Tag Archives: featured

softvision

Cum a evoluat IT-ul clujean la jumătatea lui 2014

Unele companii clujene au înregistrat creșteri serioase al numărului de angajați de la mijlocul acestui an, comparativ cu începutul primărverii. Cine a ieșit și cine a întrat în top zece cei mai mari angajatori din IT-ul clujean și care au fost evoluțiile companiilor.

 

Endava Romania continuă să conducă în topul celor mai mari angajatori clujeni din domeniul  IT. Numărul salariaților companiei ajuns la mijlocul acestui an, conform datelor oferite de Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj, la 1.109 în creștere cu 78 de angajați față de luna martie. În anul fiscal 2013, Endava a raportat o cifră de afaceri de 113,4 milioane lei și un profit de 6.5 milioane, conform site-ului Ministerului Finanțelor Publice.

Creșterea cea mai însemnată a numărului de angajați din IT-ul clujean este în dreptul companiei Softvision, care, prin majorarea numărului de salariați din martie până la finele lunii iunie 2014 cu 106, a ajuns la un total de 1.025. Softvision a avut în 2013 o cifră de afaceri de 34,8 milioane lei și un profit de circa jumătate de milion de lei.

Poziția a treia în topul angajatorilor soft-iști din Cluj, la fel ca și în luna martie, este ocupată de Accenture Industrial Software, cei ce au preluat fosta companie Evoline. Accenture are, la mijlocul anului, 409 angajați, în scădere cu 12 față de luna martie. În 2013 compania a avut o cifră de afaceri de 57,3 milioane de lei și un profit net de 8,9 nouă milioane de lei, fiind a doa cea mai profitabilă societate de IT a Clujului.

EBS Romania se menține pe treapta a patra a clasamentului angajatorilor din IT, cu 391 de salariați la mijlocul acestui an, cu 12 mai puțini decât în martie. EBS Romania a avut, conform Ministerului Finanțelor Publice, o cifră de afaceri netă de 79,5 milioane lei și un profit de 8,6 milioane lei.

Cea mai profitabilă companie clujeană de IT, IQuest Tehnologies are cu 4 angajați mai puțin decât în martie, ajungând la 359 salariați. În 2013 IQuest Tehnologies a avut un profit net de 14,2 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 83,9 milioane lei.

Poziția a șasea în topul angajatorilor din IT este ocupată de Arobs Transilvania Software, cu 350 de salariați la mijlocul acestui an, cu 5 mai mulți decât în luna martie. Cifra de afaceri a companiei a fost de 45 de milioane de lei în 2013 iar profitul de 2,5 milioane lei.

Fortech, cu 335 de salariați, este pe poziția a șaptea între angajatorii clujeni din IT, în creștere cu 33 de angajați față de luna martie. Compania a înregistrat o cifră de afcaeri netă în 2013 de 45,7 milioane lei și un profit de circa 5,4 milioane lei.

Cu 281 de salariați, Evozon System urcă o poziție față de topul aferent începutului primăverii acestui an, ajungând pe treapta a opta a clasamentului (o creștere de 19 angajați). Evozon a avut un profit de circa 107 mii lei în 2013, la o cifră de afaceri de 8,4 milioane llei.

Soft-iștii de la Yonder coboară un loc în top, cu 263 de angajați, cu 6 mai puțin decât în martie. Compania a avut un an 2013 cu un profit de 5,1 milioane de lei la o cifră de afaceri 34,6 milioane lei.

Pe ultima poziție din top 10 se află 3Pillar Global, care în martie se situa pe cea de a 11-a. 3Pillar Global a ajuns la 251 salariați, cu 14 mai mult decât la începutul primăverii. Cifra de afaceri aferentă anului 2013 a fost de 31,8 milioane lei, iar profitul, de circa 1,7 milioane de lei.

Față de luna martie, din top 10 angajatori din IT-ul clujean a ieșit compania Betfair Romania Development (TSE Development Romania), care a ajuns la 250 de salariați, cu 11 mai mulți decât în martie.

(Titus CRĂCIUN)

Tags: ,
10004023_445565788909001_6511466674813192113_n

Sandale inspirate din vis la “Atelierele Hărniciei”

Clujul are o istorie de peste 100 de ani în ceea ce privește fabricarea de încălțăminte. În prezent, în județ sunt înregistrați 51 de producători, iar unul dintre brand-urile locale se reinventează “atacând” Capitala și piețele internaționale din Italia, Franța, Germania, Olanda, iar din toamnă Rusia cu colecții de ghete felxibile, cu talpă de cauciuc natural și pantofi de damă “stiletto”, din piele de ponei.

Atelierele Hărniciei

Pe strada Nicolae Bălcescu, la numărul 13, într-o căsuță cu două încăperi funcționează, încă din 2010, un atelier cu o poveste aparte. Stârnește curiozitate prin simpla denumire “Atelierele Hărniciei” (n.red. numele face referire la epoca “șoimilor patriei” – VEZI VIDEO). Și i se potrivește de minune. Odată trecut pragul de la intrare, se simte un miros pătrunzător de piele, iar zeci de sandale, genți și curele viu colorate îți iau privirea. Nu au un design futurist și nici nu fac parte din vreo colecție haute-couture, dar sunt valoroase prin simplul fapt că sunt lucrate de mână. Cu drag. Pe “hărnicuțe”, Daniela Păun și Cora Sevianu, le găsești în încăperea alăturată printre bucăți de piele, mărgele, mașini de cusut și fel de fel de instrumente mai puțin cunoscute publiclui larg. Sunt zâmărețe și spun că povestea lor este una pe cât se poate de simplă:

2f11e57382cfd6f85186eaf55c7220d8

“Cora, ani la rând, a visat tot felul de modele de pantofi. Cu flori şi fără flori, cu catarame şi fără catarame, cu toc înalt şi fără toc înalt – pantofii Corei prindeau o formă specială în vis, dar dimineaţa dispăreau în ceaţă. Asta pentru că uita mereu să pună pe hârtie modelele care îi bântuiau somnul, deşi îşi promitea de fiecare dată că o va face. În timpul ăsta, în cealaltă parte a Clujului, Daniela, care a lucrat într-o fabrică de încălțăminte, ştia tot ce se poate şti despre pantofi. Ştia de unde să cumpere cele mai bune piei şi cele mai minunate accesorii, aşa după cum ştia că un calapod bun, fie din lemn, perspex transparent sau plută, face toţi banii. Mai ştia că arcuirea glencului poate face pantoful mai mult sau mai puţin comod, că dacă staiful e prea jos, pantoful alunecă din picior, iar dacă e prea înalt îţi provoacă bătături, şi că o capută joasă îţi face un picior mai lung şi o gleznă mai fină, iar una înaltă un picior mai gros şi o gleznă mai butucănoasă. Într-o seară de vară, aflate la o mică petrecere între prietene în grădina de poveşti a Danielei, visătoarea de pantofi şi cunoscătoarea în ale lor au decis să facă ceva cu toate aceste priceperi şi vise pe care le aveau. Aşa au apărut sandalele marca Atelierele Hărniciei, sandale care au fost scoase pentru prima oară „în lume” în mai 2010, la un târg vintage ce a avut loc în curtea Muzeului de Artă din Cluj-Napoca”.

glenc = curbura pantofului, imediat sub talpă

staif = partea din spate a pantofului

capută = gradul de decupare a pantofului

450bb1624fc3b3589dc861b3fb7dde86

Nu copiază, ci inventează  

Fetele nu urmăresc tendinețele modei atunci când crează sandale sau genți. Nici nu prea iau comenzi “după tipar”. “Modele vin de la sine. Se inspiră unele de la altele. Unele încălțări primesc suplimentar mărgele, flori sau animăluțe. Mai sunt și clienți care vin cu o poza unui anumit model, dar nu prea facem așa fiindcă s-ar putea să nu iasă așa cum își imaginează persoana respectivă. Nu avem un anumit număr de produse dintr-un model aparte. Depinde de materialul pe care îl avem la dispoziție și de comenzi. Pielea o luăm din Italia, dar și de la furnizori locali. Depinde unde avem mai puține condiționări privind cantitatea”.

dani-la-masina-de-cusut

Mare îmbulzeală, puțini cumpărători  

La început au participat la diverse târguri de handmade din țară, dar fetele sunt de părere că astfel de evenimente nu aduc prea mulți clienți. “Am fost și în Cluj și în București, dar oamenii nu prea sunt dispuși să-și cumpere așa încălțăminte. O rochie o mai pui pe lângă tine și îți cam dai seama cum vine, dar încălțămintea trebuie probată. O pui pe jos, se zgârie sau se murdărește și dacă nu e cumpărată…. Totuși a fost o oportunitate de a împărți cărți de vizită”.

