Tag Archives: featured

Domnita screenshot-uri_800x484

Clujeni inventivi. Au lansat o aplicaţie mobilă pentru “frumuseţe”, cel mai relevant indicator al economiei

Adio, google search pentru româncele aflate în căutarea celui mai potrivit salon de înfrumuseţare! Cinci tineri din Cluj au lansat o aplicaţie mobilă intitulată “Domniţa”, ce oferă posibilitatea de a găsi rapid cele mai apropiate saloane de înfrumusețare în funcție de preferințele și serviciile dorite.

Momentan, platforma ”Domnița” are în baza de date peste 1.800 de saloane din întreaga ţară, împărţite pe categoriile de servicii: unghii, cosmetică, machiaj, coafor, îngrijirea corpului, etc. Profilul unui salon cuprinde adresa, poziția pe hartă, descriere, fotografii, gama de servicii prestate, tarife, orar de funcționare și număr de telefon.

Pentru viitor, clujenii vor dezvolta în cadrul platformei şi un sistem de programări, review-uri și liste de saloane favorite.

Iniţiativa acestui proiect îi aparţine Georgianei Lupu (developer). “Ideea mi-a venit anul trecut. Femeia zilelor noastre dorește să fie îngrijită și răsfățată într-o lume aflată mereu în mișcare. Am constatat lipsa unui astfel de produs software pe piața românească, produs capabil să se ridice la așteptările utilizatoarelor și din punct de vedere estetic”.

Aplicația este disponibilă gratuit atât pe AppStore, cât și pe Google Play.

 

 

Tags: ,
16176_703875333067972_6289916828349992501_n

“În România e foame de leadership responsabil”. Secretele business-ului de top, predate de britanici la Cluj

28 de tineri, cu poziţii de top şi middle mangement în companii din domenii precum financiar-bancar, energie, comerţ, inginerie tehnologie, IT, audit, resurse umane, instalaţii şi construcţii, din Cluj-Napoca, Bucureşti, Baia Mare şi Bistriţa, fac parte din prima generaţie care va urma cursurile programul britanic de studii de business Executive Master of Business Administration. Nouă dintre aceştia au obţinut burse – din partea Ziarului Financiar, SIF Moldova, Băncii Transilvania şi Electrogrup.

Programul EMBA University of Hull demarează în 21 februarie 2015, iar cursurile sunt susţinute în exclusivitate de profesori britanici, în Cluj-Napoca, la Universitatea Babeş-Bolyai. Şcoala britanică este acreditată internaţional de AMBA (The Association of MBAs) şi de AACSB (The Association to Advance Collegiate Schools of Business).

Școala de business a fost lansată oficial astăzi, la Universitatea Babeş-Bolyai.

“Universitatea noastră ştia de mai bine de un deceniu că are nevoie de un astfel de program. La acea vreme, din păcate, legea învăţământului românesc nu permitea un asemenea parteneriat. Nu am renunţat să căutăm deoarece, aveam nevoie să găsim o modalitate prin care să vorbim aceeaşi limbă cu oamenii şi comunitatea de business din Cluj. Am căutat o soluţie atât în ţările din Europa de Vest, cât şi în Statele Unite ale Americii. În urmă cu 2 ani am ajuns la University of Hull, unde am descoperit un partener pe termen lung. Programul EMBA este doar începutul acestei colaborări”, a declarat Ioan Aurel Pop, rectorul UBB.

Standardele în business-ul românesc, stabilite în Transilvania. E nevoie de competiţie cu jucători internaţionali.

“Acum 21 de ani, un grup de studenţi şi profesori de la University of Hull şi de la UBB mergea într-o expediţie prin peşterile din Apuseni. După patru săptămâni de căţărat, oboseală şi băut prea multă bere s-au legat prietenii. Astăzi încheiem cercul. Am privilegiul să văd ţara asta transformându-se. România este o ţară antreprenorială, dar de multe ori lipseşte structura, se merge pe instinct. Dacă ne uităm la televizor vedem că România este flămândă de un nou tip de “leadership”, unul responsabil. EMBA-ul poate ajuta la formarea acestuia. Programul este intens, greu, dar deschide uşi şi oportunităţi la nivel global. Cei ce-l urmează trebuie să ia cunoştinţele dobândite şi să le plaseze în societate”,  a punctat Andrew Taylor, directorul EMBA Hull University, poreclit de Ioan Pop“îngerul păzitor” al parteneriatului dintre cele două universităţi.

Despre transformarea şi revigorarea mediului de afaceri a vorbit şi Teofil Mureşan, CEO Electrogup. “Programul vine în momentul potrivit. Cheia într-un business este viteza de acţiune. Spre asta tinde şi România. E nevoie de calitate în educaţia de business. Noi trebuie să învăţăm “know-how-ul” de a pune ideea în aplicare”. La rândul său, Omer Tetik, CEO Banca Transilvania  este de părere că “mediul de business este foarte schimbător, în special de la criza economică din 2008 încoace. În momentul de faţă, antreprenorii din Transilvania au şansa să impună standardele pentru restul ţării – dând exemplul reuşitei BT din ultimii ani – dar au nevoie să intre în competiţie şi cu jucătorii internaţionali ai mediului de afaceri, lucru pe care are să îl faciliteze acest program”.

EMBA-ul britanic durează 2 ani şi este organizat pe 12 module, din care unul va avea loc în Marea Britanie. Curricula, predarea cursurilor şi examinarea sunt după model britanic, similar şcolilor de business deschise de Univeristy oh Hull în Honk Kong, Singapore, Bahrain şi Oman. De asemenea, diploma de absolvire este acordată tot de Univeristy of Hull.

Trei cerinţe obligatorii pentru a studia la EMBA

Pentru a urma cursurile acestui EMBA, este necesară îndeplinirea următoarelor condiţii: minim trei ani de experienţă în domeniul în care cursanţii au specializare, rezultate foarte bune la licenţă şi atestat de limbă engleză.

Investiţia în studii este de 7.500 euro/an, sumă care poate fi achitată în rate.

University of Hull are aproape 90 de ani de tradiţie şi, anual, peste 20.000 de studenţi. Conform Studiului National Student Survey realizat în 2013, în Marea Britanie, University of Hull este în top 10 – din cele 103 poziţii – privind gradul de satisfacţie al studenţilor. Aceştia apreciază la University of Hull calitatea predării, sprijinul academic din partea profesorilor şi sursele vaste de informare. EMBA University of Hull este rezultatul colaborării dintre UBB, University of Hull, Banca Transilvania şi Electrogrup, fiind susţinut de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca şi de Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu.

 

Tags: ,
trupa tare feat

Pentru ce concerte merită să iei calea Bucureștiului. Căci în Cluj…

Exact acum un an, pe 20 februarie, pe scena Casei de Cultură a Studenților urcau două legend ale rock-ului autohton: Cristi Minculescu și Nuțu Olteanu. Concertul era organizat de jurnalistul Tiberiu Fărcaș, fondatorul portalului clujulcultural.ro. Ce concerte ar fi de văzut în acest an și cam cât ar costa deplasările pentru concertele din București? Răspunde Tiberiu Fărcaș.

tibi farcas

În ceea ce privește rock-ul, primul mare concert al anului, în premieră absolută, este al lui Yngwie Malmsteen, la București, la Sala Palatului. Biletele încep de la 99 de lei până la 325 de lei, dacă vrei să stai în primul rând. Sigur, o deplasare la București implică un plin de benzină dacă mergi cu mașina, deci e preferabil să meargă mai multe persoane pentru a împărți costurile deplasării. Sigur, dacă ai bani, poți merge cu avionul, cam 1.000 de lei dus-întors. Mai trebuie avut în vedere și costul unui nopți de cazare, undeva pe la 100 – 150 de lei, plus bani de cheltuială. După părerea mea, e un buget care cam bate către 450 – 500 de lei, cu tot cu bilet. Biletele se găsesc la Cluj, la Agenția Teatrală, Eventim are acolo birou. Ca și concerte ar mai fi Toto, Black Label Society, Godsmack. Dar, spre deosebire de Cluj, cam în fiecare lună, la București sunt concerte mari. La Cluj, promotorii se pare că nu riscă, rock-ul pare că a ajuns să fie atât de nișat încât fără un sponsor puternic nu te descuri, nu ajungi la profit”, spune Tiberiu Fărcaș.

Însă, dacă zvonurile se vor adeveri și AC/DC vor include și România în turul lor, atunci va fi cel mai important eveniment rock. ”Sigur, la AC/DC un bilet e mai scump, dar atmosfera și prestația de la un astfel de concert merită. Și dacă e în aer liber și e cald, se consumă și mai multă bere. Dar dacă vine AC/DC poate că e ultima oară când mai pot fi văzuți la noi, pentru că deja au probleme cu membrii formației, sunt bătrâni. Însă mai costisitor e să mergi la un festival la București, cum va fi prima ediție a ”I am the rocker”, din 4 și 5 iulie. Din nou, acolo intervin costurile de cazare. Spre deosebire de Electric Castle, unde poți sta cu cortul patru zile, la București, pe betoanele de la Romexpo, nu îți poți pune cortul”, apreciază fondatorul Clujului Cultural.

