Tag Archives: featured

11046376_1024785814201712_5704164676739220210_n

Ministrul Fondurilor Europene, la Cluj: “5 miliarde de euro vor intra în România; trebuie cheltuiţi pe proiecte cu impact rapid şi mare în economie”

Forumul regional Cluj Innovation Days, eveniment organizat de Cluj IT Cluster, a debutat joi, 19 martie 2015, cu o conferinţă de presă la care a participat Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici. Acesta a declarat că până la finele anului, România va atinge un grad de absorbţie a fondurilor europene de 80% şi că Guvernul lucrează la un sistem electronic de accesare a banilor europeni pentru ca birocraţia între administrație și beneficiar să dispară.

“Pe actualul cadru financiar suntem undeva la 53% absorbție. Eu zic că anul acesta avem toate argumentele să spunem că vom ajunge undeva la 80% absorbție. Este un procent care pare foarte sus pentru mulţi, dar partea bună este că sunt mulţi care cred că acest lucru se poate atinge. În cadrul financiar 2014-2020 îmi doresc foarte mult ca proiectele să fie atât de multe încât banii alocați să fie cheltuiți în primii cinci ani. Vreau să văd proiecte cu impact rapid şi foarte mare în economie pentru a depăşi decalajul apărut în ultimii ani între România şi alte ţări membre ale Uniunii Europene”, a declarat Teodorovici.

În ceea ce priveşte proiectul Cluj Innovation City, Ministrul Fondurilor Europene e de părere că are toate atuurile pentru a găsi finanţare: “Pentru cercetare şi inovare, în etapa financiară 2014-2020, avem alocată o sumă importantă, undeva la 1.5 miliarde de euro. În perioada martie-aprilie sunt așteptate depunerile de proiecte”. Totuşi, Teodorovici le transmite investitorilor să se axeze mai mult pe partea de producție pentru exportul în afara spațiului euorpean: “În 2013 au fost aduși în țară, prin fonduri europene, 2.8 miliarde de euro, în 2014 au fost aduși 3.5 miliarde de euro și anul acesta estimez 5 miliarde de euro că vor intra în România prin fonduri UE”. În replică, preşedintele Cluj IT Cluster, Alexandru Tulai, a explicat că industria IT din Cluj a crescut pe nevoia de IT a Vestului: “Economia noastră nu putea să absoarbă o astfel de industrie, de aceea ne-am bazat pe suport, dezvoltare social-economică europeană. Suntem conştienţi că outsourcing-ul are un ciclu de viaţă limitat, dar până şi în acest domeniu avem parte de inovare; servicii bazate pe competiţii de business. Dorinţa noastră pentru următorii 2 ani e să creştem veniturile generate de proprietatea intelectuală, de la 10 la 15%. România este o piaţă mare, dar neacoperită. Vrem de asemenea să creştem numărul companiilor de pe piaţa naţională, a căror produse să aibă valoare aici. Pentru asta avem însă nevoie de ajutorul autorităţilor locale”.

La conferinţa de presă au participat şi Bror Salmelin, consilier pentru Sisteme de Inovare în cadrul Directoratului General Rețele de Comunicare, Conținut și Tehnologie al Comisiei Europene şi Jonathan Loeffler, directorul Steinbeis-Europa-Zentrum Karlsruhe. Cei doi speakeri internaţionali sunt impresionaţi de nivelul IT al Clujului, dar spun că adevăratele provocări abia acum încep să se întrevadă.

“Inovaţia are mai multe definiţii şi nu mă refer la cele academice. Inovaţia înseamnă să faci lucrurile să se întâmple. E important să nu privim viitorul din oglindă. Trebuie să vedem mai departe de cluster, multidimensional. Sunt pieţe noi ce trebuie explorate, ecosisteme. Trebuie să căutăm neprevăzutul. Doar aşa putem creşte şi găsi valori noi care să devină atractive. Provocarea pentru Cluj este tocmai acest lucru: aveţi curaj să căutaţi neprevăzutul?”, a punctat Bror. Pentru a ajunge la un asemenea nivel, Loeffler e de părere că mai întâi trebuie să existe o mai bună comunicare între companii şi centrele de cercetare: “E important de văzut care sunt nevoile companiile şi aceste nevoi să ajungă la cei ce se ocupă de cercetare. Văd multe universităţi aici, văd companii de producţie care au nevoie de ştiinţă, informaţie dincolo de tehnologie. Provocare e să aducem aceste elemente împreună şi să folosim tehnologia şi oamenii pentru a transfera informaţiile”.

Peste 400 de programatori, manageri din IT, universitari și reprezentanți ai mediului de afaceri vor participa în 19-20 martie la Cluj-Napoca, la cea de-a treia ediție a a Cluj Innovation Days, cel mai important eveniment de inovare în IT din Europa Centrală și de Est. Printre invitații forumului regional se numără specialiști din Germania, Austria, Marea Britanie, Franța, Italia, SUA, România, alături de ambasadori, reprezentanți ai Comisiei Europene, ai mediului academic românesc și european și ai administrației naționale și locale.

Forumul va include dezbateri generale, sesiuni tematice și de networking, un eveniment dedicat cercetătorilor, prezentări de produse și servicii, o dezbatere pe tema Cluj Innovation City. Sunt pregătite și trei paneluri specializate, care au ca teme “Mastering Innovation”, “Tech Track: Mastering Technology” și “Business Track: Mastering Innovation”.

Cluj Innovation City a început în toamna anului 2012, la iniţiativa clusterului Cluj IT – care este o asociere între companii de IT, autorităţi locale şi mediul academic, înfiinţată în acelasi an. Obiectivul iniţial a fost să faciliteze trecerea industriei IT de la una de outsourcing, la una bazată pe inovare şi produse proprii (proprietate intelectuală proprie). Pe parcursul anului 2013 proiectul s-a transformat într-un program cu patru direcţii strategice: sănătate, bioeconomie, IT, energie regenerabilă şi mediu. În prezent, proiectul este compus din două componente majore: Cluj Innovation City Ecosystem, Cluj Innovation City Infrastructure. Proiectul este estimat la 500 de milioane de euro, sumă ce  include costurile pentru construcţie si pentru dotarea laboratoarelor, dar şi pentru infrastructura necesară ansamblului, precum şi unele programe pe zona de educaţie şi cercetare. Finanţarea necesară proiectului va fi atrasă atât din finanţări publice, cât şi din investiţii private prin parteneriate public-privat. Implementarea proiectului este estimată la 15 ani. Circa 20.000 de oameni vor fi angajaţi pe platforma de cercetare aplicată şi de business.

În februarie 2014, fostul preşedinte  Traian Băsescu i-a prezentat proiectul preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, în vederea obţinerii unei finanţări din fonduri europene.

(Anca MUREŞAN)

 

Tags: ,
unnamed (1)

Tombolă cu premii distractive, la KidsLand Totto Space, în Iulius Mall (P)

Copiii sunt răsfăţaţi la Iulius Mall Cluj! În această primăvară, toţi prichindeii dornici de joacă au liber la distracţie în natură. Năzdrăvanii care aleg să îşi petreacă ziua de naştere la KidsLand Totto Space intră în cursa pentru premiile care îi invită la mişcare.

Până pe 31 mai 2015, „Totto te scoate în natură”! Copiii care îşi sărbătoresc aniversarea pe corabia lui Totto participă la tombola îndrăgitului prieten. Joaca la

Totto Space va fi răsplătită, prin tragere la sorţi, cu premii atractive. Marele norocos va pleca cu familia într-un week-end la pensiunea „La Mesteceni”, din Sălicea, judeţul Cluj, unde se vor bucura de peisajele frumoase şi de drumeţii în natură. Al doilea câştigător va primi un echipament oferit de magazinul Calcio

Sport, pentru ca mişcarea în aer liber să fie activitatea lui preferată. Cel de-al treilea copil premiat va participa la o tabără de vară la Transylvania College. Prichindeii sunt aşteptaţi să se bucure de cea mai frumoasă petrecere de ziua lor, organizată la KidsLand Totto Space, din Iulius Mall Cluj. Năzdrăvanii se vor distra ascultând cântecele lor preferate, participând la jocuri educative şi dansând pe ritmuri antrenante.

