Tag Archives: florin iordache

iordache-despre-demisie-dupa-motiunea-de-cenzura-voi-avea-o-discutie-cu-premierul-18566285

Comisia Iordache discută modificarea Codurilor penale. Ghidul complet al celor mai controversate amendamente

Comisia Iordache reia azi dezbaterile asupra modificărilor codurilor penale, iniţiativă justificată prin transpunerea în legislaţia naţională a directivei Parlamentului European şi Consiliului UE privind prezumţia de nevinovăţie, pe care România trebuie să o ducă la capăt până la 1 aprilie 2018. Modificările propuse, în special prin amendamente PSD+ALDE au fost criticate dur de magistraţi care reclamă că „amputează” părţi importante din urmărirea penală, favorizând în mod neacceptat inculpaţii faţă de victime.

La discuţiile din comisie sunt aşteptaţi reprezentanţii Ministerului Justiţiei, Tudorel Toader participând marţi la o discuţie generală în care a atras atenţia că România riscă infringementul pentru netranspunerea directivei şi a evocat posibilitatea adoptării unei ordonanţe de urgenţă, dacă legea nu trece de Parlament.

Mai mult, el a dat şi o sugestie comisiei. „Dacă dumneavoastră veţi aprecia că pentru transpunerea Directivei dincolo de termenul acela de 30 de zile este necesar, drept garanţie a prezumpţiei de nevinovăţie, venită prin Constituţie şi Directivă, să facem unele modificări şi la procedura penală, în sensul înlocuirii dubiului rezonabil, suspiciunii rezonabile cu (…) probe temeinicie dincolo de orice dubiu. (…) Ministerul Justiţiei va veni cu propuneri”, a spus Toader.

Gândul vă prezintă mai jos cele mai importante şi controversate modificări la Codul de procedură penală, cu motivaţia iniţiatorilor şi observaţiile magistraţilor

CITESTE AICI EXEMPLE CONCRETE DESPRE CUM POT AFECTA MODIFICĂRILE CAZURI REALE. DOCUMENT AL ASOCIAŢIEI PROCURORILOR

ARTICOLUL 4

Forma actuală: Prezumţia de nevinovăţie (1)Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr- o hotărâre penală definitivă.

(2)După administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului.

Amendament PSD+ALDE:  La articolul 4, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alin. (3) şi (4) cu următorul cuprins: ”(3) În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Încălcarea acestei obligaţii reprezintă infracţiune şi se pedepseşte, potrivit legii penale.

(4) În cursul procesului penal este interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârşirea unor infracţiuni purtând cătuşe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalităţi de natură a induce în percepţia publică că acestea ar fi vinovate de săvârşirea unor infracţiuni.

Motivare: Pentru respectarea prezumţiei de nevinovăţie se impune ca persoanele împotriva cărora se derulează proceduri judiciare nepublice faţă de care nu se pot apăra public, să nu fie acuzate în mod public de săvârşirea unor posibile infracţiuni. Acest lucru ar putea fi făcut numai după ce dosarul devine public şi într-o formă cenzurată de un judecător, astfel încât acuzaţiile formulate pe de o parte să nu fie de natură a influenţa martorii în declaraţiile lor şi pe de altă parte să dea posibilitatea celui acuzat public să se apere cu probe pertinente, care pot fi făcute publice. De altfel, în Cauza Morice vs. Franta, în care CEDO a statuat că o persoană acuzată în mod public îşi poate face apărări publice fără restricţii. De asemenea, se impune ca persoanele care sunt arestate preventiv să nu fie arătate public purtând cătuşe sau alte mijloace de restrângere a libertăţii lor, pentru a nu le fi afectată prezumţia de nevinovăţie. În cauza Popovi vs. Bulgaria CEDO a reţinut că prezentarea încătuşată a unei persoane încalcă prezumţia de nevinovăţie şi viaţa privată (art. 8 CEDO).

