Tag Archives: featured

telemea napolact (2)

Proprietarul Napolact mută la Cluj producția de brânzeturi din Carei și cea de ambalare din Tårgu Mureș

Compania olandeză FrieslandCampina România, proprietarul Napolact, a anunțat relocarea producției de brânzeturi de la Carei și activitatea de tăiere și ambalare a brânzei de la Târgu Mureș la fabrica de la Baciu, județul Cluj.

Condițiile de piață dificile, provocate în special de cererea extrem de scăzută, obligă FrieslandCampina România să adopte aceste măsuri, potrivit unui comunicat de presă al FrieslandCampina România. Odată cu relocarea capacității sale de producție, compania își va îmbunătăți eficiența și performanța și va continua să investească în creșterea brandului Napolact și în îmbunătățiri tehnologice’’, se mai arată în comunicatul de presă.

“Decizia nu a fost una ușoară și este gestionată cu o atenție specială privind drepturile angajaților. Vom oferi tot sprijinul nostru celor afectați de acest proces”, a declarat Jan Willem Kivits, director general FrieslandCampina România.

Potrivit Friesland, consumul de produse lactate a scăzut cu mai mult de 6% pe an în ultimii cinci ani, forțând astfel compania să opereze sub capacitatea de producție în toate fabricile, iar centralizarea producției de brânzeturi într-un singur loc va sprijini compania să-și îmbunătățească performanța. Procesul de centralizare a producției se va finaliza în ianuarie 2015, potrivit estimărilor. În acest moment, în fabrica din Carei lucrează aproximativ 130 de persoane, care vor primi tot sprijinul companiei în conformitate cu contractul colectiv de muncă, inclusiv plăți compensatorii și asistență în identificarea noilor locuri de muncă.

“Centralizarea producției de brânzeturi are ca scop îmbunătățirea fundamentală a performanței noastre, deoarece capacitatea de producție existentă nu mai este sustenabilă. În acest moment, fabrica noastră din Carei operează la mai puțin de 30% din capacitate. Această schimbare este un pas necesar pentru a putea face față provocărilor pieței, pentru a continua să investim în mărcile noastre locale și pentru a asigura continuitatea afacerii noastre”, a mai declarat Jan Willem Kivits.

Principalul obiectiv al procesului de centralizare este reducerea capacității de producție excedentare și creșterea eficienței, ceea ce va permite companiei FrieslandCampina să continue să investească în brandul Napolact și în noi tehnologii. FrieslandCampina este prezentă pe piața din România cu brandurile Napolact, Milli, Oke și Dots și comercializează produse precum lapte de consum, iaurt, brânză, unt și gustări pe bază de lapte.

(redacția catcostaclujul.ro)

 

 

 

 

 

Tags: ,
francesca

Francesca, povestea tăvilor cu ciocolată de casă

Povestea Francescăi începe aproape acum trei ani. În Piața Muzeului, este unul dintre locurile mici și discrete care care adugă un iz de savoare Clujului. Și muuuultă ciocolată. Și numai de casă. De la doamna Erzsi.

”Denumirea vine să respecte spiritual locului, fiind în vecinătatea Bisericii Franciscanilor. Apoi, fiind un concept bazat pe frumos, nu putea să fie decât un nume feminin”, povestește Dinu Gherman, unul dintre cei trei asociați ce au deschis Francesca, devenită una dintre cele mai chic cafenele ale Clujului.

dinu gherman

Au pornit de la un hobby, dar nu au știut nimic despre business. ”Noi suntem trei asociați care nu ne-am regăsit în niciun local din zonă, chiar dacă ieșeam mai rar. Și atunci ne-am zic că cea mai bună treabă ar fi să ne facem un locșor al nostru în care să ne simțim ca acasă. Acest concept a venit în întâmpinaea dorințelor noastre interioare, pe care am vrut să le împărțim și cu alții. Deci, inițial, nu l-am pornit ca business ci l-am pornit ca hobby. Poate că dacă știam ”cu ce se mănâncă” , câte dificultăți sunt, poate că eram mai reticenți în a porni. Nefiind în domeniu, le-am descoperit pe parcurs”, rememorează Gherman.

Hobby-ul trebuie să se susțină. A apărut și Francisc

Atragerea prietenilor ”acasă” s-a făcut cu ajutorul  social media și a unui blog. Ținut de un ursuleț de plus. ”Am concretizat dorințele și aspirațiile noastre într-n mod dinamic, în interacțiune cu oamenii, cu piața, până la urmă, pentru că oricât ar fi fost de hobby la început, tot trebuia să se susțină. Știți ce înseamnă chiriile în centrul Clujului. Aceasta a fost principal dificultate, apoi cum îți aduci clienții, neavând bugete de publicitate. Am apelat la social media, iar ursulețul acesta de plus care locuiește în permanență aici are un blog drăguț, care e citit și vin și oameni de acolo. Pentru că acest concept de Francesca trebuia să fie feminin, s-a simțit nevoia și a unui spirit masculin. Ursulețul e Francisc. Ursulețul a venit de la asociata mea de acasă, dintr-o familie de circa 1.000 de ursuleți, care stau toți într-o camera de apartament”, spune Dinu Gherman.

Primii clienți care au început să aprecieze conceptual de casă au fost străinii și Bucureștenii: ”La început au venit străinii, apoi bucureștenii și abia apoi clujenii. Ne-a fost mai greu să ne facem cunoscuți pe piața locală. De anul trecut a crescut mult numărul străinilor care vin aici, la Cluj. Încet, încet au început să ne cunoască și clujenii”.

Varanta extinderii, exclusă

Dinu Gherman spune că business-ul a ajuns să se suțină, însă exclude variant relocării ori extinderii. ”Business-ul se susține pe el și asta am și intenționat. Nu am căutat nici extindere, nici să luăm terasă cu 50 de mese. Nu, vreau să rămână așa mic și cochet , să răspundă, în continuare, acelorași expectanțe: să nu industralizăm, să fie mic, să fie producția de casă. În momentul  în care am mai deschide o Francesca, deja s-ar schimba lucrurile. Foarte multă lume ne-a cerut să mergem să facem o Francesca și la București. Am spus că nu putem face asta, noi trăim în Cluj, avem joburi aici, deci nu putem face în București o Francesca decât dacă ne clonăm și noi și bucătăreasa. Avem un angajat, o domnă, Erzsi, care știe să facă și chestiunile tradiționale, de casă, dar știe să aducă și bucătărie modernă. E școlită în afară, în Ungaria. Producția noastră este mică, așa cam cât să ajungă pentru o zi. Sigur, dacă avem ceva evenimente e ceva mai mult. Deci nu vrem să trecem de conceptul de casă și să industrializăm”, spune Gherman.

Valuri de ciocolată de casă

Tăvile cu ciocolată de casă cu te miri ce tronează în Francesca. ”Produsele de aici, făcute în casă, au trecut testul pieței, pentru că ce nu a trecut nu l-am mai făcut. Sigur, baza e ciocolata de casă cu multiplele sale sortimente. Dar e o întrebare foare grea care din sortimente e el mai iubit, pentru că depinde foarte mult de gusturi. Există ciocolată cu ghimbir și piper Cayene, picante, pe care mulți o adoră. Unt cei care nu sunt în sfera ciocolatei picante și le place cea cu cireșe și cu rom. Ori cea simplă, ori cu alune ori nuci. Sunt foarte multe sortimente de ciocolată de casă și fiecare își are prieteni de-ai nostril de casă. Nu îi numesc clienți pentru că la noi e o atmosferă mai informală. Toată lumea se cunoaște cu toată lumea. Apoi mai avem prăjiturile de casă tradiționale dar și cele mai din sfera mai actuală a bucătăriei, cum ar fi brownie cu merișoare, prăjitură cu castane și ciocolată, cu castane și vișine. Și sigur, există și segmentul de băuturi: avem și cafea bio. Am mers și spre zona aceasta, de bio și de fairtrade. La noi încă nu e foarte împământenit, dar în Occident conceptu de fairtrade a prins foate bine și s-a transformat și într-o mișcare socială de sprijinire a micilor producători”, conchide Gherman.

(Titus CRĂCIUN)

 

 

Tags: ,
oameni pe strada_3 (1)

Cu cât au fost mai mari salariile clujenilor în martie față de media națională

Câștigul salarial mediu net la nivelul județului Cluj a fost mai mare cu 33 de lei față de media națională, arată datele Direcției Județene de Statistică din Cluj.

În judeţul Cluj, câştigul salarial mediu nominal brut realizat în luna martie 2014 a fost de 2.398 lei şi cel net de 1.739 lei. Câştigul salarial mediu net din luna martie 2014 a fost cu 3,6%  mai mare faţă de aceeaşi lună din anul 2013, se arată într-o informare a Direcției  Județene de Statistică (DJS) Cluj. Câştigul salarial mediu nominal net la nivelul întregii țări a fost în martie de 1.706 lei, în creştere cu 4,9% (80 lei) comparativ cu februarie şi cu 5,5% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, conform Institutului Național de Statistică.

Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii martie 2014 în Cluj, a fost de 11.495 persoane, iar rata şomajului, calculată faţă de populaţia activă, reprezintă  3,3%, cu 0,7% mai mică faţă de rata şomajului înregistrată în luna martie din anul 2013. Din numărul total al şomerilor 45,3% sunt femei şi 67,3% reprezintă muncitori, arată datele DJS.

(Titus CRĂCIUN)

 

Tags: ,
cluj arena

Top 20 constructori ai Clujului

Piața construcțiilor Clujului este una fragmentată, nu mai puțin de 941 de societăți comerciale activând în Cluj în acest domeniu de activitate. Dacă marii jucători, cu peste 100 de angajați, pot fi numărați pe degetele de la ambele mâini, în schimb sunt 292 de firme de construcții cu un singur angajat și 160 de firme cu doi salariați.

