Tag Archives: featured

5-alimente-pe-care-sa-nu-le-pui-in-cosul-de-cumparaturi_size1

Reducerea TVA: Ce produse vor avea taxă de 9% de la 1 iunie

Cota redusă de TVA de 9% va fi aplicată din 1 iunie pentru alimente, inclusiv băuturi (cu excepţia băuturilor alcoolice) destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, seminţe, plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor.

Guvernul a aprobat modificări ale normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, necesare pentru a actualiza sau clarifica unele prevederi având în vedere modificările survenite asupra legislaţiei fiscale.

Noile prevederi aduc clarificări şi stabilesc codurile corespunzătoare bunurilor pentru care se va aplica cota redusă de TVA de 9% începând cu data de 1 iunie 2015, respectiv: alimente, inclusiv băuturi, cu excepţia băuturilor alcoolice, destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, seminţe, plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele.

Potrivit actului normativ, toate produsele ale căror coduri au fost prevăzute în norme, care prin natura lor sunt alimente destinate consumului uman sau animal, ori sunt plante, seminţe, utilizate pentru producerea de alimente destinate consumului uman sau animal, vor beneficia de aplicarea cotei reduse de TVA pe tot lanţul economic de la producător până la consumatorul final.

Prin urmare, cota redusă de TVA va fi aplicată şi în cazul în care un produs alimentar este utilizat ca materie primă în alte scopuri, cum ar fi producerea de cosmetice, băuturi alcoolice, atâta timp cât acestea, prin natura lor, au ca destinaţie principală consumul uman sau animal. Potrivit Guvernului, măsura are scopul de a simplifica aplicarea cotei reduse de TVA, având în vedere că furnizorul nu poate controla scopul final în care este utilizat bunul respectiv, situaţie în care pentru acelaşi produs ar fi fost posibilă aplicarea unor cote diferite de TVA în funcţie de utilizarea lor finală, ori acest lucru contravine principiilor statuate de Directiva 2006/112/CE.

O reglementare specifică este în cazul produselor care, prin natura lor, nu constituie alimente sau plante, seminţe, ingrediente, utilizate pentru producerea de alimente destinate consumului uman sau animal, cum sunt vitaminele, grăsimile, unele produse ale industriei chimice, seminţele de rapiţă, bumbac, ricin, sarea. În cazul acestor produse s-a prevăzut în mod explicit în normele metodologice, cu indicarea codurilor la care se încadrează produsele respective, că aplicarea cotei reduse de TVA este posibilă numai în măsura în care se poate face dovada că acestea sunt utilizate în scopurile prevăzute de lege.

În acest sens sunt prevăzute condiţii atât pentru livrarea acestora în interiorul ţării, cât şi în cazul importului şi a achiziţiei intracomunitare.

Actul normativ introduce, de asemenea, precizări în cazul vânzării, la un preţ total, a pachetelor care conţin produse cu cote diferite de TVA. În aceste cazuri se va aplica cota de TVA corespunzătoare fiecărui produs.

Pentru suplimentele alimentare, în normele metodologice s-a prevăzut aplicarea cotei reduse de TVA în măsura în care acestea sunt notificate către Ministerul Sănătăţii sau Institutul de Bioresurse Alimentare, iar această notificare este afişată pe site-ul celor două instituţii, conform legislaţiei în domeniu.

Pentru băuturile alcoolice care sunt servite la restaurant sau de firmele de catering, pentru care se aplică cota de TVA de 24%, au fost date exemple pentru a se sublinia că acestea nu reprezintă livrări de bunuri, ci fac parte din serviciul de restaurant sau de catering, dar cu o cotă diferită de TVA.

În cazul serviciilor de cazare care includ şi demipensiune, pensiune completa sau all-inclusive, s-a subliniat că acestea vor fi supuse cotei de 9% de TVA, chiar dacă includ şi băuturi alcoolice, astfel cum s-a aplicat şi până în prezent după modificarea realizată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2014 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România.

De asemenea, actul normativ instituie reguli privind procedura de aplicare a prevederilor referitoare la scutirea de la plata impozitului datorat pentru veniturile din activităţi independente, veniturile din salarii, veniturile din pensii precum şi veniturile din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat. Mai exact, se precizează perioada pentru care se acordă scutirea, potrivit documentelor justificative, în sensul corelării acesteia cu data de la care contribuabilii respectivi sunt încadraţi, potrivit documentelor, ca fiind persoane cu handicap grav sau accentuat. De asemenea, se menţionează obligativitatea ce revine contribuabilului care beneficiază de această facilitate să prezinte angajatorilor/plătitorilor/organului fiscal competent, după caz, documentele care atestă încadrarea în gradul de handicap grav sau accentuat.

Documentele vor fi prezentate în original şi copie, iar angajatorul/plătitorul/organul fiscal, după caz, vor păstra copia după ce verifică conformitatea cu originalul. Aceste completări sunt necesare în condiţiile în care prin OG nr.4/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost instituită scutirea de la plata impozitului pe venit, pentru veniturile din activităţi independente, veniturile din salarii, veniturile din pensii precum şi veniturile din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, realizate de persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat.

Un alt element de noutate adus de actul normativ vizează asigurarea unui tratament fiscal nediscriminatoriu aplicabil veniturilor obţinute din activităţi desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii. În acest scop, Hotărârea de Guvern elimină excepţia de la reconsiderare ca activitate dependentă, a activităţilor care generează venituri din profesii libere, precum şi a drepturilor de autor şi a drepturilor conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare.

De asemenea, prin actul normativ va fi modificată perioada în care operatorii economici autorizaţi pot publica lista cuprinzând preţurile de vânzare cu amănuntul pentru ţigarete. Astfel, publicarea listei cuprinzând preţurile de vânzare cu amănuntul pentru ţigarete trebuie să se facă cu maxim 7 zile şi minimum 24 de ore înainte de data efectivă a intrării în vigoare a preţurilor respective. În prezent, preţurile de vânzare cu amănuntul pentru ţigarete se declară la autoritatea fiscală centrală cu minimum două zile înainte de data practicării acestor preţuri fără a fi precizat un termen maxim. Totodată, cu minimum 24 de ore înainte de data efectivă a intrării în vigoare, lista cuprinzând preţurile de vânzare cu amănuntul, cu numărul de înregistrare atribuit de autoritatea fiscală centrală, este publicată, prin grija antrepozitarului autorizat, a destinatarului înregistrat sau a importatorului autorizat, în două cotidiene de mare tiraj.

Tags: ,
cluj imob

35 milioane euro pentru Cluj-Capitală Europeană 2021. De unde vin banii şi ce finanţări au avut alte oraşe candidate

15 milioane de euro este suma cu care se angajează Primăria Cluj-Napoca să susţină financiar participarea municipiului la acţiunea Uniunii Europene “Capitală Europeană a Culturii” pentru anul 2021 în România.

“Se aprobă angajamentul Municipiului Cluj-Napoca de susţinere financiară în perioada 2017-2022, prin cuprinderea în bugetul anual a sumei toale de 15 milioane de euro, după cum urmeză: 750.000 euro în anul 2017, 750.000 euro în anul 2018, 750.000 în anul 2019, 1.500.000 euro în anuş 2020, 7.500.000 euro în anul 2021 şi 3.750.000 euro în anul 2022”, se arată în proiectul de HCL, care va ajunge miercuri, 3 iunie 2015, pe masa consilierilor locali.

Suma devine accesibilă doar dacă oraşul va câştiga acest titlu, fiind o garanţie în faţa juriului internaţional privind determinarea autorităţilor de a implementa proiectul. De asemenea, suma propusă reprezintă rezultatul unei analize comparate a bugetelor alocate de către oraşe candidate la acest titlu şi acoperă cheltuielile de implementare ale programului de candidatură. “Totodată ea este gândită astfel încăt să nu îngreuneze nejustificat capacitatea financiară a municipiului Cluj-Napoca’, se menţionează în proiectul HCL.