APADOR-CH: Cu privire la incriminarea propusă prin modificarea art.4, APADOR-CH atrage atenţia că o interdicţie absolută de a comunica orice informaţie privind o cauză penală este în mod vădit excesivă şi denotă lipsă de realism. Este adevărat că dosarele penale nu trebuie dezbătute la televizor, cum se mai întâmplă în prezent, dar trebuie prevăzuta în textul de lege posibilitatea comunicării, în mod neutru, a unui minimum de informaţii privind autorul, fapta comisă şi posibila încadrare juridică. De asemenea, comunicarea unor astfel de informaţii ar trebui permisă atunci când, în interesul urmăririi penale sau al prezervării ordinii publice ori pentru prevenirea infracţiunilor este necesară informarea opiniei publice cu privire la faptele comise de o anumită persoană (incidentul de la metrou, de săptămâna aceasta, soldat cu decesul unei persoane, este un exemplu în acest sens). Astfel, interdicţia absolută de a comunica informaţii propusă sub pretextul prezumţiei de nevinovăţie poate afecta atât activitatea de combatere a infracţiunilor cât şi dreptul publicului de a fi informat, parte a libertăţii de exprimare.

ARTICOLUL 83

Forma actuală: Drepturile inculpatului În cursul procesului penal, inculpatul are următoarele drepturi: a) dreptul de a nu da nicio declaraţie pe parcursul procesului penal, atrăgându-i- se atenţia că dacă refuză să dea declaraţii nu va suferi nicio consecinţă defavorabilă, iar dacă va da declaraţii acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa; a^1) dreptul de a fi informat cu privire la fapta pentru care este cercetat şi încadrarea juridică a acesteia;  b) dreptul de a consulta dosarul, în condiţiile legii; c) dreptul de a avea un avocat ales, iar dacă nu îşi desemnează unul, în cazurile de asistenţă obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu; d) dreptul de a propune administrarea de probe în condiţiile prevăzute de lege, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii; e) dreptul de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea laturii penale şi civile a cauzei; f) dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înţelege, nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română; g) dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege; g^1) dreptul de a fi informat cu privire la drepturile sale;    h) alte drepturi prevăzute de lege.

Amendament PSD+ALDE: La art. 83, după litera b) se introduc două  noi litere, literele b1) şi b2), cu următorul cuprins: ”b1) dreptul să participe la audierea oricărei persoane de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, să formuleze plângeri, cereri, memorii şi obiecţiuni; b2) poate solicita să fie încunoştinţat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Încunoştinţarea se face prin notificare telefonică, fax, e- mail sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Absenţa sa nu împiedică efectuarea actului.

Motivare: Se impune ca inculpatul să aibă dreptul de a participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală la care doreşte să participe în cursul urmăririi. Astfel, acesta este cel care cunoaşte cel mai bine circumstanţele faptei şi poate să exercite efectiv apărări, având în vedere că avocatul nu ştie ce cunoaşte un martor şi ce ar putea fi acesta întrebat astfel încât să fie aflate cât mai rapid şi mai corect circumstanţele faptelor săvârşite.

DNA:  Modificarea art. 83 Cod procedură penală care dă dreptul suspectului şi inculpatului să asiste la audierile martorilor va îngreuna efectuarea urmăririi penale, având în vedere că în numeroase situaţii martorii vor fi intimidaţi de prezenţa autorului infracţiunii, mai ales în situaţiile în care se află în relaţie de subordonare faţă de acesta, cum se întâmplă în situaţia infracţiunilor de abuz în serviciu şi corupţie. În prezent, legea dă dreptul avocatului să asiste la aceste audieri, garanţie absolut suficientă pentru a dreptul la apărare al persoanei cercetate;
DIICOT: Modificările propuse la art. 83 C.pr.pen cu privire la prezenţa inculpatului la proceduri de audiere a diferiţilor subiecţi procesuali în faza de urmărire penală contrazice dispoziţii exprese privind audierea unor persoane în cadrul căreia este exclusă posibilitatea prezenţei inculpatului – a se vedea situaţia victimelor traficului de persoane. Drepturile inculpaţilor nu trebuie să lezeze drepturile martorilor sau ale victimelor.

ARTICOLUL 97

Forma actuală Proba şi mijloace de probă: e) înscrisuri, rapoarte de expertiză sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă;

Amendament PSD+ALDE: La art. 97, lit. e) a alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: e) înscrisuri, rapoarte de expertiză, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă

Motivare: Se impune eliminarea rapoartelor de constatare din rândul probelor, având învedere că acestea sunt întocmite de angajaţi ai acuzării, fiind evident că ele pot fi uşor influenţate de acuzare. În aceste condiţii, singurele probe pe baza cărora instanţele îşi pot fundamenta soluţiile sunt doar expertizele, care trebuie realizate în mod nepărtinitor, obiectiv, cu participarea experţilor-parte desemnaţi şi cu posibilitatea de a se formula apărări.

