Tag Archives: featured

Transylvania Bank Building (Banca Transilvania)

Acțiuni gratuite și dividente de 1,2 miliarde lei pentru acționarii BT

Banca Transilvania intenționează să acorde dividende de 1,2 miliarde lei acţionarilor, adică jumătate din profitul pe anul 2015, şi alocarea de acţiuni gratuite în valoare de 620 de milioane de lei.
„În ultimii 20 de ani, banca noastră a susținut în mod continuu sute de mii de firme pentru atingerea obiectivelor de business. Banca Transilvania a acordat o singură dată dividende în numerar, în valoare de 50 milioane lei, în anul 2009, urmând o politică de reinvestire a profitului pentru asigurarea creșterii durabile. În același timp, în anii de criză, în perioada 2008 – 2015, banca a fost unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat, plătind taxe și impozite directe și indirecte de 2,7 miliarde lei. Pe măsura rezultatelor unice din 2015, datorate consolidării businessului BT, propunem acordarea de dividende pentru toți cei aproape 28.000 de acționari BT, cu mulțumiri pentru încrederea acordată”, a declarat Horia Ciorcilă, președintele Consiliului de Administrație al BT.
Banca Transilvania a raportat, pentru 2015, un profit record de 2,4 miliarde de lei.
În ultimul timp, banca se află într-un proces de extindere. A preluat Volksbank România, iar săptămâna aceasta a anunţat că a preluat Capital Partners, firmă românească de consultanţă din domeniul fuziunilor şi achiziţiilor şi finanţelor corporative.
Banca Transilvania este cotată la Bursa de Valori Bucureşti şi are o valoare de piaţă de 7,5 miliarde de lei (1,7 miliarde euro), la cotaţia de închidere de miercuri, de 2,49 lei/acţiune.
Tags: , , , ,
local police

Nemulțumiți de Poliția Locală? Iată ce puteți face

Știați că pentru Politia Locală din subordinea Primăriei cheltuim în acest an patru milioane de euro pentru activitatea a circa 270 de angajați care au și hrană și haine gratuite? Poliția Locală este subiectul unei audieri publice, pe 24 martie, la care orice clujean își poate spune ori transmite păsul. Audierea, inițiată de Consiliul Civic Local Cluj-Napoca și Comisia de experți a acestuia va avea loc în Sala de Sticlă a municipalității.

Întrebările asupra cărora inițiatorii audierii publice și Comisia de experți vă invită să vă exprimați și să le trimiteți la adresele menționate sunt următoarele:

  1. Care este percepția dumneavoastră concretă în legătură cu activitatea Poliției Locale în municipiul Cluj-Napoca ?
  2. Vă simțiți protejat și în siguranță, dumneavoastră și familia, pe zonele de acțiune mandatate Poliției Locale?
  3. Cum și în ce mod apreciați că legislația de prevenție poate fi completată sau corectată?
  4. Ce alte sublinieri și propuneri aveți de făcut?

De ce au ales membri Consiliului Civic Local această temă pentru audierea publică, Anunțul Consiliului Civic Local:

”Fiecare dintre noi cunoaștem și vedem de peste 10 ani, cum, la Cluj-Napoca au fost transferate Poliției Comunitare atribuții și responsabilități ce erau în competența Poliției Române, iar din anul 2010 legiuitorul a extins la nivelul țării noul sistem de organizare experimentat în 3 municipii.

Pentru securitatea și siguranța cetățeanului avem implicate azi Poliția Ministerului de Interne, Jandarmeria și Poliția Comunitară, fiecare cu obiective, sarcini și responsabilități distinct legiferate.

Totuși, fenomenul infractional s-a extins și s-a diversificat zi de zi și an de an datorită: scăderii standardului educațional, polarizării sociale, plecării părinților la muncă în străinătate, modului de înțelegere a legilor democrației, dar și de modului îngăduitor în urmărirea  aplicării legilor.

Consecințele se văd la tot pasul: cerșetoria, furtul, spargerile, construcțiile ilegale, poluarea mediului, omorurile și agresiunile, comerțul ilegal, evaziunea fiscală, consumul de droguri, atacurile cibernetice, spargerile de bancomate și de conturi, înșelătoria, indisciplina în trafic, etc sunt în creștere alarmantă.

Cum acționează părinții, dascălii, poliția, societatea pe calea educației preventive în stabilirea acestor fenomene cu consecințe sociale grave?

Iată întrebarea la care, după îndelungi observații și discuții s-a ajuns ca în Consiliul Civic Local să se decidă organizarea  Audierii Publice cu titlul: ”Poliția Locală din Cluj-Napoca – de la așteptări la fapte” .

Organizatorii Audierii Publice din data de 24 martie 2016, orele 17:00-19:00, care se va desfășura în Sala de Sticlă de la Primăria Cluj-Napoca (sub rezerva confirmării), invită pe orice cetățean interesat de această temă, ca în nume propriu sau în numele unei organizații non-guvernamentale/formațiuni politice/instituții/etc. să își exprime opinia, în scris, prin formularea argumentată a răspunsurilor la întrebările din motovația organizării audierii, ce poate fi accesata si de pe http://www.consiliulciviclocal.ro/.)

Depoziția dumneavoastră scrisă va fi transmisă până cel mai târziu în 21 martie 2016 la adresa de email: clcivic_cluj@yahoo.com.

Pentru formularea unei opinii scrise regasiti pe site-ul http://www.consiliulciviclocal.ro, îndrumarul de formulare a depoziției precum și formularul de înscriere/participare.

