Tag Archives: featured

shopping online

Cumpărăturile online în 2015: creșteri la haine, scăderi la cărți, filme și muzică

Obiectele de îmbrăcăminte, încălțăminte și articolele sportive au fost de departe cele mai căutate de românii care au făcut cumpărături online în 2015. Astfel, 66,7% dintre cei care au efectuat cumpărături pe internet anul trecut au optat pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, respectiv articole sportive, relevă datele Institutului Național de Statistică. În schimb, a scăzut ponderea celor care au comandat online cărți, filme și muzică.

Iată care a fost ponderea pe diferite categorii de bunuri și servicii comandate online în România în 2015:

Produs Pondere din cei care care au cumpărat online în 2015
Îmbrăcăminte, încălțăminte, articole sportive 66,7%
Aranjamente de călătorie și /sau cazare 21,6%
Cărți (inclusiv cărți electronice), reviste, ziare 21,1%
Echipament electronic 21%
Bilete pentru diferite evenimente, manifestări, spectacole 16,7%
Bunuri pentru gospodărie 15,3%
Filme, muzică 9,4%
Jocuri video 7,4%
Produse hardware 7,3%

 

Față de anul 2014 a crescut cu aproape nouă procente ponderea celor care au achiziționat online obiecte de îmbrăcăminte, încălțăminte și articole sportive, a scăzut cu apoape patru procente ponderea celor care au cumpărat cărți și s-a diminuat cu aproape șase procente ponderea celor care au comandat filme ori muzică.

(Titus CRĂCIUN)

(sursa foto: capital.ro)

Tags: , , , ,
tastatura

Nivelul de programe software instalate, în România, fără licențe este de 60% în 2015

Nivelul de programe software instalate pe computere fără licențe corespunzătoare era, în România, de 60%, în 2015, indicând o scădere cu 2% comparativ cu 2013, conform studiului Seizing Opportunity Through License Compliance (Capitalizarea oportunităților prin licențiere corectă), remis miercuri Agerpres.

Conform celui mai recent studiu global referitor la software al BSA, utilizatorii de calculatoare din România folosesc software nelicențiat la cote alarmante, în ciuda faptului ca a fost demonstrată o legatură strânsă între software-ul nelicențiat și atacurile informatice. Raportul relevă că 49% dintre directorii de Tehnologia Informației (CIOs) au indicat pericolele de securitate informatică cauzate de malware ca un risc major pus pe seama utilizării de software nelicențiat.

Conform raportului, 39% din programele instalate pe calculatoare la nivel mondial în 2015 nu sunt licențiate corespunzător, ceea ce reprezintă doar o scădere modestă față de cele 43% în 2013, astfel cum rezultă din precedentul studiu BSA. La nivel mondial, în domeniul bancar, de asigurări sau în domeniul bursier și al valorilor mobiliare rata unei astfel de utilizări neautorizate este de 25%.

În 2015, cele mai mari rate de instalare de software nelicențiat s-au înregistrat în Libia — 90%, Zimbabwe — 90%, Algeria—85%, Irak — 85%, Camerun — 82%, Coasta de Fildeș — 80%, Nigeria — 80%, Botswana — 79%.

În America de Nord, cele mai mari rate de instalare de software nelicențiat s-au înregistrat în Puerto Rico — 41%, în timp ce în SUA erau de numai 17%, iar în Canada de 24%. În Europa de Vest, cele mai mari rate de instalare de software nelicențiat s-au înregistrat în Grecia — 63%, Islanda — 46%, Cipru și Italia, câte 45%.

În țările BRIC (Brazilia, Rusia, India și China), nivelul era de 64%, în China fiind de 70%, iar în Rusia de 64%. Per total în UE, nivelul era de 29%, în timp ce în Europa Centrală și de Est, cele mai mari rate de instalare de software nelicențiat s-au înregistrat în Moldova — 86%, Ucraina — 82%, Muntenegru — 76%, Albania — 73%, și Serbia 67%.

Studiul Global BSA cu privire la Software, realizat în parteneriat cu IDC, estimează volumul și valoarea software-ului nelicențiat instalat pe PC-uri în 2015, în peste 110 economii naționale și regionale.

Tags: , ,
terenagricol--600x353

Fondurile pentru infrastructura de acces agricolă s-au epuizat la 6 minute după deschiderea sesiunii. Clujul, între judeţele cu cele mai multe proiecte

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale anunţă că fondurile pentru finanţarea programului Infrastructura de acces agricolă (Submăsura 4.3A), aferentă sesiunii anuale 2016, au fost epuizate în primele şase minute de la deschiderea sesiunii.

În total, miercuri fost depuse 25 de proiecte în valoare de 24,44 milioane de euro. Cele mai multe proiecte au fost depuse în judeţele Bistriţa Năsăud, Cluj, Dolj, Satu Mare şi Timiş.

”Suntem bucuroşi de acest aflux de cereri pentru infrastructura rurală şi este o dovadă că Programul a început să se deruleze la capacitate maximă. Nevoia de finanţare în mediul rural este uriaşă şi orice alocare pe care autorităţile ar face-o este insuficientă, dar fiecare ban care ajunge în satul românesc este important” a declarat Eugen Popescu, directorul general al AFIR.

Miercuri, 25 mai, au fost deschise sesiunile anuale de depunere pentru Submăsurile 4.3.A – Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – Infrastructura de acces AGRICOLĂ, 7.2 – Investiţii în crearea şi modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, 7.6 – Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural.