 

Tags: ,
automat lapte

Cum e împărțită piața dozatoarelor de lapte din Cluj

Conform ultimei actualizări din luna martie 2015 a Direcției Sanitar Veterinare Cluj, nouă entități dețin toate automatele autorizate de vânzare a laptelui crud în județ.

Cu cele mai multe automate este înregistrată compania Modern Farm , care deține și ferma de vaci din Jucu Herghelie. Modern Farm are înregistrate cinci astfel de automate, situate, conform sursei citate, în Piața Agroalimentară Mărăști, Piața Agroalimentară Flora, supermarketul Auchan de pe B-dul Muncii, în magazinul Bizo SRL de pe strada Detunata și încă unul în Jucu de Sus. Conform datelor Ministerului Finanțelor Publice, Modern Farm a avut în 2013 o cifră de afaceri de 3,1 milioane lei și un profit de circa 62 de mii de lei. Potrivit administratorului companiei, Călin Buzoianu, prin cele 5 automate sunt vânduți, zilnic, circa 600 de litri de lapte. ”Prin astfel de automate oferim populației un produs proaspăt și de calitate”, susține Buzoianu.

Cu patru astfel de automate de vânzare a laptelui crud este înregistrată compania Provac din Aiton. Societatea are toate automatele amplasate în Cluj-Napoca: în supermarketul Kaufland din Mănăștur, în complexul BIG Mănăștur, în pasajul Minerva de pe strada Bucegi și pe strada Pasteur. Ultima cifră de afaceri raportată, corespunzătoare anului 2013, a fost de circa 364 mii lei. În acel an, Provac a obținut un profit de circa 8 mii de lei.

Persoana fizică Radu Emilian Rusu este înregistrată cu două automate, unul în Piața Agroalimentară Grigorescu și unul pe strada Brâncuși.

Cu câte un dozator de lapte înregistrat apar Ada Prod Com (un automat în Câmpia Turzii pe strada Barițiu), Metel SRL (în incinta Iulius Mall),  Aurel Nistor (un automat în Gilău), Gabriel Oniga (Piața Agroalimentară din Dej), Daniel V Buda (Cluj-Napoca, Piața 1 Mai) și Cristina Samoilă (Gherla, strada Stejarului).

(Titus CRĂCIUN)

(sursa foto: joiana.ro)

Tags: ,
studydenmark1

Facultăţi gratuite în Europa. Ce poţi studia şi cât te costă viaţa de zi cu zi

Peste 100 de universităţi, din peste 20 de ţări din întreaga lume, şi-au prezentat oferta educaţională la Cluj-Napoca, în cadrul Romanian International University Fair (RIUF).

Danemarca şi Suedia sunt singurele ţări care oferă studii gratuite de licenţă şi master, în limba engleză, pentru studenţii din Uniunea Europeană.

Învăţământul scandinav este printre cele mai bine cotate în topurile globale, remarcându-se prin calitatea şi dimensiunea aplicată a programelor de studiu, precum şi prin oportunităţile de angajare după absolvire.

Danemarca: 

Absolvenţii de liceu pot să aplice la două tipuri de educaţie superioară: universităţi de cercetare sau colegii şi academii profesionale. Universităţile au un sistem de predare mai conservator şi cu accent mai mare pe teorie. Numai aceste instituţii au posibilitatea de a oferi program post-universitare. Colegiile şi academiile se bazează foarte mult pe colaborarea cu companiile pentru a oferi studenţilor o educaţie cât mai practică, astfel încât ei să poată fi angajaţi imediat după terminarea primilor doi ani de studiu (n.red. o parte a cadrelor didactice ocupă poziţii de top-management în companii provenind din diverse domenii de activitate).

Pentru a aplica la un program de studiu superior, nivel licenţă, viitorii stundeţi au nevoie de foaie matricolă, diplomă de Bacalaureat şi un atestat de limbă engleză (n.red. TOEFL, IELTS, CAE). Acest prim nivel de educaţie universitară poate fi diferit în funcţie de tipul de învăţământ ales: universitate – echivalent cu cel din România şi se numeşte Bachelor cu durată de 3 ani sau 3 ani şi jumătate; colegiu/academie – de obicei există un nivel intermediar numit AP Degree de 2 ani, după care, pentru obţinerea unei diplome Bachelor, studentul mai trebuie să studieze încă 1 an şi jumătate (n.red. Top-up Degree sau Professionat Bachelor Degree).

După terminarea unui Bachelor, studenţii au acces la programele de master, cu durata de 1 până la 2 ani. De cele mai multe ori, absolvenţii de colegiu sau academie îşi încep cariera imediat după terminarea studiilor.

Arhitecutra, artă şi design, business, comunicare şi jurnalism, IT şi informatică, chimie, branding, management turistic sau multimedia sunt doar câteva dintre domeniile de studiu cuprinse în oferta educaţională a instituţiilor de învăţământ din Danemarca: Business Academy Aarhus, Copenhagen Business Academy, Copenhagen School  of Design Technology, Lillebaelt Academy (Odense), TEKO Design + Business (Herning), UCN (Aalborg), ZIBAT (Koge, Naestved, Nykobing Falster, Roskilde şi Slagele), IBA (Kolding), DANIA (Randers şi Viborg), VIA (Herning, Holstebro, Horsens, Randers, Silkeborg, Viborg, Aarhus).

Chiar dacă studiile sunt gratuite, viaţa în Danemarca este scumpă. Conform, Edmundo (n.red. serviciu de consiliere pentru studenţii care merg la studii în străinătate), cheltuielile lunare de chirie şi mâncare s-ar ridica la minim 800 de euro, plus bani de buzunar.

Cei ce au nevoie de surse de finanţare, pot aplica pentru un part-time job: maxim 20 de ore pe săptămână pentru un salariu minim de 13 euro/oră, adică 900 euro/lună. De asemenea, din 2014  studenţii din UE primesc o bursă din partea statului danez în valoare de 720 de euro, în cazul în care demonstrează că lucrează legal, în regim part-time, nu mai mult de 10-12 ore pe săptămână.

Suedia:

Şi în Suedia există două tipuri de educaţie superioară: universităţi şi colegii universitare (n.red. simple sau de artă).

Pentru a aplica la un program de studiu superior, nivel licenţă, viitorii stundeţi au nevoie de foaie matricolă, diplomă de Bacalaureat şi un atestat de limbă engleză (n.red. TOEFL, IELTS, CAE). Acest prim nivel de educaţie uniersitară oferă studenţilor posibilitatea dobândirii a două tipuri de diplome: universitară – 2 ani de studii şi de licenţă – după încă 1 an de studiu (n.red. 3 în total), aceasta fiind echivalentă cu Bachelor.

După terminarea primilor 3 ani de studii universitare, absolvenţii pot accesa programele de master în baza situaţiei academice, diploma de licenţă şi atestat de limba engleză. Masterul durează 1 an – acestea fiind considerate programe profesionale, de specializare în domeniul sudiat sau 2 ani – de cercetare şi pregătire pentru doctorat.

Jonkoping University şi Malmo University oferă programe de studii în domenii precum: artă şi design, business, comunicare şi jurnalism, economie, finanţe-bănci, IT şi informatică, marketing, psihologie, istorie, limbi străine sau ştiinţe politice şi relaţii internaţionale.

Costurile viţeii de zi cu zi sunt ceva mai piperate ca în Danemarca. Pentru chiria şi mâncarea lunară, studentul ar trebui să aloce minim 1.000 de euro. La această sumă se adaugă şi banii de buzunar. Şi în Suedia, studenţii pot lucra part-time, maxim 10 ore/săptămână sau full time pe perioada verii. Studenţii înscrişi la un program de licenţă sau master nu beneficiază de burse de studiu din partea statului suedez. Totuşi, cei ce ajung să fie doctoranzi şi activează ca angajaţi ai universităţilor pe toata perioada studiilor primesc un salariu net cuprins între 1.400 şi 1.600 euro/lună.