În bugetul operaţional pentru programul “Cluj-Napoca 2021- Capitală Culturală Europeană” sunt prevăzute şi ale surse de finanţare, după cum urmează:

Consiliul Judeţean Cluj – 6 milioane euro

Guvernul României – 10 milioane euro

Fonduri Europene – 1.5 milioane euro

Sponsori – 2.5 milioane euro

1

Totalul bugetului ajunge la suma de 35 milioane euro şi se împarte pe trei categorii: programul cultural, cheltuieli pentru marketing şi comunicare şi cheltuielile cu angajaţii, colaboratorii şi administrative, logistică.

4

Analiză comparată cu alte oraşe candidate

Asociaţia Cluj-Napoca 2021,  cea care se ocupă de candidatura oraşului la titlul de Capitală Culturală Europeană, a înaintat primăriei un studiu de buget realizat prin comparaţie cu alte oraşe desemnate Capitale Culturale sau candidate la acest titlu.

“Nu se poate stabili o regulă generală şi nu există o metodologie unitară privind bugetul operaţional alocat special implementării Capitalelor Culturale. Totuşi, din analiza bugetelor care au organizat acest program reies o serie de modele de bune practici care au fost validate în cursul anilor. În cele ce urmează, am analizat bugetele Capitalelor ţinând cont de dimensiunea oraşelor şi de poziţionarea geografică a ţărilor europene din care fac parte aceste oraşe”, se arată în studiul asociaţiei clujene.

După numărul de locuitori:

Istanbul: 14 milioane locuitori/270 milioane euro

Liverpool: 466 mii locuitori/120 milioane euro

Valletta: 10 mii locuitori/48 milioane euro

Sibiu: 154 mii locuitori/17 milioane euro

Tallinn: 430 mii locuitori/13 milioane euro

2

După dimensiunea oraşului:

Cele mai costisitoare proiecte au fost cele ce au acoperit regiuni mai mari şi nu doar oraşul în sine

Essen (2010) – Regiunea Ruhr – 80 milioane euro

Istanbul (2010) – Metropolă – 270 milioane euro

Marsilia (2013) – Regiunea Provence – 90 milioane euro

3

Există însă şi proiecte care au acoperit doar oraşul, alocând bugete foarte generoase:

Linz (2009) – 189 mii locuitori/78 milioane euro

Luxembourg (2007) – 107 mii locuitori/58 milioane euro

Valletta (2018) – 10 mii locuitori/48 milioane euro

După poziţionarea geografică:

“Nu există o regulă, ci mai degrabă o stare de fapt determinată de dezvoltarea econimică diferită, însă ţările Baltice şi cele din zona Balcanilor au bugete inferioare bugetelor statelor memebre din vestul Europei”, se punctează în studiu.

Sibiu (2207), Vinilius (2009) şi Tallinn (2011) au bugete sub 20 milioane euro. Totuşi, aceste bugete corespund unei perioade de criză economică (n.red. mai puţin Sibiul). Pe de altă parte, Pafos (2007), deşi are o populaţie relativ mică – 55 mii locuitori – a alocat un buget operaţional de 20 milioane euro.

Oraşe similare Clujului:

Aarhus (2017) – 326 mii locuitori/66.7 milioane euro

Plovdiv (2019) – 341 mii locuitori/22.3 milioane euro

Finanţarea alocată de Primăria Cluj-Napoca pentru bugetul operaţional Capitală Culturală este o sumă în plus faţă de bugetul anual dedicat sectorului cultural local şi se va constitui într-un fond special din cadrul bugetului oraşului.

9 teme principale pentru Clujul Cultural 2021

La începutul lunii martie, în cadrul Adunării Generale a membrilor Asociației Cluj2021 CCE, au fost alese 9 teme principale ale Programului “Cluj – Capitală Europeană Culturală 2021″.

5

1. Satul Transilvan: Scopul proiectului este întărirea legăturilor culturale, artistice, sociale și turistice între orașul Cluj și arealul rural apropiat.

2. Creativitatea Socială: Crează o reţea de comunităţi bazate pe cooperare, convivialitate și încredere socială, în convergenţă cu ideea de “smart city” susţinută de de Strategia de Industrii Creative a orașului, și care experimentează cu : integrarea sistemică a orașului în circuite sustenabile de resurse naturale și energetice; organizarea vieţii sociale și comunitare.

3. Interculturalitate. Subteme: diversitate etnică și confesională, multilingvism, interacţiunea culturilor -clusterul implementează o reţea colaborativă de operatori culturali care generează
activităţi care depășesc conceptele multiculturalităţii pasive de acceptanţă și toleranţă.

4. Someș de la Vest la Est: proiect de regenerare urbană de-a lungul culoarului Someșului

5. Youth Legacy asigură continuitatea la nivelul politicilor și programelor de tineret între Cluj-Napoca 2015 Capitală Europeană a Tineretului și Cluj-Napoca 2021 CEC

6. Artele Spectacolului. Tema majoră: Artele spectacolului în Europa de Est.

7. Centru European de Artă Contemporană va avea un statut de platformă multifuncţională de cercetare, expunere, educaţie şi promovare în domeniul artelor vizuale şi arhitecturii contemporane, fiind gandit ca o formulă inovatoarea pentru ceea ce reprezintă muzeele de artă contemporană. Având ca prioritate focalizarea pe creaţia artistică şi activitatea de curatoriat realizate la Cluj-Napoca, CEAC se definește ca platformă europeană – atât prin abordarea artei contemporane într-un context european, cât și prin practicile și instrumentele
curatoriale, educaţionale, comunicaţionale utilizate.

8. Cluj Media City. Scopul proiectului este fondarea unui centru de producţie media și cinematografică care să coaguleze resursele locale și regionale existente.

9. Treasure Cluj. Scopul proiectului este dezvăluirea Clujului, prin locurile sale și prin oamenii săi, pentru clujeni și pentru vizitatori.

În anul 2021, pe langa Romania si Grecia, titlul va fi deținut și de un oraș din statele candidate sau potențial candidate la Uniunea Europeană, desemnarea acestui oraș fiind realizată printr-o competiție paralelă celor din Grecia și România.

Termenul limită pentru depunerea proiectului, în prima rundă a concursului, este 10 octombrie 2015, și constă în prezentarea proiectului pentru 45 de minute şi o sesiune de întrebări şi răspunsuri tot de 45 de minute, de către o delegaţie de 10 oameni.  În luna  noiembrie a acestui an se va anunţa lista scurtă de finalişti. Termenul limită pentru cea de-a doua rundă va fi august 2016, când echipa delegată va prezenta proiectul, de data aceasta de 100 de pagini, urmând ca în luna septembrie-octombrie 2016, oraşele care se află pe lista scurtă de finalişti să primească vizita juriului. În aceeaşi zi sau în următoarea va fi anunţat şi câştigătorul titlului de Capitala Europeană a  Culturii, titlu ce nu va putea fi modificat de Guvernul României sau de Consiliul Europei.

Potrivit deciziei forurilor europene, juriul care analizează dosarele de candidatură este format din 10 experţi numiţi de instituţiile şi organele Uniunii. Astfel, Parlamentul European, Consiliul şi Comisia aleg câte trei experţi, iar Comitetul Regiunilor selectează unul. Totodată, statul membru are dreptul să desemneze doi membri în acest for.

Până în acest moment şi-au anunţat candidatura oraşele Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Craiova, Arad, Oradea, Alba Iulia, Sfântu-Gheorghe şi Bucureşti.

(Anca MUREŞAN)

Tags: ,
apuseni tv

Creștere de participare cu 40% la Maratonul Apuseni msg systems

Peste 1000 de alergători de toate vârstele sunt așteptați sâmbătă 30 mai la unul din cele mai îndrăgite maratoane montane din țară: Maraton Apuseni msg systems, ediția a V-a care are loc în stațiunea Muntele Băișorii, județul Cluj.

  • Programul evenimentului cuprinde proiecții foto, activități recreativ-educative pentru copii și adulți, petreceri, foc de tabără, muzică folk, o tombolă cu premii și multe altele.
  • Sunt invitați să participe la eveniment toți cei care doresc să petreacă un sfârșit de săptămână în natură alături de comunitatea alergătorilor montani.