Temenul maxim pentru depunere, în cazul în care fondurile nu se epuizează între timp, este 31 octombrie 2016.

Tags: , , ,
prima-casa-15-ian-2015

Legea dării în plată: Se cere eliminarea din Codul Fiscal a impozitului pentru transferul de proprietate

Telenovela legii dării în plată este departe de a se fi încheiat. Fericiţi într-o primă fază pentru ca legea a fost în sfârşit adoptată şi a intrat deja în vigoare, beneficiarii se confruntă cu o problemă pe care iniţiatorii legii nu au luat-o în considerare la început: costurile.

Cedarea locuinţei poate costa peste 1.000 de euro

Pentru a scăpa de povara ratelor bancare, cei care au luat un credit ipotecar şi vor acum să-şi cedeze locuinţele băncilor conform prevederilor legii dării în plată sunt nevoiţi să scoată din buzunare sume importante de bani, ce pot depăşi chiar şi o mie de euro. Ori, discutăm despre niste persoane care nu au posibilităţi financiare să-şi plătească ratele şi pare aproape imposibil să adune o astfel de sumă de bani.

Din acest motiv, reprezentanţii Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare au avut o întâlnire cu ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, pentru a-i solicita acesteia, eliminarea din Codul Fiscal a impozitului pentru transferul de proprietate.

“Am avut ieri, într-adevar, o discuţie cu Asociatia, am primit multe e-mailuri, multe solicitări în acest sens. După mai bine de un an de dezbatere în Parlament acestă lege a fost votată fără a avea o prevedere explicită cu privire la taxarea acestei tranzacţii. Ca atare, se aplică legislatia în vigoare şi anume Codul Fiscal care prevede o taxă de 2-3 % pentru fiecare tranzacţie (…) Modificarea s-ar putea face printr-o Ordonanţă de Urgenţă şi trebuie să analizăm în ce măsură acest lucru este fezabil”, a declarat ministrul Anca Dragu, citată de economica.net.

Impozitul pe transferul de proprietate pentru situaţiile prevăzute de legea dării în plată, se calculează în prezent, conform normelor Codului Fiscal, procentul aplicându-se la valoarea soldului creditului.

Tags: , , , , ,
grau-1339702033

Monteagro Invest: „Anul acesta, cei care au pus grâu nu vor câştiga foarte mulţi bani“

Potrivit Monteagro Invest, companie controlată de investitori spanioli, în prezent există un exces de apă în sol, care inundă o parte din terenurile agricole, deci productivitatea la culturile mari, în special grâu şi orz, nu va fi atât de mare pe cât se preconizează în piaţă.

„Anul acesta, de exemplu, cred că toată lumea care a pus grâu nu va câştiga foarte mulţi bani. Mă refer la cei care au cultivat grâu şi orz, pentru că preţurile nu vor acoperi cheltuielile, cu atât mai mult cu cât anul acesta vor trebui aplicate mai multe tratamente pentru a evita bolile“, a declarat reprezentantul Monteragro Invest.

Monteagro Invest, companie controlată de investitori spanioli, care se ocupă de cultivarea cu cereale pe o suprafaţă agricolă de 1.900 hectare în judeţul Dâmboviţa, a încheiat 2015 cu o cifră de afaceri de aproximativ un milion de euro, în scădere cu 15% faţă de anul precedent, potrivit companiei.

„Am încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri de un milion de euro. În campania de anul trecut am ieşit pe pierdere, dar anul acesta sperăm să îşi revină preţurile şi să ne ajute vremea. Anul trecut a fost unul foarte complicat, nu numai pentru noi, ci pentru toţi fermierii“, a spus Manuel del Pino, consultantul agricol al fermei Monteagro Invest

Monteagro Invest îşi vinde cerealele pe piaţa locală. Principalii lor clienţi sunt Moara Băneasa, care fabrică produse de panificaţie, şi fermele de porci din proximitatea judeţului Dâmboviţa.

În ceea ce priveşte planurile de viitor ale companiei, Monteagro Invest ia în calcul varianta de a intra pe segmentul agriculturii ecologice, adică să nu mai folosească niciun fel de chimicale, un segment care s-ar putea dovedi mai profitabil decât agricultura clasică, datorită subvenţiilor primite. „Nu am luat o hotărâre în acest sens, dar ne gândim să trecem pe agricultură ecologică, pentru că subvenţia e mai mare, iar preţurile sunt mai bune, chiar dacă producţia va fi mai mică. Credem că se vor câştiga mai mulţi bani din agricultură ecologică“, a mai spus Manuel del Pino.

Cei mai mari competitori ai companiei Monteagro Invest, de pe piaţa locală, sunt producătorii agricoli Interagro, Cerealcom Dolj, Grupul Maria, Racova Grup şi Agricost.

Cultivarea cerealelor este o industrie formată din aproximativ 7.700 de companii, care cumulat a avut vânzări totale de peste 18,9 miliarde de lei în 2014, potrivit celor mai recent informaţii publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor.

Tags: , , , , ,
13260025_1021320421290116_4173685155438290447_n

Asfalt cât pentru 200 de stadioane, în 4 ani, la Cluj. Ce străzi urmează să fie modernizate

De ce asfalt doar înainte de alegeri? Câte proiecte neterminate avem? l-au luat la întrebări cetăţenii Clujului pe primarul Emil Boc, luni seara, în cadrul intervenţiei live de pe Facebook.