ACI Cluj este de departe cel mai mare constructor din Cluj. La finele lunii martie, ACI Cluj avea înregistrați la Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj 411 angajați. Printre acționarii companiei îi regăsim pe cunoscuții antreprenori clujeni Horea Ciorcilă, Dorel Goia, Gicu Gânscă.  Prșediția consiliului de administrație este dețintă de Ioan Așchilean din 2004, an în care a fost numit și directorul general – Dorin Așchilean. Ea mai cunoscută lucrare din portofoliu: Cluj Arena. ACI a construit și Salina Turda, sediul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, noua clădre a Spitalului Militar de Urgență din Cluj, ansamblul rezidențial Plopilor Vest și multe altele. Conform datelor Ministerului Finanțelor, în 2012 ACI a avut o cifră de afaceri de circa 94 de milioane lei și un profit net de circa 4,3 milioane lei.

La mare distanță, ca număr de angajați, pe poziția secundă se află Mono Construcții, cu 193 angajați, o cifră de afaceri de circa 26 de milioane de lei în 2012 și un profit ne de circa 1,8 milioane lei, conform site-ului Mnisterului Finanțelor Publice.

Pe ultima treaptă a podiumului  se află Societatea de  Construcții Napoca (181 salariați activi).  Conform datelor Mnisterului de Finanțe, compania a avut o cifră de afaceri netă de aproape 115 milioane lei în 2012 și un profit net de 14 milioane lei în acel an de referință.  Consiliul e administrație este prezidat de Ștefan Dimitriu, iar director general al societății este Șerban Tudor Dan. Construcții Napoca au realizat, printre altele, noua pistă a Aeroportului Internațional ”Avram Iancu” Cluj.

TCI Contractor General se află pe poziția a patra, cu 161 de salariați, iar ASA Cons  România îi succede cu 159 angajați.

Modern Bau ocupă poziția a șasea, cu 138 de angajați, iar Total Invest (109 angajați) ”închide” lista firmelor cu peste o sută de angajați. ACSA, cu 91 de angajați ocupă poziția a opta, Cartel Bau, a noua, cu 78 iar D&M Construct a zecea, cu 77 salariați.

Cel de-al doilea ”zece” este deschis de Industrial Services International, cu 75 de angajați, iar pozițiile 12 și 13 sunt împărțite de Hiperion Servcom și Doralex, cu câte 65 de salariați. Crirus Construct urmează cu 57 de angajați, Norvcons, cu 55  de salariați, iar locul 16 îi revine companiei Decorint, cu 54 de angajați. CH Transbeton Construcții și Transilvania Construcții, cu câte 51 de salariați, împart pozițiile 17 și 18, iar pe 19 regăsim societatea Canion (49 de angajați). Topul 20 este închis de două companii, Mecanica Pasztor Trans și Ermakson Constrcuții, cu câte 48 de angajați.

De remarcat că din cele 941 de societăți care aveau cel puțin un angajat înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj, 292 figurau cu un singur angajat, iar 160 de societăți, cu câte doi.

România a înregistrat în martie cel mai puternic avans al lucrărilor din construcţii faţă de luna februarie, de 10,3%, în timp ce la nivelul Uniunii Europene (UE) a fost consemnată o contracţie de 0,5%, potrivit datelor publicate, luni, de Eurostat, biroul de statistică al UE.

(Titus CRĂCIUN)

(foto: Ioana TOHAT)

 

Tags: ,
kiki bucur

Afacere de milioane de euro pusă pe roate de un medic clujean

Cristian (Kiki) Bucur este un medic clujean care a dezvoltat o afacere ce vinde de peste un milion de euro anual: Ronda Medical.  După un stagiu de câțiva ani la o multinatională, decide să își facă propria firmă iar acum a ajuns lider de piață în România. Cheia sa? ”Investiția continuă în educație”.

Ronda Medical a intrat din 2005 pe piața de produse şi tehnică medicală în domeniul osteosintezei. Mai precis, cam tot ce trebuie pentru tratarea fracturilor.  ”Toți ce ce vindeau implantele de osteosinteză – plăci, șuruburi, tije – le vindeau ca și cum ar vinde cartofi. Le luau dintr-un loc și le vindeau în altul. Pe plan global, însă, după bănci, industria medicamentelor investește mult în training. Și eu așa am făcut și mi-am dat seama că aici e potul cel mare: să investești în educație. Și am început traninguri și pentru oamenii mei dar și pentru partenerii mei, adică medicii .  Prin fundația noastră au trecut sute de medici. Sigur, principala țintă au reprezenat-o rezidenții și tinerii specialiști. De regulă, rezidentul este ca un burete, dornic să asimileze tot ce e nou și foarte dedicat în perfecționarea sa. La mine veneau și se bucurau să învețe”, rememorează Kiki Bucur.

A văzut în domeniu o nișă pentru care simțea că se poate bate. ”Puțini s-au specializat în traumatologie. Mulți dintre ortopezi au mers pe proteze, exiatau si exista programe naționale pentru aceste. Dar pentru mine a fost singura nișă. Iar acum avem jumătate din piața din România. Plus că jucătorul pe care l-am adus eu pe piața din România este un fel de Mercedes dar fără a mai exista și BMW ori Audi pe piață, ci următorul ar fi Opel”, spune medicul. Sunt elvețienii de la Synthes,  numărul unu în lume în acest domeniu de activitate.

Chinurile (a)facerii

”Faima” de care se bucurau comercianții români prin Elveția nu a fost un avantaj pentru Kiki Bucur când a mers acolo.”Dezavantajul meu a fost că atunci când am început, am crezut că o iau de la zero. Dar nu, am luat-o bine de la minus, pentru că toți cei din România care au lucrat pentru Synthes i-au cam lăsat cu ochii în soare, le promiteau marea cu sarea și nu se țineau de cuvânt. Pe scurt, nu erau profesioniști. Așa că în momentul în care m-am dus în Elveția, la Synthes, cu laptopul să le prezint intenția de a prelua reprezentanța, m-au întrebat ”Din ce țară?”. Când au auzit că din România, mai să îmi dea peste laptop, pentru că cei dinainte i-au tot țepuit, le luau mafa și nu mai plăteau. Și le-am spus elvețienilor că sunt niște oportuniști, că au ajuns în poziții cheie doar datorită vârstei, că nu văd business-ul în România, că suntem 22 de milioane, cu o incidență a fracturilor  de x la sută și că nu își dau seama ce pierd pe aceasă piață. Și cumva i-am convins. Dar au vrut garanții, au venit să vadă cum stau. Aveam deja casa din Feleac . Îi serveam la mine în cramă, că nu aveam bani să îi scot în oraș. Iar acum suntem pe primul loc în țară la implantele de traumă și de coloana vertebrală”, povestește medicul.

Cum premium e cel mai ieftin

Domeniul traumatologiei este unul în cae lucrul cu material ieftine poate crește exponential prețurile. ”Synthes are jumătate din piața mondială, ceea ce este enorm. Dar a ajuns așa pentru că, deși produsele nu sunt ieftine, la un calcul făcut ,constați că ieși mai ieftin cu Synthes. Sunt țări civilizate care au făcut studii serioase despre cost și eficiență. Și dacă implantezi materiale de osteosinteza ieftine și operezi de trei ori un pacient și vezi apoi și costurile spitalizării. De fapt, pe mine, ca business, m-au propulsat mult spitalele private. Unde managerii își făceau calculele: ”Luăm un implant ieftin de 50 de euro și ținem pacientul cu costuri de spitalizare mari sau luăm unul cu 200 de euro dar reducem considerabil costurile de spitalizare?”. Și evident că au optat pentru implanturi de la liderul mondial”, spune Bucur.

Angajații participă la operații

După patru ani de școală, toți angajații de la Ronda pot participa în operații, pentru a asista tehnic chirurgul care le utilizează produsele. ”Am 9 angajați și, premieră pentru România, toți participă – inclusiv eu – la operații, în calitate de instrumentariști. Și în timpul operației poți să îi spui medicului cum să pună implantul, cum să modifice poziția sa, care sunt pașii de urmat. Sigur că oamenii mei, ca să ajngă la acest nivel, au fost cam patru ani la traininguri, cel puțin de două ori pe săptămână, indiferent de pregătirea anterioară. Acum îi cheamă doctorii să îi asiste chiar dacă pun implanturi de la concurență. Sigur, doctorii știu multe, dar oamenii mei știu exact cum trebuie să pus implantul și îl pot ghida pe medic ca să fie pus ca la carte și să nu existe posibilitatea apariției problemelor ulterioare”,  apreciază Kiki Bucur. El opinează că, din punctual său de vedere, afacerea s-a maturizat. ”Sunt deja 9 ani de când reprezint Synthes în România și lucrurile merg într-o direcție bună. Dar la început a fost extrem de greu. Lumea din sistem îmi spunea la început: ”Ești incoștient, nu realizezi în ce te bagi”. Acum business-ul este matur, pentru că în mai toate spitalele am și intrumentarele necesare montării implanturilor. Căci dacă o tijă e câteva sute de euro, instrumentarul necesar montării ei e undeva la 20.000 de euro”, susține medicul. Dar sunt și instrumentare de 200.000 de euro. Anul trecut am adus un instrumentar de 200.000 de euro pentru operații la copii. Fără acel instrumentar micutii acienti mor. Sunt copii care se nasc fără divizarea  coastelor. Trebuie să îi deschizi, să sectionezi acea “platosa”ce-l tine inima si plamanul “prizonier” si sa foci 3-4  coaste dinea, iar la fiecare 6 luni trebuie să le faci extensii la acest sistem de distractie costala, pentru că copilul crește. Fără aceste extensii, în loc să ajuți copilul, îl condamni la sufocare. Sunt patru astfel de instrumentare în lume.