Conform organizatorilor, sâmbătă 30 mai 2015, alergători din toată țara vor anima din nou liniștita stațiune Muntele Băișorii din județul Cluj cu ocazia celei de-a V-a ediții Maraton Apuseni msg systems. Concurenți cu vârste cuprinse între câteva luni și 82 de ani vor participa la probele de maraton, semimaraton, cros sau family și vor lua startul din tabăra de bază stabilită de organizatori în incinta pensiunii Skiland. Maratonul din inima Apusenilor este unul dintre cele mai iubite maratoane montane din țară, la care anul acesta și-au anunțat prezența cu 40% mai mulți alergători decât anul precedent. Deși înscrierile s-au închis pe site-ul competiției www.maratonapuseni.ro, vineri 29 mai și sâmbătă 30 mai se vor mai face înscrieri la fața locului la îndrăgita probă family la care părinți și copii concurează împreună.

”Deoarece capacitatea de cazare a stațiunii este depășită, organizatorii Clubul Alpin Român Secția Universitară Cluj și Natura Transilvaniei, în colaborare cu Primăria Băișoara pun la dispoziția sportivilor și susținătorilor patru zone de campare: • În centrul stațiunii Băișoara, lângă Hotel Alpin, în spatele crucii lui Avram Iancu; • În curtea școlii din Muntele Băișorii sat (cu acces la grupul sanitar al școlii); • Pe un teren la care se ajunge de la pensiunea Skiland, după ce se parcurg câteva sute de metri către vârful Buscat. În dreptul primei construcții care apare pe partea stângă a drumului se găsește terenul pe care se poate campa; • La Moara de Pădure, o luncă întreagă, situată la 15-20 km distanță de tabăra de bază, un loc recomandat celor care preferă o zonă mai izolată. Programul zilelor de vineri și sâmbătă este cel mai bogat în activități, însă după competiție, în duminica Rusaliilor vizitatorii sunt invitați să descopere obiceiurile tradiționale din zonă participând la slujba de la biserica din satul Săgagea, unde localnicii se îmbracă în port popular în cinstea vizitatorilor sosiți din toată țara. Tot duminică, precum și luni 1 iunie participanții și însoțitorii se pot delecta practicând sporturile montane de sezon: drumeție, ciclism montan, parapantă, și în mai mică măsură alpinism şi speologie”, arată organizatorii.

(sursa foto: apusenitv,ro)

Tags: ,
foto trafic

Top 10 cele mai multe autoturisme din țară. Unde este Clujul

Potrivit datelor statistice ale Institutului Național de Statistică, județul Cluj ocupă poziția secundă în clasamentul autoturismelor înmatriculate în circulație. Pe prima poziție în topul județelor este Timișul, care, însă, a înmatriculat mai puține autoturisme în 2014.

Evident, cele mai multe autoturisme sunt înmatriculate în capitală, peste 900 de mii la finele anului 2013, și încă 62 de mii înmatriculate anul trecut, însă nu e disponibil numărul radierilor, la fel ca în topul județean de mai jos. La nivel național, la sfârșitul anului 2013 erau înmatriculate circa 4,7 milioane autoturisme, iar în 2014 s-au mai adăgat peste 290 de mii de autoturisme.

Clasamentul județean arată astfel:

Poziție Județ Număr total autoturisme înmatriculate la finele anului 2013 Număr noi înmatriculări în 2014 (autoturisme noi și rulate)
1. Timiș 186.108 11.725
2. Cluj 182.231 12.042
3. Constanța 175.303 6.652
4. Prahova 173.820 8.995
5. Argeș 150.995 8.560
6. Brașov 146.008 8.789
 7. Bihor 141.032 8.993
8. Dolj 139.389 7.395
9. Iași 124.985 7.795
10. Suceava 119.594 8.631

(NOTĂ: În lipsa datelor Institutului Național de Statistică privind radieriele de automobile în 2014, nu se poate, deocamdată, forma un top final la finele anului 2014 în ceea ce privește înmatriculările de automobile în fiecarare județ – n.red.)

Potrivit Institutului Național de Statistică, ”Vehiculele rutiere înmatriculate în circulație reprezintă vehiculele rutiere care sunt autorizate să circule pe drumurile publice, pe baza înregistrarii lor în evidenta organelor competente de a supraveghea circulația pe aceste drumuri. Nu sunt incluse tramvaiele, troleibuzele și vehiculele militare. Autoturismul este autovehiculul rutier, altul decat un moped sau o motocicletă, destinat pentru transportul pasagerilor, având cel mult nouă locuri pe scaune (inclusiv cel al conducătorului auto).”

(Titus CRĂCIUN)

(sursa foto: ziare.com)

Tags: ,
Die-Antwoord-Electric-Castle-2014-3-600x397

Buget de festival (II). Cât te costă Electric Castle în 2015

Cea de-a treia ediţie Electric Castle va avea loc între 25-28 iunie 2015, la Castelul Banffy din Bonţida. La ediţia din 2014 au fost prezenți 79.000 de participanţi din ţară şi străinătate, iar 11.000 de oameni au umplut spaţiul amenajat pentru camping. Anul acesta, organizatorii festivalului se aştepată la un număr şi mai mare de participanţi, unii chiar din afara Europei.

Bilete

Abonamentele pentru cele 4 zile de festival sunt sold-out, însă doritorii mai pot achiziţiona bilete individuale pentru fiecare zi (n.red. sunt disponibile 2.000 de bilete pentru fiecare din cele 4 zile de festival). Preţul acestora este de 149 de lei.

Cazare

Suprafața festivalului a fost mărită anul acesta și va ajunge la 10.000 de metri pătrați. Pe teritoriul festivalului va exista un loc de campare, dotat cu toate facilităţile şi utilităţile necesare (n.red. 86 de duşuri cu apă caldă, 30 de toalete ecologice), ce va putea găzdui aproximativ 15.000 de oameni. În camping sunt acceptate şi rulote (n.red. nu se plăteşte parcare, doar taxa de caravană). Este permis accesul cu mâncare şi apă, interzis alcool. Preţul biletului de camping este de 59 de lei/persoană/4 zile. Campingul va fi păzit în permanenţă.

Festivalierii care nu doresc sau nu mai găsesc cazare în camping pot opta pentru cazare în casele şi curţile bonţidenilor. Anunţuri cu oferte sunt postate atât pe site-uri precum olx.ro, cât şi pe pagina de Facebook: Bonţida. Preţurile variază între 25 şi 80 de lei pe noapte, în funcţie de condiţii.

“Ofer loc de cazare pentru corturi şi terasă, în centrul Bonţidei, la 50 de metri de castel, pentru evenimentul Electric Castle. Rog seriozitate. Preţ 50 lei, negociabil”, scrie într-un anunţ postat pe olx.ro.

“Cazare pe toata durata EC, la 10 min distanţă de castel, 4 camere de câte 3-6 persoane, 60 lei/pers/noapte”, scrie într-un alt anunţ, postat de această dată pe pagina de Facebook.

În zonă există şi câteva pensiuni, însă sunt deja ocupate pe toată durata festivalului. Un loc de cazare, pe noapte, a fost rezervat la preţul de 70 de lei.

Parcare

Preţul pentru parcare este de 15 lei/4 zile. Cei ce ies din perimetrul parcării trebuie să plătească intrare ori de câte ori revin.

Transport

Ca şi în anii precedenţi, vor exista curse regulat, non-stop, cu plecare de la Cluj Arena. În funcţie de numărul de oameni, aşteptarea între cursele de autobus poate varia între 10 şi 25 de minute. Anul trecut, preţul unui bilet a fost de 6 lei.

Mâncare şi băutură

Anul acesta, organizatorii Electric Castle au renunţat la jetoane (n.red. token-uri), iar plata se va face cu cardurile RFID. Acestea vor putea fi cumpărate de la festival, contra sumei de 5 lei. Pentru a putea verifica soldul, fiecare bar şi tarabă din zona food-court va avea un cititor de carduri.

Preţurile la mâncare şi băutură vor fi asemănătoare cu cele de anul trecut: 6 lei o apă, 7 lei o bere, 15 lei un cocktail şi, în medie, 15 lei pentru un meniu de mâncare.