În schimb, jazz-ul va fi mai prezent în Cluj decât rock-ul. ”În ceea ce privește jazz-ul, la Cluj-Napoca, reperul numărul unu  ar fi cea de-a doua ediție a Festivalului Internațional de Jazz, organizat de Diesel Events la Casa de Cultură a Studenților.  Până atunci, la Cluj este anunțat un concert mare sâmbătă, 21 februarie, Ravi Coltrane Quartet, cu 85 de lei cel mai ieftin bilet. Tot în acest domeniu va mai fi evenimentul ce se va extinde la 7 zile, Jazz in the Park, iar în Cafeneaua Atelier, în fiecare joi sunt concerte, inclusive cu artiști internaționali”, susține Tiberiu Fărcaș.

trupa tare 1

De ce nu se organizează concerte mari de rock la Cluj? ”S-ar creiona două explicații: la Cluj a învins în ultimii ani muzica electronică. Și nu datorită faptului că s-a înființat Electric Castle. La Cluj, party-urile cu muzică electronică realizate de Booha Bar, Boiler, Midi, de mulți ani de zile strângeau foarte multă lume. Și atunci, normal, oamenii deștepți de la Booha  și de la Boiler s-au unit și au făcut Electric Castle. Anul acesta va fi și Untold Festival, un alt mare festival de muzică electronica. Două mari festivaluri de muzică electronica este enorm pentru un oraș de sub 400.000 de locuitori. Genurile rock, jazz, blues au ajuns foarte nișate. Să nu uităm că festivalul ”We are rocking the city” a fost cu intrare gratuită primele două zile și media de spectatori a fost undeva la 2.500 – 3.000. Dar dacă mai pui și bilete. Acum se vorbește că Amprenta vrea să îl mute pe Valea Gârbăului. Sunt curios ce head-lineri, ce trupe trebuie să aducă pentru a atrage clujenii acolo, cu atât mai mult că după eșecul Peninsula acolo, lumea nu mai are o părere prea bună despre acea locație. Plus că trebuie și o susținere financiară serioasă, căci rock-ul e mai scump decât DJ-ii. Al doilea aspect: lipsa publicului de altă data, care umplea până la refuz Casa de Cultură a Studenților. Anul trecut am organizat un concert cu Cristi Minculescu și cu Nuțu Olteanu. Am crezut că vin 900 de oameni. Au fost 420 de plătitori de bilete. A fost un concert adevărat, dar nu a venit lume. Exact acum un an, pe 20 februarie. De ce publicul nu mai gustă jazz, rock, blues, nu știu. Festivalul Internațional de Jazz, prima ediție, realizată de Mircea Buteanu, a fost cu sala aproape goală: 300 de spectator joia, 500 vinerea și încă vreo 400 sâmbăta. În condițiile în care au fost aduși artiști chiar din America. Apoi a apărut scandalul cu photoshop-ul, că și-ar fi pus pe poze Buteanu mai mulți oameni în sală. Nici la Deep Purple nu au fost mai mult de 7.000 – 8.000 de oameni”, spune Tiberiu Fărcaș.

La ce concerte s-ar duce la București ? ”Nici AC/DC nici Robbie Williams nu sunt anunțați în România. Din ce este anunțat, în zona mea de interes ar fi festvalul ”I am the rocker”, unde vreau să îi văd pe Dream Theatre și aș mai merge la Yngwei Malsteem și la Toto. Desigur, dacă ar fi vreun concert AC/DC ori Robbie Williams ar deveni prioritate pentru mine”, conchide Tibi Fărcaș.

(Titus CRĂCIUN)

 

Tags: ,
ronda foto

Standardul elvețian în tratarea fracturilor, importat pentru medicii clujeni

Cristian Bucur este medicul clujean care înființa, în urmă cu zece ani, compania Ronda Medical, care activează în domeniul traumatologiei. Pentru că lucrează direct cu elvețienii, modelul educațional al tinerilor chirurgi implementat de fundația AO Trauma – care stabilește standardul internațional în domeniul chirurgiei ortopedice – a fost importat și la noi. Prin fundația AO Trauma Romania au fost școliți sute de tineri chirurgi.

O serie de astfel de cursuri are loc în aceste zile la Cluj, unde lectori din diverse țări le prezintă chirurgilor ultimele standarde în abordarea fracturilor. ”Ronda Medical nu este prima dată partener în acest eveniment, care se numește AO Trauma Advance. Am mai organizat încă 6 astfel de evenimente pe parcursul ultimilor 7 ani, pe traumă, și în jur de alte 15 evenimente pe discipline care implică osteosinteza. Sute de tineri medici au beneficiat, prin sprijinul Ronda Medical, de aceste cursuri”, a precizat CEO-ul companiei, doctorul Cristian Bucur.

Doctorul Andrei Ursache este președintele AO Trauma Romania și unul dintre lectori. ”AO Trauma Romania este capitolul românesc al unei fundații foarte mari, mondiale, care cuprinde, cu certitudine, cei mai experimentați chirurgi de traumologie din lume. Are filiale în toate statele lumii, iar originea sa este în spațiul european, în Elveția. Misiunea ei principală constă în antrenarea tinerilor chirurgi, în educarea profesională a tinerilor chirurgi în traumatologie. Are, cu siguranță, cele mai performante cursuri în domeniu, iar ceea ce oferim noi chirurgilor din România este un curs de exact aceeași valoare cu cel ce-l urmează colegii lor din țările dezvoltate. Viața tânărului chirurg român nu este una dintre cele mai dulci și chiar dacă are intenții foarte  bune, întâmpină greutăți foarte mari în ceea ce privește procesul educativ, care necesită timp, bani și un suport logistic semnificativ. Faptul că putem să le oferim un curs identic cu cel ce se ține în fiecare an la Davos, în Elveția, credem că e o realizare foarte mare. Rezultatul final al unui astfel de proces de educație are un impact major asupra pacienților din România”, explică Ursache.

ao trauma 1

Potrivit președintelui AO Trauma Romania, chirurgia traumatologică este combinația a doi factori. ”Medicina de calitate și în special chirurgia traumatologică este o combinație dea două lucruri: un suport logistic – chirurgia traumatologică se face, în general, cu implanturi din diverse materiale, în general metalice- iar în aldoilea rând, cel ce folosește acest suport trebuie să fie educat și știe să folosească acel material. Aceste lucruri trebuie să se întâlnească în specializarea noastră: suportul material și educația profesională a medicului care îl folosește. Ceea ce facem noi cu acest curs este să oferim tinerilor chirurgi români un element de educație identic cu cel ce se constituie în standardul cel mai bun pe plan mondial. Cel ce beneficiază cel mai mult de aceste informații este un chirurg în ultimii ani de rezidențiat ori un proaspăt specialist”, spune Ursache.

În opinia sa, folosirea materialelor de calitate are, pe termen lung, costuri mai scăzute. ”În ceea ce privește materialele folosite, este, din nou, o chestiune de costuri raportate la beneficii. Dacă un material scump este folosit judicios, în final el trebuie să economisească bani. Dacă un material bun, folosit așa cum trebuie, obții un rezultat bun pentru pacient, per total, costurile ce țin de incapacitatea de muncă, de eventuale pensionări medicale, de cheltuielile pentru pacient, pentru societate, pentru familie fac ca acest material scump să merite. Dacă cele două elemente se întâlnesc, un material bun și știința celui ce îl folosește, atunci un material scmp, pe termen lung, se dovedește, de fapt, ieftin. Sunt materiale în ziua de azi foarte bine tolerate de organism, care nu mai trebuie scoase, deci pacientul nu mai trebuie supus unei noi intervenții chirurgicale”, a explicat Ursache.

