Tag Archives: featured

bani

PIB-ul României a ajuns la circa 500 miliarde lei, după primele 9 luni ale lui 2015

Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul al treilea a fost de 195,77 miliarde lei preţuri curente, pe serie brută, în creştere cu 3,6%, în termeni reali, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar în primele nouă luni a urcat cu 3,7%, la aproape 498,49 miliarde lei, potrivit datelor INS.

Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul al treilea a fost de 195,77 miliarde lei preţuri curente, pe serie brută, în creştere cu 3,6%, în termeni reali, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar în primele nouă luni a urcat cu 3,7%, la aproape 498,49 miliarde lei, potrivit datelor INS.

Pe date ajustate sezonier, PIB-ul estimat pentru perioada iulie-septembrie s-a situat la 178,43 miliarde lei preţuri curente, în creştere cu 1,4% faţă de trimestrul anterior, în termeni reali, şi cu 3,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

În primele nouă luni, PIB-ul estimat a fost de circa 527,59 miliarde lei preţuri curente, în creştere anuală cu 3,7%.

La creşterea PIB înregistrată în perioada ianuarie-septembrie au contribuit toate ramurile economiei, cu excepţia Agriculturii, silviculturii şi pescuitului.

Astfel, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante au avut un aport de 1,1%, cu o pondere de 16,7% la formarea PIB şi al cărui volum de activitate s-a majorat cu 7,1%.

Informaţiile şi comunicaţiile au contribuit cu 0,8%, cu o pondere mai redusă la formarea PIB (6,7%), dar care au înregistrat o creştere a volumului de activitate de 12,8%.

Industria a avut o contribuţie de 0,5% (cu o pondere de 22,7% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 2%), iar impozitele nete pe produs au avut un aport de 0,8% (cu o pondere de 12,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,3%).

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal, cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 5,7% contribuind cu 3,5% la creşterea PIB.

La creşterea economică a mai contribuit formarea brută de capital fix, cu 1,5%, consecinţă a avansului volumului cu 6,8%.

O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-1%), având în vedere majorarea cu 5,7% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu un avans mai mare al volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 8%.

În primul semestru, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2014, cu 3,8%, atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier.

Comisia Europeană şi-a îmbunătăţit estimările în prognoza de toamnă privind creşterea economică României, care va accelera în acest an şi în 2016 la 3,5%, respectiv 4,1%, susţinută de măsurile de relaxare fiscală, care stimulează cererea internă.

Bugetul pentru anul în curs a fost fundamentat luând în calcul o creştere a PIB de 2,5%. Estimările Comisiei Naţionale de Prognoză indică un avans de 3,3%, iar FMI anticipează un avans de 3,4%.

Tags: , , ,
senzori bosch

Ce și cât exportă Clujul într-o lună

În luna iunie, ultima din prima jumătate a anului 2015 din județul Cluj plecau mărfuti în valoare totală de 103,5 milioane de euro, arată datele Institutului Național de Statistică. Cele mai valoroase importuri au fost cele aferente capitolului  ”Mașini, aparate și materiale electrice”, lucru de anticipat având în vedere prezența în județ a punctelor de producție a unor giganți precum Bosch, De`Longhi, Emerson ori Fujikura.

Ca membră a Uniunii Europene, România folosește un sistem de descriere și codificare a mărfurilor numit Nomenclatorul Combinat, împărțit pe secțiuni, care la rândul lor conțin capitole. Din cele circa 100 de capitole de mărfuri ale Nomenclatorului Combinat aferent exporturilor lunii iunie, le-am selectat pe acelea care au depășit ca valoare un milion de euro. Iată clasamentul exporturilor lunii iunie 2015:

  • Mașini, aparate și materiale electrice, aparate de înregistrat și reprodus sunetul și imagini de televiziune- 19 milioane euro;
  • Reactori nucleari, boilere, mașini și dispozitive mecanice – 12 milioane euro;
  • Mobilă, aparate de iluminat și alte articole similare (inclusiv componente) – 11,2 milioane euro;
  • Automobile, tractoare și alte vehicule terestre – 7,7 milioane euro;
  • Instrumente și aparate optice, fotografice, medico-chirurgicale – 6,7 milioane euro;
  • Produse din fontă, fier și oțel – 6,6 milioane euro;
  • Cauciuc și articole din cauciuc – 5,2 milioane euro;
  • Încălțăminte și părți ale acesteia – 4,6 milioane euro;
  • Hârtie și articole din aceasta – 3,1 milioane euro;
  • Produse farmaceutice – 3 milioane euro;
  • Fontă, fier și oțel – 2,4 milioane euro;
  • Materiale plastice și articole din material plastic – 2,4 milioane euro;
  • Îmbrăcăminte, altele decât tricotate sau croșetate – 2,2 milioane euro;
  • Articole din diverse metale comune – 2 milioane euro;
  • Lemn brut, cherestea, produse stratificate și alte produse din lemn – 1,8 milioane euro;
  • Articole și accesorii din îmbrăcăminte din tricotaje – 1,8 milioane euro;
  • Bunuri necuprinse în alte secțiuni din Nomenclatorul Combinat – 1,6 milioane euro;
  • Preparate alimentare diverse – 1,1 milioane euro;
  • Articole din piatră – 1 milion euro.

AICI topul importurilor în județul Cluj în luna iunie.

(Titus CRĂCIUN)

(sursa foto: http://ro.bosch-automotive.com/)

Tags: , , ,
alimente

Pachete de sărbători de la Primărie pentru 25.000 de clujeni

25.000 de clujeni vor primi, de sărbătorile de iarnă, pachete cu alimente de la Primărie. Este vorba despre beneficiarii de ajutor social, personalele cu handicap grav și accentuat, persoane vârstnice și din alte categorii sociale aflate în evindența Direcției de Asistență Socială și Medicală.

Un pachet conține: 1 l ulei, 1 kg făină albă, 1 kg zahăr, 1 kg orez, 1 conservă pate, 1 conservă carne de vită.

Distribuirea pachetelor va începe luni, 7 decembrie 2015, după următorul program: luni, marți, miercuri 8.30-15.30, joi 8.30 -16.30 si vineri 8.30 – 14.00. Locații: cluburile pensionarilor din cartiere și Someșeni și primăriile din Gheorgheni și Iris.

La ridicarea pachetelor, clujenii trebuie să prezinte actul de indentitate. Dacă nu se pot deplasa, pot trimite pe altcineva în loc.

Primăria a mai oferit încă o tură de pachete pentru categoriile de persoane menționate, în primăvară. Costul celor două acțiuni se ridică la suma de 1.3 milioane lei.

 

Tags: , ,
padure

Inventarul Forestier Național: România are, în prezent, circa 6,9 milioane de hectare de păduri

România are, în prezent, circa 6,9 milioane de hectare de fond forestier, din care 51% în proprietate privată, arată datele Inventarului Forestier Național (IFN), date joi publicității, într-o conferință de presă.