Electric Castle 2015 înseamnă : The Prodigy, Rudimental, Fatboy Slim, Netsky Live, Sigma, Sub Focus, Parov Stellar Band, Nouvelle Vague, The Cat Empire, Flight Facilities, James Zabiela, Ellen Allien, Roni Size Reprazent, The Subways, Siriusmodeselektor, Dub Pistols, High Contrast, Pop Killers, Soom T, GUTS, Asian Dub Foundation, Dub Phizix, Benny Page, Blomqvist Live, Vadim, Cosmin TRG, DC Breaks, Radikal Guru, D/R/U/G/S, Vakula, Eliphino, Subcarpați și Șuie Paparude, The Model, DJ Shiver, Synkro, Bambounou, French Fries, Pixelord, The Mad Proffesor & Brother Culture, The Glitch Mob, Maya Jane Coles, Apparat, Cassy, Breach şi Monophonics, etc.

Printre artiștii prezenți la Bonţida în 2014 s-au numărat Die Antwoord, Thievery Corporation, Bonobo, DJ Shiver, Şuie Paparude, Dub FX sau Gramatik. Scene ale festivalui au mai fost, în afară de cele clasice, The Wall, The Mill, Stables, Silent Cinema, Silent Dance.

Echipa de organizare s-a cifrat la 800 de oameni, alături de 200 de voluntari din țară și din străinătate. Bugetul evenimentului a fost de 750.000 de euro. Abonamentele au costat între 120-250 de lei, în funcţie de perioada în care au fost achiziţionate, iar biletele pe zi au costat 100 de lei.

 

 

 

 

 

 

 

 

Tags: ,
sap code jam 2

SAP CodeJam, eveniment de renume pe lista activităților din domeniul IT clujean (P)

msg systems România a mai adăugat un eveniment de renume pe lista activităților din domeniul IT Clujean. SAP CodeJam s-a dovedit a fi un real succes, aducând pe 15 Mai la Hotel City Plaza reprezentați ai comunității tehnologiilor SAP din România. Reușita evenimentului din 15 Mai contribuie astfel, alături de tradiționala conferință anuală concentrată pe tehnologii SAP, la dezvoltarea comunității de IT pe tehnologii SAP din România.

Seria SAP CodeJam se derulează sub egida SAP încă din anul 2012, și a reușit să ajungă până în prezent în 46 de țări și 119 orașe din întreaga lume cu peste 9000 de participanți. msg systems România a avut ocazia în acest an să susțină expansiunea evenimentului global organizat de SAP într-un nou colț al lumii: Cluj-Napoca.

“Prin intermediul formatului acestei sesiuni, s-a dorit să se ofere participanților (oameni cu experiență în mediul IT) șansa de a încerca noile tehnologii și produse SAP în domeniul digitalizării, tema propusă fiind <SAP HANA with Internet of Things>. Timp de 6 ore, cei prezenți au avut ocazia să testeze device-uri Tessel foarte versatile de pe care se citeau o mulțime de date din mediul înconjurător, care erau mai întâi prelucrate și vizualizate cu ajutorul ultimelor tehnologii SAP HANA și SAP HANA Cloud Platform”, a declarat Horea Rațiu, Director departament tehnologii SAP în cadrul msg systems România și organizator SAP CodeJam din partea msg systems România.

Evenimentul desfășurat pe 15 Mai l-a avut ca și invitat special pe Craig Cmehil, founder SAP CodeJam event concept, unul dintre puținii care se bucură de titulatura SAP HANA distinguished engineers.

Interesul pentru ediția de la Cluj-Napoca s-a dovedit a fi extrem de mare, locurile fiind ocupate în întregime în mai puțin de o săptămână de la anunțarea evenimentului.

“Am rămas cu impresii și o experiență foarte plăcută și așteptăm cu interes următoarea sesiune găzduită de msg systems pentru ca cei prezenți, atât colegi cât și participanți din cadrul altor companii, să se poată bucura de experiențe asemănătoare de învățare și inovație”, a mai adăugat Horea Rațiu.

SAP Code Jam este un concept care s-a afirmat prin întâlniri anuale ce au debutat în anul 2012 și au devenit o categorie de evenimente frecventate de toți cei pasionați de domeniu.

msg systems România este activă pe piața din Cluj din anul 2008, având în prezent peste 200 de angajați. Din 2014 suntem prezenți cu un nou sediu și la Tg. Mureș. Ca furnizor și consultant de soluții și servicii IT compania activează pentru clienți de talie mondială din mai multe domenii: industria automotive (Audi, BMW, Daimler, WW), asigurări/reasigurări (Munich RE, Vienna Insurance Group, HDI, Allianz, Achema, ING, Nationale-Nederlanden, ADAC), domeniul finaniar-bancar (Landes Bank Berlin, VW Bank), energie: E-ON, industria alimentară (DMK Milchkontor, Emmi).

Tags: ,
investitiistraineromaniascadere2-1369834331

România, în topul celor mai atractive ţări din Europa privind numărul proiectelor de investiţii străine atrase

România urcă pentru prima dată în top 15 cele mai atractive ţări din Europa privind numărul proiectelor cu investiţie străină atrase în 2014, conform raportului anual EY – European Attractiveness Survey, care a sondat opiniile a 808 executivi de top. Dacă, în 2014, în acest clasament erau prezente ţări ca Polonia, Serbia şi Republica Cehă, anul acesta singura ţară din Europa Centrală şi de Est care mai este prezentă în top 15 alături de România este Polonia. Astfel, România a reuşit să atragă 62 de proiecte FDI în 2014, cu 19% mai mult decât în 2013.

În plus, România a devenit a şasea ţară din Europa după numărul de job-uri create de investiţiile străine, devansând Spania, Turcia şi Slovacia. Cu un număr record de 10.892 noi locuri de muncă generate de investiţiile străine, ţara noastră a atras practic aproape la fel de multe job-uri noi ca Germania, înregistrând o creştere de 77% a numărului job-urilor create prin FDI faţă de anul trecut.

„România are o creştere a FDI superioară celorlalte ţări europene. Investitorii străini se uită cu interes către ţara noastră, dar de multe ori din perspectiva forţei de muncă ieftine care există aici. Important este ca în perioada următoare să depăşim această percepţie şi să atragem acele investiţii care generează locuri de muncă înalt calificate şi bine plătite şi care să motiveze specialiştii români să rămână în ţară şi să producă plus-valoare aici”, declară Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România

Europa de Vest este cea mai atractivă destinație pentru investiții, devansând China și America de Nord în 2014

Investiţiile străine directe ating un nou record în Europa, cu 305 miliarde USD atrase în regiune în 2014, înregistrând o creștere de la an la an de 36%, în pofida încetinirii creşterii globale. În cursul anului trecut, 43 de ţări europene – inclusiv Rusia şi Turcia – au atras un număr de 4.341 de proiecte, marcând o creştere de 10% faţă de 2013 şi generând un număr de 185.583 de locuri noi de muncă (+12%).

Conform studiului EY, Europa de Vest a atras 50% din investiţiile globale în anul 2014, un procent în creştere faţă de 45% cu un an înainte. Europa de Vest devine astfel cea mai atractivă destinație pentru investiții și depăşește China, care a cunoscut o scădere de 6% a numărului de proiecte și a ajuns la 38% în 2014. Creşterea procentului investiţiilor derulate în America de Nord, care a ajuns la 39% faţă de 31% în 2013, a plasat regiunea pe locul doi în topul atractivității, împingând China pe locul al treilea.

Clasificare după ţară şi oraş: Cine câştigă cursa europeană a atractivității?

Mai mult de jumătate din proiectele de investiții străine directe (52%) şi peste 30% din locurile de muncă generate de acestea în Europa au fost adjudecate de trei destinaţii europene: Marea Britanie, Germania şi Franţa.

Marea Britanie continuă să ocupe prima poziție în privința proiectelor FDI şi a locurilor de muncă generate. Turcia intră în top 10 destinaţii atractive pentru investiții după numărul de proiecte FDI, ocupând locul nouă şi înlocuind Finlanda pe această poziţie. Pe celelalte poziții în top 10 sunt prezente: Spania, Belgia, Olanda, Polonia, Rusia şi Irlanda.