Relaxat, edilul le-a răspuns scurt celor ce l-au apostrofat: “Ce să vă spun? Că în 4 ani de zile s-a turnat asfalt în Cluj cât echivalentul a 200 de stadioane”. “Se continuă şi acum proiectele, nu lăsăm neasfaltat Făgetul pentru că trebuie să-l terminăm, că acolo între blocuri ne-au mai rămas alei nefinisate…doar nu le vom opri acum că suntem într-o perioadă specială a anului. Tot timpul a fost şantier la Cluj. Amintiţi-vă câte înjurături am luat anul trecut pentru lucrările din zona centrală, din Mănăştur, de pe Plopilor, din Gheorgheni, de pe Bulevardul Muncii. A fost nevoie să lucrăm intens pentru că erau bani europeni şi trebuia să-i folosim până la sfârşitul anului. Mă bucur că oricine trece acum prin urbe poată să vadă că totul arată minunat şi că lucrile au fost executate la standarde occidentale. Acum nici nu se compară volum lucrărilor cu cel din 2015″, a mai spus acesta.

Asfalt în extensiile Clujului, pe credit

Amintim că, după ani de rugăminţi din partea riveranilor, extensiile Clujului – Sopor, Valea Fânaţelor, Valea Chintăului, Odobeşti, etc – vor fi asfaltate. Lucrările propriu-zise ar urma să fie demarate abia în perioada 2017-2018, iar asta deoarece este nevoie de contractarea unui credit bancar de aproximativ 30 de milioane de euro care să acopere costul investiţiei şi de organizarea de licitaţii pentru proiectarea şi ulterior pentru execuţia lucrărilor.

50 de străzi din Cluj-Napoca, modernizate din bani publici

Printre arterele vizate de noua campanie de asfaltare se află Tudor Vladimirescu, Calea Mănăştur, bretelele din apropierea Podului Calvaria, străzi și alei adiacente în zonele Făget, Câmpului şi Eugen Ionescu, dar numai cele care aparțin domeniului public.

Alte circa 400 de străzi private şi semiprivate aşteaptă să intre în proprietate municipalităţii, pentru a putea fi mdernizate cu bani publici. Conform edilului, acestea pot fi preluate doar în baza unor acte de donaţie.

Tags: , , , ,
Markku-Markkula

“Greii” clusterelor europene vin la Cluj

Peste 50 de speakeri din România și din străinătate vin la Transylvanian Clusters International Conference, pentru a vorbi despre inovarea deschisă și modul în care clusterele din industrii diferite și autoritățile locale pot dezvolta proiecte, menite să transforme Clujul într-un oraș inteligent.

Markku Markkula, președinte al Comitetului European al Regiunilor, Bror Samelin, expert pentru sistemele de inovare în cadrul Comisiei Europene, Rasmus Wiinstedt Tscherning,  preşedinte al Alianţei Europene pentru Industrii Creative, sunt doar câteva nume care vor completa agenda conferinței, ce va avea loc în 23-24 iunie, la Cluj Arena.

Capul de afiș al conferinței clujene este Markku Markkula, preşedintele Comitetului European al Regiunilor (CoR), funcţie în care a fost ales în urmă cu un an. Fost membru al parlamentului finlandez şi actual consilier local al oraşului Espoo, Markkula este un susţinător al dezvoltării regiunilor, prin parteneriate între sectoarele public şi privat. La Cluj, Markkula va prezenta un set de soluții posibile pentru digitalizarea orașelor din Transilvania.

Cetățeanul trebuie să fie parte a procesului de inovare, este de părere Bror Samelin, expert pentru sistemele de inovare în cadrul Comisiei Europene, Direcția Generală pentru Comunicații, Rețele și Tehnologie (DG CONNECT), și creator al proiectului „Living Labs”. Inițiat în 2006, odată cu preluarea preşedinţiei UE de către Finlanda, proiectul include, azi, peste 170 de „living labs”, veritabile ecosisteme ale inovării, despre care Salmelin va vorbi la Transylvanian Clusters International Conference.

Phillipe Lattes este manager în domeniul inovaţiei în cadrul celui mai mare cluster aerospaţial european, Aerospace Valley, aflat în Franţa, la Toulouse. Acesta este, de altfel, unul dintre clusterele „gold” ale Europei, certificat primit datorită rezultatelor deosebite în domeniu, şi reuneşte 75 de mari companii, printre care Airbus sau Dassault, având în total 80 de centre de cercetare. Lattes vine la Cluj pentru a oferi asistenţă în drumul spre certificarea „gold” a clusterelor româneşti, dar, în acelaşi timp, urmăreşte dezvoltarea de soluții software pentru domeniul aerospaţial, în parteneriat cu companii locale de profil.

Claudiu Butacu este un alt speaker care completează agenda conferinței. Consilier în cadrul Ministerului Energiei şi preşedinte al Solar Decathlon EfdeN, Butacu a coordonat, în ultimii trei ani, proiectul EfdeN, care a presupus construcţia unei case solare eficiente şi independente energetic. Ulterior, casa a devenit primul Centru de Cercetare a Condiţiilor de Confort din România. Este Professional Energy Manager, Sustainability Manager și membru VLER, program al Comitetului Național Român al Consiliului Mondial al Energiei.