 

 

Tags: ,
1962588_903832096346572_7830780765970252827_n

IT-işti, petrolişti şi recuperatori. Job-uri şi internship-uri pentru studenţii clujeni

Treizeci de companii au participat la cea de-a XXI-a ediție a târgului de cariere JobShop, adresat studenților facultaților cu profil ethnic din Cluj-Napoca. Ca şi în anii precedenţi, cele mai multe oferte de internship-uri şi job-uri au fost în domeniile IT şi inginerie.

Britanicii de la Betfair, cea mai mare companie de pariuri online de lume, vin în întâmpinarea studenţilor clujeni cu un program de internship plăit, un bootcamp de o lună, cât şi un program adresat absolvenţilor.

“Internship-ul este plătit şi se referă la development opportunities in Java, QA, Database, UI Design şi Product. Se lucrează 8 ore pe zi, cu un contract de 3 luni de probă, cu posibilitate de prelungire. Programul graduate este de 18 luni, iar beneficiarii vor lucra cot la cot cu specialiştii noştri. Nu în ultimul rând, pentru studenţii mai puţin experimentaţi şi cu timp limitat la dispoziţie, avem un bootcamp de o lună: 20 aprilie – 12 mai. Vor avea 4 ore de curs pe zi, după masa şi se vor focusa pe Data Acquisition, Data Delivery, Data Integration, Data Service şi Business Intelligence solutions. Înscrierea este gratuită. Căutăm să formăm tinerii din facultăţile cu profil tehnic din Cluj, iar cei mai buni vor fi angajaţi în compania noastră”, spune reprezentantul companiei prezent la târgul de cariere.

Furnizorul de servicii IT Pitech+Plus din Cluj-Napoca este în căutare de Software Developers şi QA Engineers. “Avem programe de training pe tot parcursul anului. Plecăm de la ingineria programării şi construim de acolo. Spre exemplu, în aprilie începem un program de 12 săptămâni de training gratuit, 8 ore pe zi. La final, o parte din juniori vor primi contracte de muncă. Prin Academy+Plus mergem cu formarea tinerilor de la vârste mult mai fragede. Acum avem workshop-uri gratuite pentru copii cu vârste cuprinse între 8 şi 14 ani. Asta pe lângă programul ce se adresează abolvenţilor de liceu”.

Compania multinaţională Schlumberger caută “petrolişti” din Cluj. Schlumberger are o tradiţie de peste 75 de ani în domeniul exploatării petrolului, filiale în peste 80 de ţări şi resurse culturale din peste 140 de naţionalităţi şi peste 25 de centre de cercetare. “În iulie începe un internship plătit de 6 săptămâni. Programul este atractiv pentru că studenţii vor avea ocazia să lucreze la proiecte reale sub supravegherea unor mentori, specialişti din cadrul companiei şi vor merge şi la filialele noastre din străinătate. Ba mai mult, vor avea ocazia să viziteze amplasamentul unei sonde, chiar dacă nu vor lucra efectiv acolo. Angajări vom face abia în a doua jumătate a anului şi căutăm ingineri generali, adică absolvenţi de profil tehnic. Urmează apoi să fie încadraţi ca Field Engineer, Summer Field Engineer şi Petro Tschnical Expert”, spune un tânăr membru BEST şi angajat al companiei. “Mi-a trebuit doar un an să trec de la internship la job-ul pe care l-am vânat. Am făcut training-ul în SUA. Trebuie doar să dai dovadă de motivaţie şi disponibilitate”, recunoaşte acesta.

Nemţii de la Bosch oferă un internship plătit de 3 luni, full sau part time. Sunt în căutare de ingineri, tehnicieni şi operatori în domeniul automotive, ingineri software în diferite tehnologii, dar şi specialişti în domeniul financiar-contabil şi specialişti în logistică.

Nu doar IT-iştii şi inginerii au căutare la Cluj. Americanii de la Office Depot recrutează în special vorbitori de germană pentru centrul de servicii financiare din oraş. Sunt interesaţi însă şi de vorbitori de engleză, italiană sau spaniolă. Compania nu are programe de internship, însă oferă studenţilor posibilitatea de a se angaja pe perioada verii. “Trei luni, contract pentru entry level, full sau part time. Astfel de job-uri sunt disponibile pentru toate limbile. E bine şi pentru tineri pentru că acumulează experienţă, dar şi pentru noi, majoritatea vrând să lucreze în companie cu contract normal după absolvire”.

Studenţii care nu au apucat să meargă la evenimentul de la Casa de Cultură a Studenţilor pot participa joi, 19 martie, între orele 10-16, la Târgul de Carieră organizat la Universitatea Babeş-Bolyai (n.red. Foaierul Casei Universitarilor). Printre companiile participante la târg se numără: E-on Gaz, Welt Imobiliare, Millennium Bank, Office Depot, Banca Transilvania, Sales consulting, Siemens, Buw, BCR, Trenkwalder, Sykes, Omprezzio global, Emerson, Bosch, Bombardier.

Tags: ,
cluster-it

Transferul tehnologic, tema centrală Cluj Innovation Days

Tehnologia și business-ul sunt componentele esențiale ale inovării în IT, astfel că tematica transferului tehnologic stă în centrul ediției din acest an a forumului regional Cluj Innovation Days, eveniment organizat de Cluj IT Cluster și care se desfășoară în perioada 19-20 martie la Cluj-Napoca. La conferință sunt invitați peste 30 de vorbitori români și străini: lideri din domeniul inovației în IT, universitari, oameni de afaceri și reprezentanți ai  administrației românești și europene. Alături de dezbateri generale, organizatorii au pregătit paneluri dedicate zonei tehnologice și celei de afaceri.

Programul Cluj Innovation Days 2015

„Transferul tehnologic este singurul proces cunoscut prin care se aduc inovație, avans tehnologic și cunoaștere specializată în mediul socio-economic și prin care, în final, se creează valoare adăugată mare, competitivitate și sustenabilitate pentru firmele și organizațiile beneficiare”, a explicat Alexandru Tulai, președintele Cluj IT Cluster, alegerea temei centrale a conferinței.

În cadrul evenimentului va fi prezentat modelul de succes al Steinbeis Europa Zentrum, organizație care face parte din rețeaua internațională Steinbeis și care are ca principală preocupare facilitarea procesului de transfer tehnologic cu scopul dezvoltării economice. În landul german Baden-Wurttemberg există mai multe centre afiliate rețelei unde profesori, cercetători și oameni de afaceri creează împreună soluții aplicate în economia reală.

Ediția din acest an a conferinței aduce la Cluj-Napoca și Pioneers Unplugged, eveniment destinat start-up-urilor, unde antreprenorii vor avea ocazia să cunoască potențial investitori și să participe la o competiție de proiecte. Sfaturi practice pentru dezvoltarea ideilor inovative vor fi prezentate și în cadrul atelierului Google Innovation, susținut de Elisabeta Moraru și Carmen Pungă, industry manager-i Google.

Tags: ,
poza constructii bun

Cele mai vânate locuri de construit din Cluj

Din cele 1.448 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale eliberate pe parcursul anului 2014 în județ, ”grosul” a fost împărțit între municipiul Cluj-Napoca și comuna Florești, conform bazei de date statistice a Institutului Național de Statistică. În cele șase comune limitrofe ale municipiului reședință au fost eliberate cu 35% mai multe autorizații decât în Cluj-Napoca.

poza autorizatii

Mediul urban

Municipiu / oraș Nr. autorizații construire clădiri rezidențiale (fără cele colective) în 2014
Cluj-Napoca 482
Turda 41
Dej 19
Câmpia Turzii 17
Gherla 16
Huedin 9

 

În municipiul Cluj-Napoca au fost eliberate, conform sursei citate, 482 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități). Municipalitatea din Turda, situată pe cea de a doua poziție, a eliberat 41 de autorizații, Dejul – 19, Câmpia Turzii – 17, Gherla – 16 și Huedinul – 9.

În ceea ce privește clădirile rezidențiale pentru colectivătăți, în județ au fost eliberate anul trecut 49 de astfel de autorizații: 48 în municipiul reședință de județ și una în Câmpia Turzii.