Capacitatea de redresare economică și de creştere, avantajele competitive, abilitatea de a crea un mediu favorabil de dezvoltare companiilor new-age şi de a comercializa idei care să schimbe destinele a milioane de oameni reprezintă câteva dintre motivele pentru care oraşele europene atrag investiții străine directe. Londra ocupă prima poziţie în top 10, urmată de Paris şi Berlin. În top 10 oraşe atractive pentru investiții sunt incluse trei oraşe din Germania – Berlin, Frankfurt şi Munchen – precum şi două oraşe din Spania – Barcelona şi Madrid.

Europa Centrală şi de Est, Rusia şi Turcia concentrează împreună mai bine de jumătate (52%) din numărul total de locuri de muncă generate de FDI la nivel european – 96.087 de locuri de muncă – şi depăşesc ca pondere Europa de Vest.

Sectoare cheie pentru FDI în Europa

Revenirea economică, deprecierea monedei Euro şi scăderea preţurilor la energie au contribuit la revenirea interesului pentru sectorul de producție din Europa. Împreună, toți aceşti factori au generat o creştere de 20% a proiectelor de investiții străine directe şi a locurilor de muncă din sectorul de producţie.

Alimentate de redresarea sectorului industrial şi de explozia comerţului electronic, operaţiunile de logistică şi cele de execuţie au cunoscut şi ele o creştere de 27%. Serviciile au avut o evoluție diferită, în funcție de sectoarele de activitate din care au provenit: serviciile de software au înregistrat o creştere de 27% a proiectelor de investiții atrase, serviciile de intermediere financiară – o creştere de 37%, iar operaţiunile de back-office – o creştere de 15%, marcând creşteri puternice comparativ cu serviciile de afaceri care au înregistrat o scădere de 24% şi cele de cercetare şi dezvoltare, cu o scădere de 1%.

Cei mai mari investitori

În contextul în care investițiile companiilor europene reprezintă jumătate (51%) din proiectele FDI din Europa, iar cel al multinaţionalelor americane un sfert (25%), companiile din China le-au depăşit în investiții pe cele din Japonia şi au devenit al cincilea cel mai mare investitor în Europa în 2014. Cu un număr de 210 proiecte și o creștere de aproape 40% faţă de anul anterior, investiţiile chinezeşti în Europa sunt rezultatul politicilor derulate de guvernul chinez de promovare a investiţiilor externe ca modalitate de achiziţionare de tehnologie, mărci şi resurse din afara ţării pentru a stimula piața internă de producţie şi a serviciilor cu mare valoare adăugată.

Cum poate deveni Europa cea mai atractivă destinaţie pentru investiţii?

Conform studiului EY, 59% dintre investitori sunt încrezători în perspectivele de dezvoltare a Europei în următorii trei ani, însă, doar 32% dintre directorii executivi au planuri de stabilire sau extindere a operaţiunilor în Europa în următorul an, în timp ce 64% nu au niciun plan.

Pentru a valorifica această redresare economică, investitorii îşi doresc eliminarea obstacolelor care împiedică dezvoltarea unui mediu de afaceri eficient – cum ar fi birocraţia excesivă şi creşterea lentă, care sunt încă percepute drept obstacole majore. De asemenea, ţările europene trebuie să-și consolideze procesul de flexibilizare a pieței muncii, să simplifice reglementările şi să genereze medii de afaceri prietenoase.

 

Tags: ,
posta

Cu ce poți înlocui coada de la Finanțe în Cluj

EDITORIAL

Am crezut că nu sunt singurul dintre ai mei care se simte oarecum violat în ziua –ultimă, deși e egală cu prima – în care trebuie să îți depui declarația la Finanțe pentru ceva drepturi de folosință intelectuală (știu, sună jegos, noi nu muncim, dar așa au făcut Codul Fiscal ăi de muncesc).

Dar din contră: începe să mă înece singurătatea, căci pe FB, mulți din breaslă se laudă că au scăpat în 3 minute. Ceea ce înseamnă că ANAF-ul e deja o structură atât de funcțională încât din a ne căuta ea pe noi, ajungem noi să o căutăm. Și repede, iepurește.  Her Majesty. În trei minute.

Pentru deplinătatea somnului fiscal, fiind doar la 1,2 km de birou, am decis să aleg trimiterea prin Oficiul Poștal de pe Regele Ferdinand  a declarației fiscale pe care o aveam în original și să nu o depun direct la Finanțe, unde anii precedenți erau repetiția coșmarului copilăriei: să stai priponit cu ochii în ceafa celui din fața ta, iar el, ca-într-un fractal să propage secvența. Pentru că o declarație fiscală poate fi trimisă poștal. La poștă aflu că nu depun documentul în original.  Trebuie copii? La ghișeul 1 ”Informații clienți” înteb: ”Unde pot face aici o copie xerox și doi: dacă vreau să trimit un formular la Finanțe, ce hârtii îmi mai trebuie?”

”Copie xerox” în penultima instituție de stat – după Finanțe – care folosește doar hârtia și pădurile ca mijloc de comunicare, îi provoacă doamnei de la ghișeul 1 (din toate 12) o grimasă în care ”nu”-ul ei era atât de suveran precum bozonul Higgs înainte de străduitorii fizicieni de la CERN. ”Nu avem xerox, dar ați spus că aveți două întrebări”. Recunosc, amabilitatea ei m-a ajutat să pomenesc de …”Vreau să trimit la Finanțe”. ”Luați fișa de confirmare de primire de aici, un plic de la ghișeul 11 și apoi îl depuneți la orice ghișeu”.

Nu durează mult până dau de un xerox în centru. Am copia făcută cu declarația. Mă întorc la Poșta Centrală, ghișeul 11, singurul ce vinde efecte poștale gen plicuri și timbre.  La fix 13:34, însă a prea târziu.”Între 13:30 și 14:00”, e închis ghișeul: ”schimb de tură”. Deși pe încă patru ghișee era afișat că vând plicuri și timbre, ei bine, nu a fost așa: doar ghișeul 11 – pentru că doar 12 este deasupra și 12 nu se poate coborâ la un plic de 20 de bani – are acest drept. Un fel de ghișeu-secretară-a-șefului: nu treci și gata! Se deschide în 30 de minute. Pentru un plic de 20 de bani – am ales să fie unul ceva mai scump, să simtă și Finanțele că nu îmi permit să le tratez disprețuitor- proximitatea e Piața Unirii, cu Librăria Universității. Iau cinci, să nu simtă Librăria Universității că o tratez disprețuitor. Calculez în metri: e mai aproape sediul Finanțelor decât Poșta, așa că încerc, poate dau de  o coadă mai mică. Nicio șansă.

Înapoi la Poșta 1. Deci, pentru 7,20 lei (patru plicuri am păstrat, xerox-ul a fost 50 de bani iar a trimite o recomandată la 500 de metri în Cluj-Napoca e 6,50 lei) și doar două ceasuri de alergătură am scăpat de cozile la care am stat anii trecuți la Finanțe, unde unii din breaslă s-au lăudat că au stat, în ăst an, 3 minute și alea, cumva, gratis.

Însă înlocuirea unei instituți de stat cu alta pentru a îți plăti dările, a avut, în speța de față, pentru mine, un dublu câștig: am cheltuit bani, deci am încurajat consumul general și am contribuit la creșterea economică, nu ca stângiștii ce au preferat să stea gratis la Finanțe și doi: în două ore de alergat mi-am sporit semnificativ tonusului muscular. Sănătate de la alergat la stat…

(Titus CRĂCIUN)

 

 

Tags: ,
t1 cluj

Clujul în topul rezidențial din trimestrul întîi 2015

Clujul ocupă poziția secundă în clasamentul suprafețelor din clădirile rezidențiale ce au primit autorizație de construire în primul trimestru al anului, aproape de liderul Ilfov dar la mare distanță de celelalte județe.Pe baza datelor Institutului Național de Statistică din lunile ianuarie, februarie și martie, catcostaclujul.ro a întocmit un top al suprafețelor totale autorizate în țară în clădirile de locuit.

