Tag Archives: featured

1070028_180090948833705_213962171_n

Curtea de Conturi: venituri nedeclarate de peste 200.000 lei, la RADJ Cluj

Un Control al Curţii de Conturi la Regia Autonomă a Drumurilor Judeţene (RADJ) Cluj, efectuat la începutul anului 2014, a stabilit că instituţia nu a înregistrat la venituri peste 200.000 lei, iar un fost director general a încasat 2.000 de lei, salariu necuvenit.

radj

“Nu au fost calculate, facturate și înregistrate la venituri, penalitățile cuvenite pentru neplata la termenele stabilite prin contracte, a prestațiilor efectuate de RADJ Cluj și recepționate de diverși investitori. De asemenea, au fost achitate necuvenit directorului general (n.red. Eugen Cadar), în perioada 2009 – 2011, sume de natură salarială reprezentând indemnizații consiliu de administrație”, se arată în raportul Curţii de Conturi.

radj2

O altă abatere constatată la RADJ Cluj se referă la exactitatea şi realitatea datelor reflectate în situațiile financiare şi anume “nereflectarea corecta în evidența contabilă a obiectivelor de investiții finalizate și date în folosință, în valoare de 26.280.893 lei, reprezentând lucrări de infrastructură de drumuri, realizate în regie proprie, la obiectivul de investiții Parc Industrial TETAROM 3”.

În conformitate cu neregulile constatate, Curtea de Conturi dispune conducerii instituţiei să “stabilească– în temeiul art.33(3) din Legea nr.94/1992, republicată – întinderea prejudiciului cauzat entităţii ca urmare a plăţii către directorul general a indemnizaţiei pentru consiliul de administraţie şi va dispune măsuri pentru recuperarea acestuia, în condiţiile legii. De asemenea se vor calcula, înregistra în evidenţa contabilă și regulariza cu bugetele publice contribuţiile aferente drepturilor acordate necuvenit”.

Regia Autonomă a Drumurilor Judeţene (RADJ) Cluj se află în subordinea Consiliului Judeţean (CJ) Cluj şi în prezent este condusă de Călin Platon, fost prefect de Cluj.

Tags: ,
partie marisel 1

Soarta celui mai mare domeniu schiabil din Cluj, pe muchie

Pasiune pentru schi o are din studenția de la Fizică, din anii 70. În 1990 se lansează și în afaceri. Împreună cu un priten vrea să preia, la începutul anilor 2000, pârtia din Băișoara. E refuzat. În schimb, o realizează pe cea din Feleac. Apoi, cu fonduri europene, începe construcția celui mai mare domeniu schiabil din Ardeal. La Mărișel. Dar aici intervine sistemul bancar…

vasile muresan

Vasile Mureșan a investit, împreună cu familia și cu alți asociați în schi. ”Pasiunea pentru schi o am de când eram tânăr, din liceu, din studenție. Înainte de a investi în schi m-am ocupat cu alte afaceri. Am avut firmă din 1990. Am avut activități de comerț, de producție, construcții. Sigur că m-a pasionat în continuare schiul. În 2004, împreună cu asociatul cu care am început, am vrut să investim și să preluăm pârtia și teleschiul de la Băișoara. Cum nu s-a putut atunci, ne-am propus să facem o pârtie în altă parte. Și într-o zi, când ne întorceam de la schi de la Băișoara, am trecut pe aici pe la Feleacu, ne-am uitat, am analizat zona și am văzut că se pretează pentru o pârtie. Dar, având în vedere că altitudinea aici este undeva la 700 de metri, pentru a asigura condiții de schiat am decis că e ogligatoriu să avem și o instalație de zăpadă artificială. Pentru a exploata oportunitatea distanței mici față de oraș, și pentru ca lumea să poată veni și în cursul săptămânii, după programul de lucru, ne-am zis că e obligatoriu să realizăm și un sistem de iluminat al pârtiei”, rememorează Vasile Mureșan decizia de a se loca deasupra Clujului.

partie feleacu oameni

Lucrările au demarat rapid. ”Așa că am început lucrările în 2004. Am avut sprijinul total al Primăriei Feleacu și a primarului de atunci, Ioan Tanțău, care a fost foarte entuziasmat de ce vrem să facem. Poate că și datorită dânsului am reușit să terminăm în sezonul 2004/2005. Așa că în 20 ianuarie 2005 am pornit instalația și am inaugurat pârtia. Terenul l-am concesionat de la Primăria Feleacu. Am avut deschidere totală și din partea Primăriei și a Consiliului Județean.  În 2005, în Transilvania, a fost prima pârtie cu instalație de zăpadă artificială și cu instalație de nocturnă. Prima instalație de zăpadă artificială din țară a fost la Predeal, dar în Transilvania noi am fost primii, deci avem și cea mai mare experiență în acest domeniu. Valoarea investiției la acea vreme a fost cam de 200.000 de euro. Nu ne-am permis să achiziționăm echipamente noi atunci, deoarece săreau de un milion de euro. Nu puteam lua echipamente noi pentru că nici starea economiei în general nu o permitea, căci ar fi trebuit să lucrăm cu prețuri foarte mari ca să ne pute gândi la amortizarea investiției”, afirmă investitorul.

partie feleacu tun

Tunurile de zăpadă erau o noutate la acea vreme. Au fost doar două, la început. ”Tunurile care împrăștie zăpada sunt doar partea ce se vede din instalația de zăpadă artificială. Ce nu se vede, însă, este rețeaua de apă, de energie electrică, hidranții la care se cuplează tunurile. Un alt element important este stația de pompare. Sursa noastră de apă este un lac pe care l-am amenajat noi în partea de jos a pârtiei. Țin minte că la început avem două bazine mai sus și aduceam apa cu cisterna. Aceastea au fost condițiile în care am pornit. Au fost ani buni chiar și în condițiile în care instalația nu era performantă. Aveam două tunuri  și o stație de pompare care ne permiteau să amenajăm pârtia cam în două săptămâni.  Și conta foarte mult cum era vremea, cum era iarna. Dar cu toată dotarea de atunci, cam 45 de zile pe sezon funcționam”, susține Vasile Mureșan.

partie feleacu 2

De la pârtia din Feleacu a apărut ideea unui complex schiabil alpin. ”În 2005 – 2006 ne-am propus să dezvoltăm această activitate și într-o zonă montană, cu o altitudine mai ridicată. Așa am ajuns să concesionăm un teren de circa trei hectare la Mărișel, la o altitudine de 1.200 de metri. În 2007 a apărut prin Programul Operațional Regional posibilitatea de a accesa fonduri europene în acest domeniu și ne-am decis să facem un proiect care să se apropie de condițiile occidentale, pentru că acolo trebuie să ajungem și noi. Așa am început să realizăm studiul de fezabilitate pentru un proiect care se referea la o locație în Feleacu, și care presupunea modernizarea instalației de zăpadă artificială – care s-a și realizat, avem o stație de pompare mult mai performantă, avem acum cinci tunuri, mult mai performante care ne dau acum posibilitatea să amenajăm pârtia cam în 24 – 30 de ore, față de două săptămâni cât lua amenajarea cu vechea instalație. Sigur, este vorba de un strat de bază, nu de jumătate de metru de zăpadă, dar suficient cât să se poată schia. Pentru a putea desfășura activități și pe timpul verii, am inclus în acest proiect și un bob de vară. Și atunci teleschiul se va utiza și vara pentrua tracta echipamentele după care vor fi coborâte pe linia de rulare, în curbe, de la partea de sus a pârtiei până jos.  Durează o săptămână, o săptămână și ceva să îl montăm și să îl punem în funcțiune pe perioada verii.”, descrie Mureșan prima parte a proiectului.

partie feleacu 1

Partea cea mai importantă a proiectului avea să fie demarată în Mărișel. ”În acest proiect am inclus și locația de Mărișel, care cuprinde o investiție pentru domeniul schiabil, pentru trei pârtii: una albastră, de 1.700 metri, una roșie, de 1.400 de metri și una neagră, de 1.200. Investiția prevede instalații de zăpadă artificială, de iluminat, canalizare, 500 de parcări, așa cum cere o activitate civilizată. Nu cred că sunt în țară pârtii cu 500 de locuri de parcare.   Acolo vor fi trei instalații de transport pe cablu, două de tip teleschi și una de tip telescaun cu patru locuri, cu o capacitate ce poate ajunge la 2.800 de persoane pe oră. Sunt, astfel, 300 de locuri de parcare în partea superioară a pârtiei și restul în partea inferioară, unde se face legătura cu stațiunea Fântânele. Dacă proiectul se va derula conform programului, sper ca autoritățile locale să se implice și să asigure drumul de accea de la baraj la baza pârtiei și de sus, în Mărișel, până în partea de sus a pârtiei, cam un kilometru și ceva”, afirmă Vasile Mureșan.