DIICOT: Un exemplu particular cu privire la activitatea procurorilor D.I.I.C.O.T. şi cu un impact deosebit de grav îl reprezintă solicitarea de eliminare a rapoartelor de constatare dintre mijloacele probatorii prevăzute de art. 97 C.pr.pen. Trecând peste faptul că sunt frecvente situaţiile în care nu exista experţi pentru anumite domenii sau laboratoare care sa asigure condiţii pentru efectuarea unor expertize, în cauzele referitoare la traficul ilicit de droguri de orice fel, referatul de constatare tehnico-ştiinţifică este singurul act de urmărire penală care certifică existenţa sau inexistenţa substanţelor interzise în materialele supuse verificării. Fără acest mijloc, activitatea D.I.I.C.O.T., care instrumentează circa 1200 de dosare anti-drog lunar va fi blocată din primul moment post-modificare.

ARTICOLUL 139

Forma actuală: „(3) Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege.”

Amendament PSD+ALDE: „(3) Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii”.

Motivare: Se impune modificarea dispoziţiilor art. 139 referitoare la supravegherea tehnică în sensul că doar înregistrările efectuate de părţi pot constitui mijloace de probă atunci când privesc propriile convorbiri  sau comunicări pe care aceştia le-au purtat cu terţii în principal cele în apărare. Legea nu trebuie să permită şi să legitimeze comportamente de genul: o persoană înregistrează o terţă persoană în scopul de a o determina ulterior la un anume tip de atitudine, sau poartă o discuţie despre un terţ şi conduce discuţia astfel încât acreditează ideea că terţul a săvârşit o faptă penală, iar ulterior prezintă această înregistrare organelor de urmărire penală, integral sau parţial, pentru a obţine diverse beneficii judiciare sau în scop de răzbunare.

DNA: Modificarea art. 139 Cod procedură penală vor duce la eliminarea, dintre mijloacele de probă, a înregistrărilor realizate cu respectarea legii, ceea ce va îngreuna dovedirea infracţiunilor;

ARTICOLUL 168

Forma actuală:  Percheziţia informatică: (15) Datele informatice identificate cu caracter secret se păstrează în condiţiile legii

Amendament PSD+ALDE: După alineatul (15) se introduce un nou alineat, alineatul (151)  cu următorul cuprins: „(151)  Datele obţinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală şi pentru care a fost autorizată percheziţia în acea cauză se şterg definitiv din copiile efectuate în baza alin. (9) şi nu pot fi folosite în alte cauze penale şi pentru dovedirea altor fapte.”

Motivare: Norma propusă este o reglementare care prevede în mod expres faptul că datele care nu privesc infracţiunea pentru care se efectuează cercetări trebuie distruse. Este o formă de protecţie a drepturilor persoanei privind viaţa sa privată, astfel încât abuzurile să poată fi prevenite. Acele date sunt obţinute fără a exista mandat şi de obicei se folosesc diverse pretexte pentru a se face percheziţii abuzive, fie pentru fapte inexistente, fie la persoane din apropierea unor persoane vizate în mod real, în speranţa că vor fi găsite indicii despre săvârşirea unor fapte de către alte persoane sau de alte fapte de persoana vizată. Mai mult, aceste materiale pot fi folosite în scop de intimidare, pentru obţinerea unor probe împotriva unor persoane ţintite, cu încălcarea loialităţii obţinerii probelor

DNA: Modificarea art. 168 Cod procedură penală va duce la imposibilitatea de a folosi, într-o altă cauză, rezultatele unei percheziţii informatice şi va îngreuna dovedirea unor infracţiuni, fără nici un argument obiectiv. Nu se poate justifica excluderea unor probe care au fost administrate cu respectarea legii şi în baza autorizaţiei unui judecător ;