Municipiul București nu a fost întrodus în clasamentul județelor, însă trebuie spus că acolo s-au autorizat în primul trimestru (T1), însumat, cea mai mare suprafață utilă de clădiri rezidențiale, cu peste 182 de mii de metri pătrați în baza a 126 de autorizații de construire. Iată clasamentul județelor:

Nr. Crt. Județ Suprafață utilă totală autorizată în T1 2015 Total autorizații eliberate în T1 2015
1. Ilfov 160.876 mp 1.037
2. Cluj 138.194 mp 316
3. Timiș 75.846 mp 400
4. Constanța 74.060 mp 289
5. Iași 72.167 mp 400
6. Suceava 69.433 mp 416
7. Brașov 54.966 mp 125
8. Bihor 44.582 mp 184
9. Argeș 44.036 mp 277
10. Maramureș 40.173 mp 251

 

La capătul clasamentului regăsim județe Tulcea, Teleorman și Caraș Severin:

Poziție Județ Suprafață utilă totală autorizată în T1 2015 Total autorizații eliberate în T1 2015
39. Tulcea 4.951 mp 36
40. Teleorman 4.622 mp 31
41. Caraș Severin 3.640 mp 21

 

Așa cum arătam aici, Ilfovul și Clujul și-au împărțit primele două poziții pe acest criteriu la finele anului 2014.

(Titus CRĂCIUN)

Tags: ,
groapa-de-gunoi-600x439

Cu gunoiul în stradă. Rampa temporară de deşeuri de la Pata Rât a fost închisă

Rampa temporară de gunoi de la Pata Rât a fost închisă, în noaptea de luni spre marţi, din cauza depăşirii capacităţii de stocare, autorităţile locale şi judeţene căutând soluţii pentru depozitarea gunoaielor.

“Am închis rampa temporară de la Pata Rât în noaptea de luni spre marţi, deoarece s-a depăşit capacitatea de stocare a gunoaielor. Închiderea este pe termen nelimitat, astfel încât aici nu se vor mai putea depozita deşeuri. Noi vom încerca să mai transportăm o parte din deşeurile care sunt acum depozitate în altă parte, să mai facem loc, dar nu ştiu cât va mai dura această operaţiune”, a spus Mircea Vereş, reprezentant al SC Salprest Rampă, societatea care administrează rampa de deşeuri de la Pata Rât, citat de mediafax.ro.

La Prefectura Cluj are loc o şedinţă la care participă reprezentanţi ai conducerii Primăriei şi Consiliului Judeţean Cluj pentru găsirea unei soluţii.

În 13 mai, rampa temporară de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât a fost închisă din cauza depăşirii capacităţii de stocare, la trei luni după ce şi rampa propriu-zisă a fost închisă din acelaşi motiv.

CJ Cluj a început în 2012 un proiect de construire a Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) pe un teren situat în comuna Feleacu de lângă Cluj-Napoca, care trebuia să preia toate deşeurile din judeţ, având termen de finalizare în octombrie 2014.

Contractul a fost atribuit prin licitaţie asocierii dintre firmele SC Confort SA, Atzwanger SPA, SC Ladurner Impianti SRL, SC Vel Service SA, valoarea contractului, finanţat din fonduri europene, fiind de 107,5 milioane de lei. În acelaşi an, liderul asocierii, SC Confort SA, firmă din Timişoara, a intrat în insolvenţă, iar lider al asocierii a devenit firma Atzwanger.

La sfârşitul anului trecut, CJ Cluj a reziliat contractul, invocând executarea unor lucrări neconforme, iar în ianuarie 2015 a depus o plângere penală împotriva firmelor care fac lucrările la centru.

Reprezentanţii CJ Cluj anunţau că proiectul este în curs de revizuire şi au avansat un nou termen pentru finalizarea lucrărilor, 31 decembrie 2015.

Tags: ,
11209500_1071235949573097_4712743790452480153_n

Piedicile business-ului românesc: birocraţia, educaţia şi…mentalitatea

Mediul de afaceri şi cel academic din Cluj-Napoca s-au întâlnit, astăzi, pentru a discuta şi a găsi soluţii pentru un climat competitiv de business naţional şi internaţional, în cadrul evenimentului B2B Forum.

Plecând de la ideea că business-ul mondial se află într-o continuă metamorfoză, ce se consumă cu viteza luminii, participanţii la forum au încercat să identifice unde “e loc de mai bine” în peisajul autohton. Concret: care sunt principalele piedici ce stau în calea dezvoltării business-ului românesc.

Un prim răspuns a venit din partea consulului onorific al Olandei la Cluj, Wouter Reijers (n.red. Olanda este cel mai mare investitor străin din România). Acesta este de părere că românii sunt mult prea negativişti în gândire pentru a putea conştientiza potenţialul ţării.

“Olanda are o îndelungată experienţă în business, avem o ţară mică cu o economie puternică, noi avem business-ul în sânge. România e un paradox pentru mine. Este foarte bine poziţionată, Clujul este Silicon Valley-ul Europei, voi aveţi toate instrumentele de lucru. De asta vin olandezii şi investesc aici, doar că noi luăm produsul şi facem bani acasă. Trebuie să investiţi în produse proprii şi să scăpaţi de gândirea negativistă. S-ar putea să aveţi o şansă: aveţi o generaţie nouă, creativă”.

Mihai Talpoş, antreprenor şi fondator al Talpos & Partners – firma de training şi consultanţă în afaceri, duce ideea consulului mai departe şi identifică două noi probleme: sistemul de învăţământ şi indiferenţa guvernanţilor.

“Viitorul poate suna interesant. România are cei mai mulţi olimpici la matematică şi informatică din Europa. Creativitatea este o caracteristică nativă. Din păcate, un procent nesimnificativ al acestor inovaţii ajunge să fie concretizat pe piaţa autohtonă. Explicaţii ar fi două la număr: autorităţile care nu oferă prea mult sprijin şi sistemul de învăţământ are nevoie de o nouă curricula, una mult mai aplicată”.

Şi Dacian Paladdi, consultant în afaceri, este de acceaşi părere: “România nu e încă prietenoasă pentru antreprenoriat. Suntem o societate tânără, ce nu are cultură managerială. Familia, şcoala încă nu îşi fac treaba. În universităţi e plin de cadre didactice care nu se intersectează cu practica. Apoi, birocratic e dificil să porneşti la drum”. El mai spune că este adeptul muncii inteligente, iar asta se rezumă la spaţiul de joc pe care îl alegi în business: “Intri într-un mediu care te interesează, dar unde sunt alţii cu experienţă, veterani”.

Reprezentanţii mediului academic se simt puşi între ciocan şi nicovală. Pe de-o parte se simt îngrădiţi de cadrul legislativ, pe de-altă parte aşteaptă iniţiative din partea oamenilor de afaceri.

“Suntem inerţi pentru că facem acelaşi lucru. Suntem constrânşi de legi. Apoi, avem multe declaraţii din partea mediului de business, declaraţii care nu prea ajung să se concretizeze”, a declarat Răzvan Nistor, profesor universitar UBB.

Wouter a ţinut să puncteze că studenţii români sunt foarte buni în teorie, dar lipsiţi de practică. Gând la care Paladdi a subliniat că oamenii de afaceri nu sunt dispuşi să aştepte după o reformă a sistemului de învăţământ: “contează viteza de reacţie; am ajuns la concluzia că putem forma un tânăr în 6 luni de practică, nu în 3 ani de studiu; nu ne mai trebuie interesează diplomele”. “Avem profesori tineri, cu o altă mentalitate. Noi suntem deschişi, îi aşteptăm pe cei interaţi de eventuale colaborări să vină la noi”, a replicat Florin Duma, conferenţiar UBB.

Pentru a scăpa de cercul vicios în care s-a ajuns cu discuţia, omul de afaceri care a venit în Cluj la începutul anilor 2000 Ambrus Adam, CEO Amera Grup, a ţinut să precizeze că România a evoluat vizibil în ultimii 15 ani. Cele mai frapante probleme ţin de birocraţie şi neîncrederea în sistem.