Mediul rural

Concentrația cea mai mare se găsește, în mediul rural, în comunele din jurul municipiului reședință de județ, unde au fost eliberate cu circa 35% mai multe autorizații decât în Cluj-Napoca.

Comună Nr. autorizații construire clădiri rezidențiale (fără cele colective) în 2014
Florești 390
Apahida 113
Feleacu 55
Baciu 53
Gilău 39
Chinteni 37
Jucu 29
Mărișel 14
Mihai Viteazu 14
Mintiu Gherlii 11

 

Comuna Florești conduce în topul autorizațiilor emise în 2014 pentru clădiri rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități). În dreptul comunei, în baza de date a Institutului Național de Statistică se regăsesc 390 de astfel de autorizații. Poziția secundă este a comunei Apahida, cu 113 autorizații, Feleacu – 55, Baciu – 53, Gilău – 39, Chinteni – 37, Jucu – 29 și Mărișel și Mihai Viteazu cu câte 14. Poziția a zecea este a comunei Mintiu Gherlii, cu 11 autorizații emise.  În cele șase comune limitrofe ale municpiului (Apahida, Baciu, Ciurila, Chinteni, Feleacu și Florești) au fost emise anul trecut 654 de autorizații pentru clădiri rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități). Așadar, municipiul și cele șase comune limitrofe au aproape 80% din numărul total de autorizații emise în județ în acest sector rezidențial.

De ce sunt mai multe autorizații în afara municipiului? Dezvoltatorul Florin Mariș, deținătorul Hexagon Structures vede două cauze. ”Prima ar ține de legalitate, la primăriile mai mici e mai facil să obții autorizații față de Primăria Cluj-Napoca, unde este urmărită foarte strict orice documentație. Și a doua ține de costurile de construire, care sunt mai mici în mediul rural”, consideră Florin Mariș.

Ianuarie 2015, mai solicitată decât ianuarie 2014

Județul Cluj Nr. autorizații construire clădiri rezidențiale (fără cele colective) Nr. autorizații construire clădiri rezidențiale pentru colectivități
Ianuarie 2015 96 (57 urban, 39 rural) 8 (doar urban)
Ianuarie 2014 67 (21 urban, 46 rural) 2 (doar urban)

 

Luna ianuarie a anului 2015 aduce o creștere a numărului de autorizații de construire atât pentru clădirile rezidențiale familiale cât și colective. Astfel, în prima lună a acestui an, în județul Cluj, au fost emise 96 de autorizații de construire (57 în mediul urban și 39 în cel rural) pentru clădiri rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități), în suprafață totală de peste 25.000 de metri pătrați. În ceea ce privește clădirile rezidențiale pentru colectivități, în luna ianuarie a acestui an au fost eliberate opt autorizații, toate în mediul rural.

Prin comparație, în ianuarie 2014 au fost eliberate 67 de autorizații (21 în mediul urban, 46 în rural) pentru clădiri rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități) și două pentru clădiri rezidențiale pentru colectivități, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

(Titus CRĂCIUN)

 

Tags: ,
photo (2)

Au început afacerile de sezon în Parcul Central

Abia ce s-a arătat primăvara la faţă, iar Parcul Central din Cluj-Napoca redevine raiul afacerilor sezoniere. La sfârşit de săptămână, zona lacului Chios este împânzită cu standuri ce vând cafea, suc, vată pe băţ, clătite, ciocolată de casă, popcorn sau mere dulci. Câţiva clovi fac flori şi animale din baloane colorate pentru cei mici. Toneta cu langos şi kurtos kalacs de lângă Cluj Arena a fost aprovizionată cu cele necesare încă de miercuri.

Afacerile sezoniere nu se rezumă însă la zilele de weekend. Luni, dis de dimineaţă, dintr-un megafon postat lângă intrarea în sala de sport din incinta arenei răsunau, la volum maxim, cântece pentru copii. Un tânăr supraveghea patru maşinuţe electrice: una de teren, una de poliţie şi două roz, pentru fetiţe.

“Am vrut să venim încă de săptămâna trecută, dar nu am avut parte de vreme bună. Ne-am luat revanşa în weekend. De acum înainte vom fi zilnic aici, până la final de vară. Începem la 10 dimineaţa şi stăm până cât stă şi soarele pe cer. Suntem mai mulţi angajaţi şi lucrăm în ture”, spune tânărul, care este student la teologie şi şi-a luat acest job pentru bani de buzunar. Recunoaşte însă că-i plac şi copiii.

photo (1)

photo

Maşinuţele pot fi “conduse” de prichindei între 2 şi 10 ani. O tură de 6 minute costă 10 lei. Maşinuţele “Kiddie Rides” pot fi găsite şi în Polus Center.

Tags: ,
finante-ghiseu

Fiscul clujean a strâns 35 milioane lei în plus la buget

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice (AJFP) Cluj a încasat în luna februarie 292 de milioane de lei la bugetul consolidat al statului, cu 35 de milioane de lei peste aceeaşi lună a anului trecut.

Cea mai mare creştere a fost înregistrată la bugetul de stat (fără vamă), de 33%, de la 103,2 la 137,3 milioane de lei, urmată de asigurările de şomaj (+15,1%), de la 3,43 la 3,95 milioane şi asigurările de sănătate (+14%), de la 43,5 la 49,9 milioane. În schimb, asigurările sociale de stat s-au diminuat cu 5,8%, de la 107,4 la 101,3 milioane de lei.

15.230 de firme se aflau la finele lunii trecute în executare silită, pentru o sumă de 254 de milioane de lei şi 34.765 de persoane fizice, cu 39 de milioane. Pentru a recupera sumele datorate statului, AJFP a emis 9.264 de somaţii în sumă de 128 mii lei, a înfiinţat 10.018 popriri în cuantum de 103 mii lei şi doar 43 de sechestre, pentru 8 mii lei.

În aceeaşi lună, fiscul clujean a încasat 20 mii lei din somaţii şi 10 mii lei din popriri. Din valorificarea bunurilor sechestrate, instituţia a obţinut 13 mii lei, din care 6.000 lei prin magazinul propriu, în timp ce stocul de bunuri nevalorificate se ridica la 260 mii lei.

 

Tags: ,
panorama_cluj

Prima Casă scumpeşte apartamentele la Cluj

Apartamentele cu două camere înregistrează a 7-a lună consecutivă de creştere la Cluj-Napoca, un trend impulsionat mai ales de programul guvernamental “Prima Casă”, dar şi de politica BNR de reducere a dobânzii de referinţă, arată o analiză a agenţiei Blitz Imobiliare. O astfel de locuinţă are un preţ public azi cu 300 de euro mai mult decât avea în aceeaşi lună a anului trecut.

Prima Casă 2015: 17 finanţatori îşi împart un plafon de 2.5 miliarde de lei

Plafonul de garanţii de stat pentru programul “Prima Casă” a fost fixat de Guvern la 2.5 miliarde lei pentru acest an, concomitent cu realocarea diferenţei rămase neutilizate de anul trecut.

Ca şi în ediţiile anterioare, supremaţia este deţinută de Banca Comercială Română, cu 490 milioane de lei, adică aproximativ 7.500 de credite, urmată de Banca Română pentru Dezvoltare(BRD), cu un plafon de 450 milioane de lei, echivalentul a 7.000 de credite.  Creditul Prima Casa se acordă în prezent exclusiv în moneda naţională. Dobânda este de aproximativ 4% (ROBOR la 3 luni+ marja de 2,5). Avansul minim este de 5%, acesta reprezentând avantajul major faţă de creditele standard, unde avansul minim este de 15% la creditele în lei şi 25% la cele în euro. Creditul Prima Casa este garantat de stat în proporţie de 50%. Alte bănci participante la program: Raiffeisen Bank, Alpha Bank, Millennium Bank, Banca Transilvania, CEC Bank, Bancpost, Piraeus Bank, Banca Românească, ING Bank, Intesa Sanpaolo Bank, Unicredit Tiriac Bank, Credit Agricole Bank, OTP Bank, Bank Leumi, Marfin Bank.