Pe lângă suprafața de pădure, există circa 14 milioane de hectare de teren agricol, raportul dintre categoriile de terenuri fiind de 1:2,1. De asemenea, au fost înregistrați circa 830.000 de proprietari de pădure și aproximativ patru milioane de proprietari de terenuri agricole, raportul fiind 1:5.

Valoarea în PIB a sectorului forestier (silvicultură și prelucrarea lemnului) este de 2%, iar cea a agriculturii și industriei alimentare de 12%.

IFN a fost realizat în perioada 2008-2012, un nou ciclu de analiză fiind demarat în 2013.

“IFN a fost demarat în anul 2006, iar realizarea sa a fost statuată prin Codul silvic în 2008, pentru a ne alinia standardelor europene. Acest inventar trebuie realizat, la nivel național, o dată la cinci ani. Acest inventar trebuie realizat din nevoia de informații precise și actualizate, pe baza cărora să se realizeze politica silvică, prognoze, programe și strategii pentru dezvoltarea sectorului forestier’, a declarat directorul de Politici și Strategii din Ministerul Mediului, Dănuț Iacob, prezent la conferință.

Datele au fost culese în teren de 21 de echipe special constituite și instruite, fiecare echipă fiind formată de trei persoane.

Informațiile IFN mai arată că, în metri cubi, volumul de pădure este de 2,22 milioane, cu o medie de 321,9 metri cubi la hectar. Pe specii de copaci, principalele sunt fagul, care reprezintă 36,8%, molidul — 23,8%, gorunul — 10,1%, carpenul — 8,1%, bradul — 5%.

 

Tags: , ,
11742815_1611889495767461_5147798012241812442_n

S-au întors de peste hotare convinşi că se poate face business şi în ţară. Au început cu o “Sucărie” la Cluj

Sănătate la sticlă. Aşa s-ar traduce pe scurt conceptul din spatele “Sucăriei”, o afacere deschisă la Cluj-Napoca, în vara acestui an, de Ştefan şi Andrei, doi tineri sibieni şcoliţi într-ale business-ului la o universitate de top din Amsterdam.

În magazinul lor de pe strada Ion I.C. Brătianu, vizavi de Conservator, cei doi antreprenori prepară şi vând 21 de reţete de suc natural, combinaţii de fructe şi legume proaspete, reţete elaborate de specialişti în nutriţie menite să întărească sistemul imunitar al clienţilor sau să prevină şi combată diverse afecţiuni.

11224685_1627354620887615_2554802533768637345_n

Ideea “Sucăriei” a pornit de la o afacere similară iniţiată de părinţii lui Ştefan, în urmă cu patru ani, în Sibiu. “Ajunşi la o vârstă, părinţii mei au decis să adopte un stil de viaţă sănătos din toate punctele de vedere. Iar printre cele necesare nutriţiei, aveau nevoie de suc. Doar că voiau să facă totul ca la carte. Au început să se documenteze şi să consulte nutriţionişti. Au luat sfaturile primite şi le-au transformat, acasă, în sucuri naturale. Tare le-a fost pe plac noul stil de viaţă, iar tata a decis să meargă şi mai departe şi a deschis un magazin în Sibiu. La început cred că era mai mult un hobby, iar aşteptările lui vizavi de piaţă erau cât se poate de realiste. Cred că se bucura de faptul că poate să facă ceea ce îi place. Zi de zi”, mărturiseşte tânărul.

La vremea aceea, Ştefan şi Andrei, care au fost şi colegi de liceu, erau plecaţi la studii în Olanda. Sperau să-şi clădească un viitor mai bun peste hotare. Crez general valabil, dealtfel, în rândul tinerei generaţii autohtone. A venit însă momentul licenţei, iar Ştefan a aplicat la un internship în ţară, în Cluj. Avea deja o bază solidă de cunoştinţe teoretice în managementul afacerilor şi un gust al realităţii prin prisma business-ului condus cu succes deja de părinţii săi. A înţeles că piaţa locală este în plină dezvoltare, una haotică, dar care permite tocmai punerea în practică a unor reţete de antreprenoriat alternative. Cu ingredientele pe masă şi cu câteva economii în buzunar a evaluat riscurile şi a decis să rămână în ţară. L-a întors din drumul său spre Londra şi pe Andrei pentru că, două creiere şi două perechi de ochi ce se provoacă reciproc dar se şi completează fac casă bună, şi aşa au pus pe foaie planul de bătaie pentru “Sucăria” clujeană.

Au convenit încă de la început că demersul lor nu este unul pur comerical. “Nu am luat o chirie ultra centrală, uşa noastră nu e împânzită cu oferte promoţionale de-o şchioapă şi nici nu am investit în promovare. Nu blamăm astfel de practici, dar nu e stilul nostru. Nu vrem să lansăm ceva şi apoi să stăm pe margine şi cum merge….merge. Noi am luat ideea de acasă şi o transpunem într-un concept propriu. Vrem ca lumea să ne descopere, iar cei ce aleg să ne devină clienţi fideli să o facă pentru că se indentifică exact cu conceptul din spatele produselor noastre. Un stil de viaţă sănătos. Nu vindem doar suc de sete”, punctează tinerii. Ba mai mult, pe lângă reţetele din meniu, sunt disponibile şi câteva cure cu sucuri naturale de până la o săptămână. Momentan sunt la nivel de experiment. “Într-adevăr, în ultimii ani, tot mai mulţi clujeni au început să facă sport regulat şi să fie atenţie la alimentaţie. Dar să înlocuieşti mesele zilnice în totalitate cu suc e dificil. Chiar şi pentru două zile. Dar nu şi imposibil. Există un segment de public pe piaţa locală ce are nevoie şi de astfel de produse”.

Însă nu produsele comercializare sunt cheia succesului afacerii, ci modelul de business: “De la mic la mare, acela în care să ştii bine care îţi este locul. Ar fi şi ipocrit altfel. Cel puţin în cazul nostru. Iar pentru a ne dezvolta, în primul rând trebuie să ne înţelegem propriu-zis afacerea: ne-am făcut singuri logo-ul, ne-am ocupat de mobilierul şi amenajarea magazinului, facem sucurile şi le vindem singuri, facturăm şi ne ocupăm de implementarea sistemelor electronice ce ne ajută să avem o evidenţă acurată în ceea ce priveşte parcursul afacerii şi e baza lor să facem planurile de viitor”.

11923237_1623739517915792_1635854829971153974_n

12003283_1629691420653935_8087414687567258307_n

Iar planurile de viitor înseamnă, pentru moment, un al doilea magazin în Cluj. Pe termen lung, intrarea pe piaţa din Capitală. Dacă pronosticul e favorabil, poate şi o extindere la nivel european. Între timp, la Sibiu se pregăteşte de certificare şi o seră în care să se cultive diverse ingrediente, precum iarba de grâu. Scumpă şi de calitate îndoielnică la furnizorii autohtoni, dat fiind procesul anevoios de cultivare.