“Când am ajuns aici, birocraţia a fost o mare piedică. Din 2000 şi până în prezent, România a evoluat 100 de ani. Avem tendinţa de a ne compara cu ţări mult mai evoluate, ceea ce nu e un lucru rău, dar dacă e să ne uităm în urmă vedem de unde am plecat şi cât de diferit e acum. Pe de altă parte, astăzi ne confruntăm cu neîncrederea în sistem din cauza corupţiei. Din cauza valurilor DNA, celor din sfera administrativă le este frică să mai semneze hârtii. Nimeni nu îşi mai asumă decizii: primari, preşedinţi de consilii judeţene”. “E uşor să porneşti un business, dar abia apoi vine crocodilul. Trebuie să te încrezi în sistem, în legislaţie, ceea ce nu văd la români. Trebuie să aveţi un mediu de afaceri prietenos şi abia apoi veţi creşte pe munca şi ideile voastre”, l-a completat consulul Olandei la Cluj.

De la mentalitate, la educaţie, la cadru legislativ auster şi iar la mentalitate.

Radu Rujan, expert evaluator în fonduri europene în cadrul APM Cluj, revine la ideea lansată de Wouter în deschiderea discuţiei: mentalitatea românilor sau mai bine zis, lipsa stimei de sine.

“E greu să faci antreprenoriat în Siria, în Liban. Nimeni nu-i împiedică pe români să-şi deschidă o firmă în Olanda, spre exemplu. Problema e stima de sine. Ne complacem să spunem că statul e rău, totul e rău. Mentalitatea asta pleacă şi din familie. Deschizi o firmă de apartament, părinţii te întreabă în primul rând de responsabilităţi. Trebuie să rişti ca să te motivezi şi ca să faci asta trebuie să ai încredere în tine, în forţele proprii”.

Rămâne de văzut cum vor fi transpuse în practică concluziile forumului B2B.

Evenimentul a fost organizat de Universitatea Babes Bolyai, prin Facultatea de Business, în parteneriat cu eProdu.com, powered by Smart Production Bv.

(Anca MUREŞAN)

Tags: ,
nechita

Economiştii clujeni, recrutaţi de americanii de la UMT. Vor să-i facă consultanţi în management

UMT Software, divizia românească a grupului american de firme UMT, liderul mondial în domeniul soluțiilor și serviciilor pentru gestiunea proiectelor, a început selecția pentru un BootCamp adresat absolvenților de master în domeniul economic, la finalul căruia tinerii vor fi angajați la Cluj, cu oportunitatea de a lucra apoi și în SUA, pe postul de consultant în management la UMT Consulting Group.

“Prin acest program dorim să implementăm un nou stil de recrutare, mult mai aplicat, pentru cerințele specifice unui asemenea post. Rolul acestui consultant este să analizeze, să planifice, să conceapă și să dezvolte strategii operaționale pentru clienți la nivel de departament și companie”, a declarat Ionuț Nechita, directorul general al UMT Software.

Selecția vizează absolvenți (inclusiv generația 2015) de master cu specializarea Informatică Economică sau Business, buni cunoscători ai limbii engleze.

Cei interesaţi trebuie să-şi încarce CV-ul pe site-ul www.umtsoftware.com, la secțiunea Cariere, sau să-l trimită pe adresa de email jobs@umtsoftware.com, până în 15 iunie 2015. Între 15 și 25 iunie se vor desfășura interviurile cu echipa de recrutare.

Sunt disponibile șapte locuri, iar BootCampul se va desfășura în perioada 17 august – 6 septembrie și va include traininguri susținute de specialiști români și americani.

Participanții au șansa de a fi angajați imediat în cadrul companiei, iar după o pregătire de un an împreună cu un mentor vor avea oportunitatea de a lucra și în SUA.

Internship IT: 350 de studenţi pe 12 locuri 

În paralel cu BootCampul pentru specialiști în studii economice, UMT Software desfășoară în iulie-august și o nouă ediție a internship-urilor pentru studenții în IT. Anul acesta, pentru cele 12 locuri disponibile s-au primit peste 350 de CV-uri, iar selecția a însemnat 60 de interviuri față în față.

„Internship-ul reprezintă, practic, o pre-angajare: timp de două luni, practicanții sunt plătiți și lucrează în program normal de opt ore pe zi împreună cu echipele noastre, astfel că avem ocazia să-i cunoaștem și să le vedem potențialul. Anul trecut, 8 din cei 12 practicanți au devenit apoi angajați ai companiei”, a adăugat Nechita.

Înființată în 2008, divizia românească a UMT a înregistrat creșteri constante atât ale cifrei de afaceri, cât și în privința numărului de angajați. Anul trecut, UMT Software a depășit două milioane de dolari cifră de afaceri, în creștere cu 30% față de 2013. Numărul de angajați a ajuns la 70 și va crește în continuare prin programele de recrutare.

Portofoliul de clienți ai UMT include instituții și companii precum Coca Cola Australia, Departamentul de Educație al SUA, General Electric, JP Morgan Chase, Lego, Merck, Orașul New York, Transportul Municipal din Helsinki, TUV.

Tags: ,
91585_1318291149_img3153

Scurtă incursiune asupra reducerii TVA la alimente

EDITORIAL de Iacob ALTMAN

Se vehiculează prin publicaţii că principalul efect economic al reducerii TVA la alimente va fi creştera consumului. Ce este consumul? Un răspuns posibil ar fi: luarea unor decizii care să aducă maximum de satisfacţie ţinând seama de resursele disponibile. Vom considera cazul consumului final (nu cel intermediar destinat producţiei), care este şi un consum solvabil, care are la bază un venit, şi este un consum raţional, are drept scop maximizarea utilităţii.

Pentru a realiza un calcul economic adevărat (real stiinţific), presupunem trei ipoteze: 1. Bunurile alimentare sunt infinit divizibile. Astfel se poate proceda la repartizare de tip statistic (0,5 ouă, ¼ pâine etc) 2. Venitul destinat cumpărării de alimente se cheltuieşte în totalitate. Într-o dispunere statică, venitul va fi privit intotdeauna ca fiind insuficient. 3. Bunurile sunt exprimate numeric, iar atunci când este posibil se pot exprima valoric la nivelul unui preţ. Am putea forţa importanţa acestor ipoteze şi prin adăugarea unei psihologii empirice a alegerii, care ţine de obiceiuri, preferinţe, recomandări sau ispita momentului. Un consumator poate avea în vedere mai multe tipuri de preferinţe pe care le putem privii global numindu-le relaţii de preferinţe. Aceste relaţii de preferinţă pot fi: – stricte- legătură directă şi de neconceput între consumator şi alimente – indiferente – legătura consumatorului cu alimentele preferate nu este strictă, acestea putând fi substituite cu altele cu aceleaşi calităţi dar preţ diferit – de preferinţă slabă – cumpărarea sub impulsul de moment datorită ambalajului, recomandărilor sau în urma reclamei.

Ceea ce mă interesează este până la ce nivel al consumului este reală fraza: Creşterea venitului duce la creşterea puterii de cumpărare a consumatorului (implicit a consumului), în timp ce scăderea venitului duce la scăderea puterii de cumpărare (a consumului). Dar putem observa că dacă venitul creşte parţial proporţional cu reducerea preţurilor alimentelor, apare fenomenul de “iluzie monetară”, deoarece creează falsa impresie consumatorului că venitul său îi facilitează procurarea de mai multe bunuri (generale), chiar dacă în mod real puterea lui de cumpărare a crescut foarte puţin (doar vis-a-vis de alimente) Dacă vom considera bugetul familial pe categorii, atunci datorită modificării restricţiei de buget alocat alimentelor, surplusul poate fi alocat spre alte nevoi (întreţinere, îmbrăcăminte etc) taxate cu TVA 24%, adică greşeala principală este că se priveşte aceată reducere de TVA ca o subsidie, când de fapt este tot o taxă. Cât ar putea creşte consumul general după scăderea TVA alimente? Consumul de alimente nu poate creşte foarte mult deoarece majoritatea veniturilor erau îndreptate spre această zonă de consum. Economia realizată la achiziţia elementelor şi care este îndreptată spre achiziţia de alte bunuri şi servicii (rămase la aceleaşi preţuri) este derizorie. Ştim că politicile economice trebuie să fie fundamentate prin analize efectuate asupra seriilor cronologice obţinute prin ordonarea în timp a principalilor indicatori analizaţi: P.I.B., consum privat, formarea brută a capitalului, inflaţie etc., în caz contrar această măsură dacă rămâne punctuală se disipează pentru că în economia capitalistă sănătoasă preţurile se modifică atât în valoare absolută (la început) cât şi în valoare relativă.