Valoarea maximă a creditului este de 57.000 de euro (n.red. echivalentul în lei) pentru locuintele finalizate şi de 66.500 de euro pentru locuinţele noi, construiteîin baza autorizaţiilor de construcţie eliberate dupa 22.02.2010. Perioada de creditare poate fi între 120 şi maxim 360 de luni.

Clujul, în topul beneficiarilor

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) a acordat aproximativ 126.200 de garanții, contracte încheiate în perioada 2009-2014, valoarea finanţărilor susținute fiind de circa 4.8 miliarde euro, numai în anul 2014 până în prezent, numărul de garanții acordate în cadrul programului “Prima Casă” fiind de aproximativ 20.500, cu un număr de finanțări accesate în valoare de circa 736 milioane euro.

În topul pe județe în funcţie de numărul de solicitări primite se găsesc: municipiul Bucureşti cu 23,5% din total, județul Ilfov cu 13,6%, județul Cluj cu 7,1 %, județul Timiș cu 5,5 % și, apoi, județele Constanța, Brașov, Sibiu şi Iași cu procente cuprinse între 3-5 %.

Topul cartierelor clujene

În februarie 2015, preţul mediu public al apartamentelor de vânzare din Cluj-Napoca a fost de 1.022 euro/mp. Este a patra luna consecutiva de creştere, ultima valoare raportată sub pragul de 1.000 euro/mp fiind în luna octombrie 2014. Faţă de aceeaşi lună a anului trecut, preţurile au crescut cu aproape patru procente- 3,97%.

indicele-BTZ-martie-e1425985477474

Topul cartierelor clujene este dominat de Centru- 1168 euro/mp, urmat de Europa 1104 euro/mp şi Grigorescu- 1096 euro/mp.

indicele-BTZ-cartiere-e1425985394984

Floreştiul stagnează pe măsură ce numărul de oferte din cea mai mare comună din ţară este în creştere.

 

 

 

 

 

 

 

Tags: ,
rp feat

O dragoste din liceu a devenit o afacere cu mult dulce

Cel mai greu i-a fost să treacă de la pasiune la afacere.  Entuziasmul l-a împins, la finalul clasei a XII-a, să își ia două familii de albine.  Radu Pandrea e acum doctor în științe, are o afacere cu peste 500 de stupi, merge în schimburi de experiență peste ocean, face cercetare apicolă dar are și un regret: business-ul sugrumă, încet, pasiunea.

”Era o perioadă în care eram dependent de miere. Undeva în clasa a XII-a, spre final, mi-am zis: ” Ce bine mi-ar prinde să am stupii mei!”, asta după ce m-am întâlnit cu un prieten foarte bun, din copilărie, care în perioada aceea  s-a apucat să crească albine. Așa că m-am apucat și eu. Mi-am adus doi stupi de la un unchi de-al tatălui meu și i-am ”plantat” pe o proprietate de-a părinților mei, în Luna de Sus. După primii doi am mai adus încă doi și apoi încă unul. Deci am intrat în iarnă cu cinci stupi. Era 1999. A fost un an foarte interesant, am terminat clasa a XII-a, ne distram, pe atunci erau la modă discotecile. Ne întorceam noaptea pe la 4 de la discotecă și puneam farurile de la mașină pe stupi, îmi puneam masca în cap și mă uitam să văd ce fac albinele. Prietenul meu, care avea și el, tot încerca să mă potolească: ”Lasă-le, mă, să doarmă, să stea liniștite măcar noaptea!”. Eu – nu și nu. Voiam să le văd comportamentul și pe timp de noapte. Deci a pornit totul ca și o pasiune ce s-a transformat în dragoste”, rememorează Radu Pandrea începuturile.

rp 0

Supina a avut o evoluție spectaculoasă. Până la un moment dat… ”Prima iarnă a trecut foarte bine pentru familiile mele de albine. Am avut susținere de la unchiul tatălui meu care m-a sfătuit ce și cum să fac. După această primă iarnă au început dezvoltările, achizițiile. Cam toți bănuții pe care îi aveam – eu am fost dintotdeauna mai econom, mai strângător – îi investeam în apicultură. Nu știam atunci că pasiunea mănâncă bani, nu produce bani. Asta am învățat-o mai în timp. Pe toată periada dezvoltării îmi fixam ținte, target-uri de care încercam să mă țin. Când am ajuns la 10 stupi îmi spuneam că trebuie să am neapărat 12, pentru că se poate ca unul-doi să îi pierd pe timpul iernii. Când am avut 12 stupi mi-am spus că trebuie să ajung la 25. În agust 2000 am ajuns la 31 de familii. Eram mulțumit, îmi depășisem al doilea target, dar această mulțumire a ținut puțin și s-a transformat într-un nou target: 50 de familii. Am ajuns la 64. Știu aceste cifre pentru că a fost pasiunea și dragostea mea”, spune tânărul investitor.

Deși habar nu avea de tâmplărie, își face un atelier și începe să-și construiască stupii cu mâinile lui. ”Până în 2002 aveam cam 70 de familii de albine. În 2001 am achiziționat un teren pe care mi-am amplasat stupina. Am investit și într-un atelier de tâmplărie și l-am echipat pentru producție de stupi, undeva în 2002. Am investit în cherestea iar în 2003 am scos prima producție de stupi din mâna mea: cam 50. Am fost  norocos pentru că am avut o importantă susținere din partea unei persoane, de la început cam până în 2006. În 2004 aveam deja cam către 200 de familii de albine”, povestește Radu Pandrea.

rp 2

În atelier lucra în timpul facultății, mai ales în sesiuni. ”Deci în 2003 am scos prima producție de lăzi făcute cu propria-mi mână. Mi-a plăcut mult cum au ieșit. Era prima mea lucrare în tâmplărie. Până atunci nu pusesem mâna pe scule, dar mai ceream sfaturi de ici de colo, le studiam, le analizam. A durat mult timp: 50 de lăzi le-am făcut într-o iarnă întreagă, în timpul facultății. Țin minte că am reușit să îmi aranjez ca toate orelele dintr-o spotămână să mi le pot comasa în două zile și jumătate – trei. Mergeam la toate cursurile, la toate seminariile. Cred că dacă exista, cu suguranță luam premiul pentru cea mai bună prezență la cursuri, care nici măcar nu era obligatorie, dar le frecventam, ceea ce m-a ajutat foarte mult în timpul sesiunilor, care erau aproape vacanțe pentru mine, căci materia o știam din cursul semestrului. Mai repetam puțin.  Iar în rest, la atelierul de tâmplărie. În 2004 am scos o serie de lăzi foarte bune din care și în prezent mai am câteva. Evident că mi se schimba stilul de lucru în permanență și schimbam și lăzile. A doua serie de lăzi a fost de cam 200 de bucăți. Schimbarea lor am început-o acum 5-6 ani”, rememorează economistul.

În 2006, în plină dezvoltare, intervine ceva și renunță la apicultură. ”Anul 2006 a fost apogeul primei mele părți în apicultură. Aveam deja către 300 de familii de albine. Comecializam toată producția și tot ce vindeam reinvesteam. Dar în acel an a apărut o situație în viața mea care m-a dus la decizia de a renunța la apicultură”, spune Radu Pandrea.

Dar nu a fost punctul final. S-a putut ține departe de albine mai puțin de trei ani. ”După trei ani, în 2009, am revenit la vechea dragoste: am reînceput investițiile în apicultură. Am văzut cam unde se îndreaptă apicultura, cum trebuie făcută. Am pus niște fundamente economice și am încercat trecerea de la pasiune la afacere. A fost o trecere foarte dificilă, pentru că e foarte probabil să îți transformi pasiunea într-o corvoadă. Pasiunea mănâncă bani, o afacere trebuie să producă bani.  E ca și cum ai încerca să treci de la sportul pe care îl practici din pasiune, la cel de performanță. Dacă îți place să alergi, mergi cu pasiune și alergi. N-o să alergi din pasiune cu 11 secunde pe suta de metri. Pentru performanță, însă, trebuie să aloci resurse de toate felurile. Nu dispuneam de un capital foarte mare, cum nu dispuneau la vremea respectivă foarte mulți apicultori ori, în general, investitori în agricultură. Așa că trecerea de la pasiune la afacere a mers lent, mi-a luat câțiva ani obositori. Am dezvoltat și alte compartimente: economic, de vânzări, de producție de utilaje și echipamente pentru apicultură. Astăzi avem și un departament de cercetare: avem în derulare un proiect de cercetare în această perioadă împreună ci Institutul de Chimie și cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară. Domeniul de cercetare este patologia apicolă”, spune antrepenorul.

rp 1

Acum stupina are între 400 și 500 de familii, în funcție de momentul anului. În iunie-iulie, când e apogeul, recoltării, o familie ajunge undeva la 60.000 de indivizi, iar în perioadele reci, undeva la  15 – 20.000 de indivizi.