O sticlă de suc costă 10 lei şi are o valabilitate de 2 zile. Între reţete se găsesc sucuri pentru digestie (măr, ananas, morcov, ghimbir); care stabilizează glicemia şi reduc colesteroul (măr, morcov, lime, lămâie, sfeclă roşie, broccoli); uşurează crampele şi durerile abdominale (măr, mentă, kiwi) sau oferă sprijin în procesul de slăbire (portocală, banană, grapefruit, fructe de pădure).

11953016_1625441391078938_7540223927215243731_n

11899999_1625441341078943_3332116663005957677_n

11904029_1625441377745606_4236151037806103042_n

Tags: , , , , , , , ,
benzinarie-2

Ce și cât importă Clujul într-o lună

 Luna iunie, ultima din prima jumătate a anului 2015 aducea în județul Cluj mărfuti în valoare totală de 171,3 milioane de euro, arată datele Institutului Național de Statistică. Cele mai valoroase importuri au fost cele aferente capitolului  ”Combustibili și uleiuri minerale; materiale bituminoase”.

Ca membră a Uniunii Europene, România folosește un sistem de descriere și codificare a mărfurilor numit Nomenclatorul Combinat, împărțit pe secțiuni, care la rândul lor conțin capitole.

De exemplu, în județul Cluj, în luna iunie a acetui an, la secțiunea ”Animale vii și produse animale” au fost importuri de  2,3 milioane euro, la ”Produse vegetale” – de  1,1 milioane euro, la ”Produse alimentare, băuturi și tutun” – de 3,5 milioane euro iar la ”Textile și articole din textile” importurile au atins 8,1 milioane euro.

Din cele circa 100 de capitole de mărfuri ale Nomenclatorului Combinat aferent importurilor lunii iunie, le-am selectat pe acelea care au depășit ca valoare un milion de euro. Iată clasamentul importurilor lunii iunie 2015:

  • Combustibili și uleiuri minerale; materii bituminoase – 33,1 milioane euro;
  • Reactori nucleari, boilere, mașini și dispozitive mecanice – 22,5 milioane euro;
  • Mașini, aparate și materiale electrice; aparate de înregistrat și reprodus sunetul și imagini de televiziune – 19,6 milioane euro;
  • Automobile, tractoare și alte vehicule terestre – 12,3 milioane euro;
  • Materiale plastice și articole din material plastic – 10,2 milioane euro;
  • Produse din fontă, fier și oțel – 9,5 milioane euro;
  • Hârtie și articole din aceasta 6,6 milioane euro;
  • Fontă, fier și oțel de 4,1 milioane euro;
  • Instrumente și aparate optice, fotografice, cinematografice, medico-chirurgicale – 3,9 milioane euro;
  • Articole diverse din metale comune – 3,5 milioane euro;
  • Cauciuc și articole din cauciuc – 3,5 milioane euro;
  • Mobilă, aparate de iluminat și alte articole similare (inclusiv componente) – 2,8 milioane euro;
  • Produse farmaceutice – 2,7 milioane euro;
  • Reziduuri ale industriei alimentare – 1,7 milioane euro;
  • Aluminiu și articole din aluminiu -1,5 milioane euro;
  • Articole din piatră – 1,5 milioane euro;
  • Lemn brut, cherestea, produse stratificate și alte produse din lemn – 1,5 milioane euro;
  • Piei crude și piei tăbăcite (altele decât blănurile) – 1,5 milioane euro;
  • Extracte tanante sau colorante – 1,5 milioane euro;
  • Unelete și scule, tacâmuri din metale comune – 1,4 milioane euro;
  • Încălțăminte și părți ale acesteia – 1,3 milioane euro;
  • Filamente sintetice sau artificiale – 1,3 milioane euro;
  • Carne și măruntaie comestibile – 1,2 milioane euro;
  • Jucării, jocuri, articole pentru divertisment sau pentru sport – 1,1 milioane euro;
  • Îmbrăcăminte și accesorii din îmbrăcăminte din tricotaje -1,1 milioane euro;
  • Produse diverse ale industriei chimice – 1,1 milioane euro;
  • Sticlă și articole din sticlă – 1 milion euro;
  • Săpun; preparate pentru spălat – 1 milion euro.

(Titus CRĂCIUN)

(sursa foto: bisinessmagazin.ro)

Tags: , , ,
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????

Românii, ceva mai optimişti asupra economiei naţionale. Cum se traduce acest lucru în piaţa imobiliară

Dincolo de efectele concrete ale recesiunii în imobiliare – cum ar fi scăderea prețurilor sau a volumului de tranzacții –, a existat un altul, mai profund și mai puțin previzibil, de natură psihologică. Este vorba despre neîncrederea românilor în ziua de de mâine, tradusă în plan practic prin reticența de a face achiziții sau investiții majore, cum este și cumpărarea sau renovarea/reamenajarea unei case.

Ponderea populației cu o viziune optimistă asupra economiei naționale este în creștere, ajungând la 39% în 2015, față de 27% în 2013, arată un studiu de piață realizat de BCR Banca pentru Locuințe cu sprijinul companiei de cercetare și consultanță IRSOP. Acest lucru înseamnă că cei interesați de achiziția unei locuințe se orientează de regulă spre un credit, iar cei care vor să renoveze se bazează mai mult pe economii.

“Debutul crizei a generat o stagnare a planurilor românilor de îmbunătățire a situației locative, însă 2015 a marcat o creștere a interesului în această privință, de la o pondere de 56% din totalul respondenților în 2014, la 68% în 2015. În ceea ce privește modalitatea de finanțare a unor investiții în domeniul locativ, în 2015 se consemnează o ușoară creștere a tendinței de a contracta un credit, comparativ cu 2014. La modul general, cei interesați de achiziția unui imobil se orientează mai mult spre credit, iar cei care vor să renoveze se bazează mai mult pe economiile proprii”, se arată în studiul menţionat.

De remarcat este și faptul că frecvența de a pune bani deoparte a crescut semnificativ față de punctele minime atinse în 2011 și 2013 – când economisirea regulată atingea 16%, iar cea ocazională se situa la 20%, și, respectiv 18%. Acum, 25-27% dintre gospodării pun bani deoparte.

„Interesant e că în 2015 vedem că a crescut procentul celor care economisesc pentru a investi și a scăzut procentul românilor care economisesc ca fond de rezervă. Ceea ce arată un lucru interesant – că economisirea nu mai are funcția defensivă de a proteja gospodăria în fața dificultăților, dar, încet, încet se reorientează spre zona de investiții”, punctează reprezentantul IRSOP.