Depozițiile colectate la adresa de email:clcivic_cluj@yahoo.com se vor sintetiza de către Comisia de Experți a Audierii Publice  formată din: ec. Iosif Mandru (Șef Serviciul Resurse Umane, Primăria Cluj-Napoca), prof. dr. Marius Bojiță (UMF Cluj), prof. dr. ing. Radu Munteanu (UTCN Cluj), ing. Teodor Zah (Hidroelectrica Cluj), dr. ch. Dan Postescu (Institutul Oncologic Cluj), Benoît Bavouset (IFR CLuj)”, se arată în comunicatul Consiliului Civic Local.

Dimensiunea Poliției Locale

Potrivit statisticii citale de Consiliul Civic Local Cluj-Napoca, dimensiunile Poliției Locale sunt următoarele: ”Municipiul Cluj-Napoca are în structura de organizare, din Primărie, o Directie generala de Poliție Locală, cuprinzând în organigrama sa un număr de 268 de posturi și 19 șefi; de direcție și departamente, de servicii și de birouri, repartizați pe paleta de atribuții definită de către legiuitor. La sfârșitul anului 2015 se găsesc sub contract un număr de 209 angajați repartizați astfel: 28 – în pază, 21 – la evidență persoane, 11 – în juridic și 149 – în activități pe teren.Ca si mijloace auto alocate spre îndeplinirea sarcinilor de serviciu, are 10 autoturisme , 2 autospeciale, 2 scutere, 80 stații de transmisie – recepție. În plus, începând cu anul 2013 a fost legiferat dreptul la hrană gratuită și pentru Poliția Locală, pentru efortul fizic și psihic cerut de exercitarea profesiei.

Cât privește bugetarea activității Poliției Locale, anul 2015 are prevederi inițiale de 11.294.000 lei la capitolul “venituri din amenzi și penalități” și 12.350.000 lei la capitolul “cheltuieli pentru Poliția Comunitară”. La cea de-a doua rectificare bugetară din 2015, veniturile au rămas aceleași în timp ce cheltuielile alocate au fost suplimentate cu suma de 931.000 lei astfel că per total, capitolul de cheltuieli a ajuns la 13.758.000 lei. Bugetul cheltuielilor Poliției Locale pentru anul 2016 este de 17.472.000 lei”, se arată în informarea Consiliului Civic Local.

 

Tags: , , ,
autostrada

Ordonanţă pentru accelerarea investiţiilor în infrastructură

Guvernul a adoptat, astăzi, o Ordonanţă de Urgenţă pentru accelerarea procesului de construire a infrastructurii de transport.

“Actul normativ are în vedere, la realizarea lucrărilor la proiectele de infrastructură de transport transeuropeană, simplificarea procesului de emitere a autorizaţiilor de construire prin scurtarea termenelor pentru emiterea avizelor/acordurilor sau, după caz, a avizelor de amplasament prevăzute în certificatele de urbanism şi de simplificarea procedurilor de scoatere a terenurilor situate pe coridorul de expropriere din circuitul agricol/forestier”, se arată într-un comunicat al Executivului.

Terenurile agricole aflate în extravilan vor fi înscrise direct în Cartea Funciară, cu încadrarea directă în categoria de folosinţă pentru care au fost achiziţionate, cu îndepinirea ulterioară a condiţionalităţilor de către beneficiarul proiectului, proces ce se va realiza pe loc şi nu în termen de 6 luni, aşa cum e în prezent.

Avizele de principiu pentru scoaterea terenurilor împădurite din circuitul forestier vor putea fi eliberate în termen de 10 zile de la data depunerii cererii de eliberare, dacă aceste terenuri sunt situate pe amplasamentul proiectelor de infrastructură de transport transeuropeană. Obligaţia pentru constructor rămâne de a obţine avizul final prevăzut de lege.

De asemenea, prin OUG se asigură valabilităţii certificatelor de urbanism/avizelor/acordurilor/autorizaţiilor până la recepţia finală a lucrărilor, se îmbunătăţesc cerinţele prevăzute de lege privind urbanismul şi documentaţiile urbanistice în cazul traseelor infrastructurii traseuropene, incluse în reţeaua TEN-T Core şi de pe reţeaua TEN-T Comprehensive.

Sumele aferente disputelor rezultate din contractele de execuţie a lucrărilor vor putea fi achitate în baza unor scrisori de garanţie bancară.

Actul normativ mai prevede ca plăţile în avans, efectuate şi nejustificate prin bunuri livrate, lucrări executate şi servicii prestate până la sfârşitul anului, în condiţiile prevederilor contractuale, să fie recuperate de către beneficiar şi restituite bugetului cu perceperea de dobânzi, majorări sau penalităţi de întârziere.

Totodată, se asigură cadrul legal privind continuitatea procesului de realizare a documentaţiilor tehnico-economice aferente infrastructurii de transport transeuropeană, prin includerea la finanţare cu prioritate a serviciilor de elaborare a acestor documentaţii şi se are în vedere faptul că aceste investiţii au caracter multianual, se mai arată în comunicatul Guvernului.

Citește și

Aproape 1 km de pădure defrișat pentru Autostrada Transilvania. Vezi VIDEO cu stadiul lucrărilor.

Ce autostrăzi se vor construi, în 2016, în România. Buget de 4,23 miliarde lei

Tags: , , , , ,
wizz-air

Biletele de avion rămân cele mai cumpărate produse turistice în mediul online; majoritatea de la companii low-cost(analiză)

Biletele de avion rămân cele mai cumpărate produse turistice în mediul online, majoritatea românilor preferând să le achiziționeze de la companii low-cost, se arată într-o analiză a unui portal de turism din România, remisă miercuri Agerpres.