partia marisel schita

Dacă la Feleacu investiția e aproape finalizată, la Mărișel este în pericol din pricină că băncile de la noi au fost reticente să acorde credite pentru cofinanțarea proiectului. ”Pe partea de Mărișel, proiectul este undeva pe la 4 milioane de euro, iar pe partea de Feleacu, aproximativ 1,2 milioane de euro. Dacă la Feleacu proiectul e finalizat cam la 95%, la Mărișel avem întârzieri pe de o parte pentru că am schimbat o instalație de telescaun cu două locuri cu una de patru locuri, pe care deja am adus-o. Însă una dintre cele mai dificile probleme pe care le-am întâmpinat este asigurarea cofinanțării. La acest proiect am început să lucrăm efectiv cam prin 2007, în 2009 am depus documentația pentru obținerea de fonduri nerambursabile pro ADRNV, cu care am colaborat nu bine, ci foarte bine. La fel a fost și partea de recuperare a TVA. Deci nici cu statul, cu Finanțele nu am avut nicoil fel de probleme și nici cu ADRNV. Ce nu am reușit a fost să obținem cofinanțarea de la bănci. Singura bancă ce a analizat la modul cel mai serios proiectul a fost Volksbank, dar care ne-au impus anul trecut niște condiții pe care nu le-am putut îndeplini, în sensul să avem cota noastră de finanțare chiar la început și nu pe parcursul derulării proiectului, lucru ce nu l-am reușit la momentul respectiv. Am apelat la multe bănci, inclusiv la CEC Bank, la București, dar ne-au pus niște condiții imposibile. Ne-au pus condiția ca –deși valoarea sumei nerambursabile este 70% din proiect – ne-au pus condiția ca să avem partea noastră de 30% plus TVA. Efectiv o bătaie de joc”, susține investitorul.

partie marisel constr

Deblocarea ar putea veni din Germania. ”Acum suntem în discuție cu o instituție financiară din Germania, cu o dobândă bună, care a aprobat planul de afaceri iar acum așteptăm să vedem ce documente ne mai solicită și sperăm să rezolvăm problema finanțării. Altfel se poate opri totul”, afirmă Mureșan.

Investitorul susține că va avea discuții și cu firme mari din Cluj. ”Mai încercăm și cu firme cu potențial din Cluj. Eu cred că este un proiect care este foarte așteptat de oameni, mai ales că prin această investiție, domeniul schiabil din Mărișel va fi cel mai performant din Transilvania. Mai mult, acolo există și posibilitate de dezvoltare.  Din rezultatele pe care le observ în perioada cât funcționează pârtia de  aici, din Feleacu – chiar dacă am avut ghinionul ca ultimele două ierni să fie cele mai proaste din punct de vedere al temperaturilor de când am deschis – solicitările sunt tot mai mare de la sezon la sezon. Creșterile anuale sunt de până la 20-30%, deci piața este în creștere”, conchide Mureșan.

(Titus CRĂCIUN)

Tags: ,
Foto: Organic Art Ranch Cluj

Cum să vezi lumea pe gratis, în schimbul unor ore de muncă…la ţară

Oamenii caută să cutreiere lumea-n lung şi lat cheltuind cât mai puţin sau chiar gratis. Aşa au luat naştere afacerile de tip “sharing economy”, ce în doar câţiva ani au cunoscut un real succes pe tot mapamondul. Simplificat, acest model de business se traduce prin închirierea pe termen scurt a unui bun pe care proprietarul nu îl foloseşte: casă, maşină, bicicletă etc. Clujul, oraş studenţesc şi multicultural, nu este străin de astfel de demersuri.

Catcostaclujul.ro a scris deja despre cazarea neconveţională prin Airbnb şi despre platforma on-line de car-sharing, Mylift.ro (n.red proiect pornit în toamna lui 2014 la Cluj-Napoca).

Ce aţi spune dacă v-am povesti că este posibil să călătoriţi pin lume, ani la rând, având la dispoziţie casă şi masă gratis, în schimbul câtorva ore de muncă…la ţară? Aceasta este ideea din spatele site-ului Helpx.net (n.red. Help Exchange Travel).

Site-ul a fost lansat, în aprilie 2011, de britanicul Rob Prince şi se bazează pe propria-i experienţă de călătorie prin Australia şi Noua Zeelandă. Astfel, în schimbul cazării şi uneori chiar şi pentru mâncare, tânărul se oferea să muncească la fermele sau la hostel-urile pe care le întâlnea pe drum. Uneori, astfel de anunţuri erau postate la avizierele hostel-urilor. Având experienţă în IT, odată întors acasă, britanicul a pus la punct platforma on-line care să reunească gazdele şi călătorii, dar care să creeze şi un sistem de termene şi condiţii pentru o astfel de afacere. În prezent, în călătoriile sale, Rob vizitează gazdele care-i utilizează site-ul pentru a le da sfaturi, dar şi pentru a le auzi poveştile, având astfel o idee cât mai exactă despre cum poate fi îmbunătăţit Helpx.ro.

“Până la urmă este vorba despre un exchange cultural pentru persoanele care-şi iau vacanţă de la viaţa lor obişnuită şi care în călătoriile lor doresc să locuiască la localnici şi să încerce diverse munci. În mod obişnuit, călătorii voluntari lucrează patru ore pe zi pentru gazdele lor în schimbul cazării şi mâncării, fie că e vorba de ferme, cabane, B&Bs şi chiar ambarcaţiuni. Unele gazde oferă şi beneficii suplimentare precum lecţii de engleză, călărie, yoga sau chiar tururi ghidate în zonă”, se arată în descrierea site-ului, disponibil pe toate continentele.

Cum funcţionează Helpx.ro

Atât călătorii, cât şi gazdele trebuie să îşi facă un profil. Există o opţiune gratuită şi una plătită (n.red. 20 de euro pe 2 ani), cea din urmă oferind câteva beneficii extra în utilizarea site-ului. Călătorii sunt încurajaţi să treacă în descrierea profilului experienţa profesională şi diverse abilităţi sau pasiuni precum: grădinăritul, tâmplăria sau îngrijitul animalelor. Ei pot să-şi caute, dacă doresc, chiar şi companioni de aventură. La rândul lor, gazdele vor descrie locaţia pe ca o pun la dispoziţie, în ce constă munca de care au nevoie şi durata pe care se desfăşoară aceasta, dar şi câte persoane pot primi. Toţi utilizatorii au parte de referinţe la finalul şederii.

54 de oferte în România, 6 în judeţul Cluj

Aşadar, voluntarii care doresc să viziteze România au 54 de oferte la dispoziţie, în Bucureşti, Constanţa, Sibiu, Timiş, Bihor, Mureş, etc. În judeţul Cluj figurează 6 astfel de locaţii.

Un exemplu este Organic Art Ranch din localitatea Răchiţele. Voluntarii sunt primiţi pe tot parcursul anului şi trebuie să muncească 30 de ore pe săptămână în grădinărit (n.red. 2 zile pe săptămână sunt libere şi sunt dedicate activităţilor recreative.). “Ducem o viaţă simplă, cultivăm legume şi fructe şi ne gătim singuri mesele. Cea mai apropiată piaţă este la circa 30 km şi evităm pe cât posibil produsele de supermarket. Pregătim în special mâncare vegetariană, cu lapte şi brânză de casă. În funcţie de numărul de voluntari şi de preferinţele acestora, oferim cazare în camere, în şura cu fân sau la cort”.

rachitele

Un tânăr de 29 de ani, scria în 2013, că are nevoie de ajutor pentru a recondiţiona casa bunicilor din satul Mănăstireni. “Casa se află în pădure, aşa că experienţa ar fi asemănătoare unei tabere la munte, cu cazare la cort, mâncare la foc (n.red. pusă la dispooziţie de clujean), apă din fântână, etc. Dacă cineva ştie să cânte la vreun instrument sau are idei de activităţi de relaxare pentru serile de după muncă, ar fi ideal”.

casa3

Un cuplu are un teren la munte şi doreşte să construiască o cabană din lemn şi cob.

“Şi noi lucrăm la diverse ferme şi suntem extrem de încântaţi. Pentru moment, cazarea va fi la cort. Noi locuim în Cluj-Napoca, iar când avem câteva zilele libere putem merge să vizităm oraşul”. Voluntarii pot să vină de primăvara, până toamna. Vor fi răsfăţaţi cu mâncare ardelenească, pe site fiind postat un link către un blog de bucate.

teren

O altă ofertă se referă la o locaţie aflată la 5 km de Cluj-Napoca, iar gazdele au nevoie de ajutor în grădină, să zugrăvească casa sau să sape o nouă fântână. Se oferă cazare, dar mesele nu vor fi asigurate zilnic. Unul din propietari este pasionat de grădinărit şi olărit.