Rolul norocului sau cum cumperi 9 milioane cu 130.000

Cum a ajutat Grecia business-ul lui Bucur. Priviți:Apropos de instrumentare. Odată am luat un set de  tije de femur și un instrumentar pentru insertia acestora.M-am orientat pentru ce era  mai ieftin. Așa era mentalitatea mea de atunci, si m-am lecuit. Ea o tijă de femur și după ce am început să montez instumentarul am văzut că nu se potrivea. Am sunat în Elveția, mi-au spus să îl trimit înapoi. Mi-au spus că pe tot ce e sigilat îmi dau cu 20% mai puțin și pe ce e desiligat nu îmi dau nimic, că asta e politica lor. Peste vreo trei-patru luni, aflu că falimentează distribuitorul din Grecia și toate materialele de acolo au ajuns să fie depozitate la o poștă în Elveția. Le-am cerut să mă lase să îmi aleg ceva intrumentare din lăzile acelea, să le pot lua mai ieftin. După vreo două luni de negocieri îmi spun elevețienii: ”Nu vei să ți le trimitem în România, le selectezi ce e bun, îți alegi ce vrei, stabilim un preț iar  restul ardem în crematoriu”. Erau nouă containere, sigur, multe erau ambalaje. În fine, le aleg eu, le selectez și apoi să trecem să negociem prețul. Nu m-au lăsat să iau implanturi ci doar instrumentare, folosite și resterilizate. Și elvețienii îmi zic: ”Pentru instrumentarele modele mai noi dar folosite îți dăm 40% discount din prețul de listă, la cele model mai vechi – 60%. Care e oferta ta?”. Și le-am spus: ”Dau 2% din prețul de listă”. A doua zi au venit cu un charter trei din Elveția: ”Măi Kiki, vrei să ne tragi în piept?”. Le zic:”Doamne frerește! Eu sunt creștin cu frica de Dumnezeu și am și doi copii asupra cărora nu vreau să abat vreun gând rău. Dar astea sunt regulile voastre. Când am luat atunci instrumentarul nou și l-am desfăcut, pe piesele pe care le-am desigilat ați spus că nu îmi dați nimic înapoi, că asta e politica voastră. Iar astea din Grecia sunt și folosite. Am zis 2% pentru că undeva la 1% ar fi comisioanele interbancare și 1% să îi aveți voi, Dacă nu, puteți să le luați înapoi”. Au zis că sunt costuri și să le fac un preț pe tot iar eu le-am solicitat să îmi facă ei un preț: Au zis 180.000 de franci iar eu am răspuns ”130.000, nenegociabil”. Așa am luat instrumentare de 9 milioane  cu 130.000 de franci și am reușit să dotez toate spitalele cu care lucrez. Atunci am urcat mult. Dar ele sunt proprietatea mea, le pot lua oricând să le mut în altă parte”.

Centru de Educație Postuniversitară

 

.În viitorul apropiat echipa Ronda Medical va pune bazele unui ”Centru de Educaţie Postuniversitară” a specialiştilor în osteosinteză, compus din amfiteatru, 2 sali de workshop pe cadavru şi câteva săli de lucru pe mulaje de os, unde medicii vor avea ocazia să îşi aprofundeze cunoştinţele. ”Proiectul acesta vreau să îl fac pentru că, din cauza situației financiare din România, costurile internationale cu aceste traninguri sunt extreme, între 3.000 si 10.000 de euro. Educația practică cu materiale moderne de osteosinteză lipsește pentru unele spitale care realizează intervenții laborioase, bugetele pentru implanturi sunt de 2.000 – 3.000 de euro anual iar specialiștii tineri și rezidenții nu pot avea acces la noile tehnologii, mai eficiente și cu un cost per pacient avantajos. Deci nu sunt multe operații și în consecință, nu prea au cum să ajungi să înveți. Eu le fac cu costuri mult mai reduse și nu doar pentru România ci și pentru țările din jur. Deja avem semnate acorduri cu Fundațiile internationale educaționale ce se vor implica în acest proiect. Vor fi cursuri cu parte teoretică și practică, pe cadavre, pe mulaje și “hands-on” unde specialiști români si internaționali vor implementa cele mai noi tehnici. Este un proiect educațional nu commercial”, conchide Kiki Bucur.

(Titus CRĂCIUN)

 

 

 

 

Tags: ,
spitalul de urgenta

Spitalele Clujului: câți mai lucrează în ele

30 de instituții din Cluj – de stat și private – desfășoară activități de asistență spitalicească. Aproape 10.000 de persoane sunt angajate cu contract de muncă activ în cele 17 spitale publice și în cele 13 private din județ, conform datelor deținute de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Cluj la finele lunii martie. Circa 99% dintre angajați din sistem aparțin sectorului de stat.

Din punct de vedere al salariaților, topul spitalelor clujene se prezintă astfel:  de departe cel mai mare angajator este Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, Conform datelor ITM Cluj 3.012 prsoane sunt angajate în spital. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca. Spital clasificat categoria I,  este una dintre cele mai mari unităţi sanitare cu paturi din România şi are atribuţii de „spital regional de urgenţă I A”.

lnstituția are 1.777 paturi în aproape toate specialităţile medico-chirurgicale şi funcţionează în regim pavilionar, într-un număr de peste 33 clădiri distincte, situate la distanţe între 30 m şi 5 km faţă de clădirea centrală, conform site-ului oficial al instituției.

Serviciile de spitalizare continuă şi de zi sunt oferite în 42 secţii şi compartimente clinice în aproape toate specialităţile medico-chirurgicale (Anestezie-Terapie Intensivă, Cardiologie, Cardiologie Intervenţională Chirurgie generală, Chirurgie orală şi maxilo-facială, Chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă, Chirurgie vasculară, Dermatovenerologie, Diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Endocrinologie, Gastroenterologie, Medicină Internă, Medicina Muncii, Nefrologie, Neonatologie, Neurochirurgie, Neurologie, Obstetrică-Ginecologie, Oftalmologie, Oncologie, ORL, Ortopedie-Traumatologie, Psihiatrie, Reumatologie).

La mare distanță, pe poziția secundă, se regăsește Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii, cu 893 angajați. Spitalul este unul universitar, format din 15 secții care totalizează 506 de paturi. Aici se desfășoară atât activitate medicală de îngrijire a copiilor bolnavi (atât din județul Cluj cât și din peste 30 de județe ale țării) cât și activitate didactică (cu studenții anilor IV, V, VI, medici stagiari și rezidenți, cursuri post-universitare pentru medicii specialiști), precum și  activitate științifică. Structura pavilionară a spitalului face ca activitatea secțiilor să se desfășoare în 8 locații din Cluj-Napoca. 

Pe ultima treaptă  podiumului, conform criteriului ales, se situează Institutul Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie „Prof. dr. Octavian Fodor” Cluj-Napoca, cu 794 angajați. Spitalul funcţionează sub noua denumire din data de 1 aprilie 2011, cu un număr de 410 paturi.

Poziția a patra a topului spitalelor în funcție de angajați aparține Institutului Oncologic ”Prof. dr. I. Chiricuță”, unde lucrează 771 de angajați. Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuţă” Cluj-Napoca (IOCN) este unul dintre cele mai importante institute medicale din România, cu zeci de mii de pacienţi care vin anual pentru a beneficia de servicii medicale preventive, curative şi paleative în domeniul oncologic. Număr de pacienţi noi – 2013- 13.450 din care 6.673 sunt cazuri noi maligne.

Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca se află pe următoarea poziție, cu 605 angajați. Spitalul a fost dat în folosinţă în luna mai a anului 1978 şi este format dintr-un ansamblu de construcţii cu o suprafaţă totală de 23.097 mp din care 5.046 mp arie construită la sol, respectiv 16.919 mp suprafaţa desfăşurată totală, restul reprezentând spatii verzi.

Activitatea multidisciplinară desfăşurată în spital defineşte oferta de servicii medicale de recuperare. Personalul unităţii  asigură desfăşurarea actului medical în beneficiul unui număr mediu de 11.000 pacienţi spitalizaţi anual pe cele 406 paturi şi circa 60.000 pacienţi trataţi ambulatoriu, se arată pe site-ul instituției.

Institutul Inimii ”Nicolae Stăncioiu” se află pe poziția a șasea din punct de vedere al salariaților, cu 580 de angajați. La ora actuală, Institutul are capacitatea de a diagnostica și trata cardiologic neinvaziv și invaziv precum și chirurgical toată gama patologiei cardiovasculare. De asemenea este baza de învățământ a Universitții de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu”, prin Catedrele de Cardiologie și Chirurgie Cardiovasculară și Toracică. Spitalul are circa 200 de paturi.

Poziția a șaptea revine Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca, unde lucrează 531 de angajați. În spital sunt circa 200 de paturi, iar anual se realizează circa 7.000 cazuri de spitalizare continuă si aproximativ 15.000 cazuri de spitalizări de zi specifice patologiei bolilor infecțioase.

Următorul spital, ca număr de angajați, este cel din Turda, cu 466 salariați activi. Spitalul Municipal Turda este un spital de profil general cu 364 de paturi. Spitalul este de tip municipal, general cu o infrastructură multipavilionară, având în componență 8 pavilioane situate în municipiul Turda la care se adaugă clădirea în care funcționează Centrul de Sănătate Iara.

Pozia a noua revine Spitalului Municipal Dej, cu 413 angajați. Spitalul Municipal Dej funcţionează în prezent cu 348 paturi de spitalizare continuă, 22 paturi spitalizare de zi, şi 20 paturi însoțitori Are în structura sa 20 de secţii şi compartimente clinice, 3 laboratoare paraclinice (de radiologie, analize medicale şi anatomie patologică), precum şi cabinete în ambulatoriu pentru 13 specialităţi.

Pe cea de a zecea treaptă a topului se află Spitalul Universitar CF Cluj-Napoca, de pe strada Republicii, unde lucrează 349 de salariați. Spitalul este construit în sistem pavilionar iar  numărul de paturi aprobat de Ministerul Sănătății şi aflat în circuit pe total este de 277 paturi din care:267 paturi spitalizare continuă si 10 paturi spitalizare zi, conform site-ului instituției.

Celelalte spitale de stat din Cluj se situeză în următoarea ordine: Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie “Leon Daniello” Cluj-Napoca (247 angajați, 140 de paturi, din care 29 paturi TBC), Spitalul Orășenesc Huedin (246 de angajați, 165 de paturi), Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca (246 angajați), Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal (202 salariați), Spitalul Municipal Câmpia Turzii (172 de slariați), Spitalul Municipal Gherla (140 angajați), și Spitalul Clinic de Boli Psihice Cronice Borșa (129 angajați).

NOTĂ: Au fost luate în calcul doar unitățile spitalicești care au obligația să își declare angajații la ITM Cluj.