Doctorul Szabo Zsolt este președintele acestui curs. ” Această fundație, AO Trauma, a fost fondată în urmă cu 51 de ani de elvețieni pentru că s-a stabilit că pentru aceleași boli, aceleași fracturi, aceleași traumatisme, în unele țări au avut 10% complicații, în altele 20% iar în altele, 50% complicații. Deci rezultate complet diferite în cazul acelorași fracturi. Atunci doctorii din acel grup elevețian și-au spus că trebuie să elaboreze un set de reguli și principii de bază care, dacă sunt respecatate, atunci se poate obține un rezultat bun indiferent dacă este în Africa ori în Europa de Est ori Elveția sau Statele Unite. Această fundație a avut un grup de doctori mai în vârstă, care au format baza de educație a acestor chirurgi care au participat la cursuri în Elveția unde au învățat cum să învețe, pentru că să înveți un adult este complet diferit față de a învăța pe cineva din băncile liceului ori facultății. Acești lectori români care au participat, în ultimii ani, în număr foarte mare la aceste cursuri la care au fost învățați cum să învețe, de ani de zile lucrează aici și organizează an de an, cu ajutorul companiei Ronda Medical astfel de cursuri”, a afirmat doctorul Szabo.

ao trauma 2

Pe de altă parte, medicul a deplâns condițiile de dotare din spitalele românești și faptul că din ce în ce mai  mulți specialiști pleacă. ”Sunt instrumente la aceste cursuri care lipsesc dn majoritatea spitalelor din România ori Ungaria. Această companie pune aceste  instrumente la îndemâna cursanților ca să învețe în condiții ideale. În ultimii ani, acest nivel de cunoștințe al traumatologilor români a crescut semnificativ. Tot mai mulți români sunt invitați ca lectori în cursuri internaționale, ca recunoaștere a nivelului traumatologiei românești. Pe de altă parte, noi, cei ce suntem pasionați de educarea tinerilor doctori, ne dăm seama că acești tineri care ajung la nivelul de avansați azi-mâine pleacă din țară. Nu doar din România, ci și din Ungaria, Polinia ori Cehia. E ușor de înțeles cineva, ca tânăr specialist care are un salariu de 400 de euro, că se urcă în avion și călătorește o oră și jumătate ori două până în Germania ori în Anglia, Suedia ori Norvegia, când acolo are un salariu de zece ori de 20 de ori mai mare”, a precizat președintele cursului.

Szabo susține că în ortopedie s-a schimbat adordarea în ultimul timp, iar chirurgul nu mai trebuie să pornească de la ideea doar să pună fiecare bucată de os ruptă în poziția inițială. ”Cred că este o schimbare foarte mare în ideea că traumatologul, ortopedul, timp de ani mulți, de decenii întregi, s-a uitat la radiografii, a văzut oase rupte, a învățat să plună plăci, șuruburi, a învățat să reconstruiască aceste oase rupte în bucăți, să le pună într-o bucată, să le fixeze bine, ca să arate bine pe radiografie, iar pacientul să fie bucuros, șeful să fie bucuros de ce operație bună și frumoasă a făcut. Nimeni nu s-a gândit că timp de trei luni, ori șase luni, acel pacient nu va putea folosi membrul respectiv, pentru că noi am fost foarte mult timp axați pe această teorie mecanică: să punem șuruburi bune, să punem plăci groase și mari, să facem o fixare excelentă. Ce s-a schimbat în ultima vreme? Ne-am dat seama că biologia, vascularitatea sunt mult mai importante decât această fixare rigidă, mecanică a oaselor, oasele sunt niște structuri care trăiesc, unde vitalitatea, articulația, nervii trebuie respectate. Aceasta are o importanță foarte mare. Pe de altă parte, acum știm că nu întotdeauna trebuie să reconstruim ceea ce a fost inițial. Multă vreme s-a încercat să fie pusă fiecare bucată acolo unde a fost înainte de traumă. Acum ne-am dat seama că există și alte soluții care dau rezultate mai bune. Adică avem grijă să reconstruim lungimea osului, axul lui, rotația lui și funcția va fi excelentă, fără să distrugem această vascularitate”, a precizat chirurgul.

Cursurile, care se desfășoară până sâmbătă la Grand Hotel Napoca, cuprind principiile noi de management al fracturilor și trec cursanții prin cele mai noi aplicații practice din domeniul traumatologiei.

(Titus CRĂCIUN)

Tags: ,
targ-auto-1-672x372

Cele mai rentabile maşini second hand până în 5.000 euro. Vezi costurile pe 5 ani

Maşinile second hand cu preţuri de circa 5.000 de euro sunt la mare căutare printre români. Dilema cumpărătorilor intervine în momentul alegerii modelului: o maşină de clasă mică, dar mai nouă, fie o maşină mare, cu mai mulţi ani la bord.

O analiză Vezicatface.ro vine în ajutorul şoferilor şi identifică maşinile ce pot fi achiziţionate în preţul amintit, împărţind modelele în patru clase auto: mică, compactă, medie şi SUV-uri/Crossovere. Rezultatele sunt însoţite şi de o estimare a costului total pe 5 ani.

Maşini de clasă mică

Maşinile din clasă mică sunt variantele de pe piaţa cu cea mai mică vârstă pentru un buget de 5.000 de euro. Majoritatea modelelor găsite au fost fabricate între 2008 şi 2009, dar există şi modele mai noi, cum este Logan-ul sau Sandero. Dacă un cumpărător îşi doreşte o maşină din această clasa, dar premium, atunci se poate orienta spre un Mercedes-Benz Clasa A, dar mai vechi.

În funcţie de costul total pe 5 ani, cele mai avantajoase maşini din această clasă sunt Dacia Sandero – diesel (~8.500 euro), Ford Fiesta – diesel (~9.500 euro) si Skoda Fabia – diesel (~9.500 euro). Având în vedere faptul că pe lânga preţul de achiziţie şi deprecierea maşinii, un alt cost foarte important este cel cu combustibilul, este de înţeles de ce primele trei cele mai avantajoase modele din clasă mică au motor diesel. Diferenţa de cost de combustibil între Skoda Fabia cu motor diesel şi Seat Ibiza cu motor pe benzină poate ajunge la circa 1.500 de euro după 5 ani.

masini mici 5000 euro

Maşini din clasă compactă

La clasa compactă, majoritatea modelelor disponibile sunt fabricate între 2007 şi 2008, fiind astfel puţin mai vechi decat cele din clasa mică. Din punctul de vedere al costului total pe 5 ani, maşinile din clasa compactă sunt mai scumpe decât cele din clasa mică cu câteva mii de euro. Primele trei cele mai avantajoase maşini second hand din această clasă după 5 ani sunt: Renault Megane II – diesel (10.000-11.500 euro), Opel Astra H – diesel (10.000-12.000 euro) şi Kia Cee’d – benzina (11.000 euro). Spre comparatie, deşi pornesc de la acelaşi preţ, un Mitsubishi Lancer poate scoate din buzunar după 5 ani cu 3.000-4.000 de euro mai mult decât o Kia Cee’d.

masini compacte 5000 euro

Maşini din clasă medie

Aici, cumpărătorii au de ales, fie un model mai nou de 2006, dar de la producători precum: Ford, Renault sau Skoda, fie unul mai vechi, dar de la un producător premium, precum Audi, BMW sau Mercedes-Benz. În funcţie de costul total pe 5 ani, cele mai avantajoase modele sunt: Renault Laguna – diesel (11.500-13.000 euro), Ford Mondeo – diesel (13.000-14.000 euro), Skoda Superb – diesel (12.000-15.000 euro) şi Audi A4 – diesel (12.000-15.000 euro).

masini medii 5000 euro

SUV-uri/Crossovere

La un buget de 5.000 de euro, alegerea unui SUV presupune anumite compromisuri, însă cu toate acestea, oferta este destul de bogată. Cele mai rentabile investiţii după costul total pe 5 ani sunt: Suzuki Jimny – benzina (12.500 euro), Suzuki Grand Vitara – diesel (~14.500 euro) – Nissan Navara – diesel (~14.500 euro) si Hyundai Santa Fe – diesel (~14.500 euro). Deşi dimensiunile unui Jimny sunt incomparabil mai mici cu cele ale unui Jeep Cherokee sau Mitsubishi L200, acest model merită luat în seama. Unul dintre atuurile sale principale este deprecierea foarte bună, 5 stele din 5.

suv 5000 euro

 Citeşte şi Cât Costă maşinile second în Cluj.

Tags: ,
plopilor feat

A început modernizarea străzii Plopilor

Strada Plopilor a intrat în proces de modernizare la începutul acestei săptămâni. Vor fi refăcute trotuarele, spațiile verzi și partea carosabilă până la linia de tramvai, modernizată anii trecuți.

plopilor 1

Muncitorii și utilajele companiei Kiat Group, care va moderniza, în această fază, sectorul dintre strada Primăverii și Splaiul Independenței au început lucrul pe partea dreaptă pe sensul de coborâre de pe strada Plopilor. ”Se refac trotuarele, dar va rămâne și spațiul verde, se refac benzile de circulație până la jumătate de metru de linia  de tramvai”, a precizat maistrul Alexandru Cristea din cadrul Kiat.

plopilor 2

Lucrările fac parte din proiectul “Modernizare trama stradală şi acces la zona industriala în Municipiul Cluj-Napoca” .  Potrivit reprezentanților Primăriei Cluj-Napoca, ” Asocierea Diferit & Kiat Group Construct va efectua lucrări pe străzile:

  • Calea Baciului şi amenajare sens giratoriu la intersectia cu str. C.Coposu şi T.Vladimirescu
  • Oaşului- tronsonul cuprins între str. Decebal şi Valea Chintăului
  • Muncii de la intersecţia cu str. Oaşului până la Sinterom, respectiv de la intrarea în CUG până la str. Cpt. Grigore Ignat
  • Plopilor între str. Primăverii şi Splaiul Independentei”.

Conform municipalității, ”pe durata lucrărilor se vor crea restricţii de circulaţie dar se va asigura circulaţia pe câte o bandă pe sens ori circulaţia pe o banda cu piloţi de dirijare şi se interzice oprirea/staţionarea/parcarea. Lucrările  vor fi semnalizate cu indicatoare rutiere”.