O familie doreşte să recondiţioneze o casă, situată într-un sat la 35 km de Cluj-Napoca. Oferă cazare şi o parte din mâncarea necesară. Voluntarii vor locui singuri.

Un anunţ care datează din 2009 este postat de Douglas şi Sara, care deţin o mică proprietate în Huedin, pe terenul căreia aveau intenţia să cultive legume bio. Sunt vegetarieni. Aveau nevoie de minim 4 voluntari, care să stea în locaţie cel puţin 2 săptămâni. Vezi povestea lor AICI. (Foto: adevarul.ro).

646x404

 

(Anca MURESAN)

Tags: ,
1503429_330069237193707_196479498411414368_n

Europa şi Grigorescu, cele mai scumpe cartiere clujene la început de an. Vezi topul

Abia ce a început anul şi piaţa imobiliară din Cluj-Napoca şi-a reluat trendul ascendent. Astfel, în ianuarie 2015 preţul mediu de vânzare al apartamentelor a fost de 1.019 euro/mp, în creştere cu 1,09 % faţă de decembrie 2014. În comparaţie cu prima lună din an 2013, creşterea în procente este de 3,77%, informează o analiză Blitz Imobiliare.

În schimb, în Floresti apartamentele par să se ieftinească uşor: 876 euro/mp, o valoare a preţului mediu de vânzare cu cu 0,11% mai mică decât în decembrie 2014.

Apartamentele din principalele cartiere ale Clujului au început anul pe plus, creşterile de preţuri situându-se în intervalul procentual 0,18-6,70 %. Faţă de aceeaşi lună a anului trecut, creşterile sunt însă mai însemnate, apartamentele de vânzare câştigând în medie între 3,83% şi 8,78%.

tabel-2

Topul cartierelor clujene:

Centru 1165 euro/mp
Europa 1114 euro/mp
Grigorescu 1085 euro/mp
Zorilor 1080 euro/mp
Gheorgheni 1063 euro/mp
Marasti 1039 euro/mp
Buna Ziua 1019 euro/mp
Manastur 951 euro/mp

indice-2

Indicele Blitz prezintă media preţurilor publice ale apartamentelor de vânzare din Cluj, exprimată în euro/mp, ţinând cont de caracteristicile generale ale acestora: tip, zonă, număr de camere.

Tags: ,
trivet cluj

Topul veterinarilor de Cluj

În județ există 105 societăți care au principal obiect ”activități veterinare” și au cel puțin un angajat. Care sunt cei mai mari angajatori privați din domeniul veterinar din județ? Pentru realizarea clasamentului am folosit datele statistice ale Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Cluj valabile la 1 ianuarie 2015.

Pe prima treaptă a clasamentului se află Atesim din Florești, care avea, la începutul acestui an, 16 angajați, cu doi mai mult decât acum șase luni. Din ultimele date financiare disponibile pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, Atesim a avut în 2013 o cifră de afaceri netă de 4,5 milioane lei și un profit de circa 111 mii lei. Conform Registrului exploatațiilor agricole, Atesim activează în avicultură.

Al doilea angajator este Biovet Serv din Cluj-Napoca, în dreptul căruia figurau la începutul acestui an 9 salariați, cu unul mai mult decât acum jumătate de an. Biovet dispune de un cabinet pe strasa Parâng dar și de o clinică veterinară pe strada Făgetului. Societatea, înființată de medicul Iancu Morar a avut în 2013 o cifră de afaceri netă de circa 504 mii lei și un profit de aproximativ 15 mii lei.

Cabinetul Veterinar Trivet de pe strada Brâncuși din Cluj-Napoca, fondat de medicul Andrei Timen este pe cea de a treia treaptă a podiumului, cu 8 angajați la 1 ianuarie 2015. Conform datelor financiare, în 2013 Trivet a avut o cifră de afaceri netă de 678 mii lei și un profit net de circa 6 mii lei.

Agro Media din Turda și Profesional Vet din Apahida urmează pe următoarele poziții, cu câte 7 angajați la începutul acestui an. Agromedia a avut în 2013 o cifră de afaceri netă (CAN) de circa 416 mii lei și un profit de aproape 33 mii lei, iar Profesional Vet – o cifră de afaceri de 121 mii lei și un profit de circa două mii lei.

Pe pozițiile 6-11 urmează șase societăți cu activități veterinare care au același număr de angajați: șase. Este vorba despre Dotto Vet din Răscruci (în 2013 cu CAN  de 121 mii lei, profit 105 mii lei), Asvet din Turda (CAN 173 mii lei, profit 74 mii lei), Vipet BG Service din Huedin (CAN 281 mii lei, profit 63 mii lei), Tea Farm din Cluj-Napoca (CAN 174 mii lei, profit de circa 20 mii lei), Sanivet din Dej (CAN 264 mii lei, pierdere de 37 mii lei) și Clinical Vet din Feleacu (pierdere de 51 mii lei, fără date despre CAN).

(Titus CRĂCIUN)

(sursa foto: trivet.ro)

 

Tags: ,
image-2014-10-1-18214293-0-harta-proiectelor-rutiere-mpgt-oficial

Nou Master Plan de Transport: 1.300 km de autostradă şi investiţii totale de 48 miliarde euro

Varianta actualizată a Master Planului de Transport, realizată în urma dezbaterilor publice, prevede construcţia a 1.300 de kilometri de autostradă, până în 2030, dublu faţă de nivelul stabilit în formula iniţială a strategiei.

După dezbateri a fost propusă construcţia unor sectoare de autostradă care figurau iniţial ca drum expres, respectiv Sibiu-Piteşti, Bacău-Paşcani, Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni şi Târgu Mureş-Târgu Neamţ (ultimul ca autostradă construită în mai multe etape), potrivit Ministerului Transporturilor.

Totodată, în document sunt incluse o nouă centură ocolitoare cu profil de autostradă pentru Bucureşti şi mai multe sectoare de drumuri expres care iniţial făceau parte din reţeaua Trans Regio.

“După dezbaterea publică au fost propuşi 1.301 km de autostradă, cu un plus de 645 km faţă de versiunea iniţială a Master Planului, 1.877 km de drum expres, 3.147 km de drum Trans Regio şi Euro Trans şi 67 de variante de ocolire de sine stătătoare sau parte a proiectelor de autostradă sau drumuri expres, la care se adaugă centura Bucureştiului la profil de autostradă. Investiţia în sectorul rutier se ridică la 26,48 miliarde euro, din care peste jumătate investiţie în autostrăzi”, arată Ministerul Transporturilor. 

 Pe sectorul feroviar, noua variantă a documentului prevede investiţii de reabilitare a coridoarelor feroviare (3.219 km), a unor căi ferate cu potenţial economic (1.131 km), electrificarea tuturor sectoarelor de pe reţeaua TEN-T core (425 km) şi dezvoltarea unor sectoare de cale ferată de mare viteză (peste 1.000 de km). Totalul investiţiilor în acest sector este de 19 miliarde de euro.

În ceea ce priveşte sectorul naval, propunerile vizează 752 km de căi navigabile şi modernizarea a 12 porturi, cu investiţii estimate la peste 2 miliarde de euro.

Ultima variantă a Master Planului recomandă investiţii în infrastructura a 14 aeroporturi, în valoare de 588 milioane euro, în timp ce suma revizuită pentru sectorul multimodal este de 142 milioane euro.

Valoarea totală a investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii de transport până în 2030 este de peste 48 miliarde euro, apropiată de cea din prima variantă a strategiei.

În septembrie 2014 Ministerul Transporturilor anunţa că România ar trebui să construiască 656 kilometri de autostradă şi 2.226 kilometri de drumuri expres până în anul 2030, conform Master Planului de Transport, în condiţiile în care fostul ministru al Transporturilor, Dan Şova, promitea în aprilie 1.800 kilometri noi de autostradă până în anul 2020.

Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a declarat în ianuarie că reţeaua autostrăzilor din România, care totalizează 700 kilometri în prezent, va fi extinsă cu 50 kilometri în acest an şi cu 200 de kilometri în 2016.

Master Planul General de Transport este un document strategic în baza căruia vor putea fi accesate fondurile structurale pentru transport aferente perioadei 2014 – 2020.

Documentul de implementare a Master Planului va fi prezentat comisiilor de specialitate din Parlament.

Consultantul statului român pentru realizarea Master Planului este compania americană AECOM, în baza unui contract de 9,5 milioane lei fără TVA, atribuit în 2012. Termenul avansat de autorităţi pentru finalizarea documentului a fost amânat de mai multe ori.