Andreea Străchinescu, șef de unitate al noilor tehnologii energetice și de inovație în cadrul Direcției Generale pentru Energie a Comisiei Europene, este responsabilă pentru dezvoltarea politicilor și a acțiunilor cu privire la cercetarea și inovarea în domeniul energiei non-nucleare. La Cluj, Andreea Străchinescu va vorbi despre implementarea soluțiilor energetice inteligente, în orașe inteligente.

Rasmus Wiinstedt Tscherning este preşedinte al Alianţei Europene pentru Industrii Creative (ECIA) şi al Centrului pentru Cultura şi Economia Experienţei, o asociaţie înfiinţată din iniţiativa comună a Ministerului Culturii şi Ministerului Economiei din Danemarca. În oraşul „Fabricii de Pensule” sau al galeriei „Plan B”, Rasmus Wiinstedt Tscherning va vorbi despre oportunităţile de finanţare în domeniul industriilor creative, precum și despre dezvoltarea de proiecte comune în acest sector.

Thomas Lammer Gamp este director al Secretariatului European pentru Analiza Clusterelor (ESCA), instituţia înfiinţată  în urmă cu şapte ani, din iniţiativa Comisiei Europene, şi care oferă consultanţă practică în managementul clusterelor şi acordă certificările în domeniu. El va vorbi invitaţilor şi participanţilor la conferinţă despre modul în care clusterele pot găsi răspunsuri comune la nevoile companiilor membre, dar şi despre dezvoltarea afacerilor în cadrul clusterului. ESCA acordă distincţiile „bronze”, „silver” şi „gold” clusterelor din Europa în funcţie de performanţele lor. În prezent, România ocupă locul secund în Europa, în spatele Germaniei, ca număr al clusterelor „silver” active.

 

Tags: , , , ,
piastrelle sala

Câţi bani investesc IMM-urile în dezvoltarea personală şi profesională a salariaţilor

Una din cinci companii cu peste 500 de angajaţi a investit, în anul 2015, peste 100.000 de euro în dezvoltarea personală şi profesională a salariaţilor. Persoanele care lucrează în bănci fac cele mai multe ore de training, iar companiile farmaceutice investesc cei mai mulţi bani în oamenii lor, mai exact 1.093 de euro per angajat, se arată într-un studiu realizat de Centrul Fericirii din Bucureşti.

Dacă în trecut, numai multinaționalele sau companiile foarte dezvoltate investeau în astfel de cursuri, astăzi și IMM-urile sunt din ce în ce mai interesate să acumuleze informații practice despre dezvoltarea echipelor de lucru sau a angajaţilor. Specialiştii afirmă că rezultatele pozitive sunt mai vizibile în rândul IMM-urilor, deoarece structurile organizaţionale sunt mai puţin complexe decât cele de la companiile mari, iar grupurile mai mici, bine pregătite şi motivate, sunt, de multe ori, mai flexibile.

“Sunt mai multe componente pe care atât corporaţiile, cât şi IMM-urile trebuie să le aibă în vedere pentru creşterea productivităţii. Un departament nu trebuie să fie ultra-populat că să fie eficient, ci strategia care a produs cele mai bune rezultate estea echipelor bine legate care lucrează după o strategie bine definită. De multe ori sistemele mai simple sunt mai eficiente. Asta pentru că fiecare om vede potențialul de creștere pe care îl are. E important pentru fiecare om să vadă că munca sa e valoroasă pentru companie, și nu e numai o rotiță într-un sistem. E un lucru pe care e bine să îl conștientizeze și antreprenorii și angajații”, declară Lorand Soares Szasz, unul dintre cei mai cunoscuţi traineri din România.

IMM-urile reprezintă motorul Economiei naţionale

“Nu trebuie să uităm că IMM-urile reprezintă motorul nostru economic, iar un studiu realizat în 2014 arăta ca acestea contribuie major la bugetul de stat, reprezentând aproximativ 53% din totalul contribuţiilor. Am construitfoarte atent programul de formare pentru specificul acestui segment şi am constatat că provocarea cea mai mare a managerilor sau proprietarilor de afaceri mici şi mijlocii este găsirea şi motivarea oamenilor serioşi şi responsabilizarea acestora. Rezultatele s-au dovedit foarte benefice, mulţi dintre cursanţi au aplicat tehnicile de vânzare şi de lucru în echipă, iar creşterile monitorizate în cifrele de afaceri au fost de 5% sau chiar 300%, în unele cazuri”, conchide Szasz.

 

Tags: , , , , ,
aeroport-cluj

Mai multe zboruri spre Germania de la Cluj

Aeroportul Internaţional “Avram Iancu” Cluj a anunţat suplimentarea cu încă o frecvenţă pentru zborul Cluj-Napoca-Munchen-Cluj-Napoca, faţă de cele două existente în prezent.

Astfel, compania Lufthansa va opera pe ruta Cluj-Napoca-Munchen şi în intervalul 17.55-18.40.

În perioada 23 mai – 2 iunie, se va opera zborul LH 1671 în zilele de luni, marţi, miercuri şi joi, în perioada 3 iunie – 16 septembrie se va opera zborul LH 1671 în zilele de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri, iar în perioada 17 septembrie – 29 octombrie se va opera zborul LH 1671 în zilele de luni, marţi, miercuri, joi, vineri şi sâmbătă.

Compania aeriană Lufthansa are, în prezent, pe Aeroportul Internaţional “Avram Iancu” Cluj, trei frecvenţe de zbor/zi.