ARTICOLUL 223

Forma actuală: Art. 223 Condiţiile şi cazurile de aplicare a măsurii arestării preventive ”(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s- a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii, naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de droguri, de efectuare de operaţiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, o infracţiune privind nerespectarea regimului armelor, muniţiilor, materialelor nucleare şi al materiilor explozive, trafic şi exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede, timbre sau de alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate în mod ilegal, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Amendament PSD+ALDE: „(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporala sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal si alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, de terorism şi care vizează acte de terorism, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, ultraj, ultraj judiciar  sau o altă infracţiune comisă cu violenţă si, cumulativ, pe baza evaluării gravitaţii faptei, a modului si a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale si a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constata ca privarea sa de libertate este absolut necesara pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publica”

Motivare: Se propune modificarea reglementărilor cu privire la condiţiile în care se pot dispune măsurile preventive referitoare la arestul preventiv şi arestul la domiciliu, în sensul că între infracţiunile săvârşite cu violenţă şi cele economice sau de altă natură trebuie să se realizeze o distincţie cu privire la măsura preventivă care se dispune în cauză. Este nefiresc şi împotriva hotărârilor pronunţate de CEDO ca persoane, care nu au avut un comportament violent în societate să fie arestate preventiv pentru presupuse fapte săvârşite cu 5-10 ani în urmă.  Mai mult decât atât, să se constate că motivarea procurorului, prin care cere luarea măsurii arestului preventiv, şi a judecătorului care dispune această măsură să se întemeieze pe consideraţii generale, date de un potenţial pericol pentru societate şi pe faptul că opinia publică ar fi revoltată, dacă acea persoană ar fi cercetată în stare de libertate. Ca atare, modificările pun într-o ordine firească toate aceste aspecte menţionate mai sus, şi transformă între-adevăr într-o răspundere personală  faptele săvârşite de o persoană, deoarece motivările vor fi personale. Mai mult, s-a dovedit eşecul unei astfel de justificări pe opinia publică în privinţa arestărilor, având în vedere că în anul în care s-au dispus cele mai multe arestări la nivel înalt a scăzut cel mai mult încrederea publică în justiţie, potrivit barometrului european.

DNA: Prin modificarea art. 223 alin.2 Cod procedură penală nu vor mai putea fi arestaţi preventiv autorii infracţiunilor de corupţie, evaziune fiscală, spălare de bani, chiar dacă lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Mai mult, nu vor mai putea fi arestaţi preventiv autorii infracţiunilor contra capacităţii de apărare a României, infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de război, dacă comit aceste infracţiuni fără violenţă. Prin această modificare se realizează o discriminare evidentă între autorii acestor fapte şi cei ai unor infracţiuni mai puţin grave (falsificare de monedă) şi se poate da naştere unei stări de insecuritate în societate.

ARTICOLUL  267

Forma actuală:  Accesul la bazele electronice de date (1) În vederea realizării procedurii de citare, a comunicării actelor de procedură sau a aducerii cu mandat la desfăşurarea procedurilor, procurorul sau instanţa au drept de acces direct la bazele electronice de date deţinute de organele administraţiei de stat. (2) Organele administraţiei de stat care deţin baze electronice de date sunt obligate să colaboreze cu procurorul sau cu instanţa de judecată în vederea asigurării accesului direct al acestora la informaţiile existente în bazele electronice de date, în condiţiile legii.

Amendament PSD+ALDE: (2) Organele administraţiei de stat care deţin baze electronice de date sunt obligate să colaboreze cu procurorul sau cu instanţa de judecată în vederea asigurării accesului direct al acestora la informaţiile existente în bazele electronice de date, în scopul comunicării actelor de procedură sau a aducerii cu mandat la desfăşurarea procedurilor, în condiţiile legii. Este interzis organelor administraţiei de stat să furnizeze date şi informaţii din bazele electronice de date la care părţile, experţii parte sau avocaţii părţilor nu au asigurat accesul, pentru garantarea principiului egalităţii de arme.”

Motivare: Se impune a garanta egalitatea de arme între acuzare şi apărare. Având în vedere că organele de cercetare pot accesa baze de date cu diferite organe, cu care au protocoale de colaborare, se impune ca, pentru a se putea apăra de cele rezultate din accesarea acelor baze de date, să poată fi utilizate numai baze de date care sunt accesibile şi părţilor, avocaţilor ori experţilor lor parte. În caz contrar, datele pretins obţinute nu pot fi verificate şi nici stabilită veridicitatea şi realitate acestora ori dacă nu cumva în acele baze de date nu există alte informaţii ce ar putea schimba complet situaţia.