1920296_498674503598129_5398693418238227535_n

De aceea, produsele pot fi vizualizate și achiziționate de pe website-ul “atelierele-harniciei.ro”.  Daniela și Cora mărturisesc că majoritatea clienților provin din București. Pe viitor ar vrea să participe la un târg internațional de profil, dar până acolo e cale lungă “vorbim de un alt nivel, iar un stand acolo înseamnă un efort financiar considerabil”.

1484162_387106961421551_1083749815_n

La “Atelierele Hărniciei”, prețul pentru o pereche de sandale variază între 150-170 de lei, în timp ce gențile costă între 150-270 de lei. Chiar dacă produsele pot fi gata în circa 2 ore, comanda ajunge la “viitorul proprietar” în câteva zile. 

1474654_387106908088223_144053287_n

10402395_463468913785355_5791365662032836063_n

10170913_454612371337676_5539258851516933676_n

Tags: ,
florestistiri.ro_

Se face Centura Florești-Cluj-Napoca. Cât costă și de unde vin banii

Primarul Floreștiului, Horea Șulea, a anunțat demararea proiectului Centurii de Sud, Florești – Cluj-Napoca.

Lucrările pentru proiectul tehnic al centurii au fost câștigate de de o firmă din București, pentru suma de 129.997 de lei (fără TVA). Lucrările de execuție ar putea începe în această toamnă și finalizate în septembrie 2015.

Centura ar urma să aibă 4.3 km și va fi prevăzută cu câte o bandă de mers pe sens, trotuare și rigole. Traseul  vizează zona din spatele Polus şi Metro. Concret, centura va începe de pe strada Cetăţii, va continua prin zona din spatele Metro şi Polus, urmând să intre în municipiu prin zona depoului de tramvaie din Mănăştur, cu legătură spre drumul Sf. Ion. Vor exista 7 puncte de legătură cu DN1.

Fără ajutor de la Guvern 

Primarul Șulea a declarat că, deși centura este un obiectiv de interes regional, nu există sprijin financiar de la Guvern. Așadar, primăria este pe cont propriu în ceea ce privește această investiție. Pentru că Floreștiul are grad de îndatorare zero, Șulea a spus că va recurge la un împrumut bancar pentru finanțarea acestui obiectiv.

Costurile pentru centura Florești-Cluj-Napoca au fost estimate la circa 7 milioane de euro.

În 2013, o comisie a Companiei Naţionale de Austotrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a fost prezentă la Cluj pentru a analiza situaţia traficului pe ruta Floreşti – Cluj, discutându-se și despre un eventual sprijin din fonduri guvernamentale. La acea vreme, Şulea preciza că a transmis la centru studiul de fezabilitate pentru două trasee. Discuțiile au rămas însă fără răspuns.

În Floreşti a fost dat în folosinţă şi drumul de exploataţie agricolă din zona de nord, care leagă Floreştiul de municipiu Cluj-Napoca prin strada Donath. Acest drum a fost reabilitat din fonduri europene.

Floreștiul are, conform ultimului recensământ, 22.000 locuitori. Majoritatea acestor oameni vin zilnic în Cluj-Napoca la muncă sau la școală. 

Tags: ,
manastur foto stefan socaciu

Piața imobiliară se stabilizează în 2014

Evoluția din prima jumătate a anului 2014 demonstrează o tendință de stabilizare a prețurilor, valoarea locuințelor poziționându-se aproape de nivelul minim, conform unei analize realizată de compania clujeană de evaluare Darian SA. 

Conform analizei de piață, prețul mediu de tranzacționare al apartamentelor vechi, la nivel național, a fost de 644 EUR/mp, o scădere de doar 1% față de finalul anului 2013.

Așadar, pe baza acestui studiu, reiese că pe primul loc în clasamentul prețurilor medii de tranzacționare la apartamentele vechi, se situează și de această dată Capitala, cu o medie de 956 eur/mp, urmată îndeaproape de Cluj-Napoca cu 932 eur/mp, pe locul trei situându-se Timișoara cu 860 eur/mp.

Comparativ cu perioada de început a crizei, prețurile apartamentelor vechi au scăzut în București cu aproximativ 60%, scăderea moderându-se în ultimele 6 luni, când prețurile au rămas relativ constante.

“Preţurile la nivel național au scăzut spectaculos de la mijlocul anului 2008 până azi. Pentru apartamentele vechi s-a înregistrat o scădere de aproximativ 40%, iar cele noi s-au ieftinit cu 33%. Micile variații din ultimele 6 luni au fost resimțite pe piața liberă mai degrabă ca o stagnare a prețurilor. Acesta este însă un semnal bun, o notă de optimism pe segmentul rezidențial, pe care estimam o creştere moderata pe termen mediu si lung”, a declarat Adrian Crivii, preşedintele companiei de consultanță Darian.

În ceea ce privește apartamentele nou construite, prețurile au stagnat în ultimele 6 luni, media la nivel național fiind de 757 EUR/ mp.

Capitala a deținut supremația și în ceea ce privește prețurile apartamentelor noi. Prețul mediu este de aproximativ 1.137 eur/mp – singurul oraș din România cu prețuri de peste 1.000 eur/mp – în scădere cu aproximativ 45% față de perioada de început a crizei și în stagnare comparativ cu semestrul anterior..

Prețurile medii de tranzacționare aferente caselor au cunoscut o ușoară scădere, de aproximativ 1% la nivel național.

Dintre toate sectoarele pieței imobiliare, terenurile pentru dezvoltare au înregistrat cea mai dramatică depreciere de la începutul crizei imobiliare. Scăderea la nivel național este de aproximativ 63%. În decursul primului semestru din 2014, la nivel național, scăderea a fost de doar 1%, iar estimările pe termen mediu și lung sunt  de stabilizare.

Spre deosebire de terenurile pentru dezvoltare, cele agricole au înregistrat o creștere a prețurilor de peste 50% de la începutul anului 2012. Este cea mai spectaculoasă apreciere dintre toate sectoarele pieței imobiliare.

 

 

Tags: ,
clujana-620x350

Un celebru brand clujean “atacă” piața din Capitală și poartă negocieri cu Rusia

Producătorul de încălţăminte Clujana, societate deținută de Consiliul Județean Cluj, și-a deschis în luna iulie 2014 două magazine în Bucureşti şi Satu Mare, fiind astfel prezentă pe piaţa din România cu opt unităţi (n.red. Cluj-Napoca, Dej, Bistrița, Zalău, Târgu Mureș). 

Magazinele sunt operate împreună cu un partener privat şi oferă clienţilor modele de încălţăminte din piele naturală. Anul acesta s-au lansat sub brandul propriu ghetele cu talpă flexibile şi pantofii stiletto, colecţiile fiind disponibile în toate unităţile cu vânzare, dar în magazinul on-line.