Tags: , , ,
foto untold, mircea rosca

Cu toate evenimentele anului trecut, Clujul, abia al șaselea ca număr de turiști

Cu toate că municipiul Cluj-Napoca a beneficiat de statutul de Capitală Europeană a Tineretului, de un mare festival în plus față de cele deja consacrate, precum și de sute de evenimente conexe acestei titulaturi, județul Cluj s-a clasat abia pe cea de a șasea poziție în topul județelor care au atras cei mai mulți turiști anul trecut. După cum arătam aici, imensa majoritate a sosirilor din județ a fost în Cluj-Napoca. Constanța și Brașov conduc detașat în topul județelor cu cei mai mulți turiși, în jurul unui milion, cea de a treia poziție fiind a Mureșului, cu jumătate de milion, relevă datele Institutului Național de Statistică.

Nici dinamica majorării numărului de turiști în Cluj în 2015 comparativ cu 2014 nu a fost una strălucită: 20,6%, în condițiile în care media națională a fost de 17,3% și există județe care au creșteri de peste 50%.

În tabel este prezentat top 10 al județelor celor mai vizitate în 2015 precum și dinamica sosirilor față de anul 2014.

 

Poziție Județ Sosiri turiști 2015 Dinamica 2015 față de 2014
1. Constanța 1.021.475 +15,6%
2. Brașov 997.601 +15,2%
3. Mureș 495.481 +20,6%
4. Prahova 467.158 +25,7%
5. Sibiu 438.611 +23,3%
6. Cluj 428.812 +20,6%
7. Bihor 344.059 +15,4%
8. Timiș 338.238 +17,1%
9. Suceava 310.548 +19,1%
10. Vâlcea 286.892 +25,2%

 

Însă județele cu dinamica de creștere cea mai mare a numărului de sosiri de turiști în 2015 raportat la 2014 este în alte județe decât cele din top 10: în Mehedinți a crescut cu 56,3% (81.003 sosiri în 2015), în Alba, cu 43,8% (154.210 turiști în 2015) și în Caraș Severin, cu 39,8% (171.626 sosiri în 2015).

Cei mai puțini turiști au fost, în 2015, în Teleorman (13.214), Călărași (17,809) și Giurgiu (24.860).

În ceea ce privește capitala, în București au fost 1.723.999 sisiri de turiști în 2015, cu 14,2% mai mulți ca în 2014. La nivel național, creșterea a fost de 17,3%, în 2015 fiind înregistrați mai bine de 9,9 milioane de turiști în unitățile de cazare.

(Titus CRĂCIUN)

Tags: , , , , , ,
Studiu--60--dintre-tinerii-bucuresti-doresc-sa-initieze-o-afacere-proprie

Cine sunt noii lideri ai afacerilor de familie

Majoritatea liderilor – 69% – care conduc afaceri de familie este dispusă să extindă activitatea propriilor companii pe noi pieţe geografice, în timp ce aproape 70% dintre aceştia consideră că ar fi dispuşi să angajeze manageri experimentaţi din afara familiei pentru a ajuta la modernizarea şi profesionalizarea business-ului, arată raportul Family Business Next Gen 2016, realizat de PwC în 31 de ţări, inclusiv în România.

Generaţia viitoare este încrezătoare şi gata să-şi pună amprenta asupra companiei

După doi ani, imaginea s-a schimbat – iar în linii mari s-a schimbat în bine. Încrederea viitoarei generaţii de lideri de afaceri de familie a crescut, orizonturile acestora s-au lărgit, iar gradul lor de pregătire pentru poziţiile de conducere s-a îmbunătăţit. De exemplu, 70% dintre aceştia au lucrat în afara companiei de familie pentru a acumula experienţă şi pentru a depăşi deficitul de credibilitate înainte de a se alătura afacerii de familie. Respondenții au declarat că îşi doresc să îşi lase amprenta asupra companiilor lor, nu să fie implicaţi doar „cu numele” în acestea şi nu se sfiesc să apeleze la ajutor din afara organizaţiei pentru a-i ajuta să-şi atingă aceste scopuri. 69% dintre respondenţi au declarat că sunt dispuşi să aducă manageri din afara familiei pentru a ajuta la modernizarea şi profesionalizarea companiei.

„O altă tendinţă pe care am observat-o în interacţiunile noastre cu afacerile de familie este că mulţi dintre cei mai talentaţi viitori lideri ai afacerilor de familie au devenit mult mai selectivi în privinţa rolurilor pe care şi le asumă în cadrul companiei”, a declarat Mihai Aniţa, Partener, Liderul Echipei de servicii integrate pentru companiile antreprenoriale şi afacerile de familie, PwC România.

“Aceştia îşi doresc o poziţie care să fie pe măsura calificării şi abilităţii lor, în care să exceleze. Eu o înţelegere mai adâncă şi mai nuanţată asupra a ce va presupune conducerea unei afaceri de familie în anii următori şi îşi pun întrebări cu privire ce anume trebuie ei să facă pentru a duce afacerea de familie mai departe”, a adăugat Mihai Aniţa.

Revoluţie sau evoluţie?

Însă în ciuda încrederii lor în creştere şi a ideilor clare cu privire la obiectivele de afaceri pe care vor să le atingă, viitoare generaţie de lideri de afaceri este conştientă că există şi o mare inerţie organizaţională. Aceştia îşi propun o revoluţie, dar pentru moment prevăd mai degrabă o evoluţie – în cel mai bun caz. 40% dintre ei au mărturisit cu o oarecare frustrare că le este dificil să îşi facă ideile acceptate de actuala generaţie de lideri de afaceri de familie, iar 52% sunt îngrijoraţi de faptul că vor trebui să petreacă timp gestionând politicile de familie.