Licitația pentru modernizarea tramei stradale a fost împărțită în două loturi: drumuri (lotul I) și poduri (lotul II). Câștigătorul lotului I, Asocierea Diferit – Kiat, se va ocupa de refacerea carosabilului pe întreg traseul liniei de tramvai, iar ARL va moderniza podurile de pe traseu.

(redacția catcostaclujul.ro.

 

Tags: ,
video3

Secretele animaţiei 2D, web design sau cum se face un film, la Edge Academy

A treia serie a cursurilor Edge Academy, prima şcoală pentru minţi creative din Cluj, va avea loc la începutul lunii martie. Cursurile sunt gândite sub forma unor workshop-uri şi sunt susținute de profesioniști în domeniu.

Aşadar, din 7 martie, clujenii interesaţi pot învăţa despre: 2D Animation, WEB + UI Design, Film Making, Digital Illustration și Visual Exploration.

11012324_10206023352883429_953402023_n (1)

2D Animation – Zsolt Hátszegi

Participanții la acest curs vor învăța tehnicile de culise ale animației 2D. La începutul cursului  se va face o scurtă istorie a animației, continuând cu crearea unei animații bazate pe sunet, iar  în ultimul curs fiecare participant va crea propriul său personaj animat.

WEB + UI Design – Iulian Corunga este UI Designer la iQuest

Participanții vor învăța practici prin care să poată înțelege mai bine nevoile unui utilizator pentru ca apoi să poată dezvolta wireframe-uri și interfețe vizuale care să ofere o experiență plăcută utilizatorului.

Film Making – Andrei Ungureanu

Participanții vor fi ghidați prin experiența de a crea un scurt metraj. Vor învăța cum se construiește firul narativ al unei povești și care sunt tehnicile de editare pe care le pot utiliza pentru a reda mesajul cât mai convingător. Se va filma, se va povesti și se va edita, în așa fel  încât la final fiecare să aibă experiența creări unui scurt metraj.

Digital Illustration – Stella Caraman

Participantii vor învăța cum să găsească sau cum să-și ascută ideile și cum să le transforme în ilustrații. În consecință, vor schița pe hârtie, vor deprinde metode de dezvoltare a conceptului, vor crea concepte de ilustrație și vor pune în practică tot ce știu despre compoziție, iar la final vor dezvolta totul digital.La sfârșitul cursurilor, vor merge acasă cu ilustrații semnate de ei.

Cursurile vor avea loc în Piaţa Ştefan cel Mare, la numărul 18, iar un modul costă 360 lei. De asemenea, până în 19 februarie, participanții care fac plata integrală a cursurilor beneficiază de o reducere de 10% pentru fiecare curs.

La cea de a doua ediţie Edge Academy, ce a avut loc în toamna anului trecut, 50 de tineri au urmat 6 cursuri: animaţie, identitu design, video marketing, fotografie urbană, cooking şi beer making.

Tags: ,
edito fin

Caz de Cluj: când o amendă de 13 lei te îngroapă, iar datoria de un milion de euro te scoate

 

Ai datorii de 41 de lei la Finanțe – rezultate din regularizări de impozite deduse deja -și nu le plătești la 30 de zile de la comunicare: proprire pe cont. Adică mâini legate. Ai un milion de euro datorie că nu i-ai declarat? Scapi!

Povestea sus-semnatului de la Finanțe de astăzi e eclipsată de alta. Eu măcar am ajuns, am fost îndrumat spre camera 15 de la Trezorerie (evident, de nu era unica nu o scriam cu literă mare), acolo intru, sunt vreo 6-7 cucoane extrem de ocupate. Doar una discuta cu contribuabilii cu probleme. Mă rog, discuta… Dacă ați avut vreodată curiozitatea să stați atârnat cu capul în jos deasupra unui jar în care este mult ardei iute, ei bine, aia e jucărie. Toată coerciția atribuită statului din antichitate până acum este concentrată în privirile unui geamantan de carne ce descoperă computerul.

Îi spun că vreau să fiu băiat cuminte și să scap de proprire, achitând-o în lei, cash, pentru că sistemul de finanțe nu permite altfel, dar că aș vrea să aflu și natura ei, adică de unde sunt sumele noi pe care trebuie să le achit. Tulai, prost am fost! Sauron își lua notițe la cum ar trebui să se uite la Gandalf și parcă nicicum nu îi ieșea privirea cucoanei. ”Plătiți, veniți cu hârtia și ne uităm apoi, că e altundeva aici (în computer – n.m.) de unde vine și acum am atâta de lucru”. ”Păi io ce plătesc, că aia vă întreb”. ”Plătiți și veniți cu chitanța și vă spun”. Sigur că gândul la meritocrația sistemului birocratic propus de Max Weber m-a făcut să ies din camera 15, să-mi iau număr și să plătesc la casierie datoria către stat. Numărul nu era rău, mai erau vreo cinci în fața mea, așa că am avut prima insuflație volitivă a ”Victorie!”. Cumva am regretat-o. A-posteriori.

Pentru că doamna de la ghișeul 5 ce îmi ia documentul cu care trebuie să plătesc face un gest reflex pentru ea – nu înainte de a mă întreba  ”Nu aveți cumva o farmacie?, că vă știu de undeva” – și printr-o fantă prin care orice fizician a trecut o rază de lumină pentru a obține confirmarea cuanticii lui Einstein, trimite nu un flux de electroni, nu chestii grele, gen atomi de carboni, ci o foaie semnată de ea și de mine: ”Treceți, vă rog, la ghișeul următor, la 6!”.

Aici, trebuie să recunosc, nu am mai avut în minte nimic. Sufletul îmi era plecat. Nu știu de ce, am strigat că stau la a doua coadă pentru același lucru?! Pentru că a urmat a treia, la ghișeul 6, unde prin fanta cuantică ajunsese hârtia ce-o depusesem la ghișeului 5. Altă coadă.

Petru că un sistem financiar eficace spune cam așa: ghișeul 5 și ghișeul 7 iau hârtiile de la oameni și le transmit prin cuanticele fante ghișelui 6, dintre ele. Care e abilitat să pună mâna și pe bani, nu numai pe hârtii. Deci coada de la ghișeul 5 și cea de la ghișeul 7 le unești apoi la ghișeul 6, prin două fante cuantice. Genial. Ceaușescu se răsucește în mormânt, nu i-ar fi venit asemenea idee.

Trec de pas, copilăria cu cozile la orice mi se gudură suavă pe hater-ul din mine, am hârtia achitării, contul mi-e liber. Nu. În camera 15, geamantanul lipidic, cu decență îmbrăcat în negru, poate nu spre subțiere – dar nu îmi mai ardea e cromatici -, la care mai stau la coadă încă o dată, îmi zice: ”Mă ocup acum de deblocarea contului, dar veniți mâine după hârtii ca să mergeți la bănci să vă deblocheze și ele conturile cu hârtiile de la noi”.

”Dacă am achitat, nu pot să primesc hârtiile astăzi?” ”Nu. Dacă plăteați la timp, nu aveați problemele astea”. (…) (Punctele de suspensie sunt pentru dreptul lor de coerciție aplicabil mie prin asumarea mea a trăirii în statul acesta.) ”Știu că sunt extrem de periculos pentru ce am făcut cu statul și implicit cu salariul dvs, dar îmi spuneți care e care e natura debitului?”.  ”Mergeți la camera 1”. Ies din camera 15  și mă duc spre 1. La ieșirea din trezorerie, un afiș: ”Pentru deblocări conturi, informații, relații, vă rugăm să vă adresața la camera 15”. Cu săgeată spre camera 15. Revin la camera 15 și le arăt poza făcută cu telefonul. La care cele cinci-șase-șatpe entități cu care mi-aș uni destinele au izbucnit în râs. ”Bine, reveniți în 10 minute”.

Nu am mai revenit. Vreo nouă chintale de amestecătură de oase și grăsime și oleacă e contabilitate, gata să mă devoreze erau, oarecum, pe placul meu, dacă nu aveam un prilej mult mai mare de bucurie.

Un prieten mă sună să îmi spună că Primăria Cluj-Napoca i-a pus proprire pentru neplata a 13 lei pentru un impozit de parcare. Îmi aduc aminte că de când m-am mutat în sediul nou, la Cluj Arena, fix de patru ori nu am avut unde parca, la stadion erau ceva meciuri, aleea Stadionului era în lucru, nu se putea intra, apoi a fost un târg de joburi unde inclusiv o mașină a unei polițiste vero a vost amendată de vajnicii milițieni locali cu ordin de la șeful lor. (E eroarea algebrică: oricât ai aduna două clase cu două clase și să duci limita la infinit, tot doi îți dă). Ca să vă dau un indiciu, sectoriștii locali au sediul în clădirea Casinouluil, îmi pare renovată pe bani europeni și care nu are voie să își schimbe destinația din spațiu cultural. Deci culturalii de la poliția locală, când este eveniment pe Cluj Arena, vin și amendează tot, de parcă Boc are ceva cu finul Tișe. Sigur, când e nuntă, nu ai ce căuta cu copilul în parc, căci sectoriștii vegheză ca nuntașii să aibă unde parca ilegal.