În iunie 2014, producătorul de încălţăminte a anunțat că lansează, în premieră în România, ghete flexibile, cu talpă din cauciuc natural, dar şi o colecţie nouă de pantofi de damă “stiletto”, din piele de ponei, cu tocuri între 15 şi 18 centimetri.

Conform unui top realizat de Catcostaclujul.ro, Clujana conduce în topul angajatorilor din domeniul fabricării încălțămintei din județul Cluj. Societatea are, la mijlocul acestui an, 395 de salariați cu contracte de muncă active. Conform raportului financiar pe anul 2013 al societății, Clujana a încheiat anul trecut cu o pierdere de circa 1,5 milioane de lei.

După ce în ultimii ani a reuşit să exporte pe pieţele din Franţa, Italia, Olanda şi Germania, din toamnă Clujana se pregătește să intre şi pe piaţa din Rusia. 

Fondată în 1911, Clujana (n.red. la origini, Fabrica de Piele “Fraţii Renner & Co”) a fost cea mai mare fabrică de pielărie şi încălţăminte din ţară, cu peste 11.000 de angajaţi şi milioane de perechi de pantofi pentru piaţa românească şi export. După primul război mondial, a devenit societate pe acţiuni, fiind naţionalizată de regimul comunist în anul 1948. Activitatea Clujana s-a redus treptat după 1990, când au scăzut comenzile şi s-a ajuns la disponibilizări colective – întâi în 1998, urmate de un al doilea val, un an mai târziu. Declinul a culminat cu închiderea operaţională a fabricii, în anul 1999. În decembrie 2003, la Clujana s-a început acţiunea de reluare a activităţii, în urma treceriacţiunilor de la FPS la Consiliul Judeţean Cluj, iar producţia, mult diminuată, a fost reluată, după cinci ani de la închidere, cu preponderenţă în sistem lohn.

În județ sunt 51 de societăți comerciale care au obiect de activitate fabricarea încălțămintei. Câteva au chiar sute de angajați, iar 6 dintre ele, doar unul, conform datelor Inspectoratului Teritorial de Muncă Cluj disponibile la jumătatea anului 2014.

 

 

 

 

 

 

Tags: ,
CJ-Cluj

Corpul de control al primului ministru, la CJ Cluj. Miza: 60 milioane lei

Corpul de control al primului ministru Victor Ponta se află la sediul Consiliului Județean (CJ) Cluj pentru a verifica o alocare de 60 de milioane de lei (n.red. 14 milioane de euro), în 2010, de către Guvernul Boc pentru finanțarea lucrărilor la stadionul Cluj Arena.

La acea vreme, președinte al CJ Cluj era Alin Tișe, actual senator PDL.

Acesta a transmis printr-un comunicat de presă că acest control este unul de factură politică, cu scopul “discreditării sale ca fost președinte al CJ şi a premierului de la acea vreme, Emil Boc”. Senatorul mai spune că este “acoperit” în acte în privința alocării banilor în cauză.

Redăm mai jos declarația lui Alin Tișe:

”Referitor la informaţia apărută în presă cu privire la controlul corpului de control al prim ministrului efectuat la CJ Cluj cu privire la verificarea modului de utilizare a banilor alocați de guvernul Boc prin HG nr. 1378/2010 pentru construirea stadionului ClujArena:

1. Controlul declanșat după 4 ani de la alocarea sumelor de bani, de 60.000 mii lei, este un control politic făcut cu scopul discreditării mele ca fost președinte al CJ şi a premierului de la acea vreme, Emil Boc. Se încearcă compromiterea publică printr-un control abuziv care să răspundă intereselor politice ale adversarilor politici.

2. Corpul de control efectuează un control abuziv, ilegal, el nefiind competent să verifice modul de licitare, contractare, adiţionare, cheltuire sau plăţi, efectuate de CJ Cluj care este autoritate aleasă  şi care funcţionează în baza principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii. Competenţa aparține exclusive Curţii deConturi care a şi efectuat în fiecare an aceste controale.

3. Corpul de control al prim ministrului poate verifica doar dacă banii alocați de guvern pentru obiectivul “Cluj Arena” s-au utilizat pentru acest obiectiv. Acest aspect reiese din bugetul public al CJ Cluj din anii 2010 şi 2011, de unde rezultă că banii alocați de la guvern s-au utilizat doar pentru acest obiectiv. Este firesc să fie aşa, de vreme ce acești bani au fost insuficienți şi reprezintă doar 30% din totalul costurilor.

4. Verificarea modului de licitare, contractare, adiţionare, cheltuire şi plăţi este de competenţa exclusivă a Curţii de Conturi care în anii 2009, 2010, 2011, 2012, 2013 a verificat şi reverificat modul de contractare, adiţionare, cheltuire, plăţi, iar raportul Curţii de Conturi a fost pus în aplicare de CJ Cluj. Orice alt aspect de natură civilă sau penală nu pot face obiectul de control al corpului de control al prim ministrului, el neavând competenţă legală.

5. Cu privire la lucrările suplimentare efectuate la “obiectivul ClujArena” de către CJ Cluj arătăm că ele nu au fost lucrări decise de Alin Tişe. Ele au fost stabilite în mod legal în conformitate cu OUG 34 / 2006 printr-un singur act adiţional ca urmare a HCJ nr. 314/2010 aprobată în plenul Consiliului Judeţean fără vreun vot împotrivă. Aceste lucrări suplimentare au făcut obiectul discuțiilor şi dezbaterilor publice din ședința CJ din data de 15.12.2010. Aceste lucrări suplimentare precum şi prețul negociat, au fost aprobate a fi efectuate prin votul consilierilor județeni în ședința publică prin HCJ 314/2010 (procesul verbal al ședinței din data de 15.12.2010 este public, el poate fi consultat). Doar lucrările adiționale votate de consilieri şi la prețul stabilit, au fost efectuate de către conducerea CJ Cluj!  De altfel, lucrările suplimentare la orice investiție publică sunt perfect legale, prevăzute întocmai în lege, ele nefiind acte ilegale.

6. Deci, nu Alin Tişe a negociat şi nici nu a decis lucrările suplimentare şi nici valoarea acestora ci un consiliu județean în plenul său, în ședință publică, cu votul tuturor partidelor fără vreun vot împotrivă. Hotărârile de CJ Cluj şi procesele verbale ale şedinţelor publice la care presa a avut acces, sunt dovada spuselor mele.

7. Mai mult, în ședința publică din data de 15 decembrie 2010, unii consilieri județeni, ai opoziției de la acea vreme (PSD), au solicitat efectuarea chiar a mai multor lucrări suplimentare necesare ca urmare a situaţiilor apărute pe parcursul derulării proiectului precum şi a actualizării standardelor UEFA si FIFA, fapt ce a fost acceptat conform art.2 din HCL 314/2010.

8. Prețul corect al stadionului a fost de 35 mil. euro plus TVA (TVA care a fost recuperat ulterior). Cu privire la prețul acestui obiectiv arăt că stadionul ClujArena este stadionul cel mai ieftin din lume, construit şi finalizat în anul 2011 la standardul categoriei 1, FIFA şi UEFA, având şi pistă de atletism încorporată, adică 1.100 euro / scaun.  Prețul / scaun ca termen de comparație: stadionul Naţional Arena, care are același standard FIFA / UEFA, dar fără pista încorporată, a costat aproximativ 4.000 euro/ scaun şi care necesită anual lucrări noi precum schimbări de gazon etc. Despre acest aspect nu au nimic de spus cei care au dispus controalele politice?

9. Orice control al oricărei instituții abilitate este binevenit atât timp cât este în limitele conferite de lege şi în conformitate cu legea. Corpul de control al prim ministrului nu poate efectua controale peste limita legală, substituindu-se altor organe abilitate ale statului.