Chiar dacă, în timp, afacerile de familie se pot reinventa, şi unele chiar o fac, nu toate reuşesc să se adapteze rapid şi pot apărea tensiuni între respectarea proceselor (şi produselor) din trecut şi valorificarea oportunităţilor pe care viitoarea generaţie de lideri le anticipează. De exemplu, 59% dintre respondenţi ar dori să-şi diversifice portofoliul de produse, dar 68% cred că e puţin probabil ca firma lor de familie să facă această schimbare, chiar şi în următorul deceniu.

„Mediul digital este clar o zonă în care există un obstacol generaţional. Mulţi dintre reprezentanţii următoarei generaţii de lideri de afaceri de familie trebuie să se străduiască să-şi convingă părinţii că firma lor trebuie să facă mai mult în zona de digitalizare. Numai 41% dintre respondenţi cred că afacerea lor are o strategie potrivită pentru lumea digitală, iar 29% cred că afacerile de familie sunt mai încete decât alte tipuri de organizaţii în a ţine pasul cu noua tehnologie”, a declarat Mihai Aniţa.

Chestiunea succesiunii

Succesiunea este în continuare o preocupare pentru cei care preiau conducerea afacerilor de familie. Chestiunile neclare, cum ar fi felul în care actuala generaţie de lideri se va adapta sau cum va reuşi cea viitoare să se ridice la înălţimea precedesorilor sunt în continuare o preocupare majoră.

De asemenea, reticenţa actualei generaţii de lideri de a renunţa la frâiele afacerii – ceea ce am denumit în trecut sindromul “batonului cu lipici”. 61% dintre respondenţi consideră că va fi dificil pentru actuala generaţie să renunţe la conducerea afacerii atunci când următoarea generaţie va ajunge la conducere.

“Este foarte important să înţelegem că succesiunea este un proces, nu un eveniment: următoarea generaţie trebuie să fie pregătită pentru a prelua conducerea companiilor, beneficiind de ajutorul părinţilor şi după predarea oficială a ştafetei, părinţii pot continua să le ofere sprijin şi sfaturi, atâta vreme cât acceptă faptul că nu mai sunt decidenţii”, a conchis Mihai Aniţa.

Interviurile s-au derulat în perioada 14 ianuarie – 28 februarie 2016, prin telefon sau printr-un chestionar electronic, în limbile naţionale din 31 de ţări, inclusiv Români

Tags: , , ,
apartam nov

Apartamente de vânzare sub 1.100 de euro/mp, în Cluj. Vezi TOPUL pe cartiere

1.177 euro costa, în medie, mp pentru apartamentele de vânzare din Cluj-Napoca în aprilie 2016, în creştere cu 0.94% faţă de luna anterioară, atunci când s-a înregistrat valoarea de 1.166 euro/mp, arată o analiză blitzimobiliare.ro. 

Faţă de începutul anului, apartamentele din Cluj s-au apreciat deja cu 2,5 %, iar faţă de aceeaşi lună a anului trecut creşterea este de 14,6 %.

p1-indice

Evoluţia preţurilor medii ale apartamentelor din ultimele două luni este similară: au crescut preţurile apartamentelor cu 2 şi 3 camere atât din municipiul Cluj-Napoca, cât şi din localităţile învecinate: Floreşti, Apahida, Baciu. “Acest lucru este motivat de interesul crescut pentru aceste tipuri de apartamente al clienţilor ce accesează credite ipotecare. De asemenea, apartamentele cu o cameră şi garsonierele s-au apreciat în Cluj-Napoca”, spun analiştii imobiliari.

p4-indice p2-indice p3-indice

TOPUL cartierelor Clujului este dominat de Centru, Andrei Mureşanu şi Grigorescu.

p6-indice

Apartamente sub 1.100 euro/mp se mai găsesc preponderent doar în Mănăştur, iar în celelalte cartiere doar izolat, media preţurilor publice din acestea depăşind acest prag. Preţurile medii ale apartamentelor din Floreşti stagnează pentru prima dată de la începutul anului.

Tags: , , ,
cluj de sus

Piaţa imobiliară din Cluj, mai atractivă pentru investitori decât cele europene

Investitorii straini detin importante proiecte imobiliare in Romania reusind sa descopere in piata romaneasca oportunitati pe care, uneori, romanii nu le vad sau nu sunt dispusi sa riste. Avand de partea lor experienta unor economii si piete stabile, strainii aleg pentru a investi in orase ca Bucuresti sau Cluj in detrimentul unor orase europene mult mai sonore:

“In momentul acesta este un domeniu la care Romania bate tari precum Germania, Austria sau Suedia: real estate. Orase precum Bucuresti sau Cluj sunt mult mai atractive decat Viena, Stockholm sau Frankfurt datorita ROI-ului (return of investment) – aici este mult mai ridicat decat in Occident. Piata de aici este inca privita drept relativ dezvoltata, asa ca inca sunt oportunitati de mult apuse in orasele vestice. Sigur, sunt si alte riscuri decat in pietele mult mai bine reglementate, dar iti asumi aceste riscuri pentru a obtine un profit mai mare. Dar, la urma urmei, exista riscuri oriunde se afla banii tai”, a declarat pentru Imopedia.ro investitorul Moshe Rabinovics.

