avea o creştere economică de 5,1% în 2018, de 3,5% în 2019 şi de 3,1% în 2023.

Proiecţiile FMI arată că preţurile de consum vor creşte în România cu 4,7% în 2018 şi cu 3,1% în 2019.

Rata şomajului ar urma să fie la nivelul de 4,6% în 2018 şi 2019, estimează experţii Fondului Monetar Internaţional.

Tags: , , ,
salariile-in-lipsa-crizei

Motivul pentru care FMI nu exclude o nouă criză financiară

Excesele lumii financiare au reapărut în ciuda angajamentelor de renunţare la comportamentele care au dus la criză şi a unor reglementări noi, fapt ce poate conduce la o nouă criză financiară, avertizează Le Monde.

În urmă cu zece ani, în iulie 2007, prima undă de şoc, a creditelor subprime, se făcea simţită pe pieţe, iar aceasta nu a întârziat să se propage în întreaga lume.

Acum, un deceniu mai târziu, după planurile de urgenţă, de salvare a băncilor şi după recesiuni, lucrurile stau în sfârşit mai bine. Creşterea zonei euro este pozitivă de 16 trimestre, iar în acest an, aceasta este aşteptată să se apropie de 2%.

Şi totuşi, mulţi europeni, şi în special francezi, nu au sentimentul că criza s-ar fi încheiat, scrie Le Monde. Şi totul din cauza şomajului încă ridicat, în special în rândul tinerilor. Dar şi din cauza sentimentului că, din 2008, ascensorul social nu mai funcţionează, sau funcţionează mai prost.

De-abia întoarsă pagina unei crize, că germenii uneia viitoare deja mijesc. Astfel, deriva creditelor subprime din 2007 a fost favorizată de politica dobânzilor scăzute introdusă anterior de banca centrală americană pentru a lupta împotriva exploziei bulei internetului, în 2001.

Ce va produce următorul crah? Care sunt, dintre „bombele cu ceas“ identificate de econo­mişti, cele care vor arunca din nou eco­nomia mondială în haos? Prin definiţie, acestea sunt imposibil de prevăzut. Dar, pre­misele nu lipsesc. Pentru că excesele lumii finan­ciare au reapărut. Do­vadă stă euforia de pe segmentul LBO. Deşi se dovedesc mai prudente decât în 2007, (însă pentru cât timp?), fondurile de capital-investiţii, aliate cu băncile, şi-au reluat şirul achiziţiilor de companii recurgând masiv la împrumuturi.

Datoriile, o problemă permanentă. Cea mondială, publică şi privată, a crescut de la 190% la 230% din PIB din 2001 până în prezent. În SUA, gospodăriile au reînceput să se împrumute masiv. Mai puţin pentru achiziţii de locuinţe, cum s-a întâmplat înainte de criză, cât de maşini sau pentru studii. Ultimul tip de împrumuturi a înregistrat astfel mai mult de o dublare în 10 ani, atingând 1.300 miliarde de dolari.

Citeşte tot articolul pe ZF.ro

Tags: , , ,
bani ron

FMI: Legea salarizării unitare generează riscuri fiscale semnificative; costurile totale estimate la 6,6% din PIB

Legea salarizării unitare va genera costuri totale de 61,2 miliarde de lei, sau 6,6% din produsul intern brut, ceea ce se traduce printr-un impact bugetar net de circa 2,6% din PIB, potrivit estimărilor staff-ului Fondului Monetar Internațional care a realizat, în martie, la București, o evaluare a economiei românești.

“Proiectul de lege își propune să organizeze remunerarea sectorului public dar generează riscuri fiscale semnificative iar anumite aspecte sunt neclare”, precizează FMI într-un document publicat joi.

Potrivit sursei citate, argumentele pentru variațiile creșterilor în cazul diferitelor grupe de bugetari în primii ani de implementare a legii sunt neclare și au implicații fiscale semnificative. După anul 2022, salariile sunt stabilite potrivit unei grile bazată pe coeficienți. Coeficienții sunt multiplicați în funcție de salariul minim pentru a determina nivelul salariului ceea ce face ca baza de ajustare să fie extrem de volatilă și puțin flexibilă, consideră FMI.

De asemenea, nu este clar dacă acești coeficienți reflectă o evaluare cuprinzătoare a jobului respectiv care să asigure o echitate a plății sau dacă aceste niveluri de echivalare au fost reglate în funcție de sectorul privat. Mai mult, în timp ce legea încearcă să rezolve preocupările legate de sustenabilitatea fiscală (definind explicit acest principiu și limitând plățile maxime), mecanismele prin care să se asigure sustenabilitatea fiscală nu sunt definite în lege. În final, nu este clar dacă autoritățile locale sunt acoperite de actul normativ.