10. Împotriva oricărei încălcări legale precum şi a depășirii limitelor legale ale controlului dispus politic după 4 ani de către Corpul de control a prim ministrului voi formula plângeri penale. Aceste încercări ale guvernului PSD de a mă discredita şi compromite public nu fac altceva decât să mă determine să continui lupta politică împotriva acestui guvern dictatorial care efectuează controale la comandă pentru a înlătura adversarii politici incomozi.

11. Ataşăm alăturat HCJ privind modul de utilizare a banilor primiţi la bugetul propriu prin HG 1.378/2010.

VEZI mai jos actele trimise de Alin Tișe. 

316_rectificare_buget_general_propriu 316_anexa 1 ACTUALIZARE BUGET CJC IN 2010

314_aprobare_valoare_negociata_stadion proces_verbal_decembrie_2010

 Stadionul Cluj Arena, de peste 30.000 de locuri, a fost inaugurat în toamna anului 2011, după doi ani de lucrări neîntrerupte. Costurile finale pentru acest obiectiv s-au cifrat la 198 de milioane de lei, cu tot cu TVA. Din fondurile Consiliului Judeţean s-au plătit pentru stadion 138 de milioane de lei, în timp ce Guvernul a alocat suma de 60 de milioane de lei. Firmele care au realizat stadionul sunt ACI, ConA şi Transilvania Construcţii. 

 

Tags: ,
imagine cluj unita turism

Zorilor, cel mai scump cartier al Clujului

Din punct de vedere imobiliar, în luna iulie 2014, Zorilor a trecut pe locul al doilea în topul celor mai scumpe cartiere clujene, cu un indice de 1.054 euro/mp, adică 7 % peste media Clujului. Prima poziție este ocupată în continuare de zona centrală, cu un indice de 1.109 euro/mp, relevă o analiză a agenției Blitz Imobiliare. 

Indicele Blitz în luna iulie pe cartiere (n.red. valoarea medie a prețurilor publice pentru apartamentele de vânzare, exprimată în euro/mp):

Indice-Blitz-iulie

În ceea ce privește prețurile medii ale apartamentelor, după numărul de camere, în luna iulie au fost înregistrate următoarele valori:

Cartiere-iulie

Indicele ține cont de caracteristicile generale ale apartamentelor de vânzare (tip, zonă, număr de camere), nu și de gradul de finisare sau de vechimea construcției.

chart-indice-iulie

Tags: ,
Banca.Transilvania.Iasi-Romania

Creştere de peste 17% a profitului pentru Banca Transilvania

Banca Transilvania a înregistrat un profit brut de 246,1 milioane lei după prima jumătate a anului 2014, mai mare cu 17,5% față de aceeași perioadă a anului 2013, respectiv 212,1 milioane lei.

La sfârșitul primelor șase luni ale acestui an, activele băncii totalizează 33.899 milioane lei, soldul creditelor este cu 3,8% mai mare decat era la finalul anului 2013, iar totalul resurselor atrase de Banca Transilvania de la clienți este cu peste 4% peste nivelul de la sfârșitul anului 2013; nivelele atinse sunt peste cifrele bugetate, au transmit oficialii băncii transilvănene.

În primul semestru din 2014 au fost acordate, atât companiilor, cât și persoanelor fizice, peste 66.300 de credite noi, în valoare totală de 5.200 milioane lei.

“Suntem multumiți de rezultatele băncii noastre din prima parte a acestui an. Cu un nivel al indicatorului cost/venit în scădere și o acoperire prudentă cu provizioane, suntem pregătiți pentru provocările pieței, pe toate liniile noastre de business. Lichiditatea foarte mare de care ne bucurăm, baza solidă de capital, precum și echipa consolidată și eficientă de management ne dau încredere că vom crește în continuare și ne fac să ne uităm cu atentțe și interes la orice fel de oportunitate care ar putea apărea”, a declarat Horia Ciorcilă, președintele Consiliului de Administrație al Băncii Transilvania.

Oficialii băncii pun creșterea businessului pe seama continuării susținerii economiei reale, dezvoltării unor produse și servicii noi.

“Acestea au ajuns, în primul semestru din 2014, la 907 milioane lei, cu 24% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut, când erau de 734 milioane lei. Marja netă a dobânzii a fost de 3,45%, în semestrul I 2014. Rezultatul pozitiv al băncii, înregistrat în acest an, a fost sprijinit în mod determinant de inițiativele de eficientizare a activităților, respectiv de cele de control al costurilor, care au dus la o îmbunătaățire a raportului cost/venit cu peste 7 puncte procentuale față de semestrul I 2013, ajungând la 44,6% în semestrul I 2014”.

Numărul de clienți activi ai băncii – persoane fizice și companii – s-a menținut la nivelul înregistrat la 31.12.2013, și anume 1,76 milioane de clienți. Focusul Băncii Transilvania a fost clienții retail și IMM, precum și segmentele specializate – agricultura și domeniul medical. Numărul de operațiuni derulate prin conturi BT a crescut cu peste 11% față de aceeași perioadă a anului 2013, iar ritmul de creștere al  veniturilor din comisioane operaționale a fost de peste 15%.

La 30.06.2014, soldul creditelor BT era de 19.773 milioane lei, iar resursele atrase de la clieți au ajuns la 26.904 milioane lei, raportul credite – depozite fiind de 73,50%.

Banca Transilvania a păstrat în decursul ultimilor ani politica de creditare prudentă, punând accent pe dispersia riscurilor. Creditele neperformante, cu restante mai mari de 90 de zile, reprezintă 12,30% din totalul portofoliului de credite al băncii, la sfarsitul semestruluiI 2014, fiind sub media sistemului bancar din România

Soldul total al provizioanelor este de 2.470 milioane lei, la data de 30 iunie 2014, față de 2.493 milioane lei, la sfârșitul anului 2013, acesta fiind influentat, de asemenea, de operațiunea de scoatere în afara bilanțului din semestrul I 2014.

Banca Transilvania a încheiat primul semestru din 2014 cu un portofoliu de 2,2 milioane carduri, generand tranzacții cu 16% mai mari față de perioada similara a anului precedent.

 Solvabilitatea băncii este de 14,16%, luand în considerare profitul cumulat al primului semestru.

Cel mai mare acţionar al băncii este Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), cu 14,61%. Bank of Cyprus şi-a vândut în primul semestru pachetul de 9,9% din titluri, pe care-l deţinea din 2009. Totodată, Horia Ciorcilă are 5,1% din acţiuni.

Tags: ,
salice

Cei mai mari producători de mobilă ai Clujului: top 10

Piața producătorilor de mobilă din Cluj este una relativ fragmentată, existând 89 de societăți comeciale cu această activitate principală. Cei mai mari producători se concentrează, însă, în zona Gherla-Dej. Toți producătorii din Top 10 în funcție de numărul de angajați sunt pe profit în anul fiscal 2013.

Sortilem din Gherla este cel mai mare angajator din domeniu, cu 1.058 de salariați la mijlocul anului 2014, conform datelor Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Cluj. Anul fiscal trecut a fost încheiat de Sortilemn cu o cifră de afaceri de 155,7 milioane lei și un profit net de 1,2 milioane lei, potrivit site-ului Ministerului Finanțelor Publice.

Poziția secundă în topul angajatorilor din producția de mobilă este a companiei Ecolor din Bonțida, cu 466 salariați. Ecolor este compania ce cea mai mare cifră de afaceri pe 2013 în acest sector, de 186 milioane lei. Profitul net a fost de 15,8 milioane lei.

Podiumul  este încheiat de o altă societate din Gherla, Becker Romania, cu 402 angajați la mijlocul acestui an. A avut în 2013 o cifră de afaceri de 29,8 milioane lei și n profit de 1,4 milioane lei.