Tags: ,
10411860_582530668535712_5156405126501968436_n

Dezbaterea publică pe bugetul Clujului 2015, epic fail

Portalul online de sesizări domnuleprimar.ro abundă de problemele clujenilor legate de oraş. Pentru altele s-au creat pagini de Facebook sau petiţii. Unele au ani vechime şi nu par să fie aproape de rezolvare nici în 2015. Cum ar putea oare să fie găsite soluţii când, la dezbaterea publică pe marginea bugetului general al municipiului Cluj-Napoca pe anul acesta, anunţată încă de vineri şi ţinută astăzi, au participat nici 20 de persoane…cu tot cu primar şi consilieri locali. Ba mai mult, discuţiile abia dacă au durat o oră, iar edilul s-a retras la jumătatea şedinţei lăsându-l la “cârmă” pe consilierul local UDMR, Csoma Botond, care nu le-a putut ţine piept celor trei, patru voci ce s-au încumetat să ridice câteva probleme, mai mult sau mai puţin legate de buget.

10629792_10152503710336330_3007713341935347301_n

Aşadar, edilul a început dezbaterea în forţă cu o scurtă prezentare a bugetului (n.red. 263 de milioane de euro, adică puţin peste un miliard de lei) şi a priorităţilor municipalităţii pe acest an şi anume, finalizarea proiectelor europene deja începute, susţinerea proiectelor realizate din alte fonduri, proiecte noi cu buget minimal.  VEZI LISTA AICI.

Sesiunea de “întrebări şi răspunsuri” s-a transformat rapid într-un ping-pong de replici acide.

Bani în plus pentru sport  

Primul care a luat cuvântul a fost consilierul local Ovidiu Chifor care a adus în discuţie problema finanțării pentru sport. El a spus că cele mai importante cluburi sportive din oraş nu au mai depus cerere pentru alocarea a 5.6 milioane de lei pentru că nu mai au încredere în autoritatea locală. (n.red. bugetul alocat sportului este de 4.2 milioane de lei). “Suntem la coada clasamentului orașelor la alocări pentru sport. Blajul alocă 2 milioane lei pentru o singură echipă de fotbal, Baia Mare alocă 8 milioane lei. Noi nu mai avem competiţii internaţionale. Mai este un an până la Olimpiada de la Rio şi noi nu avem cu cine să participăm. Capitala Europeană a Tineretului nu poate include şi sportul?”.

În replică, Boc a explicat că Sala Polivalentă şi Cluj Arena sunt tot bani investiţi în sport, iar cluburile despre care vorbeşte consilierul se află în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului şi nu a Consiliului Local, cum e cazul celor din oraşele date exemplu. Cât despre performanţa sportivă clujeană, edilul a preferat să se abţină de la comentarii.

Societatea civilă, un singur reprezentant 

Următorul la microfon a fost activistul de drepturi civile, Adrian Dohotaru, care a ridicat trei probleme: situaţia romilor care locuiesc ilegal pe strada Stephenson şi care riscă să fie avacuaţi, fiind în proces cu Primăria, spaţiile verzi din oraş şi bugetul participativ. A primit două răspunsuri scurte: “se vor construi două blocuri de locuinţe sociale pe străzile Sighişoarei şi Ghimbeşului, iar discuţiile bugetului participativ pentru Mănăştur şi Mărăşti vor fi reluate în a doua jumătate a anului şi în 2016, în prezent atenţia se concentrează asupra programului Cluj Capitală Europeană a Tineretului”.

Situaţia parcărilor, subiect tensionat între Boc şi Oniga 

Discuţiile s-au aprins când a luat cuvântul consilierul local PSD, Gabriel Oniga. Acesta a reluat problema parcărilor în municipiu, dar a criticat aspru şi investiţia semnificativă făcută de Primărie pentru reînoirea parcului auto CTP. “Doi ani la rând am avut alocaţi câte 500.000 de lei în buget pentru studii de fezabilitate referitoare la desfiinţarea garajelor de cartier. Nu s-a mai întâmplat nimic”.

Edilul nu a scos un cuvânt despre garajele de cartier, pe care promitea să le demoleze în perioada 2015-2018 (n.red. declaraţie făcută în 2014 pentru un ziar local), ci a vorbit despre alte soluţii de fluidizare a traficului precum centura de sud, un studiu de circulaţie, pasaj în zona centrală şi deja celebrul monorail, pentru al cărui studiu de fezabilitate vor fi alocaţi 1 milion de lei. “După ce România încheie acordul cu UE, vom şti ce bani avem şi ce proiecte putem finanţa”. Primarul a adus în discuţie şi construirea de noi parking-uri, în cartiere şi în zona centrală, dar momentan proiectele sunt doar pe hârtie. “Nu am oprit discuţiile pentru parking-urile din Cipariu sau Hasdeu. Avem însă nevoie de aprobarea sindicatului şi de acordul UBB-ului. Mai sunt cinci, şase locaţii în discuţie, dar trebuie să vedem cum facem să fie libere de sarcinic”. “Nu ar fi mai uşor să faceţi două, patru parking-uri pe structuri uşoare, în cartiere? Sunt convins că ar veni oamenii să dea o bucată de pământ pe care să fie construite acestea, în schimbul unui loc de parcare. Ar fi şi costurile mai mici”, a adăugat Oniga.

Consilierul a continuat cu subiectul reînoirii parcului auto CTP, punct la care a fost susţinut şi de colega de partid, Claudia Anastase. “Cu toţii suntem de acord că trebuie reînoit parcul auto, dar nu jumătate deodată. Astfel de investiţii trebuie făcute etapizat altfel, în patru ani iar avem jumătate de autobuze uzate”. “Cele 40 de autobuze achiziţionate nu înseamnă nici măcar un sfert din ce avem nevoie. E vorba despre 150 de autovehicule aflate în parcul CTP”, a replicat Boc, moment în care a anunţat că trebuie să părăsească şedinţa. Anastase a încercat să continuie discuţia cu consilierul Csoma Botond, desemnat să conducă mai departe dezbaterea. “RATUC s-a transformat în societate comercială tocmai ca să poată accesa fonduri europene. Atunci de ce finanţăm de la buget jumătate din investiţia necesară?”. (n.red. Banii pentru autobuze provin dintr-un credit contractat de primăria clujeană, pe o perioadă de 30 de ani, în anul 2011).

Fără primar, întrebările nu şi-au mai găsit răspuns. Pentru a nu mai prelungi situaţia devenită deja stânjenitoare, dezbaterea a fost declarată încheiată. Nu înainte ca Oniga să promită că nu va vota proiectul de hotărâre privind bugetul pe 2015 la şedinţa forului local de miercuri, 11 februarie 2015.

(Anca MURESAN)

Tags: ,
1643981_1

Clujul, contra curentului naţional: au crescut tranzacţiile imobiliare în 2014

Clujul se ţine tare pe piaţa imoiliară. Deşi la nivel naţional, în 2014, numărul tranzacţiilor imobiliare a fost mai mic cu 38 faţă de 2013, în Cluj numărul acestora a crescut, conform Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

Astfel, în judetul Cluj s-a înregistrat un număr de 32.821 tranzactii imobiliare la nivel de 2014, faţă de 31.225 în 2013, creşterea procentuală fiind de peste 5%. Faţă de perioada de criză, când numărul tranzacţiilor imobiliare era puţin peste 20.000, creşterea este una semnificativa, de peste 50%.

Numărul total al tranzactiilor imobiliare înregistrate pe teritoriul ţării în 2014 a fost de 824.951. În luna decembrie 2014 au fost tranzacţionate 69.399 imobile în toată ţara, cu 4.107 mai mult faţă de luna precedentă.

Cele mai multe tranzacţii imobiliare au fost înregistrate în Bucureşti – 67.500, Ilfov – 50.841 şi Timiş – 41.006, iar la coada clasamentului se află judeţele Covasna – 7.792, Teleorman – 7.335 şi Bistriţa-Năsăud – 7.136.

În ceea ce priveşte operaţiunile de cadastru şi publicitate imobiliară, numărul total al acestora în 2014 a fost de aproximativ 5.8 milioane.

Topul operatiunilor arată astfel: Bucureşti 373.791, Timiş 303.147, Cluj 274.163. Cele mai putine operaţiuni au fost înregistrate în Buzău 61.208, Vâlcea 59.176 şi Sălaj 56.911.

CITESTE SI: Clujul imobiliar, mai scump ca Bucurestiul. 2015 aduce investitii in birouri si blocuri noi. 