O altă tendință observată în decursul anului trecut este că 2 din 3 clienți care cumpără online produse turistice preferă să achite cu cardul. Fie că este vorba de un card de debit sau credit, peste 65% dintre clienții portalului Vola.ro au ales această metodă de plată-instant. Din cei 35% rămași, mare parte au încheiat tranzacția tot online, folosind transferul bancar prin servicii de online banking sau chiar criptomoneda Bitcoin. Doar o mică parte dintre turiști au optat pentru o metodă de plată offline, precum plata la sucursala unei bănci, la sediul agenției din București sau la terminalele ZebraPay din țară.

‘Se poate observa o preferință a românilor pentru companiile de tip low-cost, cele mai mari companii de acest tip prezente pe piața din România situându-se în topul vânzărilor. Acest lucru are evident un impact asupra întregii piețe, pentru că a forțat companiile de linie să vină cu reduceri de preț sau să aplice un model de business similar’, a precizat Manuela Melinescu, marketing manager Vola.ro.

Pentru 2016 se estimează o creștere de 30-40% a afacerilor în segmentul vânzărilor de vacanțe și a biletelor de avion prin platforma online. Principala pârghie de creștere va rămâne vânzarea biletelor de avion, la care se va adăuga și cea a pachetelor de tip city break și tour-operator.

 

Tags: , , ,
12107242_1083465638361329_6007958010166119844_n

Deutsche Telekom deschide centru de date la Cluj. Investiție de jumătate de milion de euro

GTS Telecom, furnizor de telecomunicații bazate pe infrastructură, deținut de grupul german Deutsche Telekom, a anuntaț deschiderea primului său centru de date din Cluj-Napoca. Investiția atinge aproximativ 500.000 de euro și este estimată la 1 milion de euro, în urmatoarea perioadă.

Centrul de date este localizat în complexul Liberty Technology Park și se întinde pe o suprafață de 140 de metri pătrați și este echipat cu tehnologie la standarde 2015.

Anul trecut a fost modernizat și exints centrul de la București, deschis încă din 2007. Investițiile au loc în contextul creșterii cererii serviciilor de data center, cloud (virtualizare), disaster recovery și business continuity.

Numărul contractelor pentru servicii de colocare și de cloud de tip Infrastructură ca Serviciu (IaaS) furnizate de GTS Telecom în România a crescut cu o medie anuală de 25% în ultimii doi ani.

Tags: , , , , , , ,
Emil Boc

Primarul Clujului, audiat la DNA în dosarul ANRP

Fostul premier Emil Boc, în prezent primar al municipiului Cluj-Napoca, a ajuns astăzi la DNA fiind audiat ca martor într-un dosar în care sunt investigate fapte de corupţie săvârşite de ANRP.

“Am fost invitat în calitate de martor probabil într-un dosar de cercetare, nu ştiu despre ce este vorba”, a spus acesta la intrarea în sediu.

Surse judiciare au declarat pentru mediafax.ro că Emil Boc este “audiat ca martor într-un dosar în care există suspiciune de corupţie privind retrocedări ilegale făcute de ANRP”.

Procurorii fac cercetări într-un amplu dosar legat de situația din ultimii ani de la Autoritatea Națională de Restituire a Proprietăților, unde Curtea de Conturi a înregistrat posibile fraude de proporții.

Mărturia primarului Clujului se adaugă celor depuse deja de mai mulți membri ai cabinetului, între care și fostul șef de la Justiției, Cătălin Predoiu.

Tags: , , , , , ,
victor-ponta-vine-cu-o-solutie-in-scandalul-anaf-ce-se-va-intampla-cu-firmele-inchise-pentru-5-lei-301674

ANAF: Sancțiuni de peste 8 milioane de lei dispuse în cadrul operațiunii “Venus”

Inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au verificat activitatea comercială a 1.871 operatori economici și au constatat abateri pentru sancționarea cărora au stabilit obligaţii fiscale totale în valoare de 8,10 milioane de lei. Controalele au fost realizate în timpul operațiunii “Venus”, care s-a desfășurat la nivel național în perioada 26 februarie – 13 martie 2016.

Inspectorii antifraudă fiscală au monitorizat volumul crescut al activităţii comerciale specifice perioadei 01-08 martie şi au verificat activitatea comercială a 840 firme specializate în comerţul cu flori şi plante ornamentale, a 451 firme prestatoare de servicii de înfrumuseţare și a 563 restaurante, cluburi și baruri. Inspectorii DGAF au constatat contravenţii pentru care au dispus amenzi în valoare totală de 7,64 milioane de lei, confiscări de bunuri și numerar în valoare de 453.056 lei şi suspendarea activităţii a 24 de puncte de lucru.

Acţiunile de control inopinat ale inspectorilor ANAF vor continua în zone comerciale cu risc fiscal ridicat şi grad redus de conformare fiscală atât în scopul descoperirii şi recuperării prejudiciilor cauzate bugetului de stat, cât şi în scopul verificării modului de respectare a obligaţiei legale de fiscalizare a tuturor veniturilor prin intermediul casei de marcat.

Tags: , , ,
masini_trafic

Clujul, al doilea parc auto, după Timiș. Peste jumătate dintre autoturisme sunt mai vechi de 12 ani

Numărul de autoturisme înmatriculate în județul Cluj la 1 ianuarie 2016 an depășește 200 de mii de unități. Clujul se află pe cea de a doua poziție, după județul Timiș. La nivel național, parcul de autoturisme ”sare” de cinci milioane de bucăți, dintre care peste 72% sunt cu o vechime mai mare de nouă ani, relevă datele Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Mnisterului de Interne.  

Din cele 202.298 autoturisme înmatriculate în județul Cluj, 57,6% funcționează cu benzină, iar 42,3%, cu motorină. Parcul de autoturisme al județului, la fel ca și al țării, este unul îmbătrânit: 51,2% dintre mașini sunt mai vechi de 12 ani, 24,4% au fost fabricate cu 9 – 12 ani în urmă, 18,7% au vârsta între 5 și 8 ani, pe când doar 5,7% sunt mai tinere de patru ani.