Deci: dragă Primărie, dragi Finanțe, ce cu atâta vigilență vă uitați cum să blocați conturile unor persoane fizice ce datoarează 41, respectiv 13 lei. (În afara faptului că lucrând la stat, v-ați luat banii tot timpul). Raportul Curții de Conturi pentru Primăria Municipiului Cluj-Napoca, pe 2013, spune așa:  ” Nu a fost stabilit și încasat impozitul pe clădiri, datorat de către SC Grand Hotel SRL Cluj-Napoca. Suma: 3, 197 milioane lei”.  Și nu e niciun fel de proprire. Aplecăciuni, domnule primar! În 2013 nimeni din politică, afaceri, administrație nu a fost la nicio nuntă acolo. De aia nimeni nu a aflat de Grand Hotel Italia. Dar dacă parchezi greșit în orașul în care locurile oficiale de parcare sunt de 2.000 de ori mai puține decât mașinile, te alegi cu proprire pe cont. Mândru că îs clujean!

(Titus CRĂCIUN)

 

Tags: ,
1070028_180090948833705_213962171_n

Curtea de Conturi: venituri nedeclarate de peste 200.000 lei, la RADJ Cluj

Un Control al Curţii de Conturi la Regia Autonomă a Drumurilor Judeţene (RADJ) Cluj, efectuat la începutul anului 2014, a stabilit că instituţia nu a înregistrat la venituri peste 200.000 lei, iar un fost director general a încasat 2.000 de lei, salariu necuvenit.

radj

“Nu au fost calculate, facturate și înregistrate la venituri, penalitățile cuvenite pentru neplata la termenele stabilite prin contracte, a prestațiilor efectuate de RADJ Cluj și recepționate de diverși investitori. De asemenea, au fost achitate necuvenit directorului general (n.red. Eugen Cadar), în perioada 2009 – 2011, sume de natură salarială reprezentând indemnizații consiliu de administrație”, se arată în raportul Curţii de Conturi.

radj2

O altă abatere constatată la RADJ Cluj se referă la exactitatea şi realitatea datelor reflectate în situațiile financiare şi anume “nereflectarea corecta în evidența contabilă a obiectivelor de investiții finalizate și date în folosință, în valoare de 26.280.893 lei, reprezentând lucrări de infrastructură de drumuri, realizate în regie proprie, la obiectivul de investiții Parc Industrial TETAROM 3”.

În conformitate cu neregulile constatate, Curtea de Conturi dispune conducerii instituţiei să “stabilească– în temeiul art.33(3) din Legea nr.94/1992, republicată – întinderea prejudiciului cauzat entităţii ca urmare a plăţii către directorul general a indemnizaţiei pentru consiliul de administraţie şi va dispune măsuri pentru recuperarea acestuia, în condiţiile legii. De asemenea se vor calcula, înregistra în evidenţa contabilă și regulariza cu bugetele publice contribuţiile aferente drepturilor acordate necuvenit”.

Regia Autonomă a Drumurilor Judeţene (RADJ) Cluj se află în subordinea Consiliului Judeţean (CJ) Cluj şi în prezent este condusă de Călin Platon, fost prefect de Cluj.

Tags: ,
partie marisel 1

Soarta celui mai mare domeniu schiabil din Cluj, pe muchie

Pasiune pentru schi o are din studenția de la Fizică, din anii 70. În 1990 se lansează și în afaceri. Împreună cu un priten vrea să preia, la începutul anilor 2000, pârtia din Băișoara. E refuzat. În schimb, o realizează pe cea din Feleac. Apoi, cu fonduri europene, începe construcția celui mai mare domeniu schiabil din Ardeal. La Mărișel. Dar aici intervine sistemul bancar…

vasile muresan

Vasile Mureșan a investit, împreună cu familia și cu alți asociați în schi. ”Pasiunea pentru schi o am de când eram tânăr, din liceu, din studenție. Înainte de a investi în schi m-am ocupat cu alte afaceri. Am avut firmă din 1990. Am avut activități de comerț, de producție, construcții. Sigur că m-a pasionat în continuare schiul. În 2004, împreună cu asociatul cu care am început, am vrut să investim și să preluăm pârtia și teleschiul de la Băișoara. Cum nu s-a putut atunci, ne-am propus să facem o pârtie în altă parte. Și într-o zi, când ne întorceam de la schi de la Băișoara, am trecut pe aici pe la Feleacu, ne-am uitat, am analizat zona și am văzut că se pretează pentru o pârtie. Dar, având în vedere că altitudinea aici este undeva la 700 de metri, pentru a asigura condiții de schiat am decis că e ogligatoriu să avem și o instalație de zăpadă artificială. Pentru a exploata oportunitatea distanței mici față de oraș, și pentru ca lumea să poată veni și în cursul săptămânii, după programul de lucru, ne-am zis că e obligatoriu să realizăm și un sistem de iluminat al pârtiei”, rememorează Vasile Mureșan decizia de a se loca deasupra Clujului.

partie feleacu oameni

Lucrările au demarat rapid. ”Așa că am început lucrările în 2004. Am avut sprijinul total al Primăriei Feleacu și a primarului de atunci, Ioan Tanțău, care a fost foarte entuziasmat de ce vrem să facem. Poate că și datorită dânsului am reușit să terminăm în sezonul 2004/2005. Așa că în 20 ianuarie 2005 am pornit instalația și am inaugurat pârtia. Terenul l-am concesionat de la Primăria Feleacu. Am avut deschidere totală și din partea Primăriei și a Consiliului Județean.  În 2005, în Transilvania, a fost prima pârtie cu instalație de zăpadă artificială și cu instalație de nocturnă. Prima instalație de zăpadă artificială din țară a fost la Predeal, dar în Transilvania noi am fost primii, deci avem și cea mai mare experiență în acest domeniu. Valoarea investiției la acea vreme a fost cam de 200.000 de euro. Nu ne-am permis să achiziționăm echipamente noi atunci, deoarece săreau de un milion de euro. Nu puteam lua echipamente noi pentru că nici starea economiei în general nu o permitea, căci ar fi trebuit să lucrăm cu prețuri foarte mari ca să ne pute gândi la amortizarea investiției”, afirmă investitorul.

partie feleacu tun

Tunurile de zăpadă erau o noutate la acea vreme. Au fost doar două, la început. ”Tunurile care împrăștie zăpada sunt doar partea ce se vede din instalația de zăpadă artificială. Ce nu se vede, însă, este rețeaua de apă, de energie electrică, hidranții la care se cuplează tunurile. Un alt element important este stația de pompare. Sursa noastră de apă este un lac pe care l-am amenajat noi în partea de jos a pârtiei. Țin minte că la început avem două bazine mai sus și aduceam apa cu cisterna. Aceastea au fost condițiile în care am pornit. Au fost ani buni chiar și în condițiile în care instalația nu era performantă. Aveam două tunuri  și o stație de pompare care ne permiteau să amenajăm pârtia cam în două săptămâni.  Și conta foarte mult cum era vremea, cum era iarna. Dar cu toată dotarea de atunci, cam 45 de zile pe sezon funcționam”, susține Vasile Mureșan.

partie feleacu 2

De la pârtia din Feleacu a apărut ideea unui complex schiabil alpin. ”În 2005 – 2006 ne-am propus să dezvoltăm această activitate și într-o zonă montană, cu o altitudine mai ridicată. Așa am ajuns să concesionăm un teren de circa trei hectare la Mărișel, la o altitudine de 1.200 de metri. În 2007 a apărut prin Programul Operațional Regional posibilitatea de a accesa fonduri europene în acest domeniu și ne-am decis să facem un proiect care să se apropie de condițiile occidentale, pentru că acolo trebuie să ajungem și noi. Așa am început să realizăm studiul de fezabilitate pentru un proiect care se referea la o locație în Feleacu, și care presupunea modernizarea instalației de zăpadă artificială – care s-a și realizat, avem o stație de pompare mult mai performantă, avem acum cinci tunuri, mult mai performante care ne dau acum posibilitatea să amenajăm pârtia cam în 24 – 30 de ore, față de două săptămâni cât lua amenajarea cu vechea instalație. Sigur, este vorba de un strat de bază, nu de jumătate de metru de zăpadă, dar suficient cât să se poată schia. Pentru a putea desfășura activități și pe timpul verii, am inclus în acest proiect și un bob de vară. Și atunci teleschiul se va utiza și vara pentrua tracta echipamentele după care vor fi coborâte pe linia de rulare, în curbe, de la partea de sus a pârtiei până jos.  Durează o săptămână, o săptămână și ceva să îl montăm și să îl punem în funcțiune pe perioada verii.”, descrie Mureșan prima parte a proiectului.