DNA: Prin modificarea art. 267 alin. 2 Cod procedură penală, procurorii vor fi privaţi de un instrument indispensabil în investigarea infracţiunilor şi anume accesul rapid la informaţii pentru a putea acţiona eficient pentru descoperirea faptelor. Trebuie menţionat că orice instituţie este obligată să comunice organelor de urmărire penală orice informaţii necesare în cadrul unei anchete, iar prin accesul la bazele de date creşte doar viteza de reacţie pentru identificarea rapidă a autorilor unei infracţiuni. Nu poate fi condiţionat accesul procurorului şi al poliţistului la instrumente investigative de acordarea aceluiaşi drept şi autorilor infracţiunilor. Dreptul la apărare presupune garanţii pentru persoana cercetată, nu tăierea instrumentelor la care are acces organul de urmărire penală, pentru a-l împiedica să descopere infracţiunile săvârşite;

DIICOT: Modificarea art. 267 C.pr.pen. în sensul restrângerii posibilităţii organelor de urmărire penală de a accesa informaţii conţinute în baze electronice de date deţinute de organe ale administraţiei de stat şi argumentele invocate în susţinerea unei astfel de modificări reflectă o înţelegere total greşită a naturii investigaţiilor penale şi a rolului organelor de anchetă penală. Bazele de date oferă informaţii şi nu probe. Principiul egalităţi de arme se referă la probe şi administrarea lor, singurele elemente pe baza cărora poate fi înfrântă în cele din urmă prezumţia de nevinovăţie.

ARTICOLUL 307

Forma actuală: Aducerea la cunoştinţă a calităţii de suspect Persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduc la cunoştinţă, înainte de prima sa audiere, această calitate, fapta pentru care este suspectată, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. 83, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.

Amendament PSD+ALDE: (1) Persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduc la cunoştinţă, înainte de prima sa audiere, această calitate, fapta pentru care este suspectată, cu descrierea tuturor elementelor constitutive ale acesteia şi a probelor din care rezultă săvârşirea faptei, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. 83, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Lipsa acestor elemente atrage nulitatea absolută a actului de aducere la cunoştinţă a calităţii de suspect. (2) Atunci când sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 305 alin. (1) şi persoana faţă de care există bănuiala rezonabilă este cunoscută, organul de  urmărire penala va aduce la cunoştinţă, de îndată, calitatea de suspect, sub sancţiunea nulităţii absolute a tuturor actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea acestei prevederi faţă de aceasta după aflarea identităţii persoanei.”

Motivare:  Pentru evitarea unor acuzaţii informe, care nu reprezintă fapte penale, se impune ca procurorul să descrie fapta penală, în elementele sale constitutive şi să precizeze care sunt probele pe care se sprijină acuzaţia, pentru a putea să îşi formuleze apărările în mod efectiv.

DNA: Modificarea art. 307 alin. 2 Cod procedură penală va obliga procurorii ca imediat după înregistrarea unei sesizări care priveşte o persoană determinată să o anunţe pe aceasta şi să îi permită să asiste la actele efectuate. În acest mod, nu vor mai putea fi administrate mijloace de probă care presupun confidenţialitate, precum înregistrările telefonice sau ambientale, percheziţii domiciliare sau informatice ori prinderi în flagrant;
ARTICOLUL 364

Forma actuală: (6)Inculpatul poate formula cereri, ridica excepţii şi pune concluzii, inclusiv în situaţia prevăzută la alin. (1) teza finală.

Amendament UDMR: După alineatul (6) se introduc două noi alineate, alin. (7) şi (8), cu următorul cuprins: „(7) Persoana poate fi condamnată în lipsă numai dacă a fost citată legal pentru fiecare fază a judecăţii sau a intrat prin alte mijloace oficiale în posesia unor informaţii cu privire la locul şi data procesului, a fost informată despre posibilitatea pronunţării unei hotărâri în lipsă, precum şi dacă a fost reprezentată de un avocat ales sau desemnat din oficiu şi a beneficiat de apărare corespunzătoare în cadrul procesului. (8) Procedura de punere în executare a unei hotărâri definitive pronunţate în lipsa inculpatului poate fi declanşată numai dacă i s-a comunicat hotărârea şi numai după ce a fost informat în mod expres cu privire la dreptul la o nouă procedură de judecată sau la o cale de atac, la care are dreptul să se prezinte şi care permite o nouă stabilire a fondului cauzei, inclusiv examinarea unor probe noi care pot conduce la schimbarea hotărârii iniţiale, respectiv dacă persoana în cauză declară în mod expres că nu contestă decizia sau nu solicită o nouă procedură de judecată ori nu introduce o cale de extraordinară de atac în termen de 30 de zile de la primirea informaţiei legate de hotărâre.”