Si bancile sunt mult mai deschise acum sa ofere finantari pentru investitii. Insa, spre deosebire de perioada de boom imobiliar, acum nu o mai fac cu ochii inchisi.

“Sa fim seriosi: bancherii administreaza riscuri, nu fac caritate. Iar adevarul este ca in anii in care a fost blocajul imobiliar piata din Romania nu a furnizat oportunitati atractive. Criza propriu-zisa generata de caderea pietei s-a epuizat in primii trei ani dupa 2008 si, ulterior, problema principala a fost lipsa investitorilor. Din fericire, in ultimii doi-trei ani am vazut o crestere a cererii, a interesului, asa ca vedem piata un pic mai optimist. Totodata, credem si speram ca si investitorii au invatat multe lucruri din recenta experienta”, a declarat Ana Dumitrache, Head of Real Estate BCR.

Investitorii romani se pare ca au invatat din greselile trecutului. Acest lucru se reflecta in specializarea acestora doar pe unele domenii de interes sau, daca e sa ne referim la apartamente, tipurile de apartamente si suprafetele tind sa se standardizeze, conform solicitarilor cumparatorilor.

“Suntem foarte multumiti sa vedem ca se investeste mult mai mult acum decat in trecut in pregatirea proiectelor. Aceasta etapa beneficiaza de un timp indelungat, de atentia sporita a unor specialisti. Observam ca in piata sunt prezenti dezvoltatori bine pregatiti care investesc doar in anumite domenii. In trecut, oricine investea oriunde; chiar daca nu avea cunostinte, considera ca e usor sa le dobandeasca pe parcurs. Acum se constata o nisare a investitorilor, o specializare care incurajeaza apetitul bancar. Din punctul nostru de vedere, suntem deschisi sa finantam orice tip de proiecte, din orice segment al pietei imobiliare. In acelasi timp, speram sa nu mai repetam aceleași greseli ca in 2008, nici noi, nici investitorii”, a precizat si Silviu Toma, director finantari de proiecte al Raiffeisen Bank.

In 2015, valoarea investitiilor in imobiliarele romanesti a fost de aproape 650 de milioane de euro.

Tags: , , ,
business

Cei mai mulţi antreprenori sunt foşti muncitori

Aproximativ două treimi (62%) dintre afacerile nou-înfiinţate dintr-un an sunt create de către foşti muncitori calificaţi şi necalificaţi, o treime (34,5%) sunt pornite de ingineri şi doar 3,5% aparţin foştilor manageri, potrivit datelor furnizate de Institutului Naţional de Statistică.

„Avem multiple exemple de angajaţi care au afaceri proprii: un muncitor are o pensiune şi un magazin, un fost lider de sindicat, tehnician, şi-a făcut o agenţie de turism, un inginer şi-a făcut o firmă de software împreună cu fiul său, iar recent, un muncitor care lucra ca şofer a demisionat pentru că şi-a făcut o afacere în domeniul transportului. Am avut şi un director de mecanizare care şi-a făcut firmă de termopane“, a spus Nicu Durău, human resources & general affairs director în cadrul producătorului de aluminiu Alro Slatina şi Alrum Tulcea, companii care au împreună 3.200 de angajaţi.

Acesta a mai precizat că angajaţii sunt încurajaţi să intre în antreprenoriat şi de faptul că au un loc de muncă stabil şi un venit fix care le permite să obţină un credit pentru o investiţie iniţială şi astfel prind curaj să intre în afaceri.

Anual, se înfiinţează câte circa 100.000 de firme noi, potrivit datelor de la Registrul Comerţului, iar „soldul“ total a ajuns la 630.000 de companii active.

În 1995, anul pentru care există cele mai vechi statistici privind distribuţia firmelor noi în funcţie de profesia anterioară a antreprenorului, 83% dintre firmele noi erau înfiinţate de foşti muncitori (iar dintre acestea 61% erau înfiinţate de muncitori necalificaţi), 16,5% de către cei care aveau profesii tehnice şi numai 0,5% de către foşti manageri. În 2012, ponderea managerilor deveniţi antreprenori a fost cea mai ridicată, ajungând la 6,2%.

De regulă, o parte dintre cei care intră în antreprenoriat copiază modelul de business al companiei pentru care lucrează sau devin furnizori ai fostului angajator. Totodată, există şi situaţii în care emigranţii români care au lucrat mulţi ani în străinătate şi-au deschis, la întoarcerea în ţară, o afacere în acelaşi domeniul în care au lucrat peste graniţe.

Tags: , , , ,
image-2013-03-12-14401822-70-lucia-morariu (1)

Morariu (ANAT): Voucherele de vacanță permit agențiilor accesul la o piață suplimentară de 400 milioane de euro

Voucherele de vacanță permit agențiilor de turism accesul la o piață suplimentară estimată la 400 milioane de euro, realizarea de pachete complete de călătorie (transport, cazare, masa, tratament), precum și creșterea numărului de turiști care interacționează cu agențiile, a declarat, vineri, prim-vicepreședintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România (ANAT) Lucia Morariu, într-o conferință de specialitate.

‘Deocamdată, voucherele de vacanță se emit numai sub formă de cupoane valorice, dar există bănci interesate să emită carduri dedicate, care ar putea fi folosite numai pentru plata pachetelor turistice în România, conform Legii de acordare a acestor beneficii salariale. Am discutat cu Asociația Română a Băncilor. În perioada următoare, vom avea o discuție aplicată pe acest subiect. Sperăm ca de anul viitor românii să aibă la dispoziție vouchere de vacanță și în format electronic’, a precizat Lucia Morariu, citată de Mediafax.