La nivel național sunt înmatriculate, la începutul acestui an, 5.153.182 autoturisme, dintre care 62,9% sunt dotate cu motoare care folosesc benzina. La nivelul municipiului București sunt înmatriculate 956.664 autovehicule (cu tot cu cele aparținând marilor companii care au sediul acolo), dintre care 59,6% folosesc pentru propulsie benzina.

Iată clasamentul  parcurilor județene de autoturisme la începutul acestui an (au intrat în top doar județele în care sunt înmatriculate peste 100.000 de autoturisme):

Poziție Județ Nr. Autoturisme 1 ianuarie 2016 Benzină (%) Motorină (%)
1. Timiș 205.647 63,8% 36,1%
2. Cluj 202.298 57,6% 42,3%
3. Constanța 191.068 63,5% 36,4%
4. Prahova 190.080 66,4% 33,5%
5. Argeș 166.439 71,3% 28,6%
6. Brașov 160.265 61,5% 38,3%
7. Bihor 154.433 60,6% 39,3%
8. Dolj 154.257 74,3% 25,6%
9. Iași 140.876 65,4% 34,4%
10. Suceava 135.935 53,6% 46,3%
11. Mureș 131.381 57,6% 42,3%
12. Bacău 124.154 66,5% 33,4%
13. Arad 121.011 63,7% 36,2%
14. Galați 121.004 62,8% 37,1%
15. Sibiu 111.462 61,4% 38,5%
16. Maramureș 109.474 50,9% 49,1%
17. Hunedoara 107.826 66,9% 33%
18. Ilfov 103.506 56,6% 43,1%

 

La polul celălalt sunt județele Ialomița (45.781 autoturisme înmatriculate), Tulcea (44.464) și Călărași (42.270).

Maramureșul este județul în care ponderea motorizărilor Diesel și Otto este sensibil egală. Se remarcă o mai mare proporție de motoare pe motorină în Ardeal decât în Sud.

(Titus CRĂCIUN)

Tags: ,
DSCN5286(2)

Când încep lucrările la Podul Traian din Cluj

Constructorii Podului Traian, din zona Pieței Mihai Viteazu din Cluj-Napoca, au fost anunțați încă din luna mai a anului trecut, însă lucrările nu au fost demarate nici până în prezent. Edilul Emil Boc a explicat cauzele acestei întârzieri, seară, în intervenția video-live de pe Facebook.

“Nu putem începe lucrările până ce nu se încheie șantierul de la Gară. În iunie. Altfel se blochează toată circulația auto și vorbim despre o zonă extinsă. Opt luni de zile nu va circula nimeni”, a spus acesta.

Zona Gării a intrat în reparații în luna septembrie 2015 și se lucrează la două proiecte distincte: proiectul european de modernizare a străzilor şi proiectul de unificare a pasajelor, cel al CFR cu cel al primăriei Cluj-Napoca.

Contractul de execuţie pentru modernizarea Podului Traian a fost semnat cu firma SC DIFERIT SRL, a cărei ofertă financiară a fost de 6.546.309,6 lei fără TVA. Proiectul prevede realizarea a 4 benzi de circulaţie rutieră, 2 piste pentru bicilişti şi 2 trotuare pietonale.

Podul Traian s-a surpat în august 2013 pe o porţiune de 20 de metri. La o săptămână după incident, primarul dădea asigurări că lucrările de reabilitare aveau să fie demarate în toamnă. Ulterior a revenit asupra declaraţiilor şi a precizat că doar proiectarea avea să înceapă la termenul anunţat, execuţia lucrărilor fiind amânată pentru 2014. Promisiuni. În februarie 2014, municipalitatea anunţa cu tam-tam că podul va avea o arhitectură clasică “potrivită unui centru istoric”. Investiţia era estimată la 1.7 milioane de euro, iar lucrările aveau să dureze 6 luni. Încă un an fără noi veşti. Martie 2015: licitaţia pentru execuţia Podului Traian a fost adjudecată. Şirul problemelor continuă: rezultatul licitaţiei a fost contestat. În final, în mai, a fost anunțat constructorul.

Tags: , , , , ,
kurtos-kalacs-2

România vrea să înregistreze kurtos kalacs la UE cu denumirea de Indicație Geografică Protejată

România vrea să obțină recunoașterea Comisiei Europene drept Indicație Geografică Protejată pentru kurtos kalacs, care este un produs atestat pentru prima dată în Transilvania, în anul 1784, a declarat, marți, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, prezent la o conferință pe tema dezvoltării agriculturii rurale

 “Produsul kurtos kalaks este un produs românesc atestat din 1784 ca fiind realizat de o doamnă de naționalitate română, dar cu cetățenie maghiară din Transilvania. Acesta este produs în toată regiunea, în Cehia, Ungaria și chiar în Slovacia și, având în vedere că atestarea este pe Transilvania, nu am niciun dubiu că acest produs va trebui recunoscut, sigur, pentru România”, a spus ministrul, citat de Agerpres.

El a anunțat anterior, în cadrul aceleiași conferințe, că telemeaua de Ibănești a primit, luni, recunoașterea europeană și denumirea de Indicație Geografică Protejată, odată cu publicarea acestui statut în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Acesta este al treilea produs recunoscut pentru România, după magiunul de Topoloveni și salamul de Sibiu.

“Am luptat foarte mult pentru telemeaua de Ibănești pentru că, la un moment dat, când eram la Bruxelles, Grecia a contestat, pentru că ei au un produs numit “telemes”, dar le-am spus că este vorba de cu totul altceva, noi protejăm produsul “telemea de Ibănești”, nu “telemes” sau “telemea”. Telemeaua este un nume comun și nu la acesta ne-am referit noi. Am căzut de acord pe un text în final”, a arătat ministrul.