DNA: Prin modificarea art. 364 Cod procedură penală devine practic imposibilă condamnarea în lipsă a unei persoane;

ARTICOLUL 335

Forma actuală: Reluarea în caz de redeschidere a urmăririi penale ”(1) Dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluţia constată, ulterior, că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, infirmă ordonanţa şi dispune redeschiderea urmăririi penale. Dispoziţiile art. 317 se aplică în mod corespunzător.

Amendament PSD+ALDE: (1) Dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluţia constată că au apărut fapte sau împrejurări noi din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea ulterior, dar nu mai târziu de 6 luni de la data la care a luat cunoştinţă de apariţia faptei sau împrejurării noi, infirmă ordonanţa şi dispune redeschiderea urmăririi penale. Dispoziţiile art. 317 se aplică în mod corespunzător. Redeschiderea este supusă confirmării, potrivit alin. (4).”

Motivare: Se propune limitarea în timp a dreptului procurorului ierarhic superior de a infirma soluţia de clasare a procurorului care a desfăşurat cercetarea, în absenţa unor probe noi, având în vedere că starea de incertitudine cu privire la vinovăţia sau nu a unei persoane nu poate dura o perioadă de timp nelimitată. Astfel, orice procuror ierarhic are obligaţia ca, în termen de 6 luni de la pronunţarea soluţiei, să se asigure că acea soluţie este legală şi, în absenţa unor noi probe, soluţia va rămâne definitivă în privinţa acelei fapte

DNA: Prin modificarea art. 335 Cod procedură penală, o soluţie iniţială de clasare nu va mai putea fi infirmată după 6 luni, chiar dacă ar apărea probe noi care ar dovedi că persoana a săvârşit în realitate infracţiunea pentru care a fost cercetată. Există numeroase situaţii în care sunt descoperite noi mijloace de probă după dispunerea unei soluţii de clasare în cauze care vizează infracţiuni dintre cele mai grave, însă autorii acestor fapte nu vor mai putea fi traşi la răspundere penală;

Tags: , , , , , ,
iordache-despre-demisie-dupa-motiunea-de-cenzura-voi-avea-o-discutie-cu-premierul-18566285

Dezbatere pe legile Justiţiei. Comisia, condusă de Florin Iordache VIDEO

Comisia parlamentară de punere în acord a Codurilor penale cu deciziile Curtii Constitutionale, condusă de Florin Iordache, a început miercuri dezbaterile la proiectele de modificare a legilor Justiţiei. Ministrul Tudorel Toader a participat la discuţiile din Parlament, însă s-a retras pentru a aştepta raportul preliminar al MCV, care va fi prezentat astăzi la Bruxelles.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a avut, săptămâna trecută, o întâlnire cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, căruia i-a prezentat “stadiul procedurii interne şi evoluţiile în ceea ce priveşte modificarea legilor justiţiei”, potrivit Ministerului Justiţiei (MJ)

Recomandarea Bruxelles-ului pentru modificarea Legilor justiţiei: Avizul Comisiei de la Veneţia/ Cele mai sensibile propuneri discutate de Tudorel Toader cu Frans Timmermans

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene (CE), Frans Timmermans, i-a recomandat ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, în întrevederea avută marţi la Bruxelles, să aştepte avizul Comisiei de la Veneţia privind procedura de numire a procurorilor de rang înalt, a anunţat, miercuri, Tudorel Toader.

Ministrul Justiţiei a anunţat că a discutat, punctual, în amănunt, cu prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, cele mai sensibile propuneri din proiectul de lege pentru modifcarea legilor justiţiei. Una dintre a vizat şi procedura de numire a procurorilor şefi de parchete.