O analiză intimă ne arată că majoritatea bunurilor alimentare supuse reducerii de preţ, sunt interdependente, iar dispariţia unora de pe piaţă şi apariţia altora “noi” anulează, în timp, “economia” din prezent. Ideal ar fi ca relaţia preţ-cantitate să poată fi înlocită cu relaţia preţ-necesitate, iar reducera TVA să urmeze în 6 luni şi la alte bunuri şi servicii pentru a impulsiona o creştere reală a consumului. Efectul ar fi rapid pentru economie deoarece consumul determină producţia. 

Tags: ,
comparatii 13 14

Cartierele Clujului unde au variat cel mai puternic prețurile apartamentelor

Unde s-au modificat cel mai mult de la un an la altul prețurile la metrul pătrat  de suprafață utilă în tranzacțiile cu apartamente? Care sunt cartierele unde prețurile nu s-au modificat? Sunt întrebări la care răspund studiile pe anii 2014 și 2013, ”Tranzacțiile imobiliare din Cluj-Napoca”, realizate de o echipă de evaluatori membri ai Asociatiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR), în parteneriat cu Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca şi cu sprijinul companiei de audit şi consultanţă KPMG, pe baza tranzacțiilor înregistrate la Direcția de Impozite și Taxe a municipalității.

Vânzările la apartamente au înregistrat o rată de creștere  de circa 2,5% față de 2013 (3.746 tranzacții) însă prețurile medii per metru pătrat util în cazul vânzărilor de apartamente a cunoscut variații semnificative în unele cartiere.

Astfel, cele mai mari creșteri ale prețului mediu per metru pătrat la tranzacțiile de apartamente au cunoscut cea mai mare creștere în Dâmbul Rotund (21%) iar cea mai mare scădere (-20%) – în Borhanci. Creșteri semnificative (de circa 19%) s-au înregistrat la prețul mediu al metrului pătrat la tranzacțiile cu apartamente în Gruia și Bulgaria.

La celălalt pol, sunt cartiere la care prețul mediu nu a variat deloc sau aproape deloc: Între Lacuri, Mănăștur și Europa.

Cartier Preț mediu apartamente 2013 (mai-decembrie) (euro/ mp) Preț mediu apartamente 2014 (euro / mp)
Andrei Mureșanu 811 844
Becaș - 789
Borhanci 876 704
Bulgaria 597 709
Bună Ziua 820 798
Centru 846 874
Dâmbu Rotund 729 881
Europa 884 881
Făget - -
Între Lacuri 836 836
Gheorgheni 842 870
Grigorescu 804 838
Gruia 727 866
Iris 721 751
Mănăștur 778 779
Mărăști 894 860
Plopilor 757 772
Someșeni 711 753
Sopor - -
Zorilor 824 845
Total 821 832

 

În 2014 s-a diminuat și ecartul dintre prețul mediu pe metru pătrat la finanțare prin bancă (871 euro/mp) față de cel prin finanțare proprie (821 euro/mp). În perioada cercetată din 2013, diferența dintre finanțarea prin bancă și cea proprie era mai mare: 879 euro/mp la finanțarea prin bancă și 800 euro/mp la cea prin resurse proprii.

Conform studiului citat, în 2014 s-au înregistrat la Direcția de Impozite și Taxe a Primăriei, cu 28% mai multre tranzacții imobiliare (6.355) decât în anul precedent, în valoare totală circa 284 milioane euro, în creștere cu 23% față de 2013. Despre ce, cât s-a tranzacționat și cât au costat tranzacțiile anului 2014 puteți citi aici.

(Titus CRĂCIUN)

 

Tags: ,
00122580_large

Buget de festival (I). Cât costă cazarea la Untold

Festivalierii care vin la Untold din afara Clujului pot opta pentru cazare în camping sau în campus.

Campus: 240 lei (+TVA)

Primele 1.000 de locuri de cazare în campus sunt disponibile în complexul studențesc din Hașdeu (n.red. căminele 2,3 şi 5), urmând ca în perioada următoare să se facă acces și în alte campusuri studențești din oraș.  Prețul unui pat este de 60 de lei (+ 9%TVA), iar achiziția acestuia poate fi făcută doar pe întreaga perioadă a festivalului, în baza codului de pe abonamentul sau biletul de festival.

Camping: 49 de lei ( + taxe)

Livada Palocsay, din cartierul Gheorgheni, va putea găzdui 25.000 de persoane. Zona de camping va avea o suprafață totală de 95.000 de metri pătrați, fiind disponibilă atât pentru amplasare de corturi, cât și pentru rulote. Biletul de aces, valabil pentru cele 4 zile de festival, este de 49 de lei + taxe în rețeaua Eventim.ro.Transportul între zona de camping și centrul orașului va fi deservit de linii speciale dedicate festivalierilor, iar timpul de deplasare între zone va fi de maximum 20 de minute.

Ultimele abonamente, până la pragul de 35.000, pentru Untold Festival ce asigură accesul la evenimente în toate cele 4 zile, mai sunt disponibile în rețeaua Eventim.ro şi la partenerii festivalului din Cluj-Napoca şi din ţară, la următoarele prețuri:

– 289 lei plus taxe în rețeaua Eventim.ro – Abonament Early General Access

– 449 lei plus taxe în rețeaua Eventim.ro – Abonamentul VIP

– 338 lei plus taxe în rețeaua Eventim.ro – Abonament + Cazare Camping

Primele 1.000 de bilete pentru fiecare zi de festival sunt disponbilile la prețul de 129 lei + taxe în rețeaua Eventim.ro.

Armin van Buuren, Dimitri Vegas & Like Mike, Tom Odell, Duke Dumont, Lost Frequencies, Nic Fanciulli, Gentleman, Gramatik, Michael Calfan, John Digweed, Sharam, Satoshi Tomiie, Avicii, David Guetta, ATB, Fedde le Grande, Tinie Tempah, John Newman, Patrice, Dj Premier, AronChupa, Foreign Beggars, Wilkinson, ANDYC, Wu-Tang Clan se numără printre artiştii care vor concerta la Untold Festival, în perioada 30 iulie – 2 august 2015.

Summer Retro Party

Untold Festival va prezenta la Cluj-Napoca nume mari din diferite stiluri muzicale, cum sunt edm, trance, hip-hop, pop-rock. Organizatorii Untold Festival promit minimum 80 de ore de party incendiar, dar și surprize pentru fanii petrecerilor retro. În timpul celor 4 zile în care Clujul se va transforma în destinația turistică muzicală a verii, pe una dintre cele 10 scene ale festivalului, fanii se vor putea bucura de o întâlnire de excepție cu ritmurile dance ale anilor ‘80 și ‘90, avându-i în prim plan pe îndrăgiții artisti Boney M, Culture Beat şi Mr. President.

 

Tags: ,
ridicare_masini_90132100

ÎCCJ: Ridicarea maşinilor, ilegală

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a admis luni recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului (AP) şi a stabilit că procedura de aplicare a măsurii de ridicare a vehiculelor stationaţe/oprite neregulamentar pe partea carosabilă nu poate fi reglementată prin hotărâri ale consiliilor locale.

“În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.128 alin.(1) lit.d), art.134 alin.(2) şi art.135 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la dispoziţiile art.3 alin.(1), art.5, art.36 alin.(1), alin.(2) lit.d) şi alin.(6) lit.a) pct.13 din Legea administraţiei publice locale nr.215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, art.21 lit.b) şi art.24 lit.d) din Legea-cadru a descentralizării nr.195/2006, procedura de aplicare a măsurii tehnico-administrative constând în ridicarea vehiculelor staţionate/oprite neregulamentar pe partea carosabilă, prevăzută de art.64  şi art.97 alin.(1) lit.d) şi alin.(6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002, nu poate fi reglementată prin hotărâri ale consiliilor local“, se arată în minuta Curții Supreme.

Decizia judecătorilor  este obligatorie, potrivit art.517 alin.(4) din Codul de procedură civilă.

Tags: ,