(Titus CRĂCIUN)

(sursa foto: scju-cluj.ro)

Tags: ,
tarnita panoramio

Departamentul pentru Energie: Studiile de fezabilitate pentru Tarniţa nu au concluzii

Studiile de fezabilitate pentru proiectul de 1,1 miliarde euro al construcţiei hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, pentru care Hidroelectrica a plătit 3,5 milioane euro, nu conţin toate concluziile privind oportunitatea sau nu a derulării acestei investiţii, potrivit Departamentul pentru Energie, transmite Mediafax.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a transmis Consiliului de Administraţie al Hidro Tarniţa, firma de proiect înfiinţată în 1 noiembrie 2013, să prezinte un plan de acţiuni, conform căruia proiectul hidrocentralei să beneficieze de informaţiile obţinute în urma realizării studiilor, chiar dacă acestea nu conţin toate concluziile privind fezabilitatea sau nefezabilitatea proiectului.

Departamentul pentru Energie solicită Consiliului de Administraţie al Hidro Tarniţa să finalizeze studiile de fezabilitate privind proiectul în cauză la costuri minime, cu o eficienţă ridicată în cheltuirea banilor societăţilor de stat prezente în acţionariat. Proiectul Tarniţa (judeţul Cluj – n.r.) este unul strategic pentru România“, potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Energie.

Corpul de Control al Departamentului pentru Energie a început în 5 mai o analiză privind felul cum au fost cheltuită, în perioada 2003-2014, suma de 15,6 milioane de lei, fără TVA, pe studii de fezabilitate pentru Tarniţa.

(mediafax.ro)

(sursa foto: panoramio.com)

Tags: ,
SONY DSC

Top 10 bodyguard de Cluj

3.265 de persoane sunt angajate cu contracte de muncă active în județul Cluj în companii cu principalul domeniu de activitate ”protecție și gardă”, conform datelor furnizate de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Cluj, la solicitarea redacției catcostaclujul.ro. 46 de societăți comerciale cu sediul social în județ au acest tip de activitate și cel puțin un salariat. Situația angajaților este cea oficială la finele lunii martie 2014.

Societățile de protecție și gardă  din primul zece au, cumulat, 2.474 de angajați declarați, adică aproximativ 76% din numărul total al salariaților din sector.

Cea mai mare companie de protecție și gardă din Cluj aparține fostului comandant al Inspectoratului  de Poliție Județean Cluj, Teodor Pop Pușcaș. PP Protect are 360 de angajați. În portofoliul de pază umană al PP Protect intră, printre altele, societăți precum Polus Center, Electrosigma, Energobit, etc, stadion dr. Constantin Rădulescu,  reprezentanțele auto Mercedes, Ford, Opel, Audi, Volkswagen. Portofoliul pentru mentenanță la echipamentele tehnice al PP Protect conține Polus Center, stadion dr. Constatin Rădulescu, Energobit, ING Bank.

Pe poziția a doua regăsim o societate de stat din subordinea Consiliului Județean Cluj: Pază și Protecție Cluj. Cu 340 de angajați, după frământări interne de ordin economic și ingerințe politice, societatea a intrat într-un proces de redresare după numirea, acum câteva luni, a noului manager, Horea Chirteș (flieră PSD). În portofoliul sunt numeroase societăți cu capital majoritar de stat: Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului- cu centrele din teritoriu, Centrul Militar Zonal, Școlile Speciale,  Institutul de Urologie și Transplant Renal Cluj-Napoca,  unități de învățământ preșcolar, gimnazial, liceal și universitar: Liceul Nicolae Bălcescu, Liceul 
Avram Iancu, Școala Constantin Brâncuși, Școala Simion Bărnuțiu, Școala Ion Bob, Școala Al.V.Voevod, Grup Școlar E. Nicolau, Școala M.Viteazu, Școala A.Iancu, Colegiu V.Ungureanu, Scoala I.Deac dar și unități mixte ori private: Electrica Distribuție Transilvania Nord, Electrica Furnizare Transilvania Nord, SISE Transilvania Nord, Romgaz Tg.Mureș,  UPC Romania, Vitacom.

Podiumul este închis de Nera Mureșan Security, cu 277 de angajați. Printre cei mai importanți clienți ai companei: Sticla SA, Regia Autonomă de Termoficare, Petrom, LAPP Insulators, Novis, Held Fashion, Opera Maghiară de Stat, Teatrul Român de Stat, Coca Cola Romania, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Sortilemn, Becker.

Poziția a patra revine Real International Security Division, cu 264 de salariați, peședinte Nicolae Albu, a cincea – societății Napoca Security (253 salariați activi), din grupul de firme al omunlui de afaceri Ioan Bene.

A doua jumătaye a topului este deschisă de Vasarom (cu 230 de angajați), Ager Dan Security (217 salariați activi), Total Security (192), Global Security Strategy (178 de angajați) și Scutul Negru (163 salariați).

Următoarele zece companii aduc un surplus de 490 de angajați, iar restul, până la poziția 46, încă 301.

De remarcat că sunt două societăți de pază cu doi angajați și patru – cu unul singur.

(Titus CRĂCIUN)

 

 

 

Tags: ,
BOSCH AE - interior 4

Deschiderea Bosch la Cluj aduce promisiunea continuării Autostrăzii Transilvania

Deschiderea oficială a fabricii Bosch de la Jucu, în urma unei investiții de 77 de milioane de euro, a avut și o importantă componentă de infrastructură. Oficialii concernului german au precizat că, din punctul lor de vedere, ar fi preferabilă o cursă aeriană regulată Cluj – Budapesta și o legătură pe autostradă cu magistralele maghiare M3 sau M31.

Oficialii din managementul Bosch au precizat că nu au ridicat aceste probleme în timpul negocierilor cu autoritățile române, însă intenția lor este de rămâne pe termen lung și acest lucru poate fi un imbold pentru autorități de rezolva problemele de infrastructură.

Ulterior, problema a fost ridicată și de premierul Ponta, venit ieri la inaugurarea de la Jucu. El a promis că în toamnă vor demara lucrările la Autostrada transilvania, pentru că s-au identificat și resurse bugetare.

“Partea de infrastructură este extrem de importantă pentru păstrarea competitivităţii oricărei investiţii în România. Ministrul Transporturilor va semna, sâmbătă, ordinul de începere a lucrărilor la Autostrada Turda-Sebeş, astfel încât Clujul să fie legat de autostrada Sibiu-Nădlac şi, din această toamnă, în baza încasărilor suplimentare pe care bugetul le-a obţinut prin creşterea accizei, putem să repornim Autostrada Transilvania, care nu poate fi finanţată din fonduri europene, dar poate fi finanţată din fonduri bugetare, ceea ce va duce la creşterea competitivităţii zonei”, a spus Ponta.

Întrebat de jurnalişti cum comentează solicitările oficialilor Bosch care au afirmat că îşi doresc o autostradă care să facă legătura cu autostrăzile din Ungaria şi o legătură aeriană de la Cluj spre Budapesta, premierul a spus că Autostrada Transilvania este “o mare necesitate”.

“Partea de modernizare a aeroportului continuă, am discutat cu preşedintele CJ Cluj ce putem să ajutăm de la bugetul de stat, ce nu poate da CJ, dăm de la buget. Dacă este vorba strict de cursă aeriană Cluj-Budapesta nu am detalii, este vorba de companii private care pot face asemenea curse. Autostrada Transilvania este o mare necesitate, că altfel nu puneam bani de la buget mai departe”, a arătat Ponta.

(Titus CRĂCIUN)

Tags: ,
oameni pe strada_3

Cele mai mari salarii ale lunii martie

Câştigul salarial mediu nominal net a fost în martie de 1.706 lei, în creştere cu 4,9% (80 lei) comparativ cu februarie şi cu 5,5% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, cele mai mari valori fiind înregistrate în fabricarea produselor din tutun, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante, arată Institutul Național de Statistică (INS).

Astfel, în fabricarea produselor din tutun câştigul salarial mediu nominal net a fost de 7.281 lei, cel mai mare din sectorul economic. De altfel, în sectorul produselor de tutun a fost înregistrată şi cea mai mare creştere a câştigului salarial mediu net din luna martie, de 56,6%. În medie cu 4.250 de lei au plecat în buzunar cei din industria extractivă a petrolului brut și a gazelor naturale. Salariul mediu din sectorul de intermedieri financiare, altele decât asigurările sau fondurile de pensii a fost de 4.032 de lei.

Cnform datelor INS, mai există șapte sectoare economie în care salariul mediu net a fost mai mare de 3.000 de lei în luna martie: activități de asigurări, reasigurări și fonduri de pensii (salariul mediu net  3.920 de lei), activităţi de servicii în tehnologia informaţiei; activităţi de servicii informatice (3.890 lei), fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului (3.842 lei), transporturi aeriene (3.654 lei), activități de servicii anexe extracției (3.425 lei), telecomunicații (3.158 lei) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (3.005 lei).

La celălalt pol se situează industria hotelurilor și a  restaurantelor, unde salariul mediu net a fost în luna martie de 970 de lei. Mai există încă zece sectoare în care salariul mediu net a fost sub 1.500 lei: alte activități de servicii (salariul mediu net de 1.121 lei), fabricarea de mobilă (1.129 lei), colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor (1.184 lei), construcții (1.246 lei), activități de servicii administrative și alte servicii de suport (1.275 lei), transporturi terestre și transporturi prin conductă (1.455 lei), activități de poștă și curierat  (1.457 lei), tranzacții mobiliare (1.469 lei), învățământ (1.491  lei) și sănătate și asistență socială (1.495 lei).

Indicele câştigului salarial real pentru martie 2014 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 104,9%.

În luna martie 2014, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării de premii ocazionale (inclusiv premii trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masă, tichete cadou şi de vacanţă), realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte)“, se arată într-un comunicat al INS.

În sectorul bugetar  s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna

precedentă astfel: învăţământ (2,6%), sănătate şi asistenţă socială (1,7%), administraţie publică (0,8%). 