Tags: , , , ,
cumparaturi

Comportamentul consumatorilor şi mediul de afaceri. Ce se va întâmpla în următorii ani

În următorii cinci ani, schimbările comportamentului consumatorilor vor perturba companiile din toate industriile. Cu toate acestea, majoritatea operaţiunilor realizate de companii nu sunt concepute pentru a oferi ceea ce consumatorii consideră a fi produse sau servicii de valoare, nici acum, nici trei ani de acum înainte, arată o analiză realizată de PwC pe un eşantion de 1.262 de factori de decizie în operaţiuni din întreaga lume.

Raportul Reimagining operations: Insights from PwC’s 2015 Global Operations Survey arată că, deşi 61% dintre responsabilii de operaţiuni se aşteaptă ca schimbările în comportamentul consumatorilor să modifice în mod radical mediul de afaceri în următorii ani, numai 25% dintre aceştia sunt foarte încrezători în modul în care operaţiunile lor au fost concepute pentru a asigura valoare pentru consumator şi o experienţă distinctivă. 63% dintre respondenţi consideră că operaţiunile din cadrul companiilor se află în faţa unei provocări, aceea de a înţelege pe ce pun preţ consumatorii.

“Pentru responsabilii de operaţiuni, este o reală şi continuă provocare să afle pe ce pun preţ consumatorii. Fără a avea această înţelegere, operaţiunile ajung adesea să se disipeze. Când o echipă încearcă să inoveze, intră în conflict direct cu un obiectiv operaţional de a reduce consturile – sau creează o situaţie complexă nouă, dificil de gestionat. Negocierea unui compromis rezonabil în astfel de cazuri încetineşte activitatea tuturor”, arată Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanţă pentru Management, PwC România.

Pentru a avea succes acum şi în viitor, companiile trebuie să-şi gândească operaţiunile concentrându-se pe clienţii lor. “În acest fel, echipele de operaţiuni pot decide mai repede şi cântări mai eficient posibile modificări, atunci când se petrec schimbări inevitabile,” adaugă Belciu.

Companiile au în plan mai mult decât o simplă îmbunătăţire a proceselor existente

Mai mult de jumătate dintre responsabilii chestionaţi în sondaj consideră că nu este suficient numai să-şi îmbunătăţească procesele operaţionale actuale. 61% dintre ei sunt de părere că o creştere a colaborării interdepartamentale ar avea cel mai mare potenţial de a le sprijini atingerea obiectivelor strategice.

“Directorii executivi au început să vadă operaţiunile drept procese mai ample ce merg dincolo de funcţiile tradiţionale de furnizare, producţie şi logistică, sau, pentru zona de servicii, cele de front office, de suport sau de control intern. În toate industriile, putem observa cum majoritatea respondenţilor noştri includ acum şi următoarele funcţii în operaţiuni: analiza consumatorilor, marketing, vânzări, servicii şi suport, precum şi dezvoltarea de noi produse şi servicii”, a declarat Bogdan Belciu.

Cu toate acestea, pentru sincronizarea strategiei la nivel de companie, nu este suficientă adoptarea unei viziuni mai largi asupra operaţiunilor numai de către liderii executivi. Aproape o treime din companii prioritizează câteva posibilităţi de colaborare interdepartamentală, la nivelul întregii companii. Majoritatea celorlalte companii însă au un stil de lucru segregat, fiecare departament luând decizii proprii în ceea ce priveşte tipurile de activităţi care contează mai mult.

Operaţiunile sunt regândite

Una dintre concluziile importante ale studiului arată cum companiile devin din ce în ce mai conştiente de faptul că trebuie să-şi concentreze atenţia asupra câtorva capacităţi corelate, pentru a face faţă schimbărilor. 43% dintre companiile intervievate intenţionează să ia această măsură până în 2018. Dacă se va dovedi că noul model funcţionează, competiţia în industrie va fi transformată vizibil şi chiar şi cei mai mari jucători de pe piaţă vor fi nevoiţi să facă faţă noii provocări.

Am testat această ipoteză uitându-ne la companiile axate mai degrabă pe strategie1, ce însumează aproximativ 15% din eşantionul sondajului nostru. Există câteva trăsături care le diferenţiază. În primul rând, este mult mai probabil ca ele să se concentreze pe crearea unor capacităţi de diferenţiere pentru obţinerea unui avantaj competitiv faţă de restul companiilor (51% faţă 29%). De asemenea, companiile axate pe strategie sunt mult mai încrezătoare în capacitatea de a atinge un număr mare de obiective de performanţă, precum şi în atingerea ţintelor de venituri şi cheltuieli. La rândul lor, aceste avantaje au ajutat la îmbunătăţirea strategiei companiilor, la crearea unor experienţe unice pentru consumator şi la adaptarea companiilor la schimbare.

“În faţa unui viitor marcat de schimbări radicale, companiile trebuie să-şi concentreze eforturile pentru a crea un set de capacităţi mic, dar coerent. Dacă vor reuşi acest lucru, îşi pot alinia strategia şi operaţiunile la nivelul organizaţiei, fiind astfel pregătite să răspundă schimbărilor comportamentului consumatorilor”, a conchis Bogdan Belciu.

Tags: , ,
romania_in_europa_23445567_76062700_19642200

România, pe ultimul loc în UE la ponderea cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare în PIB

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europene în privinţa ponderii cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare în PIB, de numai 0,38%, valori de sub 1% fiind înregistrate şi în state ca Grecia, Bulgaria şi Polonia, potrivit datelor Eurostat.

În 2014, cel mai ridicat nivel al ponderii cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare în PIB a fost înregistrat în Finlanda (3,17%), urmată de Suedia (3,16%) şi Danemarca (3,08%).

Austria alocă 2,99% pentru aceste cheltuieli, Germania 2,84%, Belgia 2,46%, Slovenia 2,39%, iar Franţa 2,26%.

La polul opus se află România, cu doar 0,38% din PIB alocat cercetării şi dezvoltării, alte state cu un nivel de sub 1% al acestor cheltuieli fiind Cipru (0,47%), Letonia (0,68%), Croaţia (0,79%), Bulgaria (0,8%), Grecia (0,83%), Bulgaria (0,8%), Grecia (0,83%), Malta (0,85%), Slovacia (0,89%) şi Polonia (0,94%).

Comparativ cu 2004, ponderea în PIB a cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare a crescut în 23 de state membre, a scăzut în Croaţia, Luxemburg, Finlanda şi Suedia şi a rămas stabilă în România.

În 2014, statele UE au cheltuit în total circa 283 miliarde de euro pentru cercetare şi dezvoltare, iar ponderea în PIB-ul Uniunii a fost de 2,03%, la fel can 2013. În urmă cu 10 ani, ponderea în PIB-ul UE era de 1,76%.