Și nu mierea e principalul produs pe care îl comercializează. ”Produsul principal pentru noi este polenul, nu mierea. Polenul uscat sau crud, în funcție de cum îmi cere piața. Mierea este un produs pe care îl obții relativ ușor, dar cu eforturi mari. E un paradox aici, în sensul că mierea e grea, trebuie forță să o manipulezi, să o extragi, să o depozitezi. Stupinele noastre sunt în Căianu, în Suatu, în Palatca. E o zonă mai accesibilă, mai întinsă. Zona de munte este una mai greu accesibilă, cu toate că miere bună se face și la munte. E greu de întreținut o stupină în zona de munte. Am vrut, la un moment dat, să îmi amplasez o stupină în Muntele Rece. Am fost în recunoaștere pe acolo, am ajung la o pantă la care iarna ar trebui să folosesc colțari și piolet ca să o urc. Și-mi zice badea de acolo: ”Uite, aici ți-i poți pune unde vrei tu, că aici nu o să cosim!”. Am renunțat, abia ajungeam cu mașina până într-o curte, de unde mai trebuia să merg. Așa nu poți face performanță”, spune Radu Pandrea.

Experiența americană

Nu demult s-a întors din Statele Unite, unde a stat două luni să vadă cum se face acolo apicultura. ”America e altă dimensiune. Dacă aici o numim apicultură, acolo trebuie să îi găsim altă denumire, căci nu e apicultura asupra căreia avem noi o imagine. Sau invers, dacă acolo o numim apicultură, aici o numim urme de apicultură. Oricum, noi, Europa, suntem la un nivel subdezvoltat al apiculturii ca tehnologizare, modalități de lucru, ca și obiective. Nu se poate face performanță cu stupine de câteva sute de familii de albine. Trebuie mii, zeci de mii. Pastoralul (plasarea stupilor pe timpul verii în alt loc decât cel de iernat – n.red.) la noi se face cam așa: ”Oare să merg cu stupii până la Valea lui Mihai, endeva la 180 de kilometri de Cluj?”. Acolo, pastoralul de face între California și Dakota, adică pe o distanță cam de aici până în Franța. Și se face cu mii și mii de stupi care se încarcă pe camioane și de duc”, spune antreprenorul.

Cum se face afacerea în America? ”Mergi la polenizare în februarie la migdal, iar după mierea de citrice – în California, Arizona sunt destul de întinse culturile de citrice- apicultorii au două variante: ori își trimit albinele la miere în Dakota, Montana, ori continuă polenizările de vară: castraveți, zmeură, pepeni, care sunt mai slab plătite decât polenizările de livezi, dar totuși obțin profit și de acolo. Dar și acolo e greu. Ai un input de 250, poate chiar 300 de dolari pe familia de albine pe an doar din polenizare – asta înseamnă că faci doar polenizare și eventual o extracție de miere de citrice – dar cu acești 300 de dolari acele familii trebuie întreținute. Și e costisitoare această întreținere. În California, după ce trece perioada citricelor, se hrănesc albinele încontinuu până anul următor, la următoarele citrice, incusiv pe perioada care la noi e inactivă: noiembrie – februarie. La ei e o perioadă semiactivă: albinele zboară, matca puetează. Ei oricum schimbă matcile în fiecare an. O matcă de doi ani își scade deja ponta, deci afectează productivitatea. Tehnologia e alta și nu mă refer aici numai la utilaje ci și la tehnologie apicolă, la modalități de lucru. E cu totul și cu totul altceva”, povestește Radu Pandrea.

Pentru cei ce vor să investească în apicultură

rp 3

Dacă cineva vrea să se apuce de apicultură, ce trebuie să știe? ”Nu se poate stabili o mărime a exploatației apicole de la care trebuie să pornească. Asta e în funcție de câți bani dispune. Dacă eu aș dispune, să zicem, de 50.000 de euro, aș avea câteva posibilități de investiție la cunoștințele pe care le am, pentru că sunt foarte implicat în apicultură. Dacă aș investi în agricultură, aș investi în apicultură. De ce? Cu o investiție relativ mică – 50.000 de euro de investit în agricultură se consideră o investiție mică dacă te gândești la cultura de câmp, cu acești bani nu cumperi prea mult teren, plus celelalte cheltuieli, dacă te gândești la zootehnie, cu 50.000 de euro nu știu cum îți faci un grajd, un hambar – cam echivalentul unui apartament cu două camere din Cluj, poți să îți iei 300 de familii de albine și câteva utilaje de bază cu care să pornești. Atenție, însă, acestea, în dou-trei ani trebuie obligatoriu schimbate cu utilaje performante. Dacă nu investești în tehnologie, tot timpul te vei plânge, cum o fac majoritatea apicultorilor, în special din România, că nu pot produce mierea mai ieftin. Ba da, se poate produce mai ieftin, dar trebuie să te tehnologizezi. S-au trezit apicultorii de la noi cu fonduri europene accesate pe baza unor planuri de afaceri pe care le-au făcut firmele de consultanță și nu apicultorul. Planul de afaceri trebuie să îl facă investitorul, nu firma de consultanță. Afacerea e a ta. Ce sfat le dau celor ce vor să investească în apicultură? În primul rând să urmeze ceva cursuri economice și de organizare. Degeaba ai doar cunoștințe despre apicultură când vrei să faci o afacere. Trebuie să urmeze cursuri la care să învețe cum să facă o afacere”, conchide economistul.

(Titus CRĂCIUN)

 

 

Tags: ,
10846496_979943455353951_8861138788007452968_n

Investiţii în tenisul clujean. Ciprian Porumb şi-a modernizat clubul şi vrea tabere pentru copii

Succesul fulminant al Simonei Halep din ultimii ani a readus tenisul de câmp în atenţia românilor şi i-a convis pe tot mai mulţi părinţi să-şi îndrume copiii spre practicarea acestui sport. În contextul amintit au înflorit şi business-urile cluburilor private de tenis. Dacă în septembrie 2014, catcostaclujul.ro vă prezenta povestea primei “oaze” din Bună Ziua, astăzi a venit rândul tenismanului clujean Ciprian Porumb, cel care a adus Cupa Davis la Cluj, să vorbească despre investiţiile făcute la clubul de tenis pe care îl deţine în Gruia şi despre programele sportive dedicate copiilor şi familiilor.

La finele anului trecut, Porumb a investit circa 50.000 de euro în modernizarea clubului său te tenis. Lucările au durat patru luni şi au fost finalizate în noiembrie 2014.

“Ambele terenuri au fost acoperite cu un balon presostatic cu pereţi dubli, cu înălţimea mai mare decât cele obişnuite, are peste 10 metri. De asemenea, terenurile sunt dotate cu nocturnă. Am costruit şi o clădire cu vestiare şi băi complet dotate şi utilate şi o zonă de recepţie, unde este şi o sală în care jucătorii pot servi o apă, un suc”, explică Ciprian Porumb.