(Titus CRĂCIUN)

(Foto: Ioana TOHAT)

Tags: ,
561311_497944143554961_1416251662_n

Cât costă o petrecere pentru copii

Tot mai mulţi clujeni apelează la serviciile aşa-numitelor cluburi pentru copii atunci când vor să organizeze o petrecere aniversară. Prin urmare, oferta a crescut deodată cu cererea, iar în prezent există mai multe astfel de firme, gata să ofere copiilor o petrecere pe gustul lor.

Preţurile variază în funcţie de serviciile pentru care optează părinţii: unii doresc să închirieze doar locaţia şi animatoarele, alţii achiziţionează pachetul complet, cu meniu inclus pentru copii şi chiar o mică gustare pentru părinţi. Meniul copiilor înseamnă pizza, suc şi tort, iar pentru părinţi, alune sau covrigei şi apă plată sau/şi suc. Cei care se ocupă de copii, având grijă ca cei mici să se distreze, sunt animatorii, care pot fi clovni, piraţi sau prinţese, după preferinţele sărbătoriţilor. Aceştia organizează jocuri, personalizate după tema petrecerii sau după vârsta invitaţilor, care nu au voie să se plictisească.

Iată care sunt preţurile celor mai căutate cluburi pentru copii din Cluj-Napoca:

Totto Space

Iulius Mall (Mărăşti)

În corabia de joacă din Iulius Mall, preţul pentru o petrecere porneşte de la 590, pentru 10 copii, iar pentru fiecare invitat în plus se va plăti 39 de lei. În acest preţ intră numai închirierea şi decorarea spaţiului pentru petrecere – spaţiul de joacă nu va fi închis în timpul acesteia, astfel că vor fi şi alţi copii, în afara celor invitaţi. şi distracţia este inclusă în preţ, respectiv face painting, karaoke, jocuri, costume tematice pentru sărbătorit şi invitaţii săi, muzica şi dansul.

totto space

Dacă părinţii vor şi mâncare la party, vor plăti separat pentru pizza sau pentru catering, la alegere dintr-o listă pusă la dispoziţie de Totto Space. De notat: cea mai ieftină pizza, o Margherita simplă de 400 de grame, costă 20 de lei. De asemenea, trebuie precizat că aici o petrecere durează numai 2 ore, spre deosebire de alte spaţii, unde vorbim despre 3 ore.

Boom Party 

Strada Artelor, Nr. 14 (Mărăşti)

Boom Party are în portofoliu o mulţime de petreceri tematice, de unde copiii au ce alege, indiferent de vârstă ori de pasiuni. Tariful standard pentru o petrecere care durează trei ore se stabileşte în funcţie de numărul invitaţilor: 450 de lei (1-10 copii), 490 de lei (11-18 copii), 530 de lei (19-26 copii), 570 de lei (27-34 copii). Preţul nu include nici mâncare, nici băuturi, ci numai închirierea locaţiei, plus distracţia asigurată şi decorul aferent, toate încadrându-se în tema aleasă.

Căsuţa Veseliei:

str. Someşului nr. 39 (Mărăşti)

La Căsuţa Veseliei, preţurile pentru o petrecere încep de la 460 de lei (1-10 copii) şi cresc deodată cu numărul invitaţilor, până la 810 lei, varianta cu meniu, program cu animatoare şi CD cu poze de la petrecere. Varianta fără meniu, dar cu animaţie, începe de la 350 de lei (1-10 copii) şi ajunge la 550 de lei (25-20 de copii).

Golden Party Red Bricks

Calea Dorobanţilor nr. 22 (cartier Mărăşti)

Aici se află una dintre locaţiile Golden Party, care oferă două categorii de petreceri: una pentru copii între 5 şi 8 ani, cealaltă pentru categoria de vârstă 8-14 ani. Ambele variante vin cu animatori ”la pachet”, pregătiţi cu programe tematice, jocuri şi concursuri.

Varianta ”Discount”, fără meniu, costă 550 de lei (1-15 copii) sau 620 de lei (16-25 copii). Pachetul ”All-inclusive” pentru copii sub 8 ani porneşte de la 850 de lei (până la 10 invitaţi), iar pentru copii între 8 şi 14 ani preţul minim este 1095 de lei (până la 10 invitaţi). Pentru fiecare invitat în plus, se va plăti 25 de lei.

Golden Party Ary Party Club

Str. Bucureşti, nr. 31 (cartier Mărăşti)

A doua locaţie Golden Party oferă petreceri pentru copii între 2 şi 7 ani, iar preţul acestora porneşte de la 695 de lei, pentru maxim 10 copii. Tariful include meniu cu pizza, suc şi tort, dar şi animaţie. Ca servicii opţionale, sunt disponibile teatru de păpuşi ori spectacol de magie pentru cei mici.

Ca idee, Golden Party organizează şi petreceri la piscină (Pool Party) pentru copii, la Casa Zânelor sau la hotel Sara Grand Resort, în Floreşti. Preţul unei astfel de petreceri porneşte de la 650 de lei.

Happy Park

Polus Center

Și la centrul de joacă din Polus Center se organizează petreceri, pentru copii între 1 şi 9 ani, iar tarifele diferă şi în funcţie de ziua aleasă. Pentru o petrecere de 3 ore organizată de luni până vineri, preţul este 486 lei/10 copii, sau 390 lei/10 copii/2 ore. Sâmbăta şi duminica, tarifele se schimbă: 600 de lei/10 copii/ 3 ore, sau 480 de lei/10 copii/ 2 ore. Pentru aceste preţuri sunt oferite spaţiul de joacă, amenajarea meselor, organizarea jocurilor, sucuri şi tort – şi două felii de pizza pentru fiecare invitat, numai la petrecerile de 3 ore. Orice facilitate în plus se plăteşte separat – cum ar fi pizza pentru părinţi, extra tort, picturi pe faţă sau clovn. De notat: spaţiul de joacă nu este rezervat exclusiv pentru petrecere, astfel că accesul este permis şi altor copii.

Prichindelul Vesel

Strada Câmpului 176 (cartier Mănăştur)

Preţ petrecere cu toate serviciile: 550 lei – 10 copii, 650 lei – 15 copii, 950 lei – 20 de copii.

Include: pizza şi şampanie pentru copii, suc şi apă pentru copii şi părinţi, acces la spaţiul de joacă.

Durata standard a unei petreceri este de 3 ore, dar aceasta poate fi prelungită: 30 de minute în plus costă 50 de lei. De asemenea, pentru fiecare invitat suplimentar se va plăti 20 de lei.

Părinţii au şi opţiunea de a închiria numai sala, împreună cu animatoarele, caz în care preţurile sunt următoarele: închiriere sală şi o animatoare: 350 lei pentru 10 copii; pentru 11-15 copii 500 lei (include 2 animatoare costumate); pentru 16-20 copii – 550 lei.

Caravana Veseliei

Str. Bartok Bela nr. 9 (cartier Grigorescu)

 

Preţ petrecere varianta A: de la 500 de lei (creşte în funcţie de numărul invitaţilor) – include sala, animatoare, invitaţii, consumabile, şampanie (pentru copii), suc, CD cu poze de la petrecere şi cadouri pentru sărbătorit şi invitaţi. Dacă doriţi şi pizza şi tort, plus ”aperitive” pentru părinţi (respectiv salatini şi covrigei), varianta B oferă toate acestea şi costă minimum 610 lei.

Varianta C înseamnă strict închirierea sălii, care costă 300 de lei pentru trei ore.

Castelul Piticilor / Castelul Uriaşilor

Str. Maramureşului nr. 88 (cartier Iris)

Castelul Piticilor organizează atât petreceri pentru copii, cât şi pentru adolescenţi sau copii mai mari – dacă invitaţii au peste 8 ani, se transformă în Castelul Uriaşilor, care are sediul în strada Maramureşului, nr. 88. Castelul Piticilor se găseşte în alte trei locaţii: str. Fabricii nr. 82, str. Câmpului, nr. 119, sau în Floreşti, pe str. Teilor.

La Castelul Uriaşilor, preţul unei petreceri pleacă de la 120 lei/oră şi creşte în funcţie de opţiunile părinţilor şi ale sărbătoritului în ceea ce priveşte meniul şi programul de divertisment.

La Castelul Piticilor de pe strada Fabricii (Mărăşti) şi la cel din Floreşti, prima taxă este chiria pe sală, 100 de lei pe oră, minimum trei ore – cu animatoare incluse. Apoi se percepe o taxă de 25 de lei/copil, dacă sunt maximum 10 invitaţi. Dacă numărul lor trece de 11, taxa este de 20 de lei/copil. Preţul este pentru oferta standard, întâlnită în mai toate cluburile – pizza, suc, şampanie, apă minerală, alune, covrigei, bomboane, consumabile (farfurii, linguriţe, şerveţele, pahare). Dacă părinţii s-au săturat de clasica pizza, plătesc în plus 5 lei/copil şi primesc baghete din piept de pui cu cartofi.

Sunt incluse şi gustările pentru părinţi (covrigei şi alune), cafea şi apă, suc pentru aceştia, dar şi mici atenţii pentru invitaţi, un cadou pentru sărbătorit şi un CD cu poze de la petrecere. Mai mult, această ofertă cuprinde maşina care face baloane de săpun, maşina de zăpadă, baloane, confetti.

A doua ofertă, mai scumpă, include toate cele de mai sus, plus distracţii precum pictură pe faţă, sau baloane modelate – şi costă 35 de lei/copil, dacă sunt maximum 10 invitaţi. Dacă numărul lor trece de 11, taxa este de 30 de lei/copil.

Preţurile sunt diferite la Castelul Piticilor de pe strada Câmpului: taxa de meniu este 25 de lei/copil, iar restul serviciilor se plătesc separat – clovn, cameraman, fotograf, face painting, modelare baloane, decor sală, maşina de baloane de săpun etc.

Jungle Party

Strada Petre Ispirescu, nr. 1A (cartier Zorilor)

Pentru petreceri ca în junglă există mai multe pachete: Mowgli include numai închirierea locaţiei şi activităţi organizate de animatoare, iar Baloo aduce în plus pizza, sucuri şi alte facilităţi. În funcţie de numărul invitaţilor, Mowgli costă între 280 şi 470 de lei, iar Baloo, de la 565 la 935 de lei. Există şi un pachet pentru petreceri de copii cu vârste între 7 şi 14 ani – acesta porneşte de la 710 lei şi poate ajunge la 1390 de lei, dacă sunt mai mulţi invitaţi.