Comparativ cu alte economii mari, ponderea cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare în PIB-ul UE este mult mai mică decât în Coreea de Sud (4,15% în 2013) şi Japonia (3,47% în 2013) şi mai mică decât în SUA (2,81% în 2012), dar egală cu cea din China (2,08%) în 2013) şi mai mare faţă de Rusia (1,15%).

Tags: ,
Parc-auto-brady-das-weltauto

Au crescut importurile de atomobile second

Importurile de autoturisme rulate au crescut, în primele 10 luni din acest an, cu 12,8% față de aceeași perioadă din anul anterior, ajungând la 204.000 de unități, relevă analizele Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), difuzate de Agerpres.

Potrivit statisticii, tendința de creștere a importurilor de autoturisme rulate a condus astfel la un raport de 3,2 la 1 între importurile de autoturisme rulate și vânzările celor noi, ușor mai ridicat, comparativ cu cel care se înregistra după aceeași perioadă din anul 2014, respectiv de 3,1 la 1.

În intervalul ianuarie — octombrie 2015, importurile de autoturisme second hand a înregistrat un avans de 12,8%, față de perioada similară din 2014, până la circa 204.000 de unități, mare parte dintre acestea fiind nefiscalizate.

În ceea ce privește vânzările auto de pe piața românească, acestea sunt susținute în continuare de către persoanele juridice, ponderea acestora din total fiind, în primele 10 luni din 2015, de 73% (cu un raport de 68% vs. 32% în favoarea persoanelor juridice în luna octombrie).

Pe de altă parte, în funcție de culoarea preferată, în aceste prime 10 luni, cele mai multe autoturisme noi vândute au fost de culoare albă (35,1%), urmate de cele gri (22,2%) și cele albastre (17,4%).

De asemenea, după clasificarea în funcție de țara de proveniență a autoturismelor, situația se prezintă astfel: 33,1% sunt de proveniență autohtonă, 17,4% sunt import Germania, 10% din Cehia, 7,8% din Spania și 7,4% din Franța. În acest context, vânzările de autoturisme din producția autohtonă au crescut, în aceste 10 luni din 2015, cu 26,5% față de aceeași perioadă din 2014, în timp ce vânzările de autoturisme din import au înregistrat o creștere mult mai mică, respectiv de 11,2%, reiese din datele APIA.

 

Tags: , , ,
terenagricol--600x353

România are cele mai multe ferme din Uniunea Europeană, însă printre cele mai mici

La nivelul Uniunii Europene existau 10,8 milioane de ferme în 2013 care utilizau în scopuri agricole 174,6 milioane de hectare de teren. Una din trei ferme de la nivelul Uniunii Europene se află în România (3,7 milioane exploatații agricole”, arată ultimul buletin Eurostat.

La mare distanță urmează Polonia (1,4 milioane exploatații, adică 13,2% din totalul european), Italia (un milion de ferme, 9,3% din totalul de la nivelul UE) și Spania (aproape un milion de exploatații, cu o pondere de 8,9% la nivelul UE). Cu excepția Irlandei, în decada 2003 – 2013 numărul intreprinderilor agricole din toate țările UE au scăzut, chiar dacă suprafața exploatațiilor a rămas aceeași. Una din patru ferme a dispărut în această decadă de referință la nivelul UE, ceea ce înseamnă o creștere a concentrației agricole, cu o mărire a suprafeței medii a unei ferme cu 38%, de la 11,7 hectare în 2003 la 16,1 hectare în 2013.

Cele mai drastice scăderi a numărului de ferme între 2003 și 2013 au avut loc în Slovacia (-67,1%) și Bulgaria (-61,8%). Scăderi semnificative s-au observat în Italia (-48,6%), Estonia (-47,9%), Cehia (-42,6%), Lituania (-36,9), Ungaria (-36,5%), Letonia (-35,4%), Polonia (-34,2) și Marea Britanie (-34%). În România, numărul de exploatații agricole s-a diminuat cu 19,1%.

Potrivit Eurostat, România cu un total de exploatații agricole de circa 13,1 milioane de hectare ocupă cea de a șasea poziție la nivelul UE (7,5% din totalul ariei agricole la nivel european). Primele locuri sunt ocupate de Franța (15,9%din totalul ariei exploatate la nivel UE), Spania (13,4%), Marea Britanie (9,9%), Germania (9,6%) și Polonia (8,3%).

În schimb, România se află printre este ultima dintre țările mari ale UE în ceea ce privește suprafața medie a unei ferme: 3,6 hectare, dar în Malta (1,2ha) și Cipru (3,6 ha) existând medii mai mici. La polul opus se află Cehia, cu o medie pe exploatație de 133 hectare, Marea Britanie (93,6 ha), Slovacia (80,7 ha), Danemarca (67,5 ha), Luxembourg (63 ha), Franța (58,7 ha) și Germania (58,6 ha).

În 2013 la nivelul Uniunii Europene unul din trei fermieri avea peste 65 de ani. Cei mai mulți fermieri peste 65 de ani erau în Portugalia (50,1%), România (41%), Ciprus (40%), Italia (39,7%), Bulgaria (36,7%), Lituania (34%), Spania și Croația (ambele cu 33%). La polul opus se situa Germania (6,5%), Austria (8,6%), Polonia (9,6%), Finlanda (10,2%) și Luxembourg (14,4%).

Fermieri tineri (sub 35 de ani) sunt doar 6% la nivel UE, doar două țări depășind pragul de 10%: Austria (10,9%) și Polonia (12,1%). În România, 4,7% dintre fermieri au mai puțin de 35 de ani.

(Titus CRĂCIUN)

Tags: , , ,
casa-de-inchiriat-9-camere-cluj-napoca-central-59477077

Cele mai piperate chirii din Cluj. Vezi topul naţional

Două vile din Cluj-Napoca figurează în topul celor mai piperate chirii din România; proprietarii solicitând un preţ de 5.000 de euro pe lună, arată o analiză realizată de o renumită agenţie imobiliară naţională

Prima casă este situată în zona centrală a oraşului şi este dispusă pe trei niveluri (demisol, parter şi mansardă), are nouă camere şi o suprafaţă utilă de 420 de metri pătraţi. Terenul are 800 de metri pătraţi, din care circa 600 de metri pătraţi liberi.

Cea de a doua proprietate inclusă în topul naţional este o vilă finalizată în anul 2002, din zona Calea Turzii. Structurată pe subsol, parter, etaj şi mansardă, construcţia are 13 camere şi o suprafaţă de 550 de metri pătraţi utili.

Bucureştiul, lider absolut

De cinci ori mai mare este însă suma solicitată pentru proprietatea aflată în vârful clasamentului: 27.000 de euro pe lună pentru o vilă situată în zona Aviatorilor din Capitală, având o suprafaţă utilă de 1.470 de metri pătraţi, dispusă pe şapte niveluri. La subsol şi demisol, vila dispune de parcare subterană. Imobilul a fost construit în perioada interbelică, dar a fost renovat, consolidat şi modernizat în anul 2013, conform imobiliare.ro.