Irimescu a adăugat că Ministerul Agriculturii a mai identificat alte cinci-șase produse care au potențial de a primi această recunoaștere europeană.

“Este în discuții la Comisia Europeană novacul afumat. Au fost ceva discuții cu definirea lui, însă lucrurile sper că s-au clarificat. Și am mai identificat alte cinci-șase produse care au potențial. Ne dorim să protejăm cât mai multe produse la nivel european, pentru că ele consfințesc că aceste produse au o calitate înaltă și trebuie să încurajăm acel orgoliu al produselor românești, pentru că, din păcate, deși avem produse de foarte bună calitate, de multe ori nu le găsim pe piață și este de datoria Ministerului Agriculturii să facă toate eforturile pentru aceste produse de calitate deosebită”, a subliniat oficialul ministerial.

El a explicat că pe respectivele produse va fi lipită o etichetă care certifică faptul că acest produs are o valoare adăugată deosebită. Produsul nu va putea fi copiat de un alt producător decât în arealul delimitat și cu acceptul asociației care a solicitat recunoașterea sa.

Pe data de 10 martie, salamul de Sibiu a dobândit oficial denumirea de Indicație Geografică Protejată, la 20 de zile de la publicarea anunțului de înregistrare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

România a reușit să înregistreze la nivel european ‘Salamul de Sibiu’ ca produs de Indicație Geografică Protejată (IGP), acesta fiind cel de-al doilea produs după Magiunul de Prune Topoloveni în anul 2011, a declarat, pe 19 februarie, pentru Agerpres, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, la nivel mondial sunt garantate 1.427 de produse tradiționale, din care UE deține 1.404. Cele mai multe produse protejate le deține Italia (296), Franța (243), Spania (205), Portugalia (139), Grecia (106) și Germania (96).

 

Tags: , , , ,
12650890_10153150575451330_7333360641366065714_n

După finanțările preferențiale din plenul Consiliului Local, Primăria se grăbește să lanseze a doua sesiune de acordare de bani publici pentru proiecte culturale în 2016

Primăria Cluj-Napoca anunță etapa a doua a procesului privind acordarea de finanțări nerambursabile de la bugetul local pentru proiecte și acțiuni culturale, în anul fiscal 2016. Depunerea cererilor de către ONG-uri și asociații se va face în perioada 17 martie – 15 aprilie 2016, iar evaluarea și selecția dosarelor de către comisia specială se va încheia până în 3 mai 2016.

“Alocaţia financiară directă din fonduri publice se acordă în vederea desfăşurării de către persoanele fizice sau persoanele juridice fără scop patrimonial a unor activităţi nonprofit, care să contribuie la realizarea unor acţiuni sau programe de interes public general, regional sau local”, transmit reprezentanții municipalității.

Bugetul pentru această sesiune este de 3.400.000 lei.

Mai multe despre liniile de program, obiectivele generale pe care trebuie să le îndeplinească proiectele depuse și actele necesare AICI.

Consilieii locali au votat vineri, 11 martie 2016, sumele acordate proiectelor înscrise în prima sesiune a programului derulat de Primăria Cluj-Napoca: 8.395.000 lei pentru 137 de proiecte (din 316 cereri depuse).

Cele mai mari sume merg către:

1.400.000 lei – Asociația Festivalul de Film Transilvania

500.000 lei – Asociația Cluj-Napoca 2021 – Capitală Culturală

400.000 lei – Federația SHARE – Tineret@Cluj-Napoca 2016

Printre evenimentele cunoscute ce nu s-au calificat pentru finanțare nerambursabilă se numără Micul biciclist și siguranța lui, Festivalul Internațional de Film Comedy Cluj 2016, Festivalul Internațional de Teatru Interferențe, ediția a V-a -Străinul, Swimathon Cluj 2016, COM’ON Cluj-Napoca 2016 – proces participativ pentru tineret, Festivalul Internațional al Teatrelor de Păpuși și Marionete Puck, Photo România Festival, TEDxEroilor sau IT Days.

Această primă sesiune nu a fost lipsită de controverse:

Organizatorii Untold Festival, care au cerut suma de 2.500.000 de lei pentru ediția din 2016 a evenimentului, de altfel cea mai mare sumă solicitată din rândul celor 316 de ONG-uri ce au depus cerere de finanțare, și-au retras proiectul, iar în ședința forului local de vineri 4 proiecte au primit sume suplimentare, mai exact 250.000 lei peste banii propuși de comisia specială:

- 140.000 lei – Opera Națională (3 spectacole în aer liber, în Piața Unirii)

- 50.000 lei – Fundația Diesel (concertul Jean Michel Jarre)

- 40.000 lei – AltArt ( proiect european din cadrul proiectului Cluj – Capitală Culturală Europeană 2021)

- 20.000 lei – Colectiv A (proiect Dacia – Mănăștur)

Anul trecut, municipalitatea clujeană a acordat suma de 10.309.000 lei pentru 202 proiecte şi acţiuni culturale.  

Tags: , , , , , , ,
marasti, panoramio,com

Evoluția prețurilor apartamentelor de vânzare din Cluj, pe cartiere, în 2015

În Cluj-Napoca, în 2015, au fost emise 122 de autorizații de construcție pentru imobile de tip bloc, iar din acestea 26 sunt pentru proiecte P+6. Cele mai multe dintre aceste constucții noi sunt proiectate pentru zonele Mărăști, Iris, Andrei Mureșanu și Mănăștur.