Club Galaxy

Strada W. A. Mozart, nr. 6 (Cartierul Bună Ziua)

Pentru copiii şi adolescenţii pasionaţi de spaţiul cosmic, alegerea perfectă este Clubul Galaxy. Chiar şi pachetele au nume în ton cu locaţia: pachetul Terra este cel de bază, incluzând spaţiul de joacă, suc şi câteva gustări (alune, covrigei) – costul este de 250 de lei (1-10 copii), 300 de lei (11-20 de copii) sau 350 de lei (21-30 de copii).

Pachetele următoare adaugă în ofertă pizza şi tortul, precum şi gustări pentru părinţi. Pachetul Saturn include toate acestea şi porneşte de la 500 de lei, pentru 1-10 copii.

Pachetul Marte se adresează copiilor de peste 8 ani şi porneşte de la 520 de lei pentru 1-10 invitaţi (până la 860 lei, pentru 26-30 de copii), iar pachetul Jupiter este pentru tineri, pornind de la 600 de lei şi până la 900 de lei. Toate acestea se referă la petreceri de câte trei ore.

Există şi pachetul Express, pentru petreceri de câte două ore, valabil de luni până joi. Acesta are un preţ cuprins între 350 şi 480 de lei, în funcţie de numărul invitaţilor, şi cuprinde inclusiv tortul – dar fără pizza.

Club Machito

Strada Alexandru Bohăţiel (Zarnesti), nr. 26 (cartierul Andrei Mureşanu)

Petrecerea costă 500 de lei dacă sunt maximum 10 invitaţi, pentru fiecare copil în plus se plăteşte câte 50 de lei. Este inclus meniul cu pizza şi tort, sucuri şi apă, şampanie şi confetti, baloane şi surprize.

OK Party

Str. Brăduţului, nr.28 (cartierul Andrei Mureşanu)

Toate pachetele oferite de OK Party includ animatoarele, baloane, suc şi apă, tort şi consumabile. Cel mai ieftin este 550 de lei, cel mai scump 830 de lei – pentru maxim 10 copii. La cealaltă extremă, o petrecere cu mai mult de 20 de invitaţi va costa de la 950 de lei la 1.370 de lei. Diferenţa între pachete constă în serviciile oferite şi în cantităţile propuse.

House of Toys

Strada Ion Budai Deleanu 77 (cartier Andrei Mureşanu)

Şi House of Toys din cartierul Andrei Mureşanu oferă petreceri tematice pentru copii (Winnie the Pooh, Mickey Mouse etc.); pentru 10 copii, o petrecere costă 600 de lei şi sunt incluse consumabilele (farfurii de unică folosinţă, pahare, şerveţele etc.), dar şi pizza şi suc, salatini, plus animatoare, activităţi organizate, face painting şi baloane.

Pentru 15 copii, preţul este 700 de lei; pentru 20 de copii, 800 de lei.

Există şi varianta închirierii sălii şi a animatoarelor, pentru 3 ore, la preţul de 520 de lei.

Floreşti Kids

Str. Tudor Vladimirescu, Nr. 65 (Floreşti)

Pentru petrecerile organizate la Floreşti Kids, părinţii vor plăti minim 100 de lei pe oră, pentru închirierea locaţiei. Dacă se optează pentru pachetele care includ şi meniu cu pizza şi cus, preţurile cresc la 450 de lei, pachetul Happy (pentru 10 copii; fiecare invitat în plus va fi taxat cu 25 de lei), 550 de lei, pachetul Fun (10 copii, invitaţii în plus sunt taxaţi cu 25 de lei fiecare), sau 650 de lei, pachetul Joy. Animatoarele se plătesc separat, ca şi celelalte servicii opţionale – fotograf, pinata, face painting etc.

(Mădălina KADAR)

Tags: ,
molromania

Cele mai mari afaceri ale Clujului

În top cinci cele mai mari afaceri ale Clujului e regăsesc și patru companii clujene prezente în top cinci cele mai profitabile firme ale Clujului. Ierarhia cuprinde companiile în funcție de cifra de afaceri, iar business-urile diferite din top ne arată că nu există o relație de proporționalitate între cifra de afaceri, profit și numărul de angajați.

Astfel, conform datelor obținute de catcostaclujul.ro de la Oficiul Național al Registrului Comerțului aferente anului 2012 – companiile mai au timp să depună până la finele lunii datele corespunzătoare anului 2013 – societatea cu cea mai mare cifră de afaceri din Cluj a fost MOL Romania Petroleum Products, care s-a apropiat de um miliard de euro (4.147.768.969 lei). În schimb, compania petrolieră este doar a treia în ceea ce privește profitul net aferent anului de referință, iar ca număr de angajați nu intră între primii 100 angajatori privați din Cluj.

Banca Transilvania ocupă poziția secundă în funcție de cifra de afaceri, cu aproape două miliarde de lei (1.903.519.531 lei), însă, cu toate că cifra de afaceri este jumătate din cea a primului clasat, instituția financiară domină detașat în topul profitabilității. Banca Transilvania se situează și pe poziția a treia în clasamentul angajatorilor privați ai Clujului, conform datelor de la Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj la finele lunii martie 2014.

După cifra de afaceri aferentă anului 2012, Terapia Ranbaxy, producătorul de produse farmaceutice, ocupă cea de a treia pozție în top, cu aproape 500 de milioane de lei (471.499.015 lei). Terapia Ranbaxy a fost a doua cea mai profitabilă companie clujeană în 2012. Conform datelor de la Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj,  la finele lunii martie producătorul de medicamente se situa pe poziția a opta în clasamentul angajatorilor privați din județ.

Deși nu apare în primul cinci după valoarea profitului, FrieslandCampina s-a situat pe poziția a patra la indicatorul cifră de afaceri, cu peste 400 de milioane de lei (407.116.059 lei). Ca număr de angajați la finele lunii martie a acestui an, FrieslandCampina se situa pe locul 22 în topul angajatorilor clujeni.

Poziția a cincea după cifra de afaceri realizată în 2012 este ocupată de Energobit, cu aproape 400 de milioane de lei (339.831.278 lei. În schimb, Energobit se situa pe poziția a patra în topul profitabilității companiilor clujene aferent anului 2012 și pe locul 51 în clasamentul angajatorilor raportat la finele lunii martie a acestui an.

Despre clasamentul profitului net puteți citi aici.

(Titus CRĂCIUN)

(sursa foto: dailybusiness.ro)

 

Tags: ,
endava_wall_street_ro_09457800

Top 30 cei mai tari IT-iști de Cluj

363 de societăți comerciale din Cluj cu domeniul de activitate principal ”Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client)” au cel puțin un angajat înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Cluj, conform statisticilor instituției. Oficial, în IT, în județ, sunt 9.228 de angajați. Primele 30 de companii de IT din Cluj au 6.865 de salariați cu contracte de muncă active.

Top 10 IT

Cel mai mare angajator din Cluj în domeniul tehnologiei informației este Endava Romania, cu 1.031 salariați activi, urmat, la mică distanță, de Softvision, cu 919 angajați. Cele două companii sunt de departe cele mai reprezentative din punct de vedere al angajaților, următoarele fiind cu sub jumătate ca număr de salariați. Evoline ocupă poziția a treia a topului IT în funcție de angajați, cu 421 salariați. EBS Romania îi urmează cu 403 angajați, IQuest Tehnologies – cu 363, Arobs Transilvania Software – cu 345, iar pe locul al șapte-lea se situează Fortech, cu 302 salariați. În primul zece companii clujene IT  în funcție de numărul de angajați mai regăsim Yonder (269 angajați), Evozon Systems (262) și TSE Development Romania (239).

Locurile  11-20

Al doilea pluton al topului este deschis de 3Pillar Global, cu 237 de angajați. Locul al 12-lea revine Property Shark (227 angajați), iar următorulul – ISDC  Romania (220 de angajați). MSG Systems Romania, cu 172 de angajați, este ocupanta locului al 14-lea, iar prima jumătate a topuui 30 este închisă de Language Weaver, cu 151 de salariați activi. RBH Consulting este pe pozița 16, cu 140 de angajați, cu doar doi mai puțin având Neusoft EDC. Tora Trading Services (137 salariați) ocupă cel de-al 18-lea loc, FRS Global Romania îi succede (126 angajați) iar Uniqa Raifeisen Software, cu 99 de angajați, închide al doilea zece al topului.

Locurile 20-30

Ullink Centru de Competență  este pe poțizia 21, cu 96 de angajați, Artsoft Consult (95) pe 22, iar  Accesa IT Consulting (81 de salariați activi) îi urmează. În ordine, până la poziția 27, regăsim: Thomson Online Benefits (78 salariați), Small Foot Print (76), Recognos Romania (72) și Montran (58 de angajați). Ultimele trei poziții ale topului 30 IT Cluj din punct de vedere al numărului angajaților revin; National Instruments Romania (56 salariați), Live Rail Romania -accelași număr de salariați- și UMT CG Software (54 de angajați).

De remacat că în Cluj sunt 128 de firme de IT care au declarat un singur angajat, 55 de societăți cu doi salariați și 33 cu trei salariați.

(Titus CRĂCIUN)

(sursa foto: b365.ro)

 

 

 

 

Tags: ,
bancatransilvania-sm

Cât au câștigat cele mai profitabile companii ale Clujului

Banca Transilvania conduce detașat în topul companiilor clujene realizat pe criteriul profitului net înregistrat în anul 2012. Datele au fost obținute de catcostaclujul.ro de la Oficiul Național al Registrului Comerțului. Datele finale ale profitabilității pe anul trecut vor fi disponibile – centralizat – doar după 30 mai.