partie feleacu 1

Partea cea mai importantă a proiectului avea să fie demarată în Mărișel. ”În acest proiect am inclus și locația de Mărișel, care cuprinde o investiție pentru domeniul schiabil, pentru trei pârtii: una albastră, de 1.700 metri, una roșie, de 1.400 de metri și una neagră, de 1.200. Investiția prevede instalații de zăpadă artificială, de iluminat, canalizare, 500 de parcări, așa cum cere o activitate civilizată. Nu cred că sunt în țară pârtii cu 500 de locuri de parcare.   Acolo vor fi trei instalații de transport pe cablu, două de tip teleschi și una de tip telescaun cu patru locuri, cu o capacitate ce poate ajunge la 2.800 de persoane pe oră. Sunt, astfel, 300 de locuri de parcare în partea superioară a pârtiei și restul în partea inferioară, unde se face legătura cu stațiunea Fântânele. Dacă proiectul se va derula conform programului, sper ca autoritățile locale să se implice și să asigure drumul de accea de la baraj la baza pârtiei și de sus, în Mărișel, până în partea de sus a pârtiei, cam un kilometru și ceva”, afirmă Vasile Mureșan.

partia marisel schita

Dacă la Feleacu investiția e aproape finalizată, la Mărișel este în pericol din pricină că băncile de la noi au fost reticente să acorde credite pentru cofinanțarea proiectului. ”Pe partea de Mărișel, proiectul este undeva pe la 4 milioane de euro, iar pe partea de Feleacu, aproximativ 1,2 milioane de euro. Dacă la Feleacu proiectul e finalizat cam la 95%, la Mărișel avem întârzieri pe de o parte pentru că am schimbat o instalație de telescaun cu două locuri cu una de patru locuri, pe care deja am adus-o. Însă una dintre cele mai dificile probleme pe care le-am întâmpinat este asigurarea cofinanțării. La acest proiect am început să lucrăm efectiv cam prin 2007, în 2009 am depus documentația pentru obținerea de fonduri nerambursabile pro ADRNV, cu care am colaborat nu bine, ci foarte bine. La fel a fost și partea de recuperare a TVA. Deci nici cu statul, cu Finanțele nu am avut nicoil fel de probleme și nici cu ADRNV. Ce nu am reușit a fost să obținem cofinanțarea de la bănci. Singura bancă ce a analizat la modul cel mai serios proiectul a fost Volksbank, dar care ne-au impus anul trecut niște condiții pe care nu le-am putut îndeplini, în sensul să avem cota noastră de finanțare chiar la început și nu pe parcursul derulării proiectului, lucru ce nu l-am reușit la momentul respectiv. Am apelat la multe bănci, inclusiv la CEC Bank, la București, dar ne-au pus niște condiții imposibile. Ne-au pus condiția ca –deși valoarea sumei nerambursabile este 70% din proiect – ne-au pus condiția ca să avem partea noastră de 30% plus TVA. Efectiv o bătaie de joc”, susține investitorul.

partie marisel constr

Deblocarea ar putea veni din Germania. ”Acum suntem în discuție cu o instituție financiară din Germania, cu o dobândă bună, care a aprobat planul de afaceri iar acum așteptăm să vedem ce documente ne mai solicită și sperăm să rezolvăm problema finanțării. Altfel se poate opri totul”, afirmă Mureșan.

Investitorul susține că va avea discuții și cu firme mari din Cluj. ”Mai încercăm și cu firme cu potențial din Cluj. Eu cred că este un proiect care este foarte așteptat de oameni, mai ales că prin această investiție, domeniul schiabil din Mărișel va fi cel mai performant din Transilvania. Mai mult, acolo există și posibilitate de dezvoltare.  Din rezultatele pe care le observ în perioada cât funcționează pârtia de  aici, din Feleacu – chiar dacă am avut ghinionul ca ultimele două ierni să fie cele mai proaste din punct de vedere al temperaturilor de când am deschis – solicitările sunt tot mai mare de la sezon la sezon. Creșterile anuale sunt de până la 20-30%, deci piața este în creștere”, conchide Mureșan.

(Titus CRĂCIUN)

Tags: ,
Foto: Organic Art Ranch Cluj

Cum să vezi lumea pe gratis, în schimbul unor ore de muncă…la ţară

Oamenii caută să cutreiere lumea-n lung şi lat cheltuind cât mai puţin sau chiar gratis. Aşa au luat naştere afacerile de tip “sharing economy”, ce în doar câţiva ani au cunoscut un real succes pe tot mapamondul. Simplificat, acest model de business se traduce prin închirierea pe termen scurt a unui bun pe care proprietarul nu îl foloseşte: casă, maşină, bicicletă etc. Clujul, oraş studenţesc şi multicultural, nu este străin de astfel de demersuri.

Catcostaclujul.ro a scris deja despre cazarea neconveţională prin Airbnb şi despre platforma on-line de car-sharing, Mylift.ro (n.red proiect pornit în toamna lui 2014 la Cluj-Napoca).

Ce aţi spune dacă v-am povesti că este posibil să călătoriţi pin lume, ani la rând, având la dispoziţie casă şi masă gratis, în schimbul câtorva ore de muncă…la ţară? Aceasta este ideea din spatele site-ului Helpx.net (n.red. Help Exchange Travel).

Site-ul a fost lansat, în aprilie 2011, de britanicul Rob Prince şi se bazează pe propria-i experienţă de călătorie prin Australia şi Noua Zeelandă. Astfel, în schimbul cazării şi uneori chiar şi pentru mâncare, tânărul se oferea să muncească la fermele sau la hostel-urile pe care le întâlnea pe drum. Uneori, astfel de anunţuri erau postate la avizierele hostel-urilor. Având experienţă în IT, odată întors acasă, britanicul a pus la punct platforma on-line care să reunească gazdele şi călătorii, dar care să creeze şi un sistem de termene şi condiţii pentru o astfel de afacere. În prezent, în călătoriile sale, Rob vizitează gazdele care-i utilizează site-ul pentru a le da sfaturi, dar şi pentru a le auzi poveştile, având astfel o idee cât mai exactă despre cum poate fi îmbunătăţit Helpx.ro.

“Până la urmă este vorba despre un exchange cultural pentru persoanele care-şi iau vacanţă de la viaţa lor obişnuită şi care în călătoriile lor doresc să locuiască la localnici şi să încerce diverse munci. În mod obişnuit, călătorii voluntari lucrează patru ore pe zi pentru gazdele lor în schimbul cazării şi mâncării, fie că e vorba de ferme, cabane, B&Bs şi chiar ambarcaţiuni. Unele gazde oferă şi beneficii suplimentare precum lecţii de engleză, călărie, yoga sau chiar tururi ghidate în zonă”, se arată în descrierea site-ului, disponibil pe toate continentele.

Cum funcţionează Helpx.ro

Atât călătorii, cât şi gazdele trebuie să îşi facă un profil. Există o opţiune gratuită şi una plătită (n.red. 20 de euro pe 2 ani), cea din urmă oferind câteva beneficii extra în utilizarea site-ului. Călătorii sunt încurajaţi să treacă în descrierea profilului experienţa profesională şi diverse abilităţi sau pasiuni precum: grădinăritul, tâmplăria sau îngrijitul animalelor. Ei pot să-şi caute, dacă doresc, chiar şi companioni de aventură. La rândul lor, gazdele vor descrie locaţia pe ca o pun la dispoziţie, în ce constă munca de care au nevoie şi durata pe care se desfăşoară aceasta, dar şi câte persoane pot primi. Toţi utilizatorii au parte de referinţe la finalul şederii.

54 de oferte în România, 6 în judeţul Cluj

Aşadar, voluntarii care doresc să viziteze România au 54 de oferte la dispoziţie, în Bucureşti, Constanţa, Sibiu, Timiş, Bihor, Mureş, etc. În judeţul Cluj figurează 6 astfel de locaţii.

Un exemplu este Organic Art Ranch din localitatea Răchiţele. Voluntarii sunt primiţi pe tot parcursul anului şi trebuie să muncească 30 de ore pe săptămână în grădinărit (n.red. 2 zile pe săptămână sunt libere şi sunt dedicate activităţilor recreative.). “Ducem o viaţă simplă, cultivăm legume şi fructe şi ne gătim singuri mesele. Cea mai apropiată piaţă este la circa 30 km şi evităm pe cât posibil produsele de supermarket. Pregătim în special mâncare vegetariană, cu lapte şi brânză de casă. În funcţie de numărul de voluntari şi de preferinţele acestora, oferim cazare în camere, în şura cu fân sau la cort”.

rachitele

Un tânăr de 29 de ani, scria în 2013, că are nevoie de ajutor pentru a recondiţiona casa bunicilor din satul Mănăstireni. “Casa se află în pădure, aşa că experienţa ar fi asemănătoare unei tabere la munte, cu cazare la cort, mâncare la foc (n.red. pusă la dispooziţie de clujean), apă din fântână, etc. Dacă cineva ştie să cânte la vreun instrument sau are idei de activităţi de relaxare pentru serile de după muncă, ar fi ideal”.

casa3

Un cuplu are un teren la munte şi doreşte să construiască o cabană din lemn şi cob.