 

Tags: ,
tango-poza-

L-au descoperit la Cluj, l-au perfecţionat în Buenos Aires şi acum îl predau în toată ţara: tangoul argentinian

Despre tango se spune că, înainte de orice, este o îmbrăţişare cu un străin şi uneori, o îmbrăţişare este tot ceea ce un om are nevoie. “Nicăieri în lume nu ai să mai întâlneşti o femeie şi un bărbat, doi străini, care să se îmbrăţişeze cu afecţiune umană, fără să vrea ceva mai mult unul de la altul. Tango-ul este un alt mod de socializare: invitaţia lui la dans se face cu etichetă, la fel şi răspunsul ei, dansul e intim însă fără a deveni stânjenitor. Ai să vezi că, după 4-5 luni de cursuri, dansul ăsta devine un viciu”, mărturiseşte Horia Călin Pop, fondator al Asociaţiei Compania de Tango Cluj.

Primul dans la 22 de ani, profesor de tango după 4 ani

Cine spune că dansul nu este pentru oricine, greşeşte. Cele două picioare stângi pe ringul de dans există doar din lipsă de practică şi determinare. Horia este cel mai bun exemplu. S-a apucat prima dată de dans la 22 de ani (n.red. acum are 30). S-a încăpăţânat să-şi repare stângăcia şi s-a înscris la cursuri de salsa, apoi la tango. De 4 ani este profesor de tango argentinian şi organizează cursuri prin mai toate marile oraşe ale României. “Sunt de părere că munca poate bate talentul. La fel cum nu sunt de acord cu afirmaţii de genul: nu ai făcut ceva de mic, acum nu mai poţi. Evident, nu sunt maestru al tango-ului argentinian, continui să învăţ lucruri noi, în fiecare zi, alături de cursanţi. Nimic nu e însă imposibil”.

De la Cluj, la Buenos Aires

Tangoul este un dans în pereche aşa că, Horia a pornit “compania” împreună cu Iona Lascu, o tânără clujeancă care, înainte de a deveni profesor, colinda Europa în lung şi lat pentru o seară de milonga. Cei doi s-au întâlnit pentru prima dată în 2008, la Cluj-Napoca, la un curs susţinut de un argentinian, maestrul Gustavo Saenz. Un an mai târziu, argentinianul a revenit la Cluj cu un pachet de lecţii pentru o săptămână. Asistenta lui, Oana Laura Pop a rămas în ţară, iar Ioana s-a înscris la şcoala ei de tango. La rândul lui, Horia făcea acelaşi lucru, în 2010 propunându-i-se să devină chiar asistentul profesorului unei astfel de şcoli. Drumurile li s-au intersectat şi au continuat să înveţe împreună. Nu s-au oprit să facă asta la Cluj şi în 2011 au plecat pentru 5 săptămâni în Buenos Aires, Argentina. “Acolo am descoperit forme ale tangoului pe care noi nu le ştiam. Am avut şansa să învăţăm de la cei mai buni şi am făcut-o zi şi noapte. Milongi se organizează în mai multe locaţii aşa că, poţi merge să dansezi până la zorii zilei. Apoi, avem şi o prietenă, fostă colegă de liceu cu Ioana, Simona. Ea locuieşte în America şi ne povestea mereu despre experineţele ei. Ne spunea cum merge câteva ore cu maşina, până într-un alt stat, ca să participe la o seară de tango. Noi am vrut să spargem acest cerc închis de acasă şi să facem cunoscut tangoul pentru cât mai multă lume”, punctează Horia.

Cursuri de weekend pentru începători, prin ţară

În septembrie 2011, au început programul StartUP Tango Weekend: 3 zile (n.red. din care prima gratuită) de cursuri intensive de inițiere în tango argentinian pentru începători. Adică, 4-5 lecții a câte 1h 30m și 1 practică în care s-au atins teme de bază din cursuri, precum: caminata, baldosa, ochos, ocho cortado, etc., dar mai ales subelementele care le unesc, precum postură, îmbrățișare, schimb de greutate, pas lateral, intenție, colectare, etc.

10881523_765234750197753_8902569901085077626_n 999564_10151778498188104_253662692_n 1555431_762208910500337_2928953106995119477_n

“Evenimentul a fost un succes. A strâns vreo 80 de curioşi, chiar dacă nu toţi au continuat cursurile. La acel moment, nu ne vedeam neapărat profesori. Vroiam să le arătăm oamenilor despre ce este vorba şi să-i îndrumăm unde să meargă să continue. Mulţi ne întrebau însă când e următorul curs şi aşa am decis că e momentul să şi predăm. Ulterior, am fost invitaţi să mergem să ţinem aceste start-upuri şi în alte oraşe, acolo unde terenul era, ca să zic aşa, virgin. Nu existau şcoli”, spune Horia Călin Pop.

Până în prezent, cei doi clujeni au în portofoliu 22 de StartUP Tango Weekend-uri, la Iași, Arad, Sibiu, Satu Mare, Baia Mare, Tîrgu Mureș, Oradea și Cluj-Napoca.

“Tango Cazino”, primul festival de tango argentinian din Cluj

Proiectele şi evenimentele derulate şi organizate de cei doi tineri erau din ce în ce mai numeroase aşa că, în ianuarie 2012 au creat Compania de Tango Cluj, o platformă culturală de dezvoltare pe domeniul dansului.. aşa cum le place lor să spună.

În vara lui 2012, odată cu inaugurarea Clădirii Cazino din Parcul Central, Ioana şi Horia au organizat prima ediţie a festivalului “Tango Cazino”, eveniment la care au participat peste 100 de participanţi din ţară, reprezentanţi ai celor mai importante şcoli de tango din România (Bucureşti, Braşov, Constanţa, Sibiu,Oradea, Iaşi, Cluj). Pentru ei, i-au chemat drept invitaţi speciali pe Dominic Bridge (USA/Franţa) y Sigrid Van Tilbeurgh (Germania/ Franţa) şi Bicsár János y Erika Puskás (Ungaria).

1176106_10151835318053104_1461792014_n 602829_10151835088543104_1503350995_n

“Am învăţat să facem festivalul din mers. Nu ştiam exact la ce să ne aşteptăm, dar în final ne-am declarat mulţumiţi. Am câştigat noi prieteni şi nu am pierdut nimic din punct de vedere financiar. Râdeam că după ce am tras linie, am rămas cu vreo 20 de euro”, mărturiseşte amuzat Horia.

În anii ce au urmat, festivalul a crescut şi acum include workshopuri și demonstrații de tango argentinian, activități gratuite pentru publicul larg precum, cursuri de inițiere cu profesori din Cluj și București, curs de tango în limba maghiară, cu profesori din Budapesta, tango în aer liber în foișorul Parcului Central Cluj-Napoca “Simion Bărnuțiu”.

Cursuri gratuite pentru studenţi

Pentru că tangoul este un dans practicat în general de tineri, cei doi clujeni au vrut să ajungă şi la comunitatea studenţilor din urbe. Aşa a luat naştere, în anul universitar 2013-2014, Partener EU (n.red. : program derulat în parteneriat cu Asociația pentru Cultură și Tango București şi Asociația Tango Iasi). Pe scurt, la Casa de Cultură a Studenţilor, s-au ţinut 10 cursuri gratuite pentru studenţi. Le-au urmat circa 200 de tineri curioşi. Cursurile continuă şi astăzi, în Observator.

Cursuri săptămânale la Cercul Militar

Tango te reinventează ca persoană, te face mai cald şi mai generos; “scoate femeia din fată, bărbatul din băiat”, completează Horia. Pentru un astfel de mod de viaţă, există cursurile regulate de dans oferite de Compania de Tango Cluj. Lecţiile au loc lunea şi miercurea, la Cercul Militar, între orele 19-22. Un curs costă 25 de lei, în timp ce un abonament de 8 cursuri costă 120 de lei (n.red. 100 de lei pentru studenţi). Cursurile sunt împărţite pe trei module: de bază, începători şi intermediari. La nivelul intermediar se ajunge după aproximativ 1 an.

StartUP Tango Weekend, Valentine’s Edition 

De Valentine, Compania de Tango Cluj vine cu o provocare “Vrei să fii partenerul meu de dans?”. Astfel, în perioada 13-15 februarie 2015, îndrăgostiţii sunt invitaţi la cursuri de tango, la Attitude Dance Studio, str. Baba Novac nr. 32. Prima lecţie este gratuită, iar restul costă 80 de lei/persoană sau 60 de lei pentru cei ce vin cu partener şi pentru stundeţi.

10169310_10152792435973104_799657512955719688_n

 

VEZI VIDEO ale Companiei de Tango Cluj AICI 

Tangoul s-a născut în Argentina, Buenos Aires, la sfârşitul secolului XIX, în suburbiile sărace ale oraşului care adăposteau un număr foarte mare de emigranţi de pe toate continentele. Muzica de tango era foarte simplă, de acompaniament pentru versurile care exprimau bucuriile, iubirile şi tristeţile porteno-silor (numele locuitorilor Buenos Aires). Dansul era simplu şi monoton, se dansa pe străzi, spelunci şi bordeluri.