Conform sursei citate, Banca Transilvania (BT) este cea mai profitabilă companie din Cluj, în 2012 obținând un profit net de 340.759.377 lei. ”Istoria BT a început în Cluj-Napoca, în 1994, la inițiativa unor oameni de afaceri din Cluj. Ideea a fost aceea de a crea o bancă locală, un brand de Cluj. Spiritul antreprenorial al fondatorilor a determinat consolidarea poziției Băncii Transilvania, într-o primă etapă în Cluj și, ulterior, la nivel regional și național. Banca și-a orientat la început activitatea spre sectorul IMM și, datorită cererii pieței, în scurt timp aceasta a început să se dedice și domeniului retail. În anul 1997, Banca Transilvania a devenit prima instituție bancară din România care a fost cotată la Bursa de Valori București”, se arată în prezentarea băncii de pe site-ul official. În privința angajaților, conform datelor de la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM Cluj), Banca Transilvania se situa pe poziția a treia în topul angajatorilor privați din județ, cu 1.433 de salariați activi în Cluj.

Poziția secundă în topul profitabilității aparține producătorului de produse farmaceutice Terapia Ranbaxy. Conform datelor de la Registrul Comerțului, profitul net al Terapia a fost, în 2012, de 96.879.207 lei. Unul dintre cei mai mari producători de medicamente generice și cel mai mare exportator din din domeniu, Terapia este, din 2006, subsidiară a grupului Ranbaxy. ”Ne-am poziționat ca un jucător semnificativ pe piețele UE și CSI”, se arată în prezentarea companiei. În acord cu datele ITM Cluj, la finele lunii trecute, Terapia Ranbaxy avea 858 angajați și se situa pe poziția a opta în topul celor mai mari angajatori privați din Cluj.

MOL Romania Petroleum Products este compania cu sediul în Cluj care este pe poziția a treia în ceea ce privește profitul net realizat în 2012. Astfel, profitul net al companiei a fost de 76.118.480 lei. ”Rețeaua noastră include 147 de benzinării, care functioneaza pe baza plaformei operaționale CODO (company owned, dealer operated) si DODO (dealer owned, dealer operated). Am înregistrat performanțe pozitive și pe segmentele de vânzări destinate companiilor, prin intermediul cardurilor de carburanti și solutiilor en gros. MOL a semnat acorduri de concesiune cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale pentru 3 perimetre din vestul României, dintre care unul a fost ratificat de către toate autoritățile competente”, se arată în prezentarea companiei. Din datele ITM Cluj, în dreptul MOL Romania Petroleum Products figurau, la finele lunii martie, 207 angajați cu contracte de muncă active.

Pe poziția a patra în topul profitabilității companiilor din Cluj îi regășim pe cei de la EnergoBit, care au înregistrat, în 2012, conform Registrului Comerțului, un profit net de 54.076.918 lei. ” O idee frumoasă devenită un business de succes și inovator – aceasta este povestea EnergoBit, care azi oferă soluția completă în electricitate: audit energetic, consultanță în programe de eficiență energetică și energii regenerabile, proiectare și servicii de inginerie specializate, antreprenoriat pentru instalații electrice complexe, producție de echipamente de medie și joasă tensiune, aparate de iluminat, operare instalații energetice. Compania s-a înființat în anul 1990, dezvoltându-se în permanență și ajungând un grup de firme cu o cifră de afaceri de 100 milioane de euro și unul dintre liderii autohtoni în domeniul electro-energetic”, se prezintă compania. În ceea ce privește numărul de angajați, EnergoBit se situa, la finele lunii martie a acestui an, conform datelor de la ITM Cluj, pe poziția 51 în topul angajatorilor private din Cluj, cu 307 salariați.

Ultima poziție, a cincea, a topului de astăzi revine ocupantului Parcului Tehnologic Tetarom 2, Emerson. Americanii au obținut în 2012 un profit net de 40.237.979 lei, conform Registrului Comerțului. Potrivit unor informaţii furnizate de conducerea Emerson pentru Ziarul Financiar, valoarea totală a investiţiilor din parcul industrial Tetarom II va depăşi 125 milioane euro la final. ”Produsele şi serviciile furnizate de compania din Cluj sunt înglobate în proiecte dedicate în majoritate pieţei din Europa de Vest. Grupul american Emerson are afaceri globale  de peste 24 miliarde de dolari, potrivit Ziarului Financiar. În Cluj, Emerson ocupă poziția secundă în topul angajatorilor întocmit de catcostaclujul.ro pe baza datelor furnizate de ITM Cluj, cu 1.967 salariați activi la finele lunii martie.

(Titus CRĂCIUN)

(sursa foto: zf.ro)

Tags: ,
poza 3 oameni cluj

(Update) Clujul: la stat sau la privat?

”Primii zece angajatori de stat din Cluj au, împreună, 19.667 salariați, iar primii zece angajatori privați au, cumulat, 14.390 de angajați. Ne spun ceva aceste numere sau e doar statistică?”. La această întrebare au răspuns pentru catcostaclujul.ro câteva persoane cu expertiză:

Ovidiu TURDEAN, avocat

ovidiu turdean (2)

”Chiar dacă concluzia analizei reprezintă rezultatul unei verificări “statistice”, prin sondaj, personal sunt convins că și o investigație detaliată, eventual extinsă asupra altor indicatori, nu ar modifica datele oferite. În opinia mea, cifrele prezentate denotă preocuparea mai accentuată a privatului asupra cheltuielilor, inclusiv a celor cu forța de muncă. Chemat zilnic să dea piept cu testul pieței, privatul știe că, pentru a fi rentabil, cumulul cheltuielilor trebuie să fie mai mic decât prețul pe care consumatorul este dispus să-l plătească. În sectorul privat, managemenul e orientat spre profit, ori, în sectorul public managementul este exclusiv birocratic. Absența oricărei forme de calcul economic și monopolul pe piața serviciilor publice (nu poți obține o autorizatie de construcție decăât de la primărie) determină managerul public să rezolve probleme indiferent de costuri. De aici, cu cât statul e mai prezent, cu cât trebuie să “rezolve mai multe probleme”, cu atât nevoia de resurse suplimentare este mai mare: salariați, infrastructură, logistică, etc. Costurile le suportăm cu toții, atunci când ne plătim taxele.”

Paul-Sorin TIȚA, blogger la tita.ro

paul tita

”Acestea nu sunt doar statistici lipsite de relevanță. Dincolo de datele statistice seci, se află realitatea mult mai dureroasă a neputinței statului de a privatiza sectoare bugetare care nu sunt vitale pentru asigurarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor precum siguranța cetățeanului sau accesul la sănătate și educație. Cu totul altfel ar fi fost raportul între angajatorii de stat și cei privați, dacă guvernanții ar fi avut tăria și viziunea de a privatiza sectorul transportatorilor feroviari sau Poșta Română, firme care ocupă poziții fruntașe nu doar în topul angajatorilor de stat, ci și în topul găurilor negre ale sistemului bugetar. Dovada reală a unei economii sănătoase o vom avea atunci când firmele private vor domina nu doar topul cifrelor de afaceri sau al profiturilor realizate, ci și pe acela al numărului de angajați. Însă acest lucru va presupune și dispariția unor mase de manevră aflate la dispoziția forțelor politice și predispuse la înregimentare politică, mai mult sau mai puțin fățișă, pentru a-și păstra locurile de muncă. Însă, până la a avea un stat minimal în România, vom fi siliți să constatăm în continuare neputința maximală a guvernanților în a crea un sistem bugetar cât mai suplu și mai performant.”

Alexandru STAN, trainer și consultant

alex stan

”Statistica ne poate spune multe lucruri, câteodată chiar și adevărul. Din păcate, din doar două cifre nu poți face vreo statistică și în nici un caz o analiză cu un iz de adevăr. Mult mai interesant ar fi să analizăm trendurile acestor indicatori pe ultimii 10 ani. S-ar putea să observăm o creștere mult mai mare în domeniul privat față de cel de stat și asta ar fi îmbucurător. Pe de altă parte, dacă primii 10 angajatori de stat sunt (așa cum bănuiesc) universitățile și spitalele Clujului, ar trebui spus că acestea reprezintă un avantaj competitiv al acestui oraș , si cel mai important motiv pentru care investitorii privați au Clujul în topul preferințelor. Alfel spus, mediul academic și cel medical, deși salariați ai statului român sunt un catalizator al mediului privat de afaceri și nu o piedică în dezvoltarea orașului.”

 

 Ioana BORZA, Manager Marketing, SC Farmec SA

ioana borza

”Dacă la aceste cifre se adaugă și faptul că în top 10 angajatori se regăsesc doar două companii private, datele sunt foarte grăitoare din perspectiva capacității administrației locale de a atrage investitori importanți, de a crea facilitati pentru cei care doresc sa investească în Transilvania, cu scopul de a-i atrage către Cluj sau de a crea un cadru favorabil dezvoltării companiilor care la ora actuala își desfășoară activitatea în Cluj. Orașul nostru a fost desemnat cel mai prietenos oraș din Europa, este pe primul loc și în ceea ce privește buna integrare a cetățenilor străini, are o pozitie geografică privilegiată, are resurse umane foarte bine pregătite, trebuie însă mai multă implicare din partea autorităților.”

 

Alina BÎRSAN, sociolog la Encore Research

alina birsan

”Din totalul de angajați ai județului Cluj, aproximativ 73% sunt concentrați în municipiul Cluj-Napoca. În județul Cluj, conform datelor statistice din 2012, ponderea angajaților din privat este peste ponderea angajatilor la stat (stat si public 35%, privat 53%, mixt 4%, altceva 9%), în municipiu ponderea privaților fiind și mai mare. În ce priveste situatia națională, ponderea angajaților la stat este de de 34% iar a celor în privat de 56%, ceea ce arată faptul că judetul este relativ aliniat la situatia de la nivelul național.

Conform articolului prezentat, primii zece angajatori de stat din Cluj au, împreună, 19.667 salariați, iar primii zece angajatori privați au, cumulat, 14.390 de angajați. Primii 10 angajatori din mediul privat dețin aproximativ 15% din totalul angajaților din județ, aspect ce reflectă faptul că în cazul privaților nu asistăm la o concentrare a resurselor umane ci mai degraba la o fragmentare a lor, aspect pozitiv deoarece nu face muncipiul sau judetul dependent de anumiți angajatori. Astfel, plaja angajatorilor nu este una foarte concentrată, ci mai degraba fragmentată, ca sunt multi angajatori de nivel mediu-ridicat care asigură o distributie mai echilibrata a angajaților. Trebuie remarcat în rândul angajatorilor din mediul privat importanța angajatorilor din sectorul IT, care este un sector în creștere și importanța companiilor cu capital străin.