“O temă sensibilă care a fost discutată, aceea privind procedura de numire a procurorilor de rang înalt. Avem MCV-ul, avem cele 12 recomandări. Faptul că sunt 12 nu înseamnă că există o ierarhie, că e prima, că e a 12-a, au egală măsură, aceeaşi importanţă şi cu aceeaşi obligaţie ne îndeplinim respectivele condiţionalităţi. Recomandarea numărul 1 spune că trebuie să găsim o modalitate transparentă, robustă de numire a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin consultarea Comisiei de la Veneţia. Ştiţi că am redactat la nivelul ministerului Justiţiei un draft de solicitare de aviz, care se află în momentul acesta la comisia specială, pentru modificarea codurilor, legilor justiţiei. Discuţia cu Timmermans, cu prim-vicepreşedintele, referitoare la avizul Comisiei de la Veneţia, are în vedere această primă recomandare, aviz privind procedura de numire a procurorilor de rang înalt”, a declarat, miercuri, ministrul Justiţiei.

Tudorel Toader a precizat că a fost discutat la Bruxelles şi statutul Inspecţiei Judiciare, respectiv cele trei variante posibile şi anume Inspecţia Judiciară să rămână la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Inspecţia Judiciară să treacă la Ministerul Justiţiei sau să devină o autoritate autonomă, cu statut distinct.

“În proiectul de modificare pe care l-am redactat la Ministerul Justiţiei, am propus această a treia variantă, ca Inspecţia Judiciară să fie reglementată distinct, ca o instituţie, o autoritate autonomă, independentă, care să-şi respecte rolul constituţional pe care îl are”, a mai spus Tudorel Toader.

Şi pragul privind abuzul în serviciu a fost discutat de Tudorel Toader cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, şi în acest caz fiind recomandată consultarea Comisiei de la Veneţia.

“O altă temă pe care am discutat-o şi referitor la care urmează să primim punctul de vedere al Comisiei se referă la conţinutul posibil pe care urmează să îl aibă infracţiunea de abuz în serviciu, iar pe cale de consecinţă şi de neglijenţă în serviciu. Adică acel prag, prag despre care totdeauna am spus că trebuie să fie rezonabil, dar prag care trebuie să respecte exigenţele deciziei Curţii Constituţionale şi, în acelaşi timp, ne raportăm la directiva europeană”, a completat ministrul Justiţiei.

Ministrul Justiţiei a mai prezentat, în cadrul discuţiilor de la Bruxelles, principalele repere ale foii de parcurs pentru îndeplinirea exigenţelor hotărârii Curţii Europene ale Drepturilor Omului cu privire la condiţiile din penitenciare.

„Am prezentat măsurile pe care le avem în vedere, de ordin logistic-administrativ – construcţia celor două penitenciare, modernizări, extinderea altor pavilioane. Pe de altă parte măsurile normative legislative pe care le avem în vedere pentru ca împreună cele două să ne permită îndeplinirea cerinţelor hotărârii pilot şi rezolvarea problemelor din penitenciar”, a explicat Tudorel Toader.

Întâlnirea a avut loc în contextul dialogului constant cu Comisia Europeană, iar la întâlnire a participat şi secretarul general adjunct al Comisiei Europene, responsabil de tematica Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), Paraskevi Michou.

Tudorel Toader a declarat anterior că nu trebuie judecate modificările la Legile Justiţiei aduse în Parlament, deoarece modificările pot fi la rândul lor schimbate, forma finală urmând să fie dată abia după avizul Comisiei de la Veneţia.

Tudorel Toader a subliniat, într-o conferinţă de presă, că iniţiativa legislativă în cazul Legilor justiţiei nu aparţine ministrului Justiţiei.

„Un grup de parlamentari au preluat proiectul de lege pentru modificarea Legilor justiţiei. Au deplină libertate să menţină unele soluţii propuse, au libertate să vină cu propuneri noi, ale dânşilor. (…) Ca orice proiect, nu produce efecte juridice şi este o propunere şi forma finală va fi cea din avizul Comisiei de la Veneţia. Să nu judecăm formele intermediare. Important este ca forma finală, care va fi promulgată şi aplicată, să fie mai bună decât forma prezentă”, a explicat ministrul Justiţiei.

 

Tags: , , , ,