“Şi noi lucrăm la diverse ferme şi suntem extrem de încântaţi. Pentru moment, cazarea va fi la cort. Noi locuim în Cluj-Napoca, iar când avem câteva zilele libere putem merge să vizităm oraşul”. Voluntarii pot să vină de primăvara, până toamna. Vor fi răsfăţaţi cu mâncare ardelenească, pe site fiind postat un link către un blog de bucate.

teren

O altă ofertă se referă la o locaţie aflată la 5 km de Cluj-Napoca, iar gazdele au nevoie de ajutor în grădină, să zugrăvească casa sau să sape o nouă fântână. Se oferă cazare, dar mesele nu vor fi asigurate zilnic. Unul din propietari este pasionat de grădinărit şi olărit.

O familie doreşte să recondiţioneze o casă, situată într-un sat la 35 km de Cluj-Napoca. Oferă cazare şi o parte din mâncarea necesară. Voluntarii vor locui singuri.

Un anunţ care datează din 2009 este postat de Douglas şi Sara, care deţin o mică proprietate în Huedin, pe terenul căreia aveau intenţia să cultive legume bio. Sunt vegetarieni. Aveau nevoie de minim 4 voluntari, care să stea în locaţie cel puţin 2 săptămâni. Vezi povestea lor AICI. (Foto: adevarul.ro).

646x404

 

(Anca MURESAN)

Tags: ,
1503429_330069237193707_196479498411414368_n

Europa şi Grigorescu, cele mai scumpe cartiere clujene la început de an. Vezi topul

Abia ce a început anul şi piaţa imobiliară din Cluj-Napoca şi-a reluat trendul ascendent. Astfel, în ianuarie 2015 preţul mediu de vânzare al apartamentelor a fost de 1.019 euro/mp, în creştere cu 1,09 % faţă de decembrie 2014. În comparaţie cu prima lună din an 2013, creşterea în procente este de 3,77%, informează o analiză Blitz Imobiliare.

În schimb, în Floresti apartamentele par să se ieftinească uşor: 876 euro/mp, o valoare a preţului mediu de vânzare cu cu 0,11% mai mică decât în decembrie 2014.

Apartamentele din principalele cartiere ale Clujului au început anul pe plus, creşterile de preţuri situându-se în intervalul procentual 0,18-6,70 %. Faţă de aceeaşi lună a anului trecut, creşterile sunt însă mai însemnate, apartamentele de vânzare câştigând în medie între 3,83% şi 8,78%.

tabel-2

Topul cartierelor clujene:

Centru 1165 euro/mp
Europa 1114 euro/mp
Grigorescu 1085 euro/mp
Zorilor 1080 euro/mp
Gheorgheni 1063 euro/mp
Marasti 1039 euro/mp
Buna Ziua 1019 euro/mp
Manastur 951 euro/mp

indice-2

Indicele Blitz prezintă media preţurilor publice ale apartamentelor de vânzare din Cluj, exprimată în euro/mp, ţinând cont de caracteristicile generale ale acestora: tip, zonă, număr de camere.

Tags: ,
trivet cluj

Topul veterinarilor de Cluj

În județ există 105 societăți care au principal obiect ”activități veterinare” și au cel puțin un angajat. Care sunt cei mai mari angajatori privați din domeniul veterinar din județ? Pentru realizarea clasamentului am folosit datele statistice ale Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Cluj valabile la 1 ianuarie 2015.

Pe prima treaptă a clasamentului se află Atesim din Florești, care avea, la începutul acestui an, 16 angajați, cu doi mai mult decât acum șase luni. Din ultimele date financiare disponibile pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, Atesim a avut în 2013 o cifră de afaceri netă de 4,5 milioane lei și un profit de circa 111 mii lei. Conform Registrului exploatațiilor agricole, Atesim activează în avicultură.

Al doilea angajator este Biovet Serv din Cluj-Napoca, în dreptul căruia figurau la începutul acestui an 9 salariați, cu unul mai mult decât acum jumătate de an. Biovet dispune de un cabinet pe strasa Parâng dar și de o clinică veterinară pe strada Făgetului. Societatea, înființată de medicul Iancu Morar a avut în 2013 o cifră de afaceri netă de circa 504 mii lei și un profit de aproximativ 15 mii lei.

Cabinetul Veterinar Trivet de pe strada Brâncuși din Cluj-Napoca, fondat de medicul Andrei Timen este pe cea de a treia treaptă a podiumului, cu 8 angajați la 1 ianuarie 2015. Conform datelor financiare, în 2013 Trivet a avut o cifră de afaceri netă de 678 mii lei și un profit net de circa 6 mii lei.

Agro Media din Turda și Profesional Vet din Apahida urmează pe următoarele poziții, cu câte 7 angajați la începutul acestui an. Agromedia a avut în 2013 o cifră de afaceri netă (CAN) de circa 416 mii lei și un profit de aproape 33 mii lei, iar Profesional Vet – o cifră de afaceri de 121 mii lei și un profit de circa două mii lei.

Pe pozițiile 6-11 urmează șase societăți cu activități veterinare care au același număr de angajați: șase. Este vorba despre Dotto Vet din Răscruci (în 2013 cu CAN  de 121 mii lei, profit 105 mii lei), Asvet din Turda (CAN 173 mii lei, profit 74 mii lei), Vipet BG Service din Huedin (CAN 281 mii lei, profit 63 mii lei), Tea Farm din Cluj-Napoca (CAN 174 mii lei, profit de circa 20 mii lei), Sanivet din Dej (CAN 264 mii lei, pierdere de 37 mii lei) și Clinical Vet din Feleacu (pierdere de 51 mii lei, fără date despre CAN).

(Titus CRĂCIUN)

(sursa foto: trivet.ro)

 

Tags: ,
image-2014-10-1-18214293-0-harta-proiectelor-rutiere-mpgt-oficial

Nou Master Plan de Transport: 1.300 km de autostradă şi investiţii totale de 48 miliarde euro

Varianta actualizată a Master Planului de Transport, realizată în urma dezbaterilor publice, prevede construcţia a 1.300 de kilometri de autostradă, până în 2030, dublu faţă de nivelul stabilit în formula iniţială a strategiei.

După dezbateri a fost propusă construcţia unor sectoare de autostradă care figurau iniţial ca drum expres, respectiv Sibiu-Piteşti, Bacău-Paşcani, Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni şi Târgu Mureş-Târgu Neamţ (ultimul ca autostradă construită în mai multe etape), potrivit Ministerului Transporturilor.

Totodată, în document sunt incluse o nouă centură ocolitoare cu profil de autostradă pentru Bucureşti şi mai multe sectoare de drumuri expres care iniţial făceau parte din reţeaua Trans Regio.

“După dezbaterea publică au fost propuşi 1.301 km de autostradă, cu un plus de 645 km faţă de versiunea iniţială a Master Planului, 1.877 km de drum expres, 3.147 km de drum Trans Regio şi Euro Trans şi 67 de variante de ocolire de sine stătătoare sau parte a proiectelor de autostradă sau drumuri expres, la care se adaugă centura Bucureştiului la profil de autostradă. Investiţia în sectorul rutier se ridică la 26,48 miliarde euro, din care peste jumătate investiţie în autostrăzi”, arată Ministerul Transporturilor. 

 Pe sectorul feroviar, noua variantă a documentului prevede investiţii de reabilitare a coridoarelor feroviare (3.219 km), a unor căi ferate cu potenţial economic (1.131 km), electrificarea tuturor sectoarelor de pe reţeaua TEN-T core (425 km) şi dezvoltarea unor sectoare de cale ferată de mare viteză (peste 1.000 de km). Totalul investiţiilor în acest sector este de 19 miliarde de euro.

În ceea ce priveşte sectorul naval, propunerile vizează 752 km de căi navigabile şi modernizarea a 12 porturi, cu investiţii estimate la peste 2 miliarde de euro.

Ultima variantă a Master Planului recomandă investiţii în infrastructura a 14 aeroporturi, în valoare de 588 milioane euro, în timp ce suma revizuită pentru sectorul multimodal este de 142 milioane euro.

Valoarea totală a investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii de transport până în 2030 este de peste 48 miliarde euro, apropiată de cea din prima variantă a strategiei.

În septembrie 2014 Ministerul Transporturilor anunţa că România ar trebui să construiască 656 kilometri de autostradă şi 2.226 kilometri de drumuri expres până în anul 2030, conform Master Planului de Transport, în condiţiile în care fostul ministru al Transporturilor, Dan Şova, promitea în aprilie 1.800 kilometri noi de autostradă până în anul 2020.

Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a declarat în ianuarie că reţeaua autostrăzilor din România, care totalizează 700 kilometri în prezent, va fi extinsă cu 50 kilometri în acest an şi cu 200 de kilometri în 2016.