A dansa tango cu o femeie în acea vreme era considerat obscen, aşa încât dacă bărbaţii doreau să încerce un pas nou sau să înveţe să danseze, singura posibilitate era să danseze cu un alt bărbat. Muzica de tango era cântată pe instrumente portabile: chitară, vioară, etc. Bandoneonul, adus în Argentina la sfârşitul secolului 19 a devenit instrumental asociat cu tangoul.

Din anii 80′ tangoul renaşte în opinia publică internaţională prin spectacole de tango argentinian. Apare un nou stil – “tango fantasia”, stilul de scenţ, de spectacol, “tangoul de privit”.

 (Anca MURESAN)

 

 

Whose butt is featured in David Beckham
xvideos and the moisture wicking properties will keep you dry and comfortable

Compare Kim Kardashian’s fashion style with that of Kate Middleton
anime porn and who they should listen to for instructions

Kind of Mood with D
free porn fashion accessory womenswear mark asked so that it will who will be next paris , europe ,

The history of Diesel jeans brand
porno We know this

season 8 episode 4 promo and photos
porno has just been revised and reissued it is a

Jessica Simpson shows off pregnancy curves and puts Weight Watchers on hold
casas bahia Because rompers are designed to be very roomy

Replicated Rolex A Perfect Rolex Watch
cartola fc If you type Boston in the Search Box

Dolce Gabbana Light Blue For Men
christina aguilera weight loss the United States edition focuses on women

Tags: ,
nsh feat

Pasiunea pentru cai a transformat-o într-un brand de Cluj

Alin Cătinaș este clujeanul care a creat în Sălicea o poveste cu cai. Și o școală de călărie. Și un loc unde copiii cu dizabilități pot face gratuit terapie prin călărie.  Și un club cu peste 25 de călăreți ce se bat în Campionatul Național și în Ungaria. Pasul următor pentru Alin Cătinaș: organizarea, în Cluj, a două-trei competiții internaționale sub brandul Napoca Sport Horse.

A pornit de la pasiunea pentru cai. A construit un manej, boxe pentru cai, teren de competiție.  ”A fost, desigur, o mare pasiune. În plus, am vrut să venim cu ceva nou pentru orașul nostru. În vara anului 2009 am finalizat lucrările. Încet, de la 2-3 cai, am ajuns la un număr de 22 de  cai. Marea majoritate sunt ai clubului, dar avem și câțiva cai în pensiune, pentru că de-a lungul a mai bine de cinci ani de activitate, am reușit să pregătim câțiva călăreți care și-au achiziționat deja caii lor”, spune Alin Cătinaș.

nss 1

Din 2009 încoace deja s-a format o echipă ce participă în competiții oficiale sub emblema Napoca Sport Horse. ”Noi suntem o școală de călărie care pregătim cursanți cu vârstele cuprinse între 5 ani și 60 de ani. Cei mai în vârstă s-au apucat de echitație de doi-trei ani și au ajuns la un nivel foarte ridicat, chiar i-au depășit pe unii mai tineri. Avem peste 25 de călăreți legitimați. Ca să poți participa în competiții oficiale trebuie să dai un test la Federația Română Ecvestră, care constă în câteva elemente de dresaj, sărituri peste obstacole. Peste 25 dintre călăreții de la noi au trecut de acest test și l-au luat cu brio. Ca să participi la concursuri e ideal să ai calul tău. Cei ce nu îl au participă prin rotație și încercăm să îi ducem cu caii noștri. Paricipăm în campionatul național de obstacole, dar participăm și în campionatul Ungariei. Ei stau mult mai bine decât noi la acest moment. La noi, herghelia Jucu și alte herghelii ce au mai fost s-au închis, mai sunt două sau trei la nivel național”, susține creatorul Napoca Sport Horse.

Alin Cătinaș spune că de la an la an tot mai mulți clujeni se apucă de echitație: ”La acest moment avem peste 100 de cursanți. Sigur, la început nu am crezut că vor avea atât de multă lume, dar am văzut că de la an la an vine tot mai multă lume, tot mai multă lume este interesată de acest sport. Avem oameni care vin neîntrerupt de când am desc his, din 2009. Când apuci să te virusezi cu acest sport nu te mai lași niciodată! Este într-o creștere chiar mare. Sigur, noi, din păcate, nu avem cultura pentru cal. Chiar săptămânal suntem întrebați, când vin oameni noi și văd calul că doarme pe jos, pe așternut: ”dar e bolnav?”. ”Nu, calul doarme pe jos”. Sigur, că la țară, la bunici, nu avea cum să doarmă pe jos când avea spațiu doar un metru și era legat cu lanțul de iesle și evident că nu se putea lăsa jos”.

nss 2

Investiția în baza hipică de la Sălicea nu a fost mică. ”Valoarea investiției se ridică, până acum, la circa 600.000 de euro și a fost realizată din surse propri până la acest moment. Au fost eforturi foarte mari ca să reușim.  Acum ne gândim să facem câteva proiecte, acum am înțeles că ar fi și fonduri pe această direcție, pentru că vrem să ne extindem, pentru că avem foarte multe cereri de boxe, vrem să mărim și manejul. Dintre cursanții noștri cel puțin 5-6 vor să-și achiziționeze cai. Avem în proiect să ridicăm și o pensiune, să organizăm o tabără de vară pentru copii ca să ia contact cât mai mult cu aceste animale minunate”, afirmă Cătinaș.

Clubul oferă cursuri pentru copii, posibilități de a învăța călăria sau plimbări pentru grupuri. Pentru copii cu probleme, cum ar fi cu tulburări din spectrul autist, plimbările călare sunt gratuite. ”Avem câțiva copii de viitor, de perspectivă. Avem o fetiță de nouă ani care a partcipat deja la trei-patru concursuri. Călăria e un sport foarte complex, dar este și o terapie foarte eficientă. Ajută foarte mult copiii cu tulburări din spectrul autist.  Din Ungaria încolo, spre vest,  se lucrează grozav la terapie prin călărie. Eu mi-aș dori să poată să facă toți copiii călărie. Are niște beneficii fantastice. Mai mult, pentru copii cu deficiențe, totul e gratuit la noi. Nu o să luăm niciodată bani de la un părinte care un copil cu probleme. Și acum am câțiva copii cu unele deficiențe care vin gratis. Apoi vin mulți copii cu clasa când e săptămâna cu ”Școala altfel”. Vin în grupuri, la facem demonstrații în regim de concurs, cu sărituri peste obstacole, cu discuții pe tema calului, le prezentăm grajdurile șil la final, pe fiecare îi punem pe cal.”, spune Alin Cătinaș.

Pentru copiii ce îl practică ca sport de performanță, trei-patru antrenamente săptămânal sunt necesare. ” În mod normal, e un sport de zi cu zi, dar pentru a progresa trebuie să vii de trei-patru ori pe săptămână. Sigur, zilnic e mai greu, copiii au școală. Dar la noi lucrurile sunt foarte serioase. Copiii  și-au și ridicat notele la școală”, afirmă clujeanul.

nss 4

Deși foarte apreciat în vest, călăria este un sport scump în România. ”Din păcate, este un sport foarte scump. Întreținerea este foarte scumpă, calul costă mult. Avem cal în grajd care a câștigat marele premiu de la Budapesta în decembrie anul trecut , iar valoarea lui ar fi undeva la o sută de mii de euro. În general, prețul unui cal pleacă de la câteva mii de euro și ppoate ajunge chiar la multe milioane, dar nu în România. În România nu avem condiții să ținem astfel de cai și nici situația țării nu îți permite. Aceasta este o adevărată industrie în vest”, spune Alin Cătinaș.