O altă vilă-monument istoric din zona Piaţa Romană din Bucureşti poate fi închiriată cu 25.000 de euro pe lună. Imobilul are 29 de camere, o suprafaţă utilă de 1.125 de metri pătraţi şi un teren de 1.000 de metri pătraţi. Construită în anul 1865, proprietatea a fost complet renovată şi consolidată în anul 2009.

Tot în Bucureşti, în zona Dorobanţi, o construcţie din anul 1939, cu o suprafaţă utilă de 1.200 de metri pătraţi (plus teren de 1.260 de metri pătraţi), are un preţ solicitat de 20.000 de euro pe lună. Proprietatea este formată din două vile în oglindă lipite, ce pot fi închiriate şi separat, la preţul de 12.000 de euro pe lună fiecare. Imobilul a fost consolidat şi renovat în anul 2008, păstrându-se elementele decorative originale.

Constanţa

În zona Cazino din Constanţa, o vilă în stil baroc, construită în anul 1913, este listată pe site-ul citat la un preţ de 5.000 de euro pe lună. Amplasată pe un teren de 550 de metri pătraţi, clădirea are 800 de metri pătraţi utili şi este compartimentată în 23 de camere. Imobilul a fost renovat integral în anul 2000.

O vilă interbelică situată în zona centrală a Constanţei poate fi închiriată cu 3.600 de euro pe lună. Clădirea este renovată, are 11 camere şi circa 590 de metri pătraţi utili, plus teren de 215 metri pătraţi.

Iaşi

În Copou (Iaşi), o vilă cu 13 camere are un preţ cerut de 5.000 de euro pe lună. Dispusă pe parter, două etaje şi mansardă, casa are o suprafaţă utilă de 390 de metri pătraţi şi teren de circa 400 de metri pătraţi.

Timişoara

Cea mai scumpă vilă disponibilă spre închiriere în Timişoara are un preţ de 3.000 de euro, aceasta fiind situată în zona Take Ionescu. Finalizată în anul 2002, construcţia este structurată pe demisol, parter şi etaj şi este compartimentată în opt camere (plus dependinţe), din care cinci dormitoare. Casa are o suprafaţă utilă de 340 de metri pătraţi, plus teren de 595 de metri pătraţi.

Tags: , , , , ,
Centrul Medical de Podiatrie (1)

La Cluj s-a deschis Centrul Medical de Podiatrie: primul centru medical din România dedicat îngrijirii piciorului (P)

Primul centru medical pentru îngrijirea piciorului din România – Centrul medical de Podiatrie – funcționează din această toamnă la Cluj-Napoca. Un concept în premieră în țara noastră, centrul reprezintă un model de abordare holistică interdisciplinară în îngrijirea piciorului: servicii specializate, personal medical excelent pregătit, aparatură performantă și standarde ridicate de excelență. Tot pentru prima dată în România, centrul oferă și asistență podiatrică la domiciliu, prin intermediul serviciului mobil care se deplasează la cerere acasă la pacient, în spitale, clinici, centre de recuperare, aziluri de îngrijire a vârstnicilor.

Centrul Medical de Podiatrie (2)

Pacienții noului centru sunt în primul rând persoanele cu diabet, care dezvoltă deseori complicații cu urmări devastatoare, cum sunt ulcerațiile și amputațiile. Potrivit statisticilor medicale, în România se efectuează zilnic, în medie, 62 de amputații în rândul persoanelor cu diabet (adică o amputație la fiecare 20 de minute).

„Prin Centrul Medical de Podiatrie urmărim să le oferim o viață mai bună persoanelor cu diabet și să contribuim la reducerea numărului de amputații. Ne-am constituit ca o echipă multidisciplinară, care include medici diabetologi, neurologi, chirurgi, reumatologi, dermatologi, specialiști în medicina de familie și podiatri (specialiști în îngrijirea piciorului), care să realizeze tratamente personalizate și cât mai puțin invazive. Îngrijirea se realizează în sistem ambulator, fără spitalizare. În premieră, realizăm terapia umedă a plăgilor cu pansamente inteligente, cu rezultate spectaculoase în situațiile grave, deseori la limita amputațiilor. Suntem primul centru privat care folosește pentru tratarea leziunilor un aparat de terapie prin presiune negativă. Un alt domeniu care ne preocupă este evaluarea neuropatiei autonome cardiace, una dintre complicațiile «silențioase», însă redutabile, ale neuropatiei diabetice”, a declarat medicul Bogdan Florea, directorul Centrului Medical de Podiatrie.

Centrul Medical de Podiatrie (6)

Centrul Medical de Podiatrie (3)

Asistența specializată oferită de Centrul Medical de Podiatrie nu se limitează doar la persoanele cu diabet. „Aceeași grijă și competență o avem și pentru sportivii de performanță sau amatori, oamenii activi social, copiii sau adolescenții la care tulburările de statică sau de kinetică a piciorului le afectează dezvoltarea armonioasă și pentru care nu trebuie pierdut timpul. Medicii specialiști în medicină sportivă, ortopedie, pediatrie, medicină generală au înțeles deja aceste nevoi de corecție timpurie și sperăm într-o bună colaborare”, a completat medicul Bogdan Florea.

Echipa medicală este formată din medici și asistenți medicali specializați și asigură asistență performată în: Podiatrie, Diabet, nutriție și boli metabolice, Chirurgie, Neurologie, Medicină de familie, Dermatologie, Reumatologie. Centrul oferă și investigații de Ultrasonografie, EMG, EEG. Aparatura medicală include aparate folosite pentru prima dată în România, cum ar fi SudoScan și CardioSys.

Centrul Medical de Podiatrie (11)

Centrul Medical de Podiatrie (9)

Centrul medical de Podiatrie este situat pe strada Iuliu Moldovan nr. 10 și este deschis de luni până vineri între orele 10 și 19 și sâmbătă de la 10 la 15. Programările se pot face telefonic, la numerele 0742.222.353 și 0364.805.701. Mai multe informații sunt disponibile
pe site: www.clinicapodiatrie.ro. Primii o sută de pacienți care se vor prezenta pentru tratament la centru vor primi gratuit o pereche de șosete special concepute pentru persoanele cu diabet.

Tags: , , ,
cristi iepure feaf

Au lăsat Marea Britanie și Clujul pentru viața la țară

”Cele mai multe dintre contactele dintre orășeni sunt fugitive și parțiale, destinate altor scopuri decât a fi relații satisfăcătoare prin ele însele”.