Agenția imobiliară clujeană Coldwell Banker Transilvania a analizat evoluția prețurilor în anul 2015:

Mărăști: Dacă în ianuarie 2015 un apartament cu 3 camere se vindea, în medie, cu 1.130 euro/mp, în decembrie un astfel de apartament se vindea cu 1.155 euro/mp. Mai concret, un apartament cu 3 camere în Mărăști de 64 mp se vindea cu 72.000 euro în februarie 2015, în timp ce o locuință cu aceeași suprafață în noiembrie se vindea cu 74.000 euro.

Apartamentele cu 2 camere în Mărăști au evoluat de la o medie de 970 euro/mp în ianuarie la 1.199 euro/mp în decembrie 2015. O locuință de 54 mp în ianuarie 2015 se vindea cu 52.000 euro, iar în noiembrie o locuință asemănătoare costa 65.000 euro.

Zorilor: În mai 2015, un apartament cu 2 camere de 50 mp se vindea cu 67.500 euro, iar în noiembrie un apartament cu aceeași suprafață se vindea cu 74.000 euro. În august 2014, o astfel de locuință costa aprox. 62.000 euro.

Mănăștur: În martie 2015, un apartament cu 2 camere de 49 mp, la etaj intermediar, se vindea cu 51.000 euro, iar în noiembrie prețul ajungea la 57.000 euro.

Centru: În aprilie 2015, o locuință de 48 mp se vindea cu 68.000 euro, iar în noiembrie cu 73.000 euro.

Grigorescu: În februarie 2015, un apartament cu 2 camere de 48 mp, la etaj intermediar, se vindea cu 50.000 euro, iar în decembrie cu 62.000 euro.

Bună Ziua: În ianuarie 2015, un apartament cu 2 camere de 65 mp se vindea cu 68.500 euro, iar în cu 70.000 euro.

Gheorgheni: În ianuarie 2015, prețurile pentru apartamentele cu 2 camere de 50 mp se învârteau în jurul sumei de 55-56.000 euro, iar în decembrie ajungeau la 63.000 euro.

Clădiri noi și prețuri pentru 2016

Conform agenției menționate, ansamblul Contemporano, care se înalță rapid pe Calea Mănăștur 38-40, va fi  fianlizat în luna septembrie 2016 și va livra pieței clujene 73 de apartamente cu 1, 2 și 3 camere, cu suprafețe între 36 și 80 mp. Mai mult de 60% din locuințe sunt deja vândute.

1 cameră – de la 47.997 euro

2 camere –  de la 63.022 euro

3 camere – de la 65.500 euro

Tot în acest an, vor începe lucrările la un alt proiect rezidențial în zona Anton Pann – strada București.

Citește și Controversele create în jurul legii dării în plată au scăzut prețurile apartamentelor de vânzare, în februarie 2016, în trei cartiere clujene.

Tags: , , , , , ,
Hackathon_Innovation Labs 2016_Cluj-Napoca_3

Idei revoluționare de la Cluj pentru agricultură, sănătate sau comerț. La ce proiecte lucrează tinerii IT-iști

Milo – platforma care pune în legătură posesorii de câini care nu au timp să se îngrijească în mod constant de animalul lor de companie, Produs Românesc –  un instrument de colectare, centralizare şi facilitare a distribuţiei produselor agricole de la producători la colectori finali sau RealSlim – aplicația ce oferă profesioniștilor care lucrează în medii periculoase un avantaj, prin posibilitatea de simulare a unor situaţii complexe într-un mediu virtual controlat sunt doar trei din proiectele câştigătoare la ediţia din 2016 hackathon-ului de 24 de ore organizat, la finele săptămânii trecucute, la Cluj-Na­poca de Innovation Labs. Ideile creative s-au adresat domeniilor: agricultură, cibersecuritate, sănătate și stil de viață, comerț.

„Ne bucură foarte mult să vedem cum, anual, tot mai mulți tineri și tinere vin la Innovation Labs, cu dorința și ambiția de a face o diferență prin creativitatea și energia lor. Anul acesta, Hackathon-ul din Cluj a adunat peste 50 de participanți, prezentând zeci de idei puternice și promițătoare. Drumul de la idee la prototip, într-un interval de 24 de ore, a fost intens – atât pentru tineri, cât și pentru organizatori. Alegerea echipelor câștigătoare a fost o misiune dificilă, având în vedere potențialul ridicat al tuturor echipelor și ideilor înscrise în Hackathon. Felicitări tuturor participanților și mult succes echipelor finaliste, care, în următoarele trei luni, vor trece printr-o experiență memorabilă de mentorat și susținere, împreună cu reprezentanți de top din antreprenoriatul și industria IT&C. ”, a declarat Răzvan Rughiniș, co-fondator Innovation Labs.

Echipele câștigătoare din hackathon intră acum într-o perioadă de training de trei luni, timp în care se vor întâlni săptămânal cu mentorii lor. Vor împărtăși experiențele unor antreprenori de vârf și vor avea parte de acces la tehnologii de ultimă generație pentru a-și rafina conceptul și prototipul și a-l înscrie în traiectoria către un produs de impact global.

Pe 24 mai 2016, la Demo Day, echipele finaliste își vor prezenta prototipurile în fața partenerilor, a reprezentanților media și a potențialilor investitori, urmând ca echipele cele mai convingătoare să fie premiate și să beneficieze de sprijinul Innovation Labs și după încheierea programului.

Echipele intrate în programul de mentorat Innovation Labs 2016 din Cluj-Napoca sunt:

Produs Românesc – Aplicaţia dezvoltă un instrument de colectare, centralizare şi facilitare a distribuţiei produselor agricole de la producători la colectori finali.

BeeSmart – Soluţia BeeSmart vine în ajutorul apicultorilor prin digitalizarea carnetului de stupina reuşind astfel să scadă timpul în care stupul este deschis, totodată eficientizând comunicarea între crescătorii de albine. De asemenea soluţia oferă informaţii suplimentare referitoare la starea stupului prin citirea greutăţii, temperaturii şi umidităţii, elemente extrem de importante pentru verificarea sănătăţii familiei de albine.