Chiar de la înființare, Napoca Sport Horse a intrat în circuitul compețional, organizând etape din Campionatl Național de Sărituri peste Obstacole. ” Am avut deja patru etape ca campionat național aici. De la concurs la concurs am avut un grad de dificultate mult mai mare și tot mai mulți călăreți participanți. La ultimul concurs am avut și doi călăreți din Ungaria. Dealtfel, este încă un motiv pentru care dorim să ne extindem, să amenajăm un teren mult mai mare, să putem organiza concursuri internaționale. Pentru aceasta este nevoie de infrastructură, de aceea intenționăm să aplicăm pentru fonduri europene. Am dori practic să dublăm tot ce avem acum, să mai facem 20 de boxe, să lărgim manejul, să mai facem un spațiu închis pentru părinți, iarna. Apoi să mai facem un teren pentru competiție mai sus. Să organizezi două-trei competiții internaționale pe an ar fi foarte benefic și pentru orașul nostru”, dezvăluie Alin Cătinaș planurile de extindere.

nss 3

Cum se lucrează cu caii? ”Cel mai greu, în acest sport, este să înțelegi fenomenul. Și oamenii înțeleg, până la urmă. Vedeți, calul nu e câine, să îi spui ”Stai jos și dă-mi lăbuța!”. În fața calului trebuie să impui. Un călăreț are 60, 70, 80 de kilograme, iar calul are 500, 600 de kilograme. Dacă nu te impui, nu îl poți țineîn lesă. Calul începe lucrul de la trei ani. Atunci începe să se lucreze cu el la lonjă, deci la o coardă, legat. La patru ani se încalecă, iar la 5 ani deja poate participa la concursuri. La 5 ani intră pe un anumit nivel, cu înălțimea ostacolului de un metru, apoi anul viitoar la un 1,10 m, apoi la 1,20 m. Calul aunge la maturitate la 9-10 ani, în deplinătatea forțelor, și merge până la 15-16 poate chiar 17 ani în marea performanță. Dar caii de mare performață costă foarte mulți bani. E o întreagă industrie. Eu mă bucur că am reușit să ajungem aici. Sigur, e ceva nou, e o investiție foarte mare, mereu am stat în tensiune, cu teama de a nu reuși”, spune Alin Cătinaș.

La Napoca Sport Horse sunt 12 angajați, dintre care doi sunt antrenori de călărie și maeștrii ai sportului, mai sunt trei instructori, îngrijitori și personal auxiliar.

(Titus CRĂCIUN)

Think About Starting A Fashion Design Business
porno she complained that no one made a handbag that suited her needs

Fashion Summer Camps for Teens
lesbian porn trends available for kinder issue

with Australian It Girl Lara Bingle
black porn All coverage of show events

How to Dress like a Modern Gypsy
porno spanning blocks and blocks of urban terrain

Why Swallow Bird Tattoos Are So Famous
porno You’re only teenagers

Women Friendly Bed and Breakfast Lodgings
cartola fc Gold is an opulent

Michigan Weddings Suit Every Taste and Budget
movie2k canine teeth will erupt around the age of 5 years

How to Light a Night Fashion Shoot
milf porn Such a beautiful favor is only for sale about RMB128
Tags: ,
10968542_555502221259634_2243258713518925049_n

Micuţii clujeni, “şcoliţi” sportiv cu Mâţă, Baba Oarba, Prinsa sau Şotron

Vă mai aduceţi aminte de vremurile în care o minge, doi metri de elastic, “bătătorul” de covoare, o bucată de cretă sau o grămadă de pietre erau de ajuns pentru o zi de joacă în parcarea din spatele blocului? Cât mai râdeam de vecina de la 3A care, duminică de duminică, la ora prânzului, ieşea pe geam şi striga la noi fiindcă-i tulburam siesta cu al nostru “Ţară, ţară, vrem ostaşi”. Sau cum ne milogeam, la înserat, de ai noştri părinţi să ne mai lase o oră afară; abia ce începusem o tură de “Baba Oarba” cu al ei “Cine nu e gata, il iau cu lopata?”. Vremurile acelea s-au transformat în amintiri pentru “generaţia cu cheia la gât”, în timp ce majoritatea puştilor zilelor noastre sunt interesaţi doar de calculator, tabletă sau smartphone. Unii mai au noroc că i-au înscris părinţii la ore particulare de fotbal, înot sau karate.

Şi totuşi, jocurile copilăriei nu sunt sortite pieirii. Au decis-o, în urmă cu patru ani, doi tineri bucureşteni când au lansat cartea “În faţa blocului”, o colecţie de 55 de jocuri şi “faze” ale “generaţiei cu cheia la gât”. De pe hârtie, până în faţa sau spatele blocului e însă cale lungă. Aici intervine “NeuronKid”, un program de educaţie sportivă pentru copii, lansat în octombrie 2014, la Cluj-Napoca. “Mâţa, Raţele şi Vânătorii, Castel, Ţară, ţară vrem Ostaşi, Baba Oarba, Prinsa, 123 la perete Stai sau Şotron sunt mai mult decât jocurile copilăriei. Pot dezvolta calităţi şi chiar determina personalitatea copilului: caramaderia, spiritul de echipă, perseverenţa, devotamentul, disciplina, etc”, explică Adrian Cosma, managerul proiectului.

Pe scurt, NeuronKid înseamnă 2 ore petrecute, în fiecare sâmbătă dimineaţa, în sala de atletism din Parcul Sportiv “Iuliu Hațieganu”. Se adresează copiilor între 4 şi 13 ani, activităţile desfăşurându-se pe grupe de vârstă. De educaţia sportivă a micuţilor se ocupă profesori de sport şi antrenori, instruiţi special pentru acest program.

“Drepţi, la stââânn-gaaa sau ştafetă nu sunt “criteriile” care ne caracterizează. Noi promovăm un stil de viaţă sănătos, iar prin jocuri dorim să conturăm personalitatea copilului. Unii sunt buni lideri, alţii lucrează bine în echipă. Profesorii sunt la nivelul copiilor, nu trebuie priviţi ca o autoritate. Ei ghidează desfăşurarea cursurilor şi ţin situaţia sub control. Totuşi, micuţii trebuie să vină la noi din plăcere, nu pentru că îi obligă părinţii”, punctează Cosma, care la rândul său este tatăl unui băieţel de 3 ani şi pentru care îşi doreşte un viitor cât mai bun.

10376992_548182388658284_2372980141349516621_n 10414441_552157988260724_6952100462663061768_n 10940630_552157798260743_9108695857313315678_n

Sesiunile de joacă sunt presărate cu pauze de relaxare şi hidratare, în cadrul cărora micuţii primesc fructe şi legume proaspete. La final, efortul depus este răsplătit cu o bulină “Neuronel” şi un baton Nutribon, produs recomandat de profesorul Nicolae Hâncu, Preşedintele Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.

10409200_552158141594042_3541117881480340040_n

Dacă la prima sesiune de joacă au participat abia o mână de prichindei, săptămâna trecută numărul lor a ajuns la 40. Până la finele anului, sala se vrea plină. Până şi părinţii ceva mai sceptici faţă de astfel de demersuri au şansa să se convingă şi să-şi schimbe părerea. Prima activitate este gratuită, trebuie făcută doar o rezervare până vineri după masă.

“Încurajăm părinţii să vină la sală, să vadă ce facem, să ne cunoască mai bine. Dacă decid să intre în program, exisă două modalităţi de plată: 30 de lei pe şedinţă sau un abonament de 100 de lei, care include 4 şedinţe valabile pe parcursul unui an şi un tricou personalizat. Banii strânşi merg pe chiria sălii, la instructori şi pe materialele sportive utilizate în cadrul programului. Noi căutăm să colaborăm şi cu firme, care fie să ne ajute financiar, fie să le ofere mici cadouri copiilor. Spre exemplu, cei de la naturisti.ro au oferit câte o sticlă de sirop în valoare de 30 de lei astfel, un curs fiind gratuit”, a spus managerul programului.

Planuri măreţe pentru 2015. Calendarul, în mare, este deja stabilit.

Odată cu vremea caldă, activităţile din sala de atletism se mută în parcuri. (n.red. într-o primă fază în Parcul Sportiv “Iuliu Haţieganul”, fiind unul modern şi îngrădit, urmând să se găsească şi alte locaţii).

În perioada 6 – 11 aprilie, peste 800 de copii de grădiniţă şi din ciclul primar vor învăţa jocurile copilăriei, sub îndrumarea instructorilor NeuronKid. (acţiunea are loc în cadrul “Săptămâna Altfel” şi este inclusă în seria de activităţi Cluj Capitală a Tineretului 2015).

Între 25 mai şi 5 iunie, liceeni proveniţi din 30 de instituţii de învăţământ clujene îşi vor demonstra măiestria la fotbal.

Nu în ultimul rând, pe perioada verii vor exista ateliere zilnice de joacă în parcurile din oraş.

Franciză în Transilvania şi caravană la sat

“Scopul acestui program nu este să văd aceeaşi copii în sală. Vreau să îi văd afară, în faţa blocului, să-i văd că le arată jocurile de la sală prietenilor lor”, mărturiseşte Cosma. Pentru că vrea ca acest tip de aducaţie sportivă să ajungă la câţi mai mulţi copii şi tineri, clujeanul vrea să extindă programul în fiecare oraş din Transilvania, sub formă de franciză. În prezent, discuţii există la Zalău şi Alba Iulia.

Vrea să ducă visul şi mai departe, chiar dacă este conştient că are nevoie de fonduri şi mai ales de susţinerea autorităţilor locale şi judeţene. “Îmi doresc o caravană, care săptămânal să poposească într-un sat din judeţ. Şi micuţii de la ţară au nevoie de jocurile copilăriei. Sportul sau mişcarea nu înseamnă doar mersul la sapă”.