A patra poziție este a dejenilor de la Samus Mex, cu 305 angajați. Compania a avut o cifră de afaceri de 22, 2 milioane și un profit de 42 de milioane în 2013, fiind dn 2012 în procedură de reorganizare judicară.

Primul producător din municipiul reședință de județ care apare în Top 10 angajatori din mobilă este Salice, societate care cu 170 de salariați se află pe treapta a cincea a clasamentului. 2013 a fost încheiat de Salice cu o cifră de afaceri de 22 de milioane lei și un profit de circa 259 mii lei.

Prestige Transilvania din Câmpia Turzii urmează pe poziția a șasea cu 162 de angajați. Compania a avut în 2013 un profit de circa 145 mii lei la o cifră de afaceri neră de 11,5 milioane lei.

Antares Romania din Cluj-Napoca ocupă treapta a șaptea din clasament cu 98 de angajați. Compania a avut în anul fiscal încheiat o cifră netă de afaceri de 29,8 milioane lei și un profit de 639 mii lei.

Îi succed dejenii de la Modulo Mex și clujenii de la Obyrom, ambele companii raportând 40 de angajați la mijlocul anului. Dejenii au avut o cifră de afaceri de 6 milioane lei și un profit de circa 439 mii lei, iar cei de la Obyrom – o cifră de afaceri de 1,9 milioane lei și un profit de circa 40 de mii de lei.

Pe ultima poziție în Top 10 angajatori din domeniul producției de mobilă este compania Zigman din Cluj-Napoca (35 de salariați la mijlocul acestui an, conform ITM Cluj). Zigman a avut în 2013 o ciră de afacerid e 2,9 milioane lei și un profit de circa 6.000 de lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor Publice.

(Titus CRĂCIUN)

Tags: ,
targ auto 1

Cât costă mașinile second în Cluj

Cele mai multe autovehicule care sunt expuse spre vânzare la târgul auto din Gilău sunt fie înmatriculate în străinătate, fie sunt cu numere provizorii, deci necesită înmatriculare. Taxa auto (timbrul de mediu) poate fi calculată aici.

Unul dintre cei implicați în comercializarea de mașini second hand  spune că cele mai multe mașini se aduc acum din Germania și Olanda, mai cu seama Volkswagen si Opel. Costurile pentru a aduce o mașină se învârt în jurul sumei de 350 euro, asta dacă nu intervine vreo problemă tehnică, lucru ce se întâmplă uneori, dat fiind faptul că se cumpără fără garanție și alte verificări. Dacă intervine vreo problemă, se poate ca mașina să fie vândută în final fără niciun profit sau chiar în pierdere. În cazul transportului pe platformă, costul acestuia este de 230-270 euro.Comerciantul spune spune că se caută în primul rând dotăriile, lumea nu este atât de pretențioasă la numărul de kilometri, în concluzie ”mașina trebuie să meargă bine, să sune bine, să arate bine”.

targ auto 2

Iată cât cer vânzătorii din târgul auto din Gilău pe mașini:

VW Golf V din 2004, 1.9 TDI, 172.000 km, full, numere roșii – 5.290 euro

Renault Megane break din 2006, numere roșii – 3.300 euro

Dacia Logan din 2007, înmatriculată în Cluj, benzină 1.6 l – 3.400 eoro negociabil

Suzuki Grand Vitara din 2002, numere străine – 4.200 euro

Toyota RAV 4 din 2003, 170.000 km parcurși, numere străine – 4.900 euro

Skoda Fabia din 2002, benzină 1.4 l, numnere străine – 2.550 euro

Opel Astra din 2005, numere roșii – 3.800 euro

VW Passat din 2007, 1.9 TDI, înmatriculat în Sibiu, taxa nerecuperată – 6.680 euro

Mini Cooper din 2003, înmatriculat în Cluj – 5.250 euro

BMW 318 dieseldin 2000, numere străine – 3.490 euro negociabil

Skoda Octavia din 2002, numere roșii – 2.650 euro negociabil

VW Lupo din 2000, numere roșii – 1.280 euro negociabil

Audi A2 din 2004, diesel 1.4 l, înmatriculat în Alba, taxa nerecuperată – 3.950 euro

Ford Ka din 1998, motor 1.3 l, euro 2, numere roșii – 1.100 euro

Audi A4 din 2006, numere roșii – 5.090 euro

Opel Zafira din 2003, 1.6 l, 128.000 km parcurși, numere străine – 2.790 euro

BMW X3 din 2006, diesel 2.0 l, 127.000 km parcurși, înmatriculat în Bistrița-Năsăud, taxa nerecuperată – 13.500 euro negociabil

Fiat Croma din 2011, înmatriculat în Cluj, diesel 1.9 l, 46.000 km parcurși – 9.800 euro

Audi A4 limusine din 2011, 2.0 TDI, full, 142.000 km parcurși, numer e străine – 13.900 euro negociabil

VW Beetle din 2000, 1,9 TDI, euro 3, numere roșii 3.199 euro

VW Sharan din 2001, 1.9 TDI, numere străine – 3.550 euro

BMW 320 D din 2004, înmatriculat în Bihor, taxă nerecuperată – 4.890 euro

Toyota Auris din 2007, diesel 1.4 l, 108.500 km parcurși, înmatriculată în Sălaj – 6.400 euro

VW Golf VI din 2011, 2.0 TDI, 198.000 km parcurși, numere străine – 7.550 euro

Opel Insignia din 2010, 2.0 CDTI, numere străine -7.800 euro

Ssang Yong Korando din 2000, 4X4 turbo diesel 2.3 l, numere roșii – 3.350 euro

Mercedes C Classe din 2010, 200 CDI, numere străine – 10.590 euro

Opel Astra  din 2011, 1.7 diesel, 162.000 km parcurși, numere străine – 7.400 euro

Skoda Superb din 2011, 2.0 TDI, numere străine – 9.990 euro

VW Cabrio EOS din 2008, 2.0 TDI, 153.000 km parcurși, înmatriculat în Cluj – 8.800 euro negociabil

Citroen C5 din 2009, 1.6 HDI, 92.000 km parcurși, numere străine – 6.800 de euro negociabil

VW Passat break din 2011, 2.0 diesel, numere străine – 10.500 euro

Alfa Romeo Mito din 2008, diesel 1.6, numere roșii – 6.000 euro

Mercedes C Classe Avantgarde din 2012, diesel, 21.000 km parcurși, înmatriculat în Cluj – 20.500 euro

Ford Transit din 2001, diesel 2.0, 191.000 km parcurși, înmatriculat în Cluj – 2.450 euro negociabil

BMW 535 D din 2010, full extra, 300 cai putere, 160.000 km parcurși, numere roșii – 26.599 euro

(Titus CRĂCIUN)

Tags: ,
10410804_321361168020425_8716150417973960575_n

Brunch în livadă, la 5 minute de centrul Clujului

Ce spui de un brunch în aer liber, la livadă? Nu e o replică de film, niciun titlu de revistă glamour și nici măcar un început de recenzie într-un ghid turistic, deși acest ultim punct s-ar putea concretiza pentru Cluj-Napoca.

De o lună de zile, un local din centrul orașului își închide porțile la final de săptămână și îi invită pe clujeni să ia masa într-o livadă din Bună Ziua.

10483632_325581677598374_3031581767541829438_n

Weekend brunch @Livada Mint înseamnă două zile (n.red. sâmbătă și duminică, între orele 11-18) petrecute în aer liber, într-un decor inedit: cu baloți pe post de mese și scaune, hamace întinse între trunchiuri de pomi din care pot fi culese mere, pere sau prune. Și pentru că am pornit de la ideea de brunch (n.red. o combinație între micul dejun și prânz), meniul de mâncare este unul specific. O astfel de “escapadă” costă 40 de lei de persoană, iar inițiativa le aparține celor de la Mint Bistro (n.red. un local situat pe strada Gheorghe Șincai, nr.11).