Top 10 al angajatorilor de stat concentreaza aproximativ 30% din totalul angajatilor din judet, o pondere dublă comparativ cu situația din mediul privat, ceea ce relevă faptul ca angajații de la stat sunt mai puțin fragmentați. În ce privește diversele sectoare, cele două caracteristici ale municipiului, acela de a fi un mediul universitar (UBB este un angajator important) si un centru medical important, se reflectă în structura acestui top”.

 

Mirel BORODI, fondator MultiFinantare.ro – prima platforma de crowdfunding din România

mirel borodi 2

”Că tot veni vorba de statistici, citeam că peste 70% din angajații unui stat ca Franța sau Anglia îsi derulează activitatea în IMM-uri. Stabilitatea unei economii a oricărui stat este dată de aceste companii locale . Spre deosebire de economiile puternice, în România accentul se pune pe marile corporații multinaționale și pe stat. Dacă ne uităm pe Bursa de Valori București (care ar trebui să fie un barometru al economiei României) observăm că succesul în derularea ofertelor publice inițiale de actiuni l-au avut companiile de stat și nu cele private. Ajutoarele de stat pentru crearea de locuri de muncă (hotărârea de guvern din primăvara acestui an) au mers către multinaționale și nu către companiile autohtone. Deci cred că numerele enunțate de catcostaclujul.ro, reflectă starea de fapt din economia noastră , dominată de doi jucători importanți STATUL si MULTINATIONALA.”

 Victor GAVRONSCHI, CEO Loopaa

Victor Gavronschi - CEO Loopaa

”La prima vedere, un astfel de sistem ar părea să nu fie sustenabil pe termen lung. Dacă e să analizăm strict aceste numere, probabil că ele ar trebui inversate; taxele cumulate plătite de angajatorii privați ar trebui să poată susține aparatul administrativ, motiv pentru care ne-am aștepta ca numărul de salariați din privat să fie mai mare decât cel de la stat.
Cu toate acestea, datele nu sunt suficiente astfel încât să putem trage o concluzie viabilă.”

Viorel NISTOR, jurnalist

viorel nistor

”Simplu răspuns la această întrebare, fără date suplimentare, explicative sau consolidate, ar putea părea un pic hazardat. De exemplu, ar conta să știm dacă proporția se păstrează la nivelul județului pentru toți angajatorii ori dacă este valabil și la nivel național sau care este nivelul veniturilor în aceste sectoare. Dar poate face sens și o „fotografie” spontană, făcută într-un județ important, cu o capitală de județ importantă, reprezentativ pentru ceea ce înseamnă instituții ale statului  și, deopotrivă, sectorul privat. Din această perspectivă, în opinia mea, datele nu arată deloc bine. Căci, după aproape 25 de ani de tranziție de la comunism la capitalism, e nefiresc ca sistemul de stat să rămână „umflat” și să devanseze în proporție semnificativă sectorul privat. Din aceste date, mai mult decât o simplă statistică,  se pot trage câteva concluzii indubitabile. În primul rând că au dispărut marile intreprinderi, ce nu mai există în sectorul de stat (în comunism, CUG și ISC Câmpia Turzii aveau fiecare atâția angajați), dar nici în cel privat, câteva mii de angajați putând atinge doar multinaționalele. Companiile de stat, majoritatea, s-au privatizat, s-au dizolvat, s-au micșorat sau au falimentat, trecând, cele viabile, în sectorul privat. Angajatorii statului, în principal, sunt serviciile publice, educația, sănătatea, transportul, instituțiile descentralizate, regiile locale și cele naționale. Firmele de dimensiuni mai mici, în sectorul privat, n-ar fi un semn de anormalitate, dimpotrivă, unul de adaptare și suplețe, de elasticitate și reducere a riscului investițional. Pentru sectorul privat, o medie de circa 1500 de angajați la primii zece angajatori poate părea rezonabilă. Nu aici este anormalitatea. A doua concluzie este că, în termeni relativi chiar, aparatul de stat este cel supradimensionat, cu toate eforturile, reale sau închipuite, ale politicienilor de reformare a acestuia. Iar asta dovedește, pe de-o parte, neputința politicienilor, iar, pe de alta, lipsa de voință sau existența unor relații de tip clientelar, ce sunt conservatoare în sine. Însă nici din partea populației nu a existat o presiune pozitivă în sensul reformării. Căci oamenii încă își doresc să lucreze „la stat”, preferă venituri mai mici dar sigure, optează pentru stabilitatea la un standard de viață mai scăzut, în defavoarea  riscului. În oglindă, sectorul privat, unul de tip antreprenorial, presupune inițiativa, asumarea, riscul, aspirația la nivel înalt, ceea ce presupune schimbare, adaptare, variație, instabilitate în plan financiar, social etc. Trebuie să ținem cont că, asemenea multor altor lucruri, nici antreprenoriatul nu este neapărat o chestiune nativă, ci trebuie învățat și educat la o scară cât mai largă. Datele arată, indirect, și un nivel al spriritului antreprenorial, atât în privința angajatorilor privați, cât și al angajaților de orice fel. O altă diferență importantă o face motivația și performanța. Angajatul la stat este puțin motivat, iar performanța apare doar întâmplător, deoarece acestea sunt datele de funcționare ale sistemului. Cuvântul de ordine este supraviețuirea și confortul în condițiile unui efort minim. Sistemul privat lucrează cu alte resorturi motivaționale, este mai volatil și aici contează raportul efort-interes-rezultate, în funcție de care se acordă și remunerația.

Nu în ultimul rînd, trebuie să privim înspre venituri ca să înțelegem starea reală a lucrurilor. Statisticile generale din țara noastră, din perioada de criză și post-criză (să zicem), arată, pe veniturile salariale medii, că angajații din sectorul de stat sunt mai bine plătiți decât cei din privat, ceea ce explică multe. Pe de-o parte, inconștiența politicienilor, ce „lovesc” mereu sistemul privat, singurul producător de venituri și bunăstare,  pentru a-și conserva privilegiile și pozițiile, pe de altă parte, descurajarea spiritului antreprenorial, ce afectează întregul sistem. Puși în fața unor opțiuni, angajații vor alege pe criterii de pragmatism, cât mai mulți bani, cu efort cât mai mic.

În fine, probabil lucrul cel mai important: angajații la stat sunt, în general, consumatori (chiar dacă justificați) de resurse, câtăvreme, angajații din sectorul privat sunt generatori de resurse. Proporția angajat la stat/angajat privat de la care a pornit întrebarea vorbește elocvent despre starea la zi a județului din acest punct de vedere.”

 Paul SMERECIUC, CEO Euro Advisory Business

paul smereciuc

”Cifrele reprezintă incapacitatea sistemului politic de a reforma statul și presiunea enormă pusă pe zona antreprenorială .Vorbim de județul Cluj, însă același top făcut în Olt, Vaslui, Mehedinți ar da rezultate probabil șocante.

Tags: ,
images

Top 20: Unde are statul cei mai mulți angajați în Cluj

Căile Ferate din Cluj conduc în topul angajatorilor bugetari în județul Cluj, conform datelor Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) valabile la finele lunii trecute.

Compania de stat cu cei mai mulți angajați din Cluj este Sucursala Centrul Regional de Exploatare, Întreținere și Reparații Căi Ferate Cluj, cu 3.255 de salariați activi. După feroviari urmează, pe poziția secundă, la mică distanță, Sucursala Direcția Regională de Poștă Nord Vest, cu 3.118 angajați. Pe ultima treaptă a podiumului bugetarilor se situează Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, unde lucrează 3.012 salariați.

Universitatea ”Babeș-Bolyai” are cu puțin sub 3.000 de angajați, mai precis 2.963, fiind urmată, pe poziția a cincea, de o altă instituție feroviară: Sucursala de Transport Feroviar de Călători Cluj, în dreptul căreia figurează 2.649 de salariați  cu contractele de muncă active. Compania de Apă  ”Someș” are 1.946 de angajați, iar pe poziția a șaptea se află Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca: 1.824 salariați activi. O altă universitate, cea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” îi succede în topul salariaților, cu 1.493 de persoane pe statele de plată. Fosta regie de transport a Primăriei Cluj-Napoca, transformată în Compania de Transport Public Cluj-Napoca  are 1.490 de angajați. Primul ”zece” al topului bugetarilor este ”închis”  de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean, unde regăsim  929 de salariați activi.

Cu 893 de angajați, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii se află pe locul 11 în topul bugetarilor din Cluj, iar în urma sa vine o altă unitate spitalicească: Institutul Regional de Gastroenterologie – Hepatologie ”Prof.dr. O. Fodor”, cu 794 de salariați activi. Filiala de distribuție a energiei electrice Electrica Distribuție Transilvania Nord este a 13-a în top, cu 781 de angajați, alți feroviari, marfarii de la Sucursala Marfă Transilvania stau la nivelulul de 775 de angajați,  iar Institutul Oncologic ”Prof. dr. I. Chiricuță” se găsește pe poziția a 15-a, cu  771 de salariați activi.

.

Ultima cincime a topului 20 al bugetarilor este  deschisă de Direcția de Asistență Socială și Medicală, cu 667 salariați activi, în urma ei clasându-se Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj, cu 658 angajați.  Locul 17 este al Spitalului Clinic de Recuperare Cluj-Napoca – 605 persoane pe statul de plată, iar succesiunea până la finele topului 20 este următoarea: Institutul Inimii Cluj-Napoca (580 angajați), Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca  (531 angajați) iar locul 20 este al unei instituții medicale din afara municipiului reședință de județ: Spitalul Municipal Turda (466 salariați activi).

Notă: Pe baza topurilor angajatorilor de până acum va urma o analiză a specialiștilor ce vor avea de răspuns la întrebarea:  ”Privat ori buget?”.

(Titus CRĂCIUN)

 

 

 

Tags: ,