Asta enunța școala sociologică de la Chicago, încă de acum un secol. Parcă deciși să confirme regula, doi tineri clujeni – el, crescut în Mănăștur, soția lui, în Grigorescu – au decis că tot ce vor să facă, să fie făcut cu mâna lor, să fie frumos și să fie verde

cristi gradini

Așadar: ”După doi ani și jumătate în care am fost șef de raion la Kaufland în Mărăști am văzut că nu se mai poate avansa, căci așa era sistemul, am decis să plec la Coca Cola agent de vânzări. Acolo am lucrat patru ani și jumătate atât pe Cluj cât și pe exterior. Ultima oară aveam zona centrală, Hașdeu și Zorilor, un salariu foarte bun pe vremea aceea, plus mașină de serviciu și multe alte beneficii, dar simțeam că nu pot progresa mai mult de atât. Așa că am luat hotărârea să plec în Marea Britanie, pe Insula Jersey, unde se afla deja soția mea de circa șase luni de zile. Am plecat acolo, unde am lucrat doi ani jumătate, printre altele și în domeniul de grădinărit și amenajare de spații verzi.  Acolo am devenit pasionat de astfel de amenajări insulare, mai ales că acolo se pune mare accent pe spațiul exterior, pe gazon, pe plante față de ce e la noi. Sunt foarte avansați”, își începe povestea Cristi Iepure.

Revine cu soția în țară să facă și nunta și… ”După doi ani și jumătate în Marea Britanie am venit în țară, am făcut nunta după care ne-am decis să nu mai mergem ci să încercăm să facem ceva aici, la noi în țară, chiar dacă e un sistem cu foarte multă birocrație, care nu te ajută, ba dimpotrivă, te-ar sugruma înainte de a începe. Ne-am mutat la țară, în Sălicea, unde era casa bunicilor. Eu am locuit în Mănăștur, soția – în Grigorescu, dar am decis să ne mutăm aici, să scăpăm de oraș și de nebunia și aglomerația din Cluj”, afirmă Cristi Iepre.

rulouri

Pe un banner fixat pe curtea unei gospodării din Sălicea, cu mult alb și verde se pomenește de o microfermă de găini ouătoare ținute la sol, în curte, iar pe încă unul, păstrând coloristica, de grădinărit și amenajări de spații verzi. ”Am început inițial cu microferma de găini ouătoare, după care am am vrut să-mi urmez visul, să fac ce-mi place și să se vadă ceva după mine: grădinărit și amenajări de curți și spații verzi.

Am început cu bani puțini, dar încet-încet am început să ne extindem. Suntem cinci angajați, toți la opt ore,  și sperăm ca anul viitor să ne mărim echipa, să creștem pe piața locală după care să ne extindem în țară și chiar și afară”, susține antreprenorul.

În paralel, pe lângă producția de ouă, apar siropurile – apanajul soției, care duce partea de afacere spre bio și eco.

Ce înseamnă Grădini Cluj

Cristi Iepure a  urmărit piața de grădinărit și amenajări exterioere acolo unde a mers , firesc, dezvoltarea imobiliară pe nivele de înălțime mici, dar cu spații relativ generoase de verde.

iaz feleacu

”Clienții îi avem de regulă în zonele unde se construiesc preponderent case: Florești, Borhanci, Gilău, Apahida, dar și în zonele limitrofe ale municipiului. Fiecare lucrare e diferită: unui client îi trebuie montat doar gazon rulou, alții vor amenajări mai complexe cum ar fi iazuri ori sisteme de irigații. Valoric, cea mai mare lucrare a noastră a fost amenajarea a două iazuri  în comuna Feleacu, pe care le-am amenajat și cu elemente vii, cum ar fi crapi japonezi, nuferi.

Ca suprafață, avem lucrări de 700-800 de metri pătrați, pe care le amenajăm atât cu însămânțări sau cu gazon rulou și sisteme de irigații. În privința plantelor, încercăm să susținem producția locală, pepinierele din România. Colaborez atât cu pepiniere din Cluj cât și din țară, de la Timișoara, Brașov, Constanța ori Suceava. Problema cea mai mare e cu transportul, cu curieratul, pentru că se întâmplă câteodată să ajungă plantele deteriorate. Evident, pe acelea nu le plantăm, așa că suntem în proces de seleție al curierilor”, afirmă managerul Grădini Cluj.

Ce se cere în Cluj

Cristi Iepure: ”Cel mai frecvent montăm gazon rulou, datorită faptului că este o etapă rapidă de trecere de la pământ gol la iarbă, apoi e ușor de întreținut, nu necesită atâtea operațiuni ca pentru un pom ori o plantă. Tot frecvent montăm sisteme de irigații. În general, clienții vor să vadă că e verde în curte. Apoi anul următor ne solicită să îi mai plantăm un pom, o plantă. Intenționăm să ne extindem domeniu de activitate și pe montaj de pavaj, pentru a reuși să-i facem clientului toată curtea, de la A la Z”.

pavaj-938x350

Concurența

Cristi Iepure: ”Concurența e foarte mare în piață, ceea ce nu e un lucru rău, căci te face să te dezvolți și să devi competitiv. Sigur, sunt firmele mari care lucrează cu primăriile, cu clienții de top, apoi suntem noi, mai în zona de mijloc și mai sunt cei care sunt amatori, ori pensionari care mai fac întrețineri mai toaletează, mai stropesc, mai taie un pom. Domeniul e fascinant, am constatat că am citit la cărți de horticultură că pot să fac o bibliotecă”.

(Titus CRĂCIUN)

 

Tags: , , , ,
1

Electricitate şi gaze mai ieftine din 2016

Preţul electricităţii la consumator va scădea cu 5-6% la 1 ianuarie, după reducerea tarifelor de distribuţie şi a bonusului de cogenerare, iar gazele se vor ieftini cu începere de la 1 iulie 2016, a declarat joi preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ.

“Tarifele la energia electrică vor scădea de la 1 ianuarie proporţional cu scăderea tarifelor de distribuţie din cadrul preţului final. Tariful de distribuţie va scădea cu un procent între 8 şi 10%, ceea ce va genera în factura finală o scădere de 3-5%. De asemenea, va scădea bonusul de cogenerare cu 4%. Aceste elemente vor aduce o scădere finală a preţului de 5-6%, începând cu 1 ianuarie”, a afirmat şeful Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

În prezent, costul unui megawatt, achivalent cu consumul mediu anual al unui apartament, este de aproximativ 400 de lei plus TVA. Populaţia urbană consumă între 2 şi 3 MW pe an, dar în localităţile rurale consumul este mult sub 1 MW anual, chiar şi sub 0,5 MW/an.

“O scădere de 5% ar fi de 20 de lei plus TVA. Iar TVA nu va mai fi 24%, de la 1 ianuarie va fi 20%, deci e o scădere interesantă”, afirmă şeful ANRE.

În ceea ce priveşte sectorul de gaze naturale, Havrileţ a arătat că tarifele vor fi modificate la 1 iulie 2016.