“Weekend-urile de vară sunt frumoase dacă sunt petrecute în aer liber, într-un loc pe cât se poate de liniștit. Noi aveam o livadă a noastră în Bună Ziua, adică o locație accesibilă pentru clujeni, iar de aici până la evenimentele de tip brunch nu a fost decât un pas. Meniul îl stabilim încă din timpul săptămânii și include antreu, fel principal, desert și băutură. Preparăm atât mâncare pe bază de carne (pregătită pe grătar în livadă), dar și feluri vegetariene. Spre exemplu, ca antreu am avut pate de casă cu ceapă caramelizată, iar la gril burgeri preparați de un prieten din SUA. Burgerii au avut trecere mare, așa că i-am inclus și în meniul zilnic de la bistro”, povestește Rareș Sâncrăian, unul din proprietarii Mint Bistro.

10489639_319918691498006_7718275139248198398_n

Brunch special înainte de vacanță

Evenimentele de la Livada Mint par a fi pe placul clujenilor dacă e să luăm în calcul numărul “vizitatorilor” de la ultima ediție: 30 de persoane sâmbătă și 50 duminică.

Urmează o pauză de două săptămâni pentru brunch-urile din Bună Ziua, dar nu înainte de o ediție specială în weekend-ul 2-3 august 2014. Poarta galbenă a livadei va fi deschisă până târziu în noapte, iar atmosfera va fi completată de un foc de tabără și muzică live.

Ce este brunch-ul

Brunch-ul, un concept apărut în Marea Britanie, la sfârșitul secolului 19 (1896), reunește într-o singură masă mic-dejunul și prânzul – așa cum arată, de altfel, și etimologia cuvântului – breakfast & lunch. Brunch-ul începe, de obicei, între 11:30-12:00 și poate continua până după-masa târziu, în jurul orei 16:00. Este acceptat consumul de alcool.

Brunch-ul reprezintă totodată și entertainment, care, în majoritatea cazurilor, se traduce prin muzică live de bună calitate.

Cum se ajunge la Livada Mint

De pe Calea Turzii se intră pe strada Mihai Romanul, pe lângă showroom-ul Audi și după circa 300 de metri, la dreapta pe strada Eta Boeriu. De aici, încă 150 de metri înainte până în livada mare. O altă alternativă de a ajunge la locație este de pe strada Bună Ziua urcând apoi pe strada Măceșului.

1654180_327343884088820_8077927999494106699_n

 Local pentru nefumători în centrul Clujului

 În zilele săptămânii, echipa de la livadă și preparatele gustoase se mută în centrul orașului, mai exact pe strada Gheorghe Șincai, nr.11, la Mint Bistro. Localul deschis în luna mai 2014 vine cu o provocare pentru clientela clujeană: un spațiu în care nu se fumează. Deloc.

Afacerea a fost “pusă pe roate” de doi tineri, Rareș Sâncrăian și Dacian Morar, care au dorit să le ofere clujenilor un local “fresh”.

Rareș este clujean, are 26 de ani și a terminat Facultatea de Științe Politice. A încercat diverse job-uri, dar în călătoriile sale prin Europa a dat peste un concept de local pe care și l-ar fi dorit acasă. Avea bani puși deoparte și împreună cu Dacian a decis să-și deschidă propriul local. Zâmbește și admite că nu îi e ușor, dar merită ceea ce face pentru că are multe de învățat.

10364210_307390546084154_3778590947809756824_n

“La început am vrut să fac un salad bar pe Eroilor, dar acolo chiriile sunt foarte sumpe. În decembrie am găsit spațiul acesta. Aș fi vrut să aibă și grădină, dar am rezolvat problema cu livada. Și aici am pornit tot de la salate: lumea să primească farfuriile și tacâmurile și să vină să-și facă singuri salata. Lumea nu e obișnuită și nu prea a mers, așa că ne-am reorientat. Ideea de bază, până la urmă, e aceeași. Avem mâncare sănătoasă și proaspătă. În meniu am inclus supe, paste, dar și preparate din vită și somon. Facem multe quiche-uri, dar și deserturi. Ce ofer e ceea ce aș vrea și eu să mănânc. Și numele localului se traduce în viziunea noastră prin culoare și prospețime. În Portugalia am găsit un restaurant care se chamă Vitaminos și mi-a plăcut pentru că era alb, curat. Apoi, în Belgia am dat peste localul Mint și de acolo și numele nostru”, povestește Rareș.

10441101_317347541755121_2996165231143619714_n

 

10469699_312154838941058_2875573629373458089_n

 Pentru că e vară și pentru că sunt tineri, băieții pleacă două săptămâni în vacanță, iar Mint își închide porțile. Nu pleacă fără să-și fi făcut temele totuși. Din toamnă, pivnița cu vinuri a localului va găzdui seri cu muzică live. Jazz live. 

10371504_307390629417479_890807286565013155_n

Tags: ,
romul ladea

Riveranii acuză: ”Bătaie de joc pe Romul Ladea”

Deși trebuia deja modernizată cu 7,3 milioane de lei, conform unei Hotărâri a Consiliului Local Cluj-Napoca încă din septembrie 2013, strada Romul Ladea este obiectul unor noi plângeri din partea riveranilor.

Aceștia reclamă că în urmă cu o săptămână au venit utilajele RADP, au adus asfalt frezat de pe alte artere, l-au împrăștiat pe stradă, iar la prima ploaie asfaltul a fost spălat și pe alocuri e extrem de greu de trecut cu mașinile.

L-au reparat de mântuială cu asfalt frezat. Atât. Deci ei au nivelat cu autograderul ce a fost pe drum și apoi au venit cu asfalt frezat cam vreo doi centimetri.  După prima ploaie se văd urmările. În zona mănăstirii nu se poate umbla nici în picioare, așa tare s-a stricat drumul”, a spus pentru catcostaclujul.ro unul dintre riverani.

Reprezentanții municipalității susțin că au cunoștință despre problema de pe Romul Ladea și că vor fi reluate lucrările în zonă. ”Chiar aseară au fost reprezentanții noștri în zonă și lucrările vor fi reluate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, Iulia Perșa.

Strada Romul Ladea a făcut obiectul unei Hotărâri a Consiliului Local în luna septembrie a anului trecut, când aleșii locali au decis modernizarea arterei. Valoarea totală aprobată pentru lucrare a fost de circa 7,3 milioane lei, iar termenul de execuție – 7 luni. La mai bine de zece luni de la acea hotărâre, din modernizarea preconizată a avut loc doar acțiunea de reparare a RADP, reclamată de riverani.

(Titus CRĂCIUN)

Tags: ,
gynia

Topul spitalelor private ale Clujului

Din cele 14 spitale private care sunt în evidențele Direcției de Sănătate Publică (DSP) Cluj, multe au ajuns la cifre de afaceri de ordinul a milioane de lei și la profituri considerabile, însă nu totul e roz, potrivit cifrelor oficiale. Două spitale mari sunt încă în diferite stadii de construcție, fără termene precise pentru finalizare.

Topul spitalelor private din Cluj este condus de spitalul de obstretică-ginecologie Gynia, cu sediul în Cluj-Napoca, pe strada Traian Moșoiu. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor Publice, Gynia a avut cea mai mare cifră de afaceri între spitalele private din Cluj în 2013, de 9,7 milioane lei și un profit de circa 670 de mii de lei. Spitalul este autorizat în obstretică-ginecologie, asistare la naștere, anestezie și terapie intensivă (ATI), neonatologie, ecografie și laborator clinic. La mijlocul acestui an, potrivit informațiilor Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Cluj, Gynia avea 30 de angajați cu contracte de muncă active. Spitalul a fost fondat în 2008 de doctorii Zsigmond Anna, Fulga Florescu, Alin Butnaru, Majdik Laszlo și Zsigmond Istvan.

A doua cea mai mare afacere spitalicească a Clujului este Interservisan, cu o cifră de afaceri pe 2013 de 8,2 milioane de lei, dar și cu o pierdere în acel an fiscal de 3,1 milioane de lei, conform Ministerului Finanțelor. Înființat acum 20 de ani de către profesorul Teofil Pop (ORL), centrul medico-chirurgical s-a dezvoltat pe terenuri concesionate de la Primăria Cluj-Napoca. Unitatea centrală situată în carierul Gheorgheni mai are, de curând, un spațiu pe strada Moților. Interservisan are raportați la ITM Cluj, la finele lunii iunie 2014, 58 de angajați. Activități autorizate: consultații și tratamente în profil ortopedie, ORL, obstretică-ginecologie, urologie, chirurgie generală, ATI.

Cu 5,5 milioane de lei cifra de afaceri netă spitalul Lukmed se situează pe poziția a treia. Înfiițat de către profesorul Mhai Lucan acum aproximativ 10 ani, Lukmed se dovedește a fi cel mai proftabil spital privat din județ, cu un profit net aferent anului 2013 de 2,2 milioane lei, conform site-ului Ministerului Finanțelor Publice. Activitățile autorizate în spital sunt ”consultații și tratamente în profil urologic”. La mijlocul acestui an Lukmed – situat pe strada Republicii – avea 24 de angajați.

Spitalul de oncologie Medisprof funcționează din 2010 iar în 2013 a avut o cifră de afaceri de 4,6 milioane lei și un profit de 275 de mii de lei. Situată în Piața 1 Mai, unitatea este coordonată de doctorul Carolina Udrea și are 27 de angajați, conform datelor Inspectoratului Teritorial de Muncă Cluj. În afara profilului oncologic, Medisprof are și competențe medicină de familie, în medicina muncii și psihiatrie.

Centrul de chirurgie urologică E-URO al profesorului Ioan Coman a avut anul trecut o cifră de afaceri de 3,6 milioane de euro, ceea ce îl plasează pe poziția a cincea între spitalele private din Cluj. Proftul anului 2013 al spitalului a fost de 20 de mii de lei iar numărul de angajați în acest an este de 13. Activitățile autorizate ale spitalului E-URO (situat pe strada Emil Racoviță) sunt consultații și tratamente în profil ATI, chirurgie generală și chirurgie urologică.

Cifra de afaceri a centrului de chirurgie Artis 3 a fost de 3,6 milioane de euro în 2013, iar profitul de 37 mii lei. Situată pe strada Republicii, unitatea are ca acivități autorizate, conform DSP Cluj, ”consultații și tratamente în profil ortopedie, ORL, obstretică-gineclogie, urologie, chirurgie generală, chirurgie plastică și reparatorie, ATI, neurochirurgie și oncologie medicală”. În spital sunt 11 angajați la mijlocul acestui an. Artis3 a fost înființată de trei medici chirurgie esteticieni: Cornelia Maior Roșca, Ovidiu Ivan și Radu Onoe.

Poziția a șaptea după cifra de afaceri este a Centrului de gastroenterologie, hepatologie și endoscopie digestivă al profesorului Marcel Tanțău, TVM Med Serv, de pe strada Traian Moșoiu din Cluj-Napoca. În anul 2013, cifra de afaceri a spitalului a fost de 2,6 milioane de lei, cu un profit de circa 364 de mii de lei. În spital sunt 21 de angajați care efectuază următoarele activități: ”consutații și tratamente în profil gastroenterologie, medicină internă, ATI și boli infecțioase, cu competențe: endoscopie digestivă diagnostică, endoscopie digestivă terapeutică și ultrasonografie generală”.

Spitalul de recuperare, medicină fizică și balneologie Eurotrat din Gherla  se află pe cea de-a opta poziție a clasamentului spitalelor private în funcție de mărimea afacerii. Circa 1,7 milioane de lei a fost cifra de afaceri a gherlenilor în anul trecut, iar profitul s-a situat la nivelul a 113 mii lei. 24 de persoane sunt angajate la mijlocul anului în acest spital, care se prezintă prin facilitățile oferite de de factorul natural: apa minerală de mare concentrație, clorurată, sodică, hipertonă și nămolul mineral, sulfuros, cu soluție apoasă de tipologie clorurată, sodică”.

Cu o cifră de afaceri de 1,4 milioane de lei, Centrul de chirurgie plastică Medestet al porfesorului Toma T. Mugea se află pe treapta a noua a clasamentului. Profitul aferent anului trecut al Medestet a fost de circa 44 mii lei, iar la mijlocul acestui an erau 17 angajați, potrivit statisticilor ITM Cluj. Acivitatea autorizată este de ”consultații și tratamente în profil chirurgie generală, chirurgie plastică și reparatorie”. Unitatea este situată pe strada Nicolae Pascaly și a fost înființată de profesorul Toma T. Mugea în 1993.

Ultima poziție în top 10 cele mai mari afaceri spitalicești din Cluj este Spitalul de obstretică-ginecologie Hipocrate, care își leagă numele de cel al doctorului Honorius Nanu. Spitalul, situat pe strada Decebal, a avut o cifră de afaceri ușor sub un milion de lei în 2013 și un profit de 184 de mii de lei. La mijlocul acestui an 14 persoane aveau contracte de muncă active la Hipocrate.

În lista DSP Cluj cu spitalele particulare mai figurează încă patru poziții:

Clinica de ortopedie și chirurgie minimal invazivă Ortomed ”Alex Bucur”, înființată de doctorul Gheorghe Crăciun (cifră de afaceri aprox 862 mii lei și o pierdere de38 de mii de lei în 2013; 9 angajați);

Clinica de chirurgie generală și urologie Vanimed, creată de doctorul Vasile Vanea (cifra de afaceri de aprox 347 mii lei și un profit de 119 mii lei în 2013, 4 angajați);

Clinica de chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă Lipoline, înființată de doctorul Argentina Vidrașcu (cifră de afaceri aprox 277 mii lei, o pierdere de 979 lei, 9 angajați);

Spitalul de obstretică-ginecologie Novogyn, deschis în aceast an (19 angajați, fără date financiare la Ministerul Finanțelor Publice)

(Titus CRĂCIUN)

 

 

 

 

Tags: ,
Bari_28.03.07 088

Destinație nouă de pe aeroportul Cluj, din 2015

Începând cu 14 martie 2015, clujenii vor putea zbura către către Bari  (n.red. capitala regiunii italiene Apulia și a provinciei Bari), au anunțat reprezentanții companiei aeriene low-cost Wizz Air. 

Zborurile vor fi operate marţea şi sâmbăta, iar prețul unui bilet începe de la 89 de lei.

La începutul lunii iulie, Wizz Air anunța introducerea, din decembrie, noi curse din Cluj-Napoca spre Koln, Geneva şi Malmo. De asemenea, își va extinde flota pe aeroportu clujean cu o nouă aeronavă de tip Airbus A320. Biletele spre cele trei rute au fost puse deja în vânzare, iar tarifele pornesc de la 109 lei.

Tags: ,
10426600_1460036650905374_1125536162560552347_n

Câțiva medici clujeni gătesc pentru 50 de suflete

Cât costă fericirea? E o întrebare la care nu știu câți dintre noi au un răspuns. Pentru circa 50 de persoane care locuiesc la Centrul Social de Urgență, de pe strada Dragoș Vodă din Cluj-Napoca, răspunsul este unul simplu: o masă caldă.

De 8 luni încoace, în fiecare joi, câțiva medici de la Clinica de Psihiatrie Infantilă din Cluj-Napoca își dedică o jumătate de zi pentru a readuce zâmbetul pe buzele unor oameni mai puțin norocoși. Rețeta e la îndemâna oricui, dar ei au și pus-o în practică: o vorbă bună și 100 de lei transformați în 50 de porții de mâncare caldă.

10247307_1436537086588664_2081240051_n

Pe Remus și pe Mihaela i-am cunoscut în bucătăria centrului. Se pregăteau să gătească o oală mare de ficăței cu orez. Sunt tineri și ochii le râd tot timpul. Au vocea caldă și un calm pentru care mulți ar fi invidioși. Poate de aceea, la geamul bucătăriei își fac apariția, rând pe rând, câțiva rezidenți ai centrului. S-au împrietenit deja. Se uită curioși la ingrediente și întreabă “ce avem azi de mâncare?”. O tânără slabă cu păr lung și brunet, în jur de 30 de ani, pare mulțumită de răspuns și aprobă trăgând cu ochiul. Pleacă în grabă ca să nu deranjeze discuția.

“Noi nu suntem bucătari cu experiență, dar gătim ce știm, ce facem și pentru noi acasă. Important e ca oamenii aceștia să aibă în farfurie o mâncare caldă și demnă. Dacă ne bucurăm de ajutorul vreunei colege mai pricepute, facem și rețete mai complicate. La început au venit și mamele noastre, prieteni. Încercăm să gătim cât mai mult din banii alocați pentru fiecare săptămână. Uneori mai rămâne mâncare și o punem la frigider pentru a doua zi”, povestește Remus Florea.

Rezidenții centrului au și preferințe. Le place supa de pui și varza. Nu sunt mofturoși, dar totuși mâncarea de dovlecei nu a cules prea multe laude.

 Belșug de Paști

Cei 100 de lei pentru masa săptămânală provin fie din buzunarul medicilor, fie din donații. Dar faptele bune nu se rezumă doar la bani. Sunt la fel de primite și alimente sau ore de voluntariat.

“De Paști am primit donații ce ne-au ajuns două luni. Un cuplu de pensionari, foști profesori din Năsăud, a venit la Cluj și a adus toate ingredientele necesare pentru a găti sarmale de post. O doamnă pensionară ne-a dat cartofi. Am primit cozonaci. Am vopsit ouă. Vom vedea cum va fi de Crăciun. Colegii de la clinică ne întreabă mereu cum merge treaba, vin și rezidenții să ne ajute. Directorul și soția acestuia sunt foarte deschiși față de proiect”, a mai spus Remus.

1174779_1434644613444578_1905605983_n

 Centrul Social de Urgență a devenit funcțional la finele anului 2012 și găzduiește, în baza unui contract, timp de 6 luni persoane şi familii evacuate din locuinţe naţionalizate sau aflate în alte situaţii care presupun pierderea locuinţei; persoane şi familii care, datorită unor calamităţi naturale (incendii, inundaţii etc) nu au adăpost; tineri care părăsesc sistemul de protecţie şi care nu au spaţiu de locuit (nu au posibilitatea de a-şi plăti chirie, nu sunt angajaţi etc); persoane şi familii victime ale violenţei domestice, până la preluarea în centre specializate.

Cum a luat naștere proiectul “o masă caldă

Acțiunea umanitară de la Centrul Social de Urgență este doar unul dintre proiectele defășurate sub denumirea de “o masă caldă”.

Totul a început în iunie 2013, când patru tineri (Cosmina Paul, George Jiglău, Bogdan Radu – cadre didactice la Facultatea de Șiințe Politice din Cluj și medicul Remus Florea) s-au reunit în cadrul unui grup de inițiativă locală și și-au pus în minte să hrănească săptămânal, cu bani puțini, zeci de persoane nevoiașe.

Ideea îi aparține Cosminei, care știa că preoții de la Biserica Franciscană din Piața Muzeului împart pâine săracilor. Ulterior, tinerii au primit acceptul Primariei Cluj-Napoca pentru a găti în fiecare joi, între orele 14 și 16, la cantina din piață. După ce inițiativa a căpătat vizibilitate și donațiile s-au înmulțit, proiectul s-a extins: a fost mărit numărul de porții, iar mâncarea a ajuns și la Centrul Social de Urgență, la doua centre de zi care găzduiesc aproximativ 35 de copii și la un centru de adulți, pentru zece persoane.

10325291_1448897495352623_7238934345245222599_n

Numărul voluntarilor se mărește constant și în două rânduri, tinerii au avut ocazia să gătească alături de doi bucătari profesioniști. Alți câțiva tineri au participat pentru proiect la Swimathon – o campanie creativă de strângere de fonduri prin înot, organizată anual de Fundația Comunitară Cluj

10483836_1476272829281756_465455762201836121_n

De asemenea, un voluntar din grup merge în fiecare marți la unul dintre centrele de zi pentru copii și îi învață pe aceștia să gătească prăjituri, pizza sau supe.

Au început să se alăture inițiativei și câteva firme clujene din domeniul alimentației, dar aici lucrurile sunt puțin mai complicate din pricina statutului juridic al grupului.

De anul acesta, o echipă din Bacău și una din București au preluat modelul proiectului de la Cluj.

Cei ce vor să contribuie la proiectul “o masă caldă” pot face donații în contul: RO83BTRLRONCRT0247298402 (Soc. Studenteasca de Stiinte Politice). SWIFT BTRLRO22, iar potențialii voluntari pot lua legătura cu inițiatorii proiectului pe pagina de Facebook “o masă caldă”.

 

Tags: ,
amenzi_politie

“Jungla” parcărilor în Cluj-Napoca. Care este cuantumul amenzilor în prima jumătate de an

În prima jumătate a anului 2014, un număr de 1.530 de autovehicule au fost ridicate în Cluj-Napoca pentru staționare neregulamentară pe domeniul public. De asemenea, au fost aplicate 11.200 de sancțiuni contravenționale, cuantumul acestora fiind între 2.2-4.5 milioane de lei (n.red. valoarea unei sancţiuni este cuprinsă între 200 şi 400 de lei).

Amenzi în zona parckingurilor 

2.360 de sancţiuni contravenţionale, din cele date anul acesta, au fost aplicate în zona parkingurilor, de unde poliţiştii locali au dispus şi ridicarea a 890 de autovehicule şoferilor care au ales să oprească sau să staţioneze neregulamentar, în loc să parcheze în locurile special amenajate.

Cele mai multe maşini au fost ridicate din zona Parkingului din Piaţa Mihai Viteazu.

–          Parking P-ţa Mihai Viteazu – 600 autovehicule ridicate şi 916 sancţiuni contravenţionale aplicate;

–          Parking Petru Maior-Moţilor – 120 autovehicule ridicate şi 589 sancţiuni contravenţionale aplicate;

–          Parking Dorobanţilor – 72 autovehicule ridicate şi 230 sancţiuni contravenţionale aplicate;

–          Parking Fabricii – 16 autovehicule ridicate şi 106 sancţiuni contravenţionale aplicate;

–          Parking Băişoara – 11 autovehicule ridicate şi 251 sancţiuni contravenţionale aplicate;

–          Parking Mănăştur/ Primăverii  – 71 autovehicule ridicate şi 268 sancţiuni contravenţionale aplicate.

“În cazul în care cetăţenii sesizează parcări neregulamentare care împiedică desfăşurarea normală a traficului în oraş se pot adresa Dispeceratului Poliţiei Locale, la numărul de telefon 0264/598784, astfel încât echipa mobilă să intervină în cel mai scurt timp posibil pentru a-i sancţiona pe cei care încalcă legea”, transmit reprezentanții municipalității.

Tags: ,