IMG-20150122-WA0003

IMG-20150122-WA0002

10458839_890321850982779_3116877417751025758_n

IMG-20150122-WA0005

11053416_1034417419906554_3985381708423406872_n

Clujeanul spune că a observat în ultimul timp o creştere a numărului de copii care practică tenisul de câmp, în special în rândul fetelor. “E bine că românii, clujenii în speţă, încep să aprecieze mişcarea şi încep să-şi dea copiii la sport. În ceea ce priveşte tenisul, costurile nu sunt foarte mari. Aici vorbim de amatori. Greul începe odată participarea la turnee, cu performanţa. Atunci începe vânătoarea de sponsori. Iar pentru fete, etapa asta începe ceva mai devreme, de pe la 17 ani. În acelaşi timp, e greu să-ţi dai seama dacă un jucător de tenis va face performanţă; poate să nu promită nimic la început şi dintr-o dată să strălucească”.

Odată cu noile investiţii, Porumb a început să organizeze evenimente sportive dedicate copiilor şi familiei. Pregăteşte tabere de vară.

“La începutul lunii am găzduit prima ediţie: tenis în familie. Părinţii au petrecut mai mult timp alături de copii, formează o echipă şi lucrează la calităţi şi defecte şi mai e şi partea de relaxare. La vară vreau să organizez tabere pentru copii, un fel de şcoli sportive de vară, copiii să stea la club de dimineaţă până după masă, să facă sport, să mănânce aici, să socializeze. Spaţiul este bine îngrădit, antrenorii sunt buni pedagogi, cu pregătire solidă în domeniu”, puncteatză clujeanul.

10612640_913780438636920_2313481896445823286_n

Lecţiile individuale de tenis la Clubul Sportiv Cluj “Ciprian Porumb” costă 110 lei/lună pe timp de iarnă şi 80 de lei/lună vara, iar abonamentele pe grupe de vârstă, 5-13 ani, costă între 350-700 lei/lunar.

Clubul Sportiv Cluj “Ciprian Porumb” a fost înfiinţat în 1998 şi a fost al doilea din ţară care a amenajat pe unul din terenuri un balon presostatic încălzit şi iluminat, de tip Air Dome, oferind astfel sportivilor săi posibilitatea de a se pregăti pe zgură pe tot parcursul anului. În 2003, clubul clujean a trimis primul jucător român la turneul european Under 10, Smrikva Bowl, din Croaţia. Nu în ultimul rând, la club s-a format şi fiul tenismanului, care a devenit campion european la categoria de vârstă de 16 ani.

(Anca MUREŞAN)

 

Tags: ,
claudiu groza 1

Propun o decorație locală: Ordinul „Tupeul cultural”

(EDITORIAL de Claudiu GROZA)

Nu eram în Cluj săptămâna trecută, când mai multe surse media au publicat lista finanțărilor pentru proiectele culturale sau mai puțin culturale propuse Consiliului Local și Primăriei Cluj-Napoca.

Am avut răgaz abia acum să arunc o privire mai atentă asupra listei, constatând aceleași bizarerii și discrepanțe pe care le-am sesizat periodic, anii trecuți, ca jurnalist în presa cotidiană.

M-au frapat însă, de data asta, câteva proiecte care mă determină să propun instituirea decorației locale sus-pomenite. Ajung la ele imediat, dar să facem o mica paranteză.

Nu se poate să nu pară sfidător pentru bunul-simț că o conferință a tinerilor ortodocși e finanțată cu 500 de mii de lei, pe când una a tinerilor catolici cu doar 10 mii de lei. Chiar și o alocare „proportional” a fondurilor nu justifică diferența decât printr-o onctuoasă ipocrizie habotnică a administrației locale.

E ciudat, la fel, să oferi 95 de mii de lei pentru o „conferință științifică studențească” și doar 25 de mii pentru Festivalul „Mozart”, ajuns la a 25-a ediție! Iar să dai 30 de mii de lei ca să promovezi Clujul – Capitală a Tineretului în… Coreea de Sud mi se pare exotic, eufemistic vorbind, câtă vreme respingi (fără detalii gen „dosar incomplet”, de pildă) Festivalul de Chitară „Transilvania”.

Nu pun la îndoială, să fiu bine înțeles, buna credință a celor care au propus proiectele, oricât de oportuniste ar părea acestea. Însă lista (http://catcostaclujul.ro/wp-content/uploads/2015/03/Finantari-ONG-2015.pdf) dă impresia generală a unui haloimăs derutant cu privire la o strategie focalizat-culturală a Clujului, care ar trebui să premeargă obținerea titlului de Capitală Culturală Europeană. Parcă tot improvizăm și cârpim, țărănește, căci ce e Clujul, vorba cuiva mai demult, decât un sat cu case mai mari…

Am lăsat la urmă cele două proiecte care mi-au dat idea decorației, ambele propuse cu câte 20 de mii de lei: Conferințele Internaționale Rotaract și Festivalul de Toamnă al Economiei Germane. M-a pufnit râsul întâi, m-au apucat dracii apoi.

Rotaract e „organizația de tineret”, cum s-ar zice, a Clubului Rotary. Pe site-ul Rotary Club Bucharest scrie frumos că membrii organizației fac parte din elita profesională, de afaceri și leadership local din întreaga lume și că organizație a strâns fonduri de sute de milioane de dolari la nivel mondial pentru proiecte sociale. Rotaract e sponsorizat de un Club Rotary. Or, întrebarea mea e de bun-simț, din nou: are Rotaract nevoie de finanțare publică în contextual ăsta? Menționez în treacăt că artiștii de la MiniREACTOR, care au o stagiune de teatru pentru copii, au primit 5.000 de lei…

Întrebarea e aceeași și în al doilea caz. Aș fi curios să știu ce profituri au firmele oamenilor de afaceri germani, dacă sunt atât de nevoiași încât cer bani de la comunitate… Poate că dac-ar vinde un Mercedes ar avea să dea și altora…

Vă las pe voi să decideți, citind lista, cine merită Ordinul „Tupeul Cultural” 2015…

(Claudiu GROZA, jurnalist)

Tags: ,
11046600_847022088702725_5719977122472732180_n

Noi direcţii de business, recrutări de personal şi un nou sediu pentru cea mai profitabilă companie de IT din Cluj

Cea mai profitabilă companie IT din Cluj vine în 2015 cu noi direcţii de business: dezvoltarea de produse proprii şi servicii de integrare printr-o “şcoală internă” – “tu trebuie să înţelegi afacerea clientului şi să-i spui ce să facă, nu invers”, explică fondatorul IQuest, punctând faptul că viitorul IT-ului autohton este trecerea de outsourcing la produs.

Conducere bicefală de la începutul lui 2015

În contextul complexităţii business-ului şi al expansiunii geografice (n.red. în 2014 IQuest a intrat pe noi pieţe în Europa de Est: Polonia – cu un birou la Varşovia – Ucraina şi Rusia), compania are începând cu 1 ianuarie 2015 conducere bicefală: Cornelius Brody, fondatorul IQuest, a preluat funcţia de chairman of the Supervisory Board – structură care va valida strategia pe termen lung propusă de noua echipă executivă condusă de noul CEO al companiei, Samuel Jurgen, fost executiv în companii multinaţionale din domeniul tehnologiei, precum Siemens, Oracle sau Sony Germania.

“Urmărim creşterea business-ului atât prin extinderea proiectelor în relaţiile cu clienţii tradiţionali, cât şi prin pătrunderea pe noi pieţe sau achiziţionarea de clienţi în zonele unde suntem deja prezenţi. Întregirea portofoliului cu serviciile de integrare și dezvoltarea de produse proprii ne facilitează această strategie”, spune Cornelius Brody, fondatorul IQuest.

18 luni de muncă pentru primul produs

În prezent, după 18 luni de muncă, compania specializată în dezvoltarea de soluții și servicii customizate de software are un singur produs propriu, care încă nu aduce venituri. Este vorba despre o aplicaţie mobilă -My ID- care facilitează autentificarea mai rapidă şi securizată a utilizatorului în diverse sisteme şi dispozitive on-line: de la tranzacţii bancare la achiziţionarea de bilete de avion. “Suntem în proces de vânzare prin intermediul unor canale specializate internaţionale”, a punctat Samuel Jurgen.

Până la 80 de noi angajaţi în 2015

În prezent, I Quest are 600 de angajaţi, 380 dintre aceştia lucrând în sediile din Cluj-Napoca. Până la finele anului, echipa urmează să se mărească cu până la 80 de noi angajaţi.