SmartKineto – SmartKineto este un dispozitiv care vine în ajutorul tuturor chinetoterapeutilor prin monitorizarea digitală a pacientului, acesta putând execută exerciţiile în mod corect de la distanţă (chiar de la locul de muncă).

Napoca Solutions – Napoca solution este un soft ERP care promite gestionarea în timp real al lucrărilor şi management-ul contractelor din cadrul companiilor cu echipe mobile.

Milo – Este o platforma care pune în legătură posesorii de câini care nu au timp să se îngrijească în mod constant de animalul lor de companie.

Bloom – Bloom oferă o alternativă virtuală printr-o aplicaţie care permite oamenilor cu probleme de sănătate să formeze support groups cu scopul de a le ameliora, punându-i în contact cu oameni în domeniu.

RealSlim – RealSlim a fost realizat pentru a oferi profesionistilor care lucrează în medii periculoase un avantaj, prin posibilitatea de simulare a unor situaţii complexe într-un mediu virtual controlat. Soluţia constă în utilizarea de harware adaptabil care poate simula condiţii din realitate.

SmartClothes – Aplicaţia permite utilizatorului încărcarea imaginilor cu îmbrăcăminte şi haine pe o platforma şi creează o lista de produse similare din magazinele online partenere.

Promy – Promy este o platforma care vrea să înlocuiască catalogul de promoţii primit acasă de către clienţi cu o aplicaţie pe mobil prin intermediul căreia ei vor face cumpărături într-un mod inteligent.

Simultan, s-au desfașurat și hackathoanele din Sibiu și Timișoara.

 

 

Tags: , , , , , , , , ,
porsche-918-spyder-52a313b50cd39-465x390

Porsche angajează la Cluj. Își deschide centru de devoltare software în domeniul auto

Gigantului german Porsche deschide la Cluj-Napoca un centru de devoltare software în domeniul auto. 25 de persoane urmează să fie angajate până la finele anului, în special ingineri software.

’’Prin intermediul noii reprezentanţe din Cluj, activitatea de dezvoltare este concentrată în continuare în mod consecvent asupra autovehiculului viitorului. Clujul va contribui la susţinerea procesului de digitalizare a autovehiculului de către firma noastră’’, a declarat Malte Radmann, preşedintele consiliului de administraţie al Porsche Engineering. “România şi oraşul universitar Cluj-Napoca fac parte din categoria celor mai inovatoare regiuni în domeniul dezvoltării de software din Europa. Un număr ridicat de firme din domeniul IT îşi au originea în această localitate şi se constată existenţa unui cadru dinamic de Start-up. Pentru Porsche Engineering, această situaţie reprezintă un sol fertil ideal pentru soluţiile inovatoare în domeniul dezvoltării de software în sectorul automobilelor”, mai spune acesta.

Compania Porsche Engineering Romania SRL, cu sediul pe strada Constantin Brâncuși 69-71 din Cluj-Napoca, a fost înfiinţată în luna septembrie 2015. Porshe mai deţine la Cluj-Napoca şi compania de consultanţă în IT şi de management al proceselor pentru industria automotive MHP Con­sulting Romania, înfiinţată în urmă cu doi ani.

 

Tags: , , , ,
tiff_gala_deschidere

Cât costă să organizezi TIFF-ul și câți bani lasă festivalierii la Cluj

Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF), cel mai mare festival de profil din România inițiat de clujeanul Tudor Giurgiu, ajunge la cea de a 15-a ediție: 27 mai – 5 iunie 2016. 

Până atunci însă, în 2015 a stabilit un nou record de spectatori, cu peste 73.000 de bilete vândute, 110.000 de participanți (incluzând toate evenimentele gratuite, masterclass-urile, workshop-urile, lansările, expozițiile, concertele, petrecerile), 850 de profesioniști din lumea filmului invitați, 400 de proiecții și 223 de filme din 60 de țări.

Bugetul TIFF pentru anul trecut a fost estimat la 1.5 – 1.6 milioane de euro (circa 7 milioane lei). La capitolul finanțări, 2 milioane lei au venit de la Ministerul Culturii, 1 milion lei de la Primăria Cluj-Napoca, echipa festivalului a mai obţinut şi o finanţare de la granturile SEE şi norvegiene prin Fondul Bilateral Naţional pentru o nouă secţiune: Norwave, iar restul banilor necesari – sponsori, vânzare de bilete, etc.

Astăzi, a fost dat publicității un studiu privind impactul TIFF în economia Clujului, studiu realizat de Facultatea de Business din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” și care a luat în calcul fondurile investite în economia locală pentru organizarea festivalului, taxele și impozitele locale generate de activitățile în directă legătură cu festivalul, dar și banii cheltuiți de participanți.

80% dintre participanți sunt clujeni

Documentul arată că ponderea clujenilor în totalul participanților la TIFF se situează între 81% și 85%, restul participanților fiind turiști din alte județe sau din străinătate.

Turiști cu venituri ridicate

Conform  studiului, turiștii sunt preponderent persoane cu venituri ridicate, peste medie, 48% dintre ei alegând să se cazeze la hoteluri și pensiuni pentru o perioadă de 3 sau 4 nopți, la un tarif mediu de 94,8 lei / noapte. În timpul petrecut în Cluj, 70% dintre turiști văd cel puțin 2 filme pe zi, iar 40% văd cel puțin 3 filme. Rămâne însă suficient timp pentru a face cumpărături (8% din vizitatori) sau a ieși în oraș alături de prieteni (57,9%) – ceea ce înseamnă că 66% dintre turiștii atrași la Cluj de festival reprezintă o sursă de venituri pentru localuri sau magazine din oraș. Ei cheltuiesc în medie 57,6 lei/persoană pentru masa, la care se adaugă costul biletului la film și transportul. În plus, aproximativ 20% dintre turiști sunt public nou, veniți pentru prima dată la Cluj datorită TIFF.