“Impactul fiscal estimat al acestei legi este semnificativ. În vreme ce anumite majorări ale salariilor în sectorul public sunt justificate, legea va crește anvelopa salarială semnificativ peste nivelul economiilor emergente. În prezent, anvelopa salarială în România este sub nivelul mediu din economiile emergente (7,5% din PIB față de 9% din PIB). Estimările staff-ului indică faptul că, odată cu aplicarea acestei legi a salarizării, anvelopa va fi cu 2,5 — 3 puncte procentuale peste cea a economiilor emergente până în 2022″, se mai arată în documentul citat.

Printre recomandările FMI pe acest subiect se numără implementarea graduală a legii în concordanță cu spațiul fiscal, o structură simplificată a grilelor de salarizare și folosirea salariilor din mediul privat drept etalon.

“Staff-ul recomandă ca legea să fie bazată pe principii clare de sustenabilitate, echitate, transparență și relativă simplificare. Mai specific documentul trebuie: să fie sustenabil și implementat gradual în concordanță cu spațiul fiscal; să introducă o structură simplificată a grilelor de salarizare; să aibă în vedere responsabilitatea fiecărui job, complexitatea și gradul de calificare; să aibă ca indicator salariile din sectorul privat astfel încât să se asigure că salariile din sectorul public sunt aliniate condițiilor din piața muncii; să stabilească plafoane pentru bonusuri și plăți pentru performanță mai degrabă decât nivele obligatorii”, precizează documentul publicat joi de instituția financiară internațională.

La jumătatea acestei luni, ministrul Muncii și Justiției Sociale, Lia Olguța Vasilescu, arăta că legea salarizării unitare va aduce o creștere medie a salariilor cu 56%, dar vor fi și bugetari care vor avea salarii mai mici, respectiv 3% dintre angajații cu salariile mari, de 14.000 de lei.

Propunerea legislativă privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost adoptată cu amendamente, în ședința de marți a plenului Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată.

Ministrul Muncii a declarat, în plen, că legea salarizării are ca obiectiv corectarea disfuncționalităților din sistem, prin aplicarea principiului “la muncă egală, salarii egale”.

Tags: , , , ,
Harta 3D a Romaniei

FMI a îmbunătăţit prognoza de creştere economică a României

România ar urma să aibă un ritm al creşterii economice de 4,2% din PIB în 2017 şi de 3,4% în 2018, potrivit proiecţiilor experţilor Fondului Monetar Internaţional, iar valorile indicelui preţurilor de consum ar urma să fie în creştere cu 1,3%, respectiv 3,1%.

Potrivit proiecţiilor prezentate în Raportul FMI privind “Perspectivele de creştere economică la nivel global”, România ar urma să aibă în 2017 o creştere economică de 4,2%, a doua la nivel european, după Islanda (5,7%). În 2018, specialiştii FMI estimează o creştere economică de 3,4% din PIB pentru România.

tabel-romania

La nivelul întregii Europe, creşterea economică prognozată este de 2,0% atât pentru 2017, cât şi pentru 2018, în timp ce pentru zona euro cifrele sunt de 1,7% în 2017 şi 1,6% în 2018.

Dacă în 2016 indicele preţurilor de consum a scăzut în România cu 1,6%, FMI estimează o creştere cu 1,3% în 2017 şi cu 3,1% în 2018.

La capitolul balanţei contului curent, România ar urma să înregistreze un deficit de 2,8% în 2017 şi de 2,5% în 2018, potrivit proiecţiilor Fondului Monetar Internaţional.

Conform datelor FMI, rata şomajului a fost în anul 2016 de 6,0 % în România, fiind estimată să ajungă la nivelul de 5,4% în 2017 şi de 5,2% în 2018.

“Activitatea economică la nivel mondial tinde să se reia, constatându-se relansarea ciclică a investiţiilor, producţiei şi comerţului. Creşterea economică globală ar urma să ajungă de la 3,1% în 2016 la 3,5% în 2017 şi la 3,6% în 2018″, arată raportul Fondului Monetar Internaţional.

Tags: , , , ,

FMI recomandă amânarea măsurilor de relaxare fiscală programate pentru 2017

Fondul Monetar Internaţional (FMI) recomandă României să amâne măsurile de relaxare fiscală care ar trebui să intre în vigoare în 2017, astfel încât să ajungă la un deficit bugetar de 2% din PIB.

“Pentru 2017, misiunea recomandă un deficit de 2% din PIB. Amânarea următoarei reduceri a TVA şi a celorlalte facilităţi prevăzute în Codul Fiscal să intre în vigoare anul viitor ar genera economii de 0,75 puncte din PIB”, arată FMI, în prezentarea concluziilor misiunii la Bucureşti.

Fondul cere în acest an îmbunătăţiri privind disciplina cheltuielilor şi administrarea fiscală.

TVA a scăzut de la 24% la 20% la începutul anului, iar pentru 2017 Codul Fiscal prevede o nouă reducere, la 19%. Tot anul viitor ar urma ca supracciza la carburanţi să fie eliminată.

Tags: , ,