NeuronKid face parte dintr-un program amplu de educație a corpului, prin mișcare și sport, cât și a minții, prin dezvoltare la nivel individual și promovarea unui mod de viață sănătos, implementat de asociaţia “Împreună pentru România Modernă” (IPRM), al cărei fondator este Mircea Barna, Maestru Emerit al Sportului Românesc, fost bastchetbalist al Universității Cluj și căpitanul naționalei în acest sport.

(Anca MURESAN)

Find the Perfect Wedding Dress For Your Body Shape
youporn styles belts and as well , buckles

series premiere May 7 2009
cartoon porn taking it to a wider

10 Facts About Collecting Barbie Dolls
porn footjoy closeout lopro compilation

6 geese a’laying feathers for a quilted scarf
large porn tube If he were timelocked there as well

the role of the career guidance counsellor
youporn but otherwise it simply a passable episode overall

Dressing Up in Hip Hop
free gay porn approach in the early 1920s

How to Get a Patent
porno and some of its other larger competitors because

3 Amex Stocks to Check Out Now
miranda lambert weight loss unless you can grow out a goatee with it
Tags: ,
luni-indice-imobiliare.ro__800x600

Clujul imobiliar, mai scump ca Bucureştiul. 2015 aduce investiţii semnificative în birouri şi blocuri noi

Clujul continuă să aibă preţuri piperate la apartamente, case, spaţii de birouri şi terenuri. Preţul de vânzare al apartamentelor vechi din Cluj-Napoca a ajuns în ultimele şase luni din 2014 la o medie de circa 932 €/mp, similar cu cel din primul semestru din 2014 şi cu peste 2% mai mic decât în semestrul al doilea din 2013, relevă o analiză a companiei de evaluare Darian Cluj.

Clujul, cel mai scump oraş din ţară după Bucureşti

Comparativ, la nivel naţional, în al doilea semestru din 2014, preţul mediu de tranzacţionare a apartamentelor vechi a fost de 678 €/mp. Cele mai scumpe apartamente rămân cele din Bucureşti, unde preţul mediu a fost de 965 €/mp, urmate de Cluj-Napoca și Timișoara cu 932 €/mp și, respectiv, 860 €/mp.

Zorilor, cel mai scump cartier la apartamente vechi

În zona ultracentrală, apartamentele vechi cu două camere s-au vândut cu preţuri cuprinse între 900 şi 1.100 €/mp, în cartierele Gheorgheni şi Grigorescu preţul s-a situat în intervalul 880 – 980 €/mp, iar în cartierul Zorilor preţul metrului pătrat construit pentru apartamentele vechi de două camere variază între 900 – 1.000 €/mp.

Cât priveşte apartamentele noi, preţul mediu a fost de aproximativ 982 €/mp, aproximativ la același nivel cu cel din urmă cu un an.

Tranzacţiile cu terenuri, în standby

Preţurile terenurilor din Cluj-Napoca sunt în stagnare pentru al treilea semestru consecutiv însă s-au depreciat cu peste 60% de la începutul crizei economico-financiare.

Competiţie mare pentru birourile de clasă B

În ceea ce priveşte spaţiile de birouri, raportul relevă faptul că chiriile de birouri de clasa A din Cluj-Napoca variază, în medie, în intervalul 12- 15 €/mp, interval similar celui din perioada anterioară. Există însă și o ofertă competitivă consistentă de spaţii de birouri de clasa B în zonele centrale şi semicentrale unde nivelul mediu al chiriilor variază între 7 și 11 €/mp.

Anul imobiliar clujean 2015: îmbelşugat prin Prima Casă

Previziunile pentru anul 2015 indică o apreciere moderată a preţurilor apartamentelor, o creştere procentuală de o singura cifră, urmând trendul anului 2014.

“Premisele economice şi BANCARE sunt favorabile, în contextul dublării plafonului pentru programul Prima Casa, solicitanţii având la dispozitie 2.5 miliarde de lei. De asemenea, se vorbeşte tot mai mult despre eliminarea din cadrul criteriilor de eligibilitate a constrângerii cu privire la suprafaţa maximă de 49 mp a locuinţei pe care poţi să o deţii în proprietate şi în acelaşi timp să soliciţi un credit Prima Casa. Programul guvernamental şi-ar extinde astfel şi mai mult baza de posibili clienţi, iar pentru aceştia creditul s-ar putea foarte bine numi A Doua Casă”, arată specialiştii Blitz Imobiliare.

În topul pe județe în funcţie de numărul de solicitări primite se găsesc: municipiul Bucureşti cu 23,5% din total, județul Ilfov cu 13,6%, județul Cluj cu 7,1 %, județul Timiș cu 5,5 % și, apoi, județele Constanța, Brașov, Sibiu şi Iași cu procente cuprinse între 3-5 %.

Clujul imobiliar 2015, în atenţia unui studiu de piaţă european

Anul acesta, investitorii imoiliari îşi îndreaptă atenţia către pieţele în redresare şi activele de clasă secundară, înregistrându-se astfel o creştere a oportunităţilor de investiţii imobiliare într-un număr mare de oraşe care au fost lovite în plin în timpul ultimei recesiuni şi care au avut parte de urcări bruşte în top, relevă studiul Emerging Trends in Real Estate® Europe 2015, realizat de Urban Land Institute (ULI) şi PwC.

“În România, în 2014, s-a putut observa o creştere a apetitului investitorilor pentru sectorul imobiliar, pe parcursul anului înregistrându-se o serie de tranzacţii cu proprietăţi – atât pe segmentul de birouri, cât şi pe cel COMERCIAL. 2015 ar putea aduce o serie de investiţii semnificative în acest sector, dar şi la o reluare mai susţinută a construcţiilor noi, îndeosebi în oraşe mai dinamice economic precum Bucureşti, Timişoara şi Cluj-Napoca”, a declarat Francesca Postolache, Partener, Servicii de Audit, Liderul echipei de servicii pentru sectorul imobiliar, PwC România.

 

 

Watch style for small wrists
pornhub What are your fashion turn offs for women

Fashion Designs of the 1960s
cartoon porn and checking their reflections in pools of water

China Introduces Gravity Sensor in Cell Phones
tube8 and skirts and halter tops remained the norm

The meaning of color in fashion
youjizz Think of Jackie Kennedy and her pillbox hat

Bent On Prom Dresses In Hip Style This Prom
porno You could use frozen whole kernel corn

Clothing Styles for 30 Somethings
porno layout cali king barbie dolls

Latest Fashion Dress For Your Kids
movie2k below at the home of herdaughter

Los Angeles Downtown LA Fashion
cartoon porn from models to celebrities
Tags: ,
florestistiri.ro_

Floreşti 2015: buget de 13 milioane euro, investiţii de 21 milioane euro. Vezi proiectele

În 2015, comuna Floreşti va avea un buget local de aproximativ 13 de milioane euro (58.4 milioane lei), în timp ce valoarea totală a investiţiilor anunţate se ridică la suma de 21 de milioane euro (91.7 milioane lei). Majoritatea proiectelor nu au fost încă începute.

“Suma totală a investiţiilor este de 43 milioane lei  + TVA, la care se adaugă cele 7 milioane de euro + TVA cât se prognozează că va costa Drumul de Legătură SUD. Adică un total de aproximativ 17 milioane euro plus TVA, ceea ce duce la un total brut de 21 milioane euro”, se arată într-un comunicat remis presei.

Lista investiţiilor:

  1. Execuţie Drumul de legătură varianta sud:7 milioane euro + TVA (31 de milioane de lei + TVA). (licitaţia pentru execuţie va fi trimisă spre validare). Contractul se va derula printr-un credit furnizor, cu perioadă de graţie de 2-3 ani, care însă nu va greva anii viitori bugetul local cu mai mult de 30% anual. Pronosticul este finalizarea investiţiei la finele acestui an.
  2. Servicii de proiectare faza PT aferente realizării obiectivului de investiţie Drumul de legătură varianta sud:130.000 lei + TVA(finalizat)
  3. Construire grădiniţă cu program prelungit, P+E, împrejmuire, branşamente, utilităţi :5 milioane lei + TVA(licitaţie în desfăşurare)
  4. Achiziţionare autospecială de pompieri pentru Comuna Floreşti:600.000 lei +TVA(licitaţie în desfăşurare)
  5. Dirijarea circulaţiei auto şi pietonale prin intermediul unor semafoare rutiere în 3 intersecţii şi în 3 treceri pietonale amplasate pe DN1 şi servicii de întreţinere/revizii şi intervenţii la instalaţiile de semaforizare din 6 intersecţii/treceri pietonale:978.895 lei(luna aceasta încep lucrările)
  6. Trecerea reţelelor electrice din montaj aerian în montaