Tag Archives: featured

internet

În ce scopuri accesează românii internetul

Verificarea e-mail-ului, citirea presei și participarea în rețele de socializare sunt principalele scopuri pentru care pentru care românii folosesc internetul. Bărbații sunt relativi mai activi pe internet, iar două categorii ocupaționale ”câștigă” la majoritatea categoriilor.

Conform bazelor de date ale Institutului Național de Statistică, obținute pe baza cercetărilor sociologice  valabile pentru anul 2014, ponderea persoanelor cu vârste între 16 și 74 de ani care au accesat internetul în ultimele trei luni, după sexe, pe scopul accesării internetului, este următoarea:

Scopul accesării internetului Pondere din total utilizatori Feminin Masculin
Trimiterea/primirea e-mail-urilor 78,6% 78,8% 78,4%
Citirea online a site-urilor de știri / ziarelor / revistelor 70,3% 68,9% 71,6%
Participarea în rețele de socializare (crearea profilului de utilizator, postarea de mesaje sau alte contribuții la Facebook, Twitter, etc.) 67% 66,2% 67,8%
Găsirea de informații despre bunuri  sau servicii 65,7% 66,4% 65,1%
Descărcarea/jucarea de jocuri, imagini filme sau muzică 45,5% 38,9% 51,7%
Telefonarea prin internet/ apeluri video (cu cameră video web) prin internet 42,5% 41,7% 43,2%
Ascultarea emisiunilor radio 25,9% 24,5% 27,2%
Încărcarea aplicației propii (text, fotografii, muzică, video, software etc.) pe orice website care urmează să fie împărțit cu alți utilizatori 25,5% 24,1% 26,8%
Utilizarea serviciilor legate de călătorii și/sau asigurarea cazării în timpul  călătoriilor 18,3% 18,6% 18,1%
Pentru a face o programare la spital sau la un centru de îngrijire a sănătății, prin internet 8,5% 9,6% 7,5%
Internet banking 7,7% 6,7% 8,7%
Crearea de website sau bloguri 4,6% 3,6% 5,5%
Vănzarea de produse și servicii de ex, prin licitație (ex: eBay) 3,5% 3% 4%

 

Defalcat pe categorii ocupaționale, sunt două clase care își dispută întâietatea la mare majoritate a scopurilor utilizării internetului: antreprenorii și elevii/studenții. Patronii au ponderea cea mai mare la trimiterea/primirea  e-mail-urilor (82,2%), găsirea de informații despre bunuri sau servicii (82,8%), utilizarea serviciilor legate de călătorii și/sau asigurarea cazării în timpul călătoriilor (25,1%), citirea online a a site-urilor de știri/ ziarelor/ revistelor (78,4%), vânzarea de produse și servicii de ex, prin licitație (ex: eBay) (9,3%) și internet banking  (11%), pe când elevii/studenții conduc la următoarele categorii: telefonarea prin internet (54%), încărcarea aplicației proprii (text, fotografii, muzică, video, software etc.) pe orice website care urmează să fie împărțit cu alți utilizatori) (43,5%), ascultarea emisiunilor de radio (35,9%), descarcarea/ jucarea de jocuri, imagini, filme sau muzică (74,7%), participarea în rețele de socializare (crearea profilului de utilizator, postarea de mesaje sau alte contribuții la Facebook, Twitter etc.) (86,6%), crearea de website sau bloguri (11,2%)

Pensionarea au ponderea cea mai mare în utilizarea internetului pentru a face o programare la spital sau la un centru de îngrijire a sănătății, prin internet.

Conform Institutului Național de Statistică, ancheta privind accesul la tehnologia informațiilor și cumunicațiilor în gospodării este o cercetare statistică prin sondaj, fiind observate aproximativ 10.000 de gospodării situate în 780 de centre de cercetare. Ancheta se desfășoară în luna aprilie a fiecărui an prin metoda chestionarului pe suport de hârtie, interviul realizându-se față în față.

(Titus CRĂCIUN)

Tags: ,
evolutia

De ce se tem oamenii de afaceri români în 2015? Criza din zona euro, instabilitatea politică, seceta

Dacă la începutul anului, investitorii arătau un optimism moderat privind evoluţia economică din 2015, în luna iunie, aşteptările lor au devenit ceva mai rezervate, arată un studiu KeysFin.

La întrebarea “Cum vedeţi evoluţia economică a României în 2015″, procentul celor care văd un trend pozitiv a scăzut la 49%, faţă de 53% la începutul anului.

Faptul că perspectivele s-au modificat faţă de primul semestru este susţinut şi de totalul răspunsurilor neutre, de 18% (faţă de numai 13% în barometrul din ianuarie 2015).

33% dintre oamenii de afaceri chestionaţi de KeysFin se aşteaptă, pe de altă parte, ca trendul economic real al economiei să fie unul negativ.

Ce a generat această schimbare în percepţia investitorilor? Potrivit barometrului de opinie KeysFin, ordinea principalele provocări s-a modificat faţă de sondajul din ianuarie 2015.

Dacă la începutul anului, principalele temeri erau cele de ordin fiscal, în iunie 2015, criza din zona euro, riscul de contagiune la nivel regional generat de situaţia din Grecia, evoluţia monedei europene dar şi creşterea preţurilor la utilităţi pe fondul scumpirii petrolului au devenit principalele riscuri percepute de investitori.

“Situaţia falimentară a Greciei, ce s-a tradus într-o criză a monedei europene, ar putea genera o dereglare puternică a pieţei valutare, iar cum economia românească depinde în mare măsură de euro, orice evoluţie negativă poate influenţa semnificativ starea mediului de business”, afirmă analiştii KeysFin.

În topul provocărilor economice, cele de ordin fiscal rămân în prim-plan, fiind semnalate de tot mai mulţi investitori.

provocari

“Modul neaşteptat în care au apărut deciziile privind TVA, incertitudinea calendarului asumat pentru reducerea acesteia şi perspectivele unor creşteri semnificative de taxe locale în toamnă, înainte de show-ul electoral din 2016, generează semne de întrebare investitorilor”, spun experţii de la KeysFin.

Iar ultimele declaraţii făcute de premierul Victor Ponta vin să susţină această “harababură fiscală“. Premierul a afirmat, din Turcia, că este posibil ca TVA săscadă mai devreme de 1 ianuarie, la 19%.

“Este extrem de interesant de aflat pe ce şi-a bazat premierul această estimare. A fost vorba de o eroare de interpretare, uitând un procent din reducerea TVA sau are la bază un document, un studiu de impact? Aşteptăm să vedem exact despre ce este vorba, având în vedere că în joc sunt câteva miliarde de lei, care pot influenţa semnificativ bugetul de stat, întreaga economie”, au spus analiştii de la KeysFin.

Temerile investitorilor sunt alimentate şi de perspectivele unei posibile crize pe scena politică, generată de problemele de natură penală ale premierului Ponta.

“Riscul politic în creştere, determinat de posibila schimbare a Guvernului şi eventualele alegeri anticipate, ar putea pune presiune suplimentară pe moneda naţională. O deteriorare a mediului politic ar putea, de asemenea, antrena o schimbare a percepţiei investitorilor străini şi asta în condiţiile în care, în a doua parte a anului, se pun bazele planurilor de afaceri pentru anul următor”, susţin experţii.

În topul provocărilor din a doua parte a anului, investitorii chestionaţi de KeysFin au inclus şi o potenţială evoluţie negativă a sectorului agricol, în condiţiile în care veştile de la meteorologi nu sunt dintre cele mai bune.

Seceta şi-a spus deja cuvântul în primăvară, iar dacă acest trend va continua în lunile următoare, este posibil ca producţia agricolă, care are un cuvânt important de spus în PIB, să fie una sub aşteptări. Efectele le vom vedea în toamnă, atunci când inflaţia s-ar putea reaprinde, având în vedere şi contextul valutar”, au mai subliniat analiştii.

Ca şi în cazul barometrului de început de an, oamenii de afaceri trec la capitolul măsuri necesare, în primul rând, asigurarea unei stabilităţi de ordin fiscal.

Modificările Codului Fiscal, discutate în Parlament, ar trebui să fie bătute în cuie pentru următorii 4-5 ani, pentru ca firmele să îşi poată dezvolta planurile de business multianuale.

De asemenea, investitorii remarcă necesara stabilitate politică şi demararea investiţiilor publice, altele decât construcţia de stadioane şi săli de sport.

“Autorităţile trebuie să evite să cadă în capcana intereselor electorale din 2016, iar bugetul pe anul viitor să prevadă investiţii în primul rând în infrastructură şi mai puţin în construcţiile conjuncturale, cum sunt bazele sportive şi culturale”, spun economiştii.

„Chiar dacă tentaţia electorală este majoră, experienţa Greciei trebuie să fie relevantă. Atena s-a înglodat în datorii investind, printre altele, în infrastructura sportivă şi administrativă, în dauna unor investiţii cu potenţial de dezvoltare pe orizontală. Este necesar ca politicienii să înţeleagă şi să lucreze pentru interesul naţional, economic, mai cu seamă că perspectivele regionale se anunţă pline de provocări”, au mai afirmat investitorii citaţi de KeysFin.

Barometrul KeysFin privind percepţia investitorilor asupra economiei româneşti a fost realizat în perioada 1-15 iunie 2015, pe un eşantion reprezentativ de 150 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc.

 

Tags: ,
1454639_245319978959099_393783659_n

Business de Cluj: Joaca de-a gătitul s-a transformat într-o “dulcegărie” gourmet

Căpşuni cu piper roşu, caise cu ghimbir, smochine cu pălincă, gutui sau gogonele cu cardamon, afine cu vin de Porto. Sunt câteva sortimente de dulceaţă cu care o familie din Cluj a pornit un business gourmet.

Care sunt ingredientele unei reţete de succes pentru un business relativ nou în România? Pasiune, răbdare, produse de calitate şi secretul…studiu de piaţă.

Punctul de plecare, inconştient, a fost o vizită în Amsterdam. În 2007. Acolo, Tatiana şi Zoltan Kovacs au trecut pragurile unor mici restaurante cu meniuri exotice. Cel puţin pentru cultura gastronomică românească. Le-a plăcut ce au gustat şi au decis ca în viitor să fie mai atenţi la ce mănâncă şi în acelaşi timp să fie ceva mai aventuroşi într-ale bucătăritului.

“La invitaţia unui prieten, în 2007, am fost în Olanda la un concurs canin. Acolo am luat masa la câteva restaurante micuţe, care serveau mâncare foarte interesantă din punct de vedere al gustului. Combinaţii neobişnuite de ingrediente. Ne-au surprins într-un mod plăcut. Atunci am decis să fim mai atenţi la ce mâncăm şi la ce se întâmplă în jurul nostru în bucătăriile lumii. Am găsit o nouă pasiune”, a mărturisit Zoltan, care nu este un străin al esteticului şi creativităţii, fiind la bază designer de interior.

La practică au trecut, cu adevărat, ceva mai târziu. A făcut-o, de fapt, Tatiana, după naşterea celor doi copii ai săi.

1377461_10151612503531783_331256290_n

“După ce s-au născut copiii, petreceam destul de mult timp acasă şi vroiam să găsesc ceva util de făcut în timpul rămas liber. Aşa că am început să mă joc cu dulceţurile, în bucătăria proprie. Un succes neaşteptat l-a avut un sortiment cu cireşe amare, sortiment aplaudat de un prieten, chef la un restaurant din Germania. Au urmat discuţii cu alte cunoştinţe din Italia, mari amatori de dulceţuri şi entuziaşti ai reţetelor neobişnuite. Pentru mine a fost momentul decisiv. Ştiam clar că nu vroiam să merg deloc pe produse tradiţionale”, a punctat Tatiana.

Sute de reţete găsite pe internet, zeci de experimente şi 13 sortimente de dulceaţă plus 6 de sirop mai târziu, familia Kovacs participa la primul târg de dulciuri, în Cluj-Napoca. Se întâmpla în toamna lui 2013.

“Am mers la târg nu pentru vânzări, ci pentru degustat. Am vrut să vedem ce au oamenii de spus despre produsele noastre, să luăm pulsul pieței. Cu atât mai mult cu cât știam că nu este chiar publicul nostru țintă. Feedback-ul a fost unul pozitiv și am prins curaj. Ulterior, câteva borcane de dulceață au ajuns pe rafturile de la Crama Noastră, unde au fost degustate la pachet cu sortimente potrivite de vin. Am primit a doua confirmare”, a povestit Zoltan.

1463133_245364982287932_1088461756_n

1460269_245338288957268_102742245_n

1395236_245326392291791_1666545798_n

Meticuloși și precauți din fire, soții Kovacs au simțit că mai un pas de făcut înainte să-și deschidă oficial “dulcegăria”, așa cum le place lor să-și numească afacerea. Pe de-o parte au degustat concurența autohtonă lucru ce nu i-a descurajat, pe de-altă parte au luat 4 chefi din culturi diferite și au așteptat să le dea verdictul despre produsele preparate în bucătăria de la Cluj: “ne-au spus că avem 4 produse foarte bune la nivel mondial”.

Banii jos. Chirie în la țară. Avizele de la Direcția de Sănătate Publică. La început de an a fost inaugurat laboratorul de dulcețuri. Anul acesta sunt prevăzute în plan doar 7 sau 8 tipuri de dulceață și 3-4 de sirop. Este un an-experiment.

“Am pornit din principiu cu fonduri proprii. Vrem să vedem până unde putem merge. Este într-adevăr un efort, o investiție considerabilă, dar a fost decisiv faptul că afacerea asta nu este principala noastră sursă de venit. Apoi, am mers intenționat la țară, la Sânpaul. Cheltuielile sunt într-adevăr mai mici, dar nu acesta este cel mai important aspect. Important este să fii aproape de oamenii de acolo, de cei ce culeg fructele, florile și semințele de care ai nevoie, de cei ce te ajută la bucătărie. Așa ne cunoaștem și noi mai bine afacerea, vedem ce implică cu adevărat. Spre exemplu, am găsit greu culegători pentru maci. Oamenii merg doar la ce cred ei că li se merită. Chiar dacă noi plătim peste prețul pieței ei nu vin 2 ore pe zi ca să câștige 30-40 de lei, ci merg 10 ore pe zi ca să câștige 60, chiar dacă în următoarele trei zile nu mai e nevoie să îi chemi. Anul viitor o să se regleze și acest aspect pentru că vom ști exact cantitățile pe care le vom produce”, au explicat cei doi antreprenori.

1384117_245341538956943_859625579_n

Nu se gândesc încă la cifre pe plus, sunt conștienți că nu au o afacere de masă. Chiar și așa, sunt încrezători dat fiind faptul că au fost deja contactați de 2 site-uri de profil fără să investească în marketing și publicitate. “E important să folosești ingrediente de calitate și să ai o identitate vizuală curată”, e de părere Zoltan.

E posibil ca în viitor produsele “dulcegăriei” cluejene să se regăsească la standurilor unor târguri internaționale.

1472984_256182917872805_437170132_n

Un borcan de dulceață: 22-35 lei

Sirop: 29 de lei

Muștar: 16 lei

(Anca MUREȘAN)

Tags: ,
gradi pipera 3

Ce bani s-au făcut din construcții în 2014

Cele mai profitabile zece companii de cosntrucții rezidențiale și nerezidențiale din Cluj au avut, cumulat, cifre de afaceri de mult peste 200 de milioane de lei, relevă datele Ministerului Finanțelor Publice aferente anului 2014.

Cum arată clasamentul anului 2014 în fucnție de profitul net realizat.

Poziție Companie Profit net (milioane lei) Cifră de afaceri netă 2014 (milioane lei) Număr angajați

la 31 decembrie 2014

1. Societatea de Construcții Napoca 8,5 mln 44,5 mln 119
2. Elite Grup 4,6 mln 16,1 mln 12
3. ASA Cons 3,3 mln 64,6 mln 162
4. Studium Green 3,2 mln 15,3 mln 23
TF Lavanda 2,9 mln 10,6 mln 36
CH Transbeton Construcții 2,8 mln 20,5 mln 62
Wincon 2,4 mln 28,3 mln 43
8. ACI 2,1 mln 110,8 mln 417
Transilvania Construcții 1,6 mln 26,5 mln 37
10. Multiserv 1,3 mln 5 mln 28

 

La fel ca și în 2013, compania controlată de omul de afaceri Ioan Bene, Construcții Napoca este lider, cu un profit ușor mai mare. Po poziția secundă este constructorul ansamblului Bonjour Residence, care și-a triplat profitul net față de anul 2013, iar cea de a treia poziție este a constructorilor de la ASA Cons din Turda, care a încheiat anul 2013 cu o pierdere de 2,2 milioane de lei.

Cea mai mare cifră de afaceri în domeniul construcțiilor clădirilor rezidențiale și nerezidențiale în anul 2014 a fost realizată de ACI Cluj, delatfel și cel mai mare angajator din domeniu.

NOTĂ: În realizarea clasamentului au fost folosite datele oficiale ale Ministerului Finanțelor Publice și ale Inspectoratului Teritorial de Muncă Cluj. Din totalul celor 1.07 societăți din Cluj cu principala activitate ”Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale”, cod CAEN 4120, au fost luate în considerare cele cu cel puțin zece angajați.

(Titus CRĂCIUN)

Tags: ,
pret_benzina_01_25488bc011

CLUJ FACTS. Locul 147 în topul oraşelor cu cea mai scumpă benzină din lume

Cluj-Napoca se numără printre oraşele cu cel mai ridicat cost al benzinei din lume, potrivit studiului “Cost of Living 2015” realizat de Centrul Independent Numbeo, care ia ca referinţă New York-ul.

Value World
Position
World
Ranking
Europe
Ranking
Eastern Europe
Ranking
Gasoline(1 liter) 6.02 lei High 147th/552

 

121st/212 6th/52
Tags: ,
viorel-nistor-672x372

Imobiliară cu repetiție

EDITORIAL de Viorel NISTOR

Când un reprezentant al unei bănci, vorbind despre piața imobiliară curentă, îți spune că prețurile cresc din cauza presei, trebuie să fii atent. Chiar dacă: 1) acel funcționar nu știe că se adresează unui reprezentant al presei (ba cu atât mai mult) și 2) chiar dacă aserțiunea nu este întru totul adevărată. De ce ar fi atunci de interes general aceste vorbe rostite de cineva într-o doară? Pentru că, după cum voi încerca să demonstrez, indică un trend în piață de care trebuie să ținem cont cu toții, implicați sau neimplicați în piața imobiliar-bancară.

Eu mi-am permis să fac următoarele deducții: când cineva vorbește cu un (client) necunoscut despre un anumit lucru înseamnă că îl interesează, așadar, băncile sunt interesate să dea credite și anume de tipul celor imobiliare. În al doilea rând, e limpede că nu le convine că prețul locuințelor crește, deoarece creditele se acordă mai greu, ceea ce, din  nou, nu le convine. Ce rol ar avea presa aici? Din discuție, se trăgea concluzia (pripită) că dacă nu s-ar scrie în mass-media că prețurile imobiliarelor au crescut, vânzătorii n-ar mai ridica costul pe metru pătrat, acesta ar rămâne pe loc sau poate chiar ar scădea. Bineînțeles că este un sofism aici, uitându-se că informația importantă (oricare ar fi ea) circulă și înafara circuitului mass-media, ca purtătoare de interese și de bani. Pe de altă parte, se știe, chiar băncile sunt cele care ridică prețurile din piață prin acordarea, cu oarecare lejeritate, a creditelor imobiliare, fapt ce fluidizează piața, escaladează oferta și încurajează cererea. Este mai ușor, așadar, să dai vina pe alții și să găsești substituenți și falși „vinovați” pentru fapte ce îți revin, decât să îți asumi sau să faci ceva. Oricum, informația principală, destul de bine disimulată, este că băncile sunt pline de bani și că abia așteaptă să-și găsească clienți imobiliari pentru a-i „încălța” cu credite avantajoase pentru ele. Semnele acestei abundențe de capital de lucru sunt mai multe și destul de evidente pentru a putea fi sesizate.

  1. O primă dovadă este că băncile au scăzut dobânda la depozite până la un nivel (1%) de care eu nu-mi amintesc să fi existat în România postdecembristă. Poți spune, când privești dinafară, că e o sfidare, o batjocură, o risipă, dar asta e! Băncile nu sunt interesate să ia bani de la populație, ci să dea, iar consecințele se vor vedea cât de curând.
  2. Rata dobânzii de referință, stabilită de BNR, a ajuns la 1,75%, în trend de scădere evidentă și prelungită, nivel care, iarăși, n-a fost atins de multă vreme în România. În fapt, aceasta este presiunea exercitată de BNR asupra băncilor și invitația de a da drumul creditării, iar, pe de altă parte, este cauza pentru care visteriile băncilor sunt (mai) pline de bani. O rată mică a dobânzii de referință taie din elanul și câștigul comod și fără risc al tranzacțiilor interbancare și al împrumuturilor către stat din care băncile trăiau fără să facă nimic.
  3. Nu poate fi ignorată creșterea economică de 2-3% ce se face simțită, atât cât se face, în veniturile firmelor și ale populației, ce inevitabil, ajung în bănci.

Toate aceste condiții creează, aproape inevitabil, premise pentru deschiderea creditării către populație și, probabil, începutul unei noi bule imobiliare, o escaladare a prețurilor și creșterea frecvenței tranzacțiilor. Însă nu aceasta e problema, în fond, creditarea este un fenomen pozitiv, ce dinamizează economia și crește consumul, fiind un factor, chiar și limitat, de creștere economică. Problema este că băncile, chiar pline de bani, nu se vor uita măcar (ignorându-le total) către trei domenii vitale pentru o creștere economică sănătoase: start up-urile, agricultura și micile afaceri. Putem fi siguri că nu-și vor asuma riscuri, că nu vor investi în afaceri nesigure, că vor miza în continuare pe imobiliare (ușor de gestionat și executat), pe împrumuturi acordate statutului (întotdeauna solvabil), pe credite sigure și avantajoase, pe câștiguri din speculații valutare și comisioane.

Nu vom putea zice, peste câțiva ani, că istoria nu se repetă. Ba chiar asta se va-ntâmpla.

 

Tags: ,
1663

Jolidon Cluj a intrat în insolvenţă

Producătorul de lenjerie intimă Jolidon Cluj a intrat în insolvenţă, la solicitarea SC JIE SRL, a decis Tribunalul Cluj, scrie mediafax.ro.

Alături de JIE SRL au mai solicitat intrarea în insolvenţă, printre alţii, creditorii AB, DGMC, BCR, AFM, MESRL şi ASSRL.

Administrator judiciar provizoriu a fost desemnat C.I.I. G.M.L, potrivit deciziei instanţei.

Creditorii se pot înregistra la masa credală până la 3 august, iar publicarea tabelului preliminar al creanţelor va avea loc la 24 august. Tabelul definitiv al creanţelor va fi anunţat la 23 septembrie.

Jolidon a fost înfiinţată la 2 aprilie 1993 de către Gabriel Cârlig.

Anul trecut, Jolidon a avut o cifră de afaceri de 64,2 milioane de lei şi o pierdere de 99,7 milioane de lei. Datoriile la 31 decembrie 2014 însumau 256 de milioane de lei.

Tags: ,
page

Cât costă viaţa în Cluj-Napoca vs Budapesta

Cluj-Napoca ocupă locul 188 în topul celor mai scumpe 207 oraşe din Europa pentru expaţi, potrivit studiului “Cost of Living 2015” realizat de Centrul Independent Numbeo, care ia ca referinţă New York-ul. Mişcările valutare sunt măsurate faţă de dolarul american. Budapesta se situează 28 de poziţii mai sus în clasament, pe locul 160.

În ciuda celor 28 de poziţii diferenţă în top, traiul în capitala ungară nu diferă prea mult din punct de vedere al costurilor faţă de cel în capitala Transilvaniei.

Spre exemplu, tarifele chiriilor sunt doar cu 1.6% mai mari, alimentele cu 1.5% mai scumpe, iar puterea de cumpărare diferă cu 1.24 procente.

City Consumer Price Index Rent Index Consumer Price Plus Rent Index Groceries Index Restaurant Price Index Local Purchasing Power Index
 

Cluj-Napoca

 

37.30 8.79 22.85 32.38 30.12 69.94
Budapesta 

 

45.12 10.39 27.52 33.96 38.03 71.18

 

Preţuri Cluj-Napoca vs Budapesta (1 RON= 69.678 HUF)

Cluj-Napoca Budapesta
O masă la un restaurant obişnuit – 1 pers 16(RON) – 1197(HUF) 1.500(HUF) – 21.63(RON)
Bere la draft-0.5L 5(RON)-347(HUF) 300(HUF) – 4.33(RON)
Lapte- 1L 4.34(RON)-300(HUF) 237(HUF)-3.42(RON)
Bilet de bus – 1/dus 2(RON)-138(HUF) 350(HUF)-5.05(RON)
Taxi – 1 km 2.25(RON)-157(HUF) 280(HUF)-4.04(RON)
Utilităţi ap 85 mp – 1 lună 358(RON)-24.826(HUF) 51.910(HUF)-740(RON)
Chirie ap 1 cameră – central -1 lună 1.129(RON)-78.200(HUF) 84.000(HUF)-1200(RON)
Achiziţionare ap central – preţ/mp 4.859(RON)-337000(HUF) 398.410(HUF)- 5.753(RON)
Salariul mediu/lună – după taxe 2.071(RON)-144.000(HUF) 177.000(HUF)-2.550(RON)
Rochie de vară -1 buc – mall 151(RON)-10.471(HUF) 10.611(HUF)-153(RON)

*sunt luate în calcul preţurile medii

Cât costă viaţa în Cluj-Napoca vs Budapesta pe lună?

Astfel, o persoană care locuieşte în Cluj-Napoca într-un apartament de 1 cameră – dar nu central, merge cu taxi de 2 ori pe săptămână, mănâncă în oraş de 4 ori pe lună, iese regulat la cafea şi în pub, fumează 1 pachet de ţigări pe zi, nu merge la sala de sport, dar îşi cumpără din când în când haine şi face economii pentru 2 vacanţe pe an, are nevoie de un buget de circa 3.100 de (RON)/lună. Pentru Budapesta calculul arată un rezultat de 220.000 (HUF)/lună, adică aproximativ 3.200 (RON).

Compania privată Numbeo, înregistrată în Serbia, este condusă de Mladen Adamovic, un inginer care a lucrat pentru Google, Sungard, și Troxo. Datele din statistici sunt colectate atât de la utilizatori, cât şi de la instituţii private sau de stat ori din studii realizate de alte companii. Este frecvent citată în reportajele BBC, Time, Forbes, The Economist, Business Insider, New York Times, The Telegraph, China Daily, etc.

Citeşte şi Unde se poziţionează Clujul în topul celor mai scumpe oraşe din lume in 2015. 

(Anca MUREŞAN)

Tags: ,
endava 1

Profiturile din IT-ul clujean

Care au fost cele mai profitabile companii clujene de IT în 2014? Pe baza datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor Publice, catcostaclujul.ro a realizat un nou clasament pe baza profitului net realizat în 2014. Față de anul trecut s-a schimbat liderul.

Cea mai profitabilă companie de IT cu sediul în Cluj este Endava, carea realizat în 2014 un profit net 30,9 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 165, 6 milioane lei. La 1 ianuarie a acestui an, Endava raporta la Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj 1.193 de salariați, cel mai mare angajator clujean din domeniu.

Poziția secundă aparține celor de la EBS Romania, care au raportat la Ministerul Finanțelor Publice un profit net aferent anului fiscal încheiat de 13,2 milioane lei, la o cifră de afaceri de 97,7 milioane lei. Angajați la începutul anului – 406.

Podiumul este ”închis” de Wolters Kluwer Financial Services, care au realizat un profit de 8,3 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 31,1 milioane lei. Wolters Kluwer Financial Services avea 153 de angajați în debutul acestui an.

Property Shark urmează de cea de a patra poziție, cu un profit net  de 6,3 milioane lei. Cifra de afaceri netă aferentă anului trecut a fost de 36,6 milioane leiiar numărul de angajați – 242.

IQuest Techologies, liderii profitabilității în 2013, ocupă cea de a cincea treaptă a clasamentului, cu un profit net de 5,8 milioane lei, la o cifră de afaceri netă de 84,2 milioane de lei. La 1 ianuarie 2015 IQuest raporta 392 de salariați cu contracte de muncă active.

Betfair Romania Development, urmează la mică distanță, cu un profit net de 5,7 milioane lei, la o cifră de afaceri de 70,8 milioane lei. La începutul acestui an Betfair Romania avea 262 de angajați.

Pe cea de a șaptea poziție sunt soft-iștii de la Yonder, care au raportat un profit de 5,4 milioane lei și o cifră de afaceri de 40,1 milioane lei. Număr de angajați la 1 ianuarie a acestui an – 247.

Fortech le succede cu un profit net de 5,1 milioane lei. Anul trecut Fortech a avut o cifră de afaceri de 49,5 milioane lei și 397 de angajați în debutul acestui an.

Poziția a noua este a celor de la Net Brinel, care, la o cifră de afacerid e 79,4 milioane de lei au realizat un profit net de 3,9 milioane lei. Net Brinel avea la 1 ianuarie 94 de angajați.

Poziția a zecea a topului profitabilității companiilor IT din Cluj este împărțită de 3Pillar Global și MSG System Romania, ambele cu câte un profit net de 2,2 milioane lei. 3Pillar a avut în 2014 o cifră de afaceri de 41, 2 milioane de euro și 285 de salariați, iar MSG System  a încheiat anul trecut cu o cifră netă de 12,2 milioane de lei și 212 angajați.

Despre doi actori împortanți pe piața de IT, Softvision și Arobs Transilvania Software nu există date actualizate pentru anul 2014 pe site-ul Ministerului Finanțelor.

În topul profitului pe anul 2014 au fost incluse toate subcalaselei clasei CAEN ” Activitati de servicii in tehnologia informatiei ”. Despre topul profitabilității în IT-ul clujean aferente anului 2013 puteți citi aici.

(Titus CRĂCIUN)

 

Tags: ,
11393161_1616806365268317_164901551952444909_n

Noutăţi estivale de la cel mai prietenos hostel din Cluj: grădină de vară şi plimbări cu bicicleta în tandem

Cel mai prietenos hostel din Cluj-Napoca – The Spot Cosy Hostel (n.red. povestea hostelului o puteţi citi AICI) le-a pregătit oaspeţilor săi o oază de relaxare: o grădină verde crud care să-i apere de arşita verii, cu măsuţe de cafea, băncuţe de lemn pictate şi hamace viu colorate atârnate sus, sus, între crengile unui copac vânjos. Liniştea surdă o tulbură uneori Eco, labradorul hostelului, în dialogul lui codat cu găinile vecinilor. Mops-ul Frank, celălalt patruped al casei, îl ignoră cu obstinaţie. Ar dormi zi-lumină, la umbră, dacă şi-ar putea “angaja” o maşinărie de scărpinat. Până una alta se mulţumeşte cu atenţia limitată, dar gratuită a celor ce trec pragul hostelului.

11392924_1616805955268358_2981454241267047043_n

11401027_1616805818601705_5730823868063271391_n

11416132_1616805928601694_8298998640030893177_n

Atracţia grădinii de vară e însă alta. Grădina de răsaduri intitulată sugestiv “Let it grow!”.

Castraveţi, ceapă, ardei, roşii şi alte bunătăţi. Vor parfuma ciorbele, tocănurile şi gulaşul preparate în ceanului amplasat strategic între băncuţeţe colorate. Este şi un grătar  pentru doritori, însă gazdele preferă mâncarea vegetariană. La desert, se servesc, în funcţie de sezon, căpşuni, mure, cireşe, vişine, pere…direct din tufă ori pom.

11424726_1616805875268366_4487970430913960182_n

10599641_1624985337783753_6159898930801721492_n

10945747_1624983571117263_5612638558064843965_n

Ca şi în cazul hostelului, de amenajarea grădinii de vară s-au ocupat proprietarii. Cu mâna lor. Ba mai mult, de curând s-au şi mutat într-o căsuţă aflată în aceeaşi curte.

“Nu am deschis hostelul pentru a-l transforma într-un business strict orientat spre profit. Este mai mult un stil de viaţă, un loc în care oamenii să se simtă bine, relaxaţi. Ideea e ca cei ce stau la noi să socializeze între ei, să lege prietenii. Pentru noi a fost important să comstruim tot cu mâna noastră, să-i primim personal pe oaspeţi, să le gătim micul dejun cu legume din grădina proprie. Grădina este încă în lucru. Avem multe idei pe care vrem să le transpunem în proiecte noi. Următoarele pe listă sunt amenajarea podului şi beciului”, spune Tudor Sîntimbrean, unul din proprietarii The Spot Cosy Hostel.

10363841_1613850835563870_8672953979436654431_n

Dacă podul va fi transformat într-un lounge cu hamce şi o mică bibliotecă, planurile pentru beci rămân încă secrete.

11406913_1616806088601678_5480168981877890648_n

Tot ce-ţi trebuie ca să vizitezi Clujul

Cum prea multă leneveală nu-i sănătoasă şi nici scopul principal al unei călătorii, oaspeţii hostelului au la dispoziţie două modalităţi inedite de a face plimbări prin oraş: cu bicicleta în tandem sau cu longboard-ul. Se închiriază cu 20 de lei pe zi şi vin la pachet cu hamace.

“Bicicleta e tip mountain bike. E ceva mai dificil de mânuit, dar e tare distractiv. Pe cei mai curajoşi îi trimitem în pădure, în Hoia. Ne gândim să-i construim şi un mic suport, un fel de măsuţă rabatabilă pentru picnic. Hamacele şi longboard-urile sunt de la două firme prietene cu care colaborăm şi, dacă cineva doreşte, pot fi achiziţionate. Vrem ca oaspeţii noştri să aibă parte de experienţe frumoase în Cluj”, mărturiseşte Tudor.

11416211_1616806341934986_2684203741803810911_n11407024_1613446918937595_6383941090334191883_n 11109508_1613446915604262_2194848135912081426_n

În curând The Spot Cosy Hostel va împlini un an de “viaţă”, iar petrecerea aniversară va fi una cu porţile deschise. Pentru prieteni, cât şi pentru curioşi.

Casa în care se află hostelul (Grigorescu, Piaţa 14 Iulie, nr. 25) este formată din parter şi etaj, are 4 camere de dormit (n.red. 2, 6, 7 şi 12 locuri), 3 băi, o sufragerie, o bucătărie şi două balcoane. A fost închiriată pentru 10 ani, cu posibilitate de cumpărare.

Tarifele practicate sunt sensibil sub nivelul pieţei locale, asta ţinând cont că pentru 1 pat într-o cameră de 8 persoane se taxează circa 50 de lei/noapte, în timp ce pentru 1 pat într-o cameră de 2 persoane se taxează 75 lei/noapte. Costul include mic dejun.

Bine de ştiut:

– În interiorul hostelului nu se fumează, însă există loc berechet pe cele două balcoane şi în curte.

– Se acceptă animale de companie

(Anca MUREŞAN)

Tags: ,
936d6fd3-8230-4d3e-9f16-727f3a5f8032

Cluj-Napoca, cea mai pare piaţă de birouri moderne din provincie. Ce proiecte se finalizează în 2015

La sfarsitul anului 2014, stocul modern de spatii de birouri in Cluj, Timisoara, Iasi si Brasov era de 493,000 mp, inregistrand o crestere de 10%, arata un raport realizat de compania de consultanta imobilitara DTZ Echinox. Livrarile de spatii noi au insumat 43,000 mp, 83% fiind finalizati in Cluj Napoca.

Pentru 2015, volumul total al spatiilor ce urmeaza a fi livrate in principalele orase regionale este cu 50% mai ridicat si insumeaza 96,000 mp. Orasele Cluj Napoca si Iasi vor fi cele mai active piete din punct de vedere al spatiilor noi livrate. La finalul anului, stocul total de spatii moderne de birouri va fi de aproximativ 590,000 mp.

Activitatea totala de tranzactionare a fost impartita intre extinderi/ noi intrari – 43%, relocari – 20%, preinchirieri – 16%, renegocieri si reinnoiri de contract – 21%.

Cererea pentru spatii de birouri din afara capitalei a fost generata in special de companii din sectorul Tehnologiei si Telecomunicatiilor – 70% din totalul tranzactionat, urmate de companiile din sectorul Manufacturing si Industrial – 30%.

Cluj Napoca – cea mai activa piata in 2014 din punct de vedere al livrarilor de spatii noi si al cererii

Cluj Napoca continua sa fie cea mai mare piata de birouri din afara capitalei, cu un stoc modern de 186,000 mp. In 2014 au fost livrati 36,000 mp de spatii de birouri, iar pentru anul acesta sunt programati aproximativ 43,000 mp. Printre proiectele ce urmeaza a fi finalizate se numara The Office faza II, Liberty Technology Park faza II si CBC faza II. Cererea de spatii de birouri a fost de trei ori mai ridicata in 2014 si a insumat 34,500 mp, iar suprafata medie tranzactionata a fost de 1,900 mp.

La sfarsitul lui 2014, rata de neocupare pentru spatiile de birouri moderne este de 5% in Timisoara, 7% in Cluj Napoca si Iasi, si usor mai ridicata in Brasov – 10%.

Nivelul preturilor de inchiriere pentru spatiile de clasa A se incadreaza in intervalul 13 – 15 Euro/ mp/ luna in Cluj Napoca si Iasi, intre 12 – 14 Euro/ mp/ luna in Timisoara si intre 11 – 12 Euro/ mp/ luna in Brasov.

Tags: ,
map-view-cost-of-living

Unde se poziţionează Clujul în topul celor mai scumpe oraşe din lume, în 2015

Cluj-Napoca ocupă locul 392 în topul celor mai scumpe 459 oraşe din lume pentru expaţi, potrivit studiului “Cost of Living 2015” realizat de Centrul Independent Numbeo, care ia ca referinţă New York-ul. Mişcările valutare sunt măsurate faţă de dolarul american.

Oraş Clasament Global Clasament America Clasament America N Clasament Europa Clasament Europa E
New York 31 (459) 5 (130) 4 (94)
Cluj-Napoca 392 (459) 165 (179) 34 (46)

* cifrele din paranteze semnifică numărul de oraşe incluse în clasamentul specificat

index

Studiul acoperă 459 oraşe de pe 5 continente şi măsoară comparativ costurile a sute de produse şi servicii în fiecare dintre aceste localităţi. Acestea includ şi costuri aferente transportului, spaţiului locativ, alimentelor, hainelor, serviciilor de divertisment, etc.

Cluj-Napoca vs. New York

Spre exemplu, conform statisticilor publicate pe site-ul numbeo.com, preţul chiriilor în Cluj-Napoca este cu aproximativ 90% mai mic decât în New York, alimentele cu 60% mai ieftine, tarifele restaurantelor cu 70 %, iar puterea de cumpărare este cu 55% mai scăzută.

comparatie

Pentru a explica aceste procente, site-ul oferă o listă vastă de preţuri medii a produselor şi serviciilor lutate în calcul, sume exprimate în moneda de circulaţie a ţării din care face parte oraşul în cauză.

CLICK pe imagini pentru a le mări! 

 Preţuri Cluj-Napoca:

pret1

pret2

diagrama

Preţuri New York 

pret ny1

pret ny

diagrama ny

Cât costă viaţa în Cluj-Napoca/lună?

De asemenea, site-ul oferă utilizatorilor oportunitatea de a calcula un buget minim/personă/lună pentru fiecare oraş în parte, în funcţie de stilul ce viaţă dorit: tipul chiriei (ex.1 cameră într-un apartament cu 3 dormitoare în centrul oraşului), modalitatea de transport (ex. abonamente pentru mijloace de transport în comun, maşină proprie, taxi), mâncare (ex. de 2 ori pe săptămână la restaurante ieftine), bani de ţigări, haine, abonamente la sala de sport sau vacanţe.

Astfel, o persoană care locuieşte în Cluj-Napoca într-un apartament de 1 cameră – dar nu central, merge cu taxi de 2 ori pe săptămână, mănâncă în oraş de 4 ori pe lună, iese regulat la cafea şi în pub, fumează 1 pachet de ţigări pe zi, nu merge la sala de sport, dar îşi cumpără din când în când haine şi face economii pentru 2 vacanţe pe an, are nevoie de un buget de circa 3.100 de lei/lună. Pentru New York, calculul arată un rezultat de 3.362 dolari/lună. 

estimare cluj

total estimare

TOP 10 cele mai SCUMPE oraşe din lume

Cele mai scumpe 10 oraşe din lume în 2015, potrivit studiului, sunt: Hamilton, Geneva, Caracas, Zurich, Tromso, Basel, Stavanger, Lausanne, Darwin şi Bern.

top10

TOP 10 cele mai IEFTINE oraşe din lume

Toate cele 10 oraşe din coada clasamentului se află în India.

 top10- ultimele

Compania privată Numbeo, înregistrată în Serbia, este condusă de Mladen Adamovic, un inginer care a lucrat pentru Google, Sungard, și Troxo. Datele din statistici sunt colectate atât de la utilizatori, cât şi de la instituţii private sau de stat ori din studii realizate de alte companii. Este frecvent citată în reportajele BBC, Time, Forbes, The Economist, Business Insider, New York Times, The Telegraph, China Daily, etc.

(Anca MUREŞAN)

 

Tags: ,
accidente romaniatv

Clujul, al doilea județ la numărul de accidente cu victime

Cu 999 de accidente rutiere cauzatoare de vătămări corporale în 2014, județul Cluj ocupă poziția secundă după Constanța. În urma accidentelor rutiere din județ au rezultat 1.340 de victime, dintre care 70 au decedat.

Conform bazelor de date ale Institutului Național de statistică, județul Constanța este cel pe raza căruia s-au petrecut cele mai multe accidente rutiere cu victime. Cele Mai multe decese au fost înregistrate în Suceava.

Poziție Județ Număr accidente cauzatoare de vătămări corporale Număr total persoane accidentate Număr persoane decedate în accidente rutiere
1. Constanța 1.277 1.736 74
2. Cluj 999 1.340 70
3. Suceava 955 1.231 88
4. Iași 919 1.193 40
5. Prahova 900 1.248 75
6. Ilfov 812 1.142 69
7. Dolj 804 1.067 73
Brașov 800 1.139 51
9. Argeș 785 1.065 49
10. Mureș 720 1.023 61

 

În municipiul București au fost anul trecut 3.240 de accidente cauzatoare de vătămări coprporale, cu 3.756 de victime din care 61 au decedat. Cele mai multe decese, 88, au fost înregistrate în Suceava.

Cele mai puține accidente rutiere cu victime au fost în județele Brăila, Ialomița și Covasna.

Poziție Județ Număr accidente cauzatoare de vătămări corporale Număr total persoane accidentate Număr persoane decedate în accidente rutiere
39. Brăila 263 358 25
40. Ialomița 242 340 34
41. Covasna 182 271 17

 

Județul unde s-au înregistrat cele mai puține decese este Botoșani, unde 15 persoane și-au pierdut viața în urma accidentelor rutiere în 2014.

Potrivit Institutului Național de Statistică, ”accidentul de circulație rutieră cauzator de vătămări corporale se referă la orice accident care implica cel puțin un vechicul rutier în mișcare pe un drum public sau privat la care publicul are acces,provocând moartea sau rănirea a cel putin unei persoane.Sinuciderile sau tentativele de sinucidere nu sunt incluse.”

(Titus CRĂCIUN)

(sursa foto: romaniatv.net)

Tags: ,
foto rix chira

Fiți miloși: lăsați-i să trăiască cu 1.000 de euro pe lună. Vor muri curând

EDITORIAL de Titus CRĂCIUN

Minusculele fibre musculare din jurul fiecărui fir de păr de pe mână se contractă. Preț de-o furnică a secundei mai apuc să întrevăd pogorârile reflexelor atavice: pielea mi-e de găină. Dar după trecerea scurtă a ochilor, nu mai văd nimic. Căci în locul glandelor lacrimare, la împreunarea ochilor cu nasul, doi imenși cumulonimbuși de câteva sute de tone și-au început urgia. Prima lacrimă se izbește monstruos de tastatură, într-o zonă cu multe consoane, reci. Reflexul modern îmi îndepărtează lacrimile din zona electricității, aproape pe nevăzute, însă cumulonimbușii când vin, întâi se deșartă și apoi chemă vântul să-i ducă… A fost ceva viu, somatic, deci pleonastic. A fost exact emoția, căci asta a fost, a unui patriot care aude imnul țării. Al țării în care vrea să emigreze…

Versurile imnului țării în care ar trebui să mă duc a fost compus de un român, iar azi le-am auzit întâia oară. Și prima strofă sună așa: ” Luaţi Parlamentul în mâinile dumeavoastră. Dacă pe 16 decembrie cetăţenii şi-au luat ţara înapoi, acum este rândul să vă luaţi Parlamentul înapoi, pentru un Parlament curat, puternic, perfecţionist”. Și cu o linie melodică de aici, versierul, Anghel Stanciu pe al său nume, un far călăuzitor al gândirii PSD de șase mandate în Parlamentul perfecționist , ar putea intra în istorie.

Doar că aici m-am blocat. Adică cum istorie? Mai precis, să intri sau să trăiești în istorie? Ori să fii a-istoric? Deci e adevărat că prezentul poate modifica istoria? Și dacă da, cu ce resurse? Citesc a doua strofă a imnului și mi-e rușine de ignoranța-mi anterioară și de cele fără de noimă interogații. ” De ce cei care fac legile, parlamentarii, suntem pe locul 14 în grila de salarizare, sunt discriminaţi faţă de alte categorii? Cum să fii pe locul 14 în grila de tratament? Cum este egalitatea?”, sună imnul lui Stanciu.

Scuzați-mi emotivitatea, dar reflexele atavice mă năpădesc: nu fiece ce zi e prima în care auzi imnul tărâmului făgăduit. Și câtă dreptate are… Mă chinui să găsesc ultimul resort critic în mine și constat că el, de fapt nu există, e un a-resort, precum și imnul țării mele viitoare e a-moral. Mai jinduiesc a cerceta cum au ajuns oamenii aceia să mă facă să lăcrimez la imnul unei țări străine? Cum sunt ei, în Republica, răsplătiți?

După ce au făurit istorie, s-au întors în ea, au mers și în viitor să le fie așezată simțirea că nimic nu se va mai întâmpla fără ei, părinții iliescieni din deșertificare, azi își pun la pensie doar câte 1.500 de lei de mandat? Și asta limitat la trei mandate? Adică, în plus la pensie doar 4.500 de lei? Cifrele astea mă descumpănesc.

(Aici începe un calcul aritmetic ce poate fi sărit, e doar pentru mine: deci, la pensie, 1.000 de euro doar că ai fost parlamentar e puțin. Adică, lăsați umorile deoparte, cei ce ați intrat în această pranteză, dar credeți că după ce ai cotizat câteva zeci de mii de coco să intri pe loc eligibil iar acum DNA ți-a cam retezat sursele de retur, cum te stabilizezi?)

Închisă fiind paranteza ce ați sărit-o, eu cred că e mizilic 1.000 de euro în plus la pensie de parlamentar. Înainte de DNA, poate că niciunul dintre ei nu se putea gândi că va ajunge să trăiască din banii ăștia…Și tot din banii ăștia să-i tot apere pe penalii de Șova, Ponta, Năstase, Iliescu și alte zeci de mii în speranța că și pe ei te va scăpa din gunoiul pe care l-au edificat, istoric?

Fiți miloși: lăsați-i să trăiască cu 1.000 de euro pe lună. Vor muri curând. Se sinucid de cum nu li se mai cuvine. Sunt a-istorie, și altceva legislativ va trebui a urma în loc.

(Titus CRĂCIUN)

 

Tags: ,
ubb foto

Cumpărăturile online și nivelul educației (III)

Absolvenții de universități au ponderea cea mai mare în achizițiile online de cărți și de vacante, iar cei cu studii liceale conduc la comenzile de îmbrăcăminte și încălțăminte prin intermediul internetului. Statisticile oferă și date surpinzătoare.

Ponderea persoanelor cu vârste între 16 și 74 de ani care au care au comandat bunuri pe internet în 2014, după nivelul de instruire, pe categorii de bunuri comandate, în total persoane din fiecare nivel de instruire este, conform bazelor de date ale Institutului Național de Statistică, următoarea:

Produs Pondere din total populație ”online” Primar (inclusiv fără școală absolvită) Gimnazial Profesional, complementar sau de ucenici Liceal Postliceal de specialitate sau tehnic de maiștri Universitar
Îmbrăcăminte, încălțăminte, art. sportive 57,9% 57,8% 61,1% 37,9% 64,7% 42,6% 55,9%
Cărți (inclusiv cărți electronice), reviste, ziare 25,2% 28% 24% 9,6% 20,4% 24,9% 32,4%
Echipament electronic 20,9% - 23,1% 23,7% 15,3% 29,6% 24,9%
Aranjamente de călătorie și/sau cazare 20,9% - 6,8% 3,8% 13,7% 22,5% 33,2%
Bilete pentru diferite evenimente, manifestări, spectacole 18,1% 35,7% 10,7% 10,5% 14% 18,4% 24,2%
Bunuri pentru gospodărie 15,9% - 3,7% 18,6% 14,2% 13,9% 19,6%
Filme, muzică 15,1% 37,1% 13,8% 11,6% 16,1% 24,3% 13,6%
Produse hardware 11,2% - 8,9% 9% 7,5% 9,8% 15,9%
Jocuri video 8,5% - 5,6% 3,4% 10,3% 4,9% 8,5%

 

Din totalul celor care au decis să achiziționeze produse de îmbrăcăminte, încălțăminte ori articole sportive prin intermediul internetului, ponderea cea mai mare o au cei care au absolvit liceul, iar cea mai mică – din învățământul profesional.

În ceea ce privește comenzile online pentru cărți (inclusiv cărți electronice), reviste și ziare, ponderea cea mai  mare o au cei care au absolvit o formă de învățământ universitar, la polul opus fiind absolvenții învățământului profesional.

Absolveții de liceu au ponderea cea mai mare dintre cei ce au comandat online echipamente electronice și jocuri video, iar cei care au absolvit o universitate au ponderea cea mai mare din rândul celor care și-au rezervat vacanțele prin intermediul internetului și au făcut cele mai multe achiziții de bunuri pentru gospodărie și de produse hardware.

Datele Institutului Național de Statistică dau două rezultate surpinzătoare: astfel, în urma cercetării (sondaj de opinie), ponderea celor care au comandat online bilete pentru diferite evenimente, manifestări, spectacole ori filme și/sau muzică este a celor cu școală primară ori fără școală absolvită.

Conform Institutului Național de Statistică, ancheta privind accesul la tehnologia informațiilor și cumunicațiilor în gospodării este o cercetare statistică prin sondaj, fiind observate aproximativ 10.000 de gospodării situate în 780 de centre de cercetare. Ancheta se desfășoară în luna aprilie a fiecărui an prin metoda chestionarului pe suport de hârtie, interviul realizându-se față în față.

Despre distribuția pe sexe în funcție de produsele achiziționate puteți citi aici.

(Titus CRĂCIUN)

 

Tags: ,