“În 2015 compania îşi propune să recruteze, pe lângă poziţiile clasice, pe poziţii care să susţină actualul mod de business. Vorbim de business analysts, solution arhotects, business developers sau project managers. Nu angajăm doar specialişti gata formaţi, ne îndreptăm şi spre studenţi cu potenţial deoarece, de anul acesta vom implementa şi un program de “şcolarizare” intern. Angajaţii vor avea astfel şansa să avanseze în carieră prin training-uri interne atât la nivel tehnic, cât şi la nivel de soft skills şi cunoştinţe de business. Ca să ieşim pe piaţa internaţională cu produse proprii trebuie să riscăm, dar mai ales să fim buni cunoscători tehnici şi să avem cunoştinţe solide de business”, explică CEO-ul companiei.

Sfârşitul anului speră să-i prindă pe IT-iştii de la I Quest în casă nouă.

Este vorba despre o clădire de birouri de clasa A, pe platforma fostei fabrici Flacăra. Suprafaţa totală a terenului este de aproximativ 18.200 m2, birorurile propriu-zise urmând să ocupe circa 6.000 m2. Lucrările de amenajare se ridică la suma de 10 milioane euro.

IQuest a încheiat anul 2014 cu o cifră netă de afaceri de 26.8 milioane euro, segmentul de clienţi cu cea mai mare creştere fiind 69% technology, urmat cu 18% de life sciences şi 14% telecom. În 2013, cu o cifră netă de afaceri de 83.9 milioane lei şi un profit net de 14.2 milioane lei, aşa cum arată rapoartele Ministerului Finanţelor Publice, compania era cea mai profitabilă din segmentul IT clujean. Cu sediul central în Germania, IQuest are echipe locale în Polonia, Elveţia, România şi SUA. Între clienţii companiei se numără BNR, Arhivele Naţionale sau Ministerul Afacerilor Externe, la nivel naţional şi Curtea de Apel, la nivel local. Potrivit IQuest, cele mai căutate soluții IT pe plan local în 2014 au fost cele cloud, mobile și e-commerce, în timp ce, pe plan global, cele mai solicitate soluții au fost cele de tip Big Data și Analytics, Internet of Things/Machine-to-Machine, cloud și e-commerce. Pentru 2015, planurile de extindere a business-ului includ și discuții cu potențiali clienți din Asia.

(Anca MUREŞAN)

Tags: ,
smartbee

Paradisul mierii în județul Cluj

În județul Cluj erau înregistrate, anul trecut, la Direcția Sanitar Veterinară a județului Cluj aproape 400 de exploatații apicole (stupine). De departe cea mai mare concentrare de astfel de exploatații apicole se află în zona de nord a județului, în Dej și în jurul municipiului. Zona concentrează, în Dej și câteva comune, circa o treime din exploatațiile apicole din județ.

exploatatii apicole

Potrivit directorului Direcției Sanitar Veterinare, Nicolae Pivariu, zona are tradiție în apicultură, iar compoziția floricolă permite albinelor să recolteze o lungă perioadă din an. ”Acolo există o compoziție floricolă foarte avantajoasă pentru apicultori: sunt salcâmi, culturi perene, livezi, flori de câmp, etc. Deci albinele au posibilități de recoltă foarte bune”, a precizat Pivariu.

De precizat că în întocmirea topului au fost utilizate datele oficiale ale apicultorilor care și-au înscris exploatațiile la DSV Cluj. ”Mai sunt și cu exploatații mai mici, familiale, de până în 20 de stupi, care dacă nu comercializează mierea opri alte produse apicole, nu au obligativitatea declarării lor”, ne-a declarat Pivariu.

În municipiul Dej sunt înregistrate cele mai multe exploatații apicole: 25. Urmează, din aceeași zonă, comuna Bobâlna, cu 20 de exploatații, Unguraș (18), Fizeșu Gherlii (17) și ceva mai departe, Mociu, cu 15 stupine. În Vad și Țaga se aflau anul trecut câte 14 exploatații apicole, în Baciu – 13  și în Mica 11.

Poziția a zecea este a municipiului Cluj-Napoca, cu 10 exploatații apoicole, concentrate îndeoște în partea de nord a municipiului. 9 stupine sunt în Căianu (toate situate în Vaida Cămăraș), câte 8 în Mănăstireni, Pălatca și Sânmărtin, iar câte 7 în – în Bonțida, Chinteni, Cojocna, Cornești și Geaca.

Câte șase exploatații apicole erau declarate, anul trecut, în Buza și Săvădisla, iar câte cinci – în Cășeiu, Ciurila, Jichiș de Jos și Mintiu Gherlii. În Căpușu Mare, Gilău, Iara, Sâncraiu, și Suatu sunt câte patru stupine, iar în Aghireșu, Borșa, Călățele, Cuzdrioara, Dăbâca, Florești, Jucu, Negreni, Ploscoș și Săcuieu arau câte două exploatații apicole.

Câte două exploatații sunt în Turda, Gherla, Aiton, Băișoara, Ceanu Mare, Gârbău, Izvoru Crișului, Mihai Viteazu, Panticeu, Petreștii de Jos, Sânpaul, Tureni și Vultureni.

Câte o singură stupină se află în Huedin, Aluniș, Așchileu, Câțcău, Chiuiești, Ciucea, Feleacu, Frata, Moldovenești, Poieni, Recea Cristur, Săndulești și Viișoara.

În județ există și o serie de localități cu nicio exploatație apicolă declarată: Câmpia Turzii, Beliș, Călărași, Cămărașu, Luna, Măguri Răcătău, Mărgău, Mărișel, Râșca, Tritenii de Jos și Valea Ierii. ”Îndeosebi în zona de munte nu se pot face apicultură cu un număr foarte mare de stupi pe de o parte datorită costurilor mari de transport când vorbim de sute de stupi și apoi din pricina perioadei relativ scurte în care albinele pot colecta”, a precizat directorul DSV Cluj.

(Titus CRĂCIUN)

(sursa foto: smartbee.ro)

 

Tags: , , , , ,
cabluri

4 milioane lei pentru trecerea cablurilor în subteran

Cablurile reţelei de iluminat public de pe opt artere din municipiul Cluj-Napoca vor fi trecut în subteran în urma unei investiţii de 4 milioane lei, bani din bugetul local pe 2015.

Investiţia “Modernizare reţea de iluminat public prin trecerea în subteran – 2015, Volumul I” vizează străzile: Horea, George Bariţiu, Splaiul Independenţei, Plopilor, Primăverii, Memorandumului, Calea Moţilor şi Avram Iancu. Lucrările sunt generate de desfăşurarea proiectelor “Modernizare tramă acces spre zona industrială” şi “Refacere infrastructură Oraş Comoară” şi se vor desfăşura în corelare cu lucrările de reamenjare a carosabilului şi trotuarelor.

În prezent, reţeaua de alimentare cu energie electrică a sistemului de iluminat public de pe aceste străzi este în totalitate de tip aerian.

“Prin această investiţie se va realiza înlocuirea totală a reţelei de alimentare aeriene a sistemului de iluminat public cu reţea subterană de alimentare. Pentru străzile pe care se păstrează stâlpii din beton (Splaiul Independenţei, Plopilor şi Primăverii), fiecare stâlp va fi prevăzut cu o cutie de conexiuni exterioară şi priză de pământ, în timp ce pe restul străzilor (Horea, George Bariţiu, Memorandumului, Calea Moţilor,Avram Iancu) sistemele de iluminat vor fi achiziţionate şi montate în cadrul celor două proiecte de refacere a infrastructurii”, se arată în proiectul HCL, ce urmează să fie aprobat în şedinţa forului local de astăzi.

La finalul proiectului, 545 de puncte vor fi luminate prin noua reţea subterană, cu o lungime de 16, 25 de kilometri.

Lucrările vor fi executate de ELIN GMBH&CO, în baza contractului încheiat în 27 iunie 2007, şi vor dura 1 an de zile. Costurile se ridică la suma totală de 4.385.593 lei + TVA adică, circa 1 milion euro + TVA.

Tags: ,