Clujenii cheltuie 50 lei/eveniment

La încasările provenite direct de la vizitatori se adaugă sumele cheltuite de rezidenți. Clujenii participă în medie la 5 zile ale festivalului, respectiv la 1,42 de evenimente/zi. Studiul arată că 80% dintre ei realizează și alte activități cu prilejul ieșirilor la film, plătind în medie 49,5 lei pentru bunuri și servicii ca urmare a participării la un eveniment al festivalului.

Studiul a măsurat și percepțiile participanților cu privire la impactul festivalului asupra economiei și scenei culturale locale.

Astfel, majoritatea respondenților consideră că TIFF atrage investiții în oraș și încurajează localnicii să dezvolte noi activități economice, dar și că introduce problema infrastructurii pe agenda autorităților locale. În ceea ce privește scena culturală locală, studiul arată că, pe lângă oferirea unor alternative de petrecere a timpului liber, acesta crește nivelul de educație și cultură, contribuie la dezvoltarea vieții culturale a Clujului și la promovarea culturii locale și facilitează comunicarea și dezvoltarea relațiilor la nivel social.

Peste 50% dintre respondenți afirmă că TIFF este un simbol cultural pentru Cluj, însă este covârșitoare proporția de 90% a celor care au o impresie bună sau foarte bună despre festival, în urma participării.

Cei mai mulți participanți la TIFF sunt din categoria de vârstă 26-35 de ani, cu venituri peste medie și cu studii superioare (aproximativ 45% din total).

Spectatorii sub 25 de ani reprezintă 27% din publicul festivalului, iar cei între 36 și 45 de ani aproximativ 15% din total. Pe toate grupele de vârstă, 86% din spectatorii TIFF sunt persoane care au cel puțin studii universitare.

Cercetarea Facultății de Business din cadrul UBB a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de peste 1.000 de persoane, dintre care 828 participanți la TIFF cu domiciliul stabil în Cluj-Napoca în ultimele 6 luni înaintea festivalului, inclusiv studenți, și 178 de participanți proveniți din alte orașe și din străinătate.

„Am lucrat doi ani la acest studiu, în 2014 și 2015, pentru că am dorit să verificăm validitatea rezultatelor de la ediție la ediție și să oferim o analiză cât mai corectă și concretă. Cercetarea confirmă impactul economic al festivalului și valoarea pe care acesta o aduce comunității, dar și aprecierea de care TIFF se bucură în rândul publicului cu un nivel înalt de educație”, a explicat Adina Negrușa, coordonator al studiului.

„TIFF a stabilit noi standarde în organizarea de evenimente la un nivel profesionist și a pus pe harta orașului noi spații pentru desfășurarea acestora, contribuind la dezvoltarea infrastructurii culturale. Festivalul a generat efecte importante în comunitate și prin educație, și prin implicarea în proiecte sociale. Era deja cunoscut faptul că TIFF a ajuns, în 15 ani, cel mai important brand cultural al orașului și unul din cele mai apreciate și respectate festivaluri de film din lume. Am fost însă curioși să vedem efectele TIFF asupra orașului dintr-o perspectivă de business, văzând numărul mare de invitați români și străini, precum și turiști, care vin anual la festival”, a spus și Tudor Giurgiu, președintele festivalului.

Concluzia studiului arată că TIFF-ul generează un impact economic de 7,5 milioane de euro (33 milioane lei) în economia Clujului, adică de 5 ori suma investită în organizarea festivalului. 

Record de turiști pentru Cluj în 2015

TIFF-ul nu este singurul festival clujean cu impact major în economia loclă și care aduce valuri de turiști în capitala Transilvaniei. Pe listă figurează și Untold și Electric Castle.

Grație acestor evenimente, dar și ținând cont de faptul că orașul Cluj-Napoca a fost Capitală Europeană a Tineretului, conform Direcției Județene de Statistică, în 2015, atât în municipiu cât și în județ a fost înregistrat un număr record de turiști: 428.239 ( 88.368 străini) în județ și  319.220 în Cluj-Napoca.

În lunile iunie, iulie și august 2015 (perioada de desfășurare a celor 3 festivaluri) au fost raportate circa 130.000 de sosiri în hoteluri, aproximativ 43.000 în fiecare lună, cu mici fluctuații. Concentrația cea mai mare de turiști a fost în Cluj-Napoca (31.000 în iunie, 32.800 în iulie și 30.500 în august).

De exemplu, amintim că Clujul era “booked” pentru Untold încă cu două luni înainte de eveniment. Anul acesta, istoria se repetă: 80% din capacitatea unităților de cazare din municipiu era rezervată deja în februarie.

De altfel, într-un raport al companiei de audit Ernst&Young se arată că cele două festivaluri de muzică din Cluj – Electric Castle şi Untold – devin „active strategice pentru economia locală a orașului”. Raportul menționat punctează că dezvoltarea unei infrastructuri culturale este o prioritate pentru România. În 2021, un oraș din țară – Baia Mare, București, Cluj-Napoca sau Timișoara – va fi desemnat Capitală Europeană Culturală. Mai multe AICI.

CITEȘTE și primele informații despre TIFF 2016, ediție ce va beneficia de 2 milioane de lei de la Ministerul Culturii și 1.4 milioane lei, fonduri nerambursabile, de la Primăria Cluj-Napoca.

(Articol de Cosmin FOSTI)

 

Tags: , , , , , , , , ,