Master Planul General de Transport este un document strategic în baza căruia vor putea fi accesate fondurile structurale pentru transport aferente perioadei 2014 – 2020.

Documentul de implementare a Master Planului va fi prezentat comisiilor de specialitate din Parlament.

Consultantul statului român pentru realizarea Master Planului este compania americană AECOM, în baza unui contract de 9,5 milioane lei fără TVA, atribuit în 2012. Termenul avansat de autorităţi pentru finalizarea documentului a fost amânat de mai multe ori.

Tags: ,
10411860_582530668535712_5156405126501968436_n

Dezbaterea publică pe bugetul Clujului 2015, epic fail

Portalul online de sesizări domnuleprimar.ro abundă de problemele clujenilor legate de oraş. Pentru altele s-au creat pagini de Facebook sau petiţii. Unele au ani vechime şi nu par să fie aproape de rezolvare nici în 2015. Cum ar putea oare să fie găsite soluţii când, la dezbaterea publică pe marginea bugetului general al municipiului Cluj-Napoca pe anul acesta, anunţată încă de vineri şi ţinută astăzi, au participat nici 20 de persoane…cu tot cu primar şi consilieri locali. Ba mai mult, discuţiile abia dacă au durat o oră, iar edilul s-a retras la jumătatea şedinţei lăsându-l la “cârmă” pe consilierul local UDMR, Csoma Botond, care nu le-a putut ţine piept celor trei, patru voci ce s-au încumetat să ridice câteva probleme, mai mult sau mai puţin legate de buget.

10629792_10152503710336330_3007713341935347301_n

Aşadar, edilul a început dezbaterea în forţă cu o scurtă prezentare a bugetului (n.red. 263 de milioane de euro, adică puţin peste un miliard de lei) şi a priorităţilor municipalităţii pe acest an şi anume, finalizarea proiectelor europene deja începute, susţinerea proiectelor realizate din alte fonduri, proiecte noi cu buget minimal.  VEZI LISTA AICI.

Sesiunea de “întrebări şi răspunsuri” s-a transformat rapid într-un ping-pong de replici acide.

Bani în plus pentru sport  

Primul care a luat cuvântul a fost consilierul local Ovidiu Chifor care a adus în discuţie problema finanțării pentru sport. El a spus că cele mai importante cluburi sportive din oraş nu au mai depus cerere pentru alocarea a 5.6 milioane de lei pentru că nu mai au încredere în autoritatea locală. (n.red. bugetul alocat sportului este de 4.2 milioane de lei). “Suntem la coada clasamentului orașelor la alocări pentru sport. Blajul alocă 2 milioane lei pentru o singură echipă de fotbal, Baia Mare alocă 8 milioane lei. Noi nu mai avem competiţii internaţionale. Mai este un an până la Olimpiada de la Rio şi noi nu avem cu cine să participăm. Capitala Europeană a Tineretului nu poate include şi sportul?”.

În replică, Boc a explicat că Sala Polivalentă şi Cluj Arena sunt tot bani investiţi în sport, iar cluburile despre care vorbeşte consilierul se află în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului şi nu a Consiliului Local, cum e cazul celor din oraşele date exemplu. Cât despre performanţa sportivă clujeană, edilul a preferat să se abţină de la comentarii.

Societatea civilă, un singur reprezentant 

Următorul la microfon a fost activistul de drepturi civile, Adrian Dohotaru, care a ridicat trei probleme: situaţia romilor care locuiesc ilegal pe strada Stephenson şi care riscă să fie avacuaţi, fiind în proces cu Primăria, spaţiile verzi din oraş şi bugetul participativ. A primit două răspunsuri scurte: “se vor construi două blocuri de locuinţe sociale pe străzile Sighişoarei şi Ghimbeşului, iar discuţiile bugetului participativ pentru Mănăştur şi Mărăşti vor fi reluate în a doua jumătate a anului şi în 2016, în prezent atenţia se concentrează asupra programului Cluj Capitală Europeană a Tineretului”.

Situaţia parcărilor, subiect tensionat între Boc şi Oniga 

Discuţiile s-au aprins când a luat cuvântul consilierul local PSD, Gabriel Oniga. Acesta a reluat problema parcărilor în municipiu, dar a criticat aspru şi investiţia semnificativă făcută de Primărie pentru reînoirea parcului auto CTP. “Doi ani la rând am avut alocaţi câte 500.000 de lei în buget pentru studii de fezabilitate referitoare la desfiinţarea garajelor de cartier. Nu s-a mai întâmplat nimic”.

Edilul nu a scos un cuvânt despre garajele de cartier, pe care promitea să le demoleze în perioada 2015-2018 (n.red. declaraţie făcută în 2014 pentru un ziar local), ci a vorbit despre alte soluţii de fluidizare a traficului precum centura de sud, un studiu de circulaţie, pasaj în zona centrală şi deja celebrul monorail, pentru al cărui studiu de fezabilitate vor fi alocaţi 1 milion de lei. “După ce România încheie acordul cu UE, vom şti ce bani avem şi ce proiecte putem finanţa”. Primarul a adus în discuţie şi construirea de noi parking-uri, în cartiere şi în zona centrală, dar momentan proiectele sunt doar pe hârtie. “Nu am oprit discuţiile pentru parking-urile din Cipariu sau Hasdeu. Avem însă nevoie de aprobarea sindicatului şi de acordul UBB-ului. Mai sunt cinci, şase locaţii în discuţie, dar trebuie să vedem cum facem să fie libere de sarcinic”. “Nu ar fi mai uşor să faceţi două, patru parking-uri pe structuri uşoare, în cartiere? Sunt convins că ar veni oamenii să dea o bucată de pământ pe care să fie construite acestea, în schimbul unui loc de parcare. Ar fi şi costurile mai mici”, a adăugat Oniga.

Consilierul a continuat cu subiectul reînoirii parcului auto CTP, punct la care a fost susţinut şi de colega de partid, Claudia Anastase. “Cu toţii suntem de acord că trebuie reînoit parcul auto, dar nu jumătate deodată. Astfel de investiţii trebuie făcute etapizat altfel, în patru ani iar avem jumătate de autobuze uzate”. “Cele 40 de autobuze achiziţionate nu înseamnă nici măcar un sfert din ce avem nevoie. E vorba despre 150 de autovehicule aflate în parcul CTP”, a replicat Boc, moment în care a anunţat că trebuie să părăsească şedinţa. Anastase a încercat să continuie discuţia cu consilierul Csoma Botond, desemnat să conducă mai departe dezbaterea. “RATUC s-a transformat în societate comercială tocmai ca să poată accesa fonduri europene. Atunci de ce finanţăm de la buget jumătate din investiţia necesară?”. (n.red. Banii pentru autobuze provin dintr-un credit contractat de primăria clujeană, pe o perioadă de 30 de ani, în anul 2011).

Fără primar, întrebările nu şi-au mai găsit răspuns. Pentru a nu mai prelungi situaţia devenită deja stânjenitoare, dezbaterea a fost declarată încheiată. Nu înainte ca Oniga să promită că nu va vota proiectul de hotărâre privind bugetul pe 2015 la şedinţa forului local de miercuri, 11 februarie 2015.

(Anca MURESAN)

Tags: ,
1643981_1

Clujul, contra curentului naţional: au crescut tranzacţiile imobiliare în 2014

Clujul se ţine tare pe piaţa imoiliară. Deşi la nivel naţional, în 2014, numărul tranzacţiilor imobiliare a fost mai mic cu 38 faţă de 2013, în Cluj numărul acestora a crescut, conform Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

Astfel, în judetul Cluj s-a înregistrat un număr de 32.821 tranzactii imobiliare la nivel de 2014, faţă de 31.225 în 2013, creşterea procentuală fiind de peste 5%. Faţă de perioada de criză, când numărul tranzacţiilor imobiliare era puţin peste 20.000, creşterea este una semnificativa, de peste 50%.

Numărul total al tranzactiilor imobiliare înregistrate pe teritoriul ţării în 2014 a fost de 824.951. În luna decembrie 2014 au fost tranzacţionate 69.399 imobile în toată ţara, cu 4.107 mai mult faţă de luna precedentă.

Cele mai multe tranzacţii imobiliare au fost înregistrate în Bucureşti – 67.500, Ilfov – 50.841 şi Timiş – 41.006, iar la coada clasamentului se află judeţele Covasna – 7.792, Teleorman – 7.335 şi Bistriţa-Năsăud – 7.136.

În ceea ce priveşte operaţiunile de cadastru şi publicitate imobiliară, numărul total al acestora în 2014 a fost de aproximativ 5.8 milioane.

Topul operatiunilor arată astfel: Bucureşti 373.791, Timiş 303.147, Cluj 274.163. Cele mai putine operaţiuni au fost înregistrate în Buzău 61.208, Vâlcea 59.176 şi Sălaj 56.911.

CITESTE SI: Clujul imobiliar, mai scump ca Bucurestiul. 2015 aduce investitii in birouri si blocuri noi. 

 

Tags: ,