Pentru angajat, aceste vouchere de vacanță sunt un beneficiu salarial, o creștere salarială și o modalitate concretă de refacere a capacității de muncă. Lucia Morariu apreciază că, prin contribuțiile și taxele mai mici aplicate de stat angajatorilor pentru sumele acordate sub formă de vouchere de vacanță se motivează angajatorii în a decide acordarea de astfel de beneficii unui număr cât mai mare de salariați.

‘În 2016, ponderea voucherelor de vacanță în totalul vânzărilor agențiilor nu va fi semnificativă, dar aceasta poate crește anul viitor’, apreciază Alin Burcea, prim-vicepreședinte al ANAT.

Pentru angajator, voucherele de vacanță sunt o metodă eficientă de reducere a taxelor și impozitelor comparativ cu acordarea de prime de vacanțe în bani. Angajatorul nu are taxe sau impozite aplicabile la valoarea aferentă voucherelor de vacanță acordate angajatului, iar angajatul suportă doar 16% impozit pe suma acordată sub formă de vouchere de vacanță. Conform Luciei Morariu, economia pentru angajator este de 76% aplicat la suma netă acordată sub formă de vouchere de vacanță, față de situația în care ar fi acordat prima de vacanță în bani.

Cea mai vândută destinație de vacanță vândută prin vouchere a fost litoralul românesc, desigur, pentru că are o capacitate de cazare care însumează 45% din totalul capacității de cazare în România. Pe locul doi sunt stațiunile clasice de tratament. Sunt mulți români care călătoresc pentru prima dată, care petrec pentru prima dată o vacanță pentru că au primit vouchere de la angajatori și aleg serviciile de tratament. Mă refer aici la Felix, care este de departe cea mai căutată stațiune clasică de tratament din România. Urmează Herculane, Sovata, unde este o aventură să găsești locuri și la intern și la extern, Govora crește, la fel și Amara. Se caută îndeosebi cele care au facilități SPA‘, a precizat Lucia Morariu, care deține și funcția de președinte -director general al agenției clujene Eximtur.

Angajatorul este stimulat să acorde salariaților vouchere de vacanță prin faptul că sumele corespunzătoare acestora sunt deductibile integral la calculul impozitului pe profit în limita a șase salarii de bază minime brute pe țară garantate (6.300 lei), pentru fiecare angajat, în decursul unui an fiscal.

Agențiile de turism au început să ‘construiască’ circuite turistice în România tocmai pentru a veni în întâmpinarea cererii românilor care primesc vouchere de vacanță, precum și alte produse dedicate, precum city-break-uri în orașe cum ar fi Iași, București, Timișoara, Sibiu pentru care există deja cerere, după cum spune Lucia Morariu.

 

Tags: , , , , ,
innovation labs 2016, Cluj, Demo Day, Impact Hub

La ce mai lucrează creativii clujeni: aplicaţii destinate apiculorilor sau servicii de curierat pentru alimente

O aplicație dedicată apicultorilor și bunăstării albinelor, un serviciu de curierat destinat în special cumpărătorilor de alimente, un simulator a unor situaţii complexe într-un mediu virtual controlat şi o aplicaţie de fashion sunt proiectele clujene câştigătoare ale Innovation Labs 2016, programul de mentorat și dezvoltare pentru tinerii pasionați de tehnologii creative și antreprenoriat.

Hive Inspector a prezentat o aplicație dedicată apicultorilor și bunăstării albinelor. Prin senzori aplicați stupilor, Hive Inspector colectează informații critice privind greutatea, temperatura și umiditatea, documentând în timp real sănătatea coloniei. Accesul sporit la informații permite apicultorilor controlul precis al utilizării pesticidelor și răspunsul rapid în situații problematice. Apicultorii pot comunica prin aplicație și își pot coordona reacțiile. Hive Inspector oferă astfel apicultorilor un simț al sănătății stupilor, o memorie digitală, dar și o comunitate profesională.

Livrarel  a fost o altă echipă care a impresionat publicul cu prezentarea și prototipul la care au lucrat intens în cele trei luni de mentorat. Livrarel a lansat un serviciu de curierat destinat în special cumpărătorilor de alimente – precum fructe, legume si mezeluri, incluzând și produse neperisabile sau de igiena personală. Clienții își fac lista de cumpărături din aplicație și Livrarel aduce pachetul la domiciliu. Mai mult, aplicația reține și datele de expirare ale alimentelor cumpărate, prevenind risipa. Astfel, Livrarel promite să devină un prieten digital al celor doritori de produse proaspete și cumpărături fără efort.

RealSim a fost realizat pentru a oferi profesionistilor care lucrează în medii periculoase un avantaj, prin posibilitatea de simulare a unor situaţii complexe într-un mediu virtual controlat. Soluţia constă în utilizarea de harware adaptabil care poate simula condiţii din realitate.

Simys permite utilizatorului încărcarea imaginilor cu îmbrăcăminte şi haine pe o platforma şi creează o lista de produse similare din magazinele online partenere.

Cele patru echipe vor participa pe 26 mai 2016 la evenimentul Demo Day din București, alături de finaliștii din Timișoara, Sibiu și București.

 

Tags: , , , ,