“Aşa cum evoluează piaţa gazelor naturale în acest an, avem şi o situaţie favorabilă din punct de vedere al vremii, considerăm că de la 1 iulie preţurile la gazele naturale ca şi marfă, preţul gazelor din producţia internă, vor scădea cu cel puţin 10%. La nivelul consumatorului industrial înseamnă o scădere de 5-6%, iar la nivelul consumatorului casnic nu există o altă estimare decât cea din calendarele de liberalizare, este prevăzută menţinerea preţului reglementat la un nivel mult mai mic decât preţul industrial”, a spus Havrileţ.

El a amintit şi de calendarul de liberalizare pentru consumatorii casnici, care vizează o creştere anuală de 6 lei/MWh până în 2018.

Tags: , , , ,
calculator

Cine sunt marii datornici la bugetul de stat: 48 miliarde lei, în 2015

Taxe şi impozite, asigurări de sănătate, şomaj şi pensii. Acestea sunt obligaţiile pe care orice firmă este datoare să le achite către bugetul de stat. Potrivit ultimelor date disponibile la nivelul trimestrului III 2015, situaţia firmelor cu datorii la bugetul de stat a evoluat în sens pozitiv faţă de anii trecuţi, relevă o analiză a agenţiei de credit risk management KeysFin.

afecd3e9-9024-4079-9d22-b4e296af51ff

Numărul firmelor cu datorii la bugetul de stat a ajuns la 151.573 la finele T3 2015, la jumătate faţă de cele înregistrate în 2012, când erau 321.111 companii. În 2013, erau 197.862 de firme datornice, iar anul trecut au fost raportate 161.915 firme cu creanţe la buget.

Şi la nivel de valoare, datoriile la bugetul de stat ale firmelor, pe primele trei trimestre, au scăzut semnificativ în ultimii cinci ani, de la 71,7 miliarde de lei în 2010, la 54,59 miliarde lei în 2014 şi 47,93 miliarde lei în 2015.

Potrivit analiştilor, în structura datoriilor, cele mai mari sunt reprezentate, cum era de aşteptat, de taxele neplătite la bugetul de stat (impozite pe venit, accize şi TVA). Interesantă, din acest punct de vedere, este dinamica acestora.

Astfel, dacă în 2010, firmele româneşti aveau datorii neachitate de 42,44 de miliarde lei, în 2011 şi 2012 acestea crescuseră la 52,38 respectiv 51 mld.lei, iar în 2014 au coborât la 31,95 miliarde lei. Statistica primelor trei trimeste din 2015 reflectă o datorie totală de 38,01 miliarde lei, în creştere cu 6 miliarde lei faţă de perioada similară din anul trecut.

Evoluţia poate fi privită cu un indicator al dinamicii business-ului în România.

“În esenţă, există o legătură directă între provocările de ordin general, de la criza economică la nivelul fiscalităţii, volumul tranzacţiilor şi situaţia taxelor neachitate. Cu cât presiunile la nivel fiscal au fost mai puternice, cu atât mediul de afaceri a răspuns pe măsură. N-au mai plătit taxele şi impozitele la timp, iar statul a încasat mai puţin bani. Încă o dovadă că strângerea chingilor fiscale nu reprezintă o soluţie eficientă pentru creşterea veniturilor la bugetul de stat”, au explicat analiştii KeysFin.

Statisticile Ministerului de Finanţe arată, pe de altă parte, că evoluţia datoriilor la bugetul de stat este în strânsă legătură cu dinamica la nivel regional a mediului de afaceri.

Cele mai mari datorii, în primele trei trimestre din 2015, erau înregistrate, astfel, de firmele din Bucureşti-Ilfov, de peste 7 miliarde de lei, urmate de cele din Prahova
(1,24 mld.lei), Hunedoara (827,3 mil.lei), Buzău (637,7 mil.lei) şi Constanţa (507,5
mil.lei).

La polul opus regăsim judeţele Sălaj (10,8 mil.lei) Bistriţa Năsăud (11,9 mil.lei), Covasna (15,1 mil.lei), acolo unde şi activitatea economică este mai redusă.

“Situaţia reflectă, dintr-o perspectivă geografică, gradul de concentrare al business-ului românesc. Cu cât numărul firmelor este mai mare, fapt reliefat în analizele precedente realizate de KeysFin, cu atât şi nivelul datoriilor, în general al indisciplinei fiscale este mai mare, de la neplata taxelor şi impozitelor, la situaţia incidentelor de plată, insolvenţelor şi falimentelor”, au explicat analiştii KeysFin.

6fc95c31-42ca-4261-81b7-b5362ae46620

TOPUL DATORNICILOR LA BUGETUL DE STAT

Statisticile Ministerului de Finanţe arată că topul celor mai îndatorate companii din România la bugetul de stat este condus de OILFIELD EXPLORATION BUSINESS SOLUTIONS S.A., o companie din grupul KMG International, fostul Rompetrol. Compania are datorii de 934,2 milioane de lei.

Pe locul secund se află ELECTROCENTRALE BUCUREŞTI SA, companie cu datorii neachitate de 885,8 milioane de lei, iar pe locul trei regăsim firma OANA MANAGEMENT SRL, cu obligaţii neachitate de 457,4 milioane lei.

Urmează SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA S.A., cu datorii de 314,5 milioane de lei, producătorul de tutun GALAXY TOBACCO SA, cu 278,8 milioane lei, RATB Bucureşti (229,2 mil.lei) şi Electrocentrale Constanţa (197,6 mil.lei).

În top mai regăsim firmele EVOLVO TRADE SRL, PETROLEXPORTIMPORT S.A., DOLY-COM SRL, FRIGOPRODUCT SRL, GOLD & PLATIN MOLDOVA SRL, REMAT INDUSTRY STEEL GRUP SRL, PUBLIC GAMES SRL, UBEMAR S.A., INTRETINERE MECANIZATA A CAII FERATE SA şi DONAU CHEM S.R.L., toate cu datorii între 45,8 milioane şi 120 milioane lei.

2f58f14e-aa3f-4210-a447-e6d4ca87b660

Potrivit analiştilor de la KeysFin, dincolo de prezenta în clasament a unor firme de stat precum Complexul Energetic Hunedoara, şi RATB, surprinde datoria acumulată de firma OANA MANAGEMENT SRL, o firmă înfiinţată în 2006, cu un singur angajat, specializată în consultanţă în afaceri şi management, cu sediul în comuna Poşta Câlnău, judeţul Buzău.

“O prezenţă inedită, pe care o semnalam încă de la începutul anului, cu o evoluţie semnificativă, de la o cifră de afaceri de 4556 lei în 2013, la 8,9 milioane lei în 2014 şi 10 milioane lei în 2015. Interesant este că, în acest an, firma buzoiană a avut venituri de 11,4 milioane lei şi cheltuieli de 12,2 milioane lei, iar datoria totală a acesteia depăşeşte 2,2 miliarde lei, conform datelor de la MF”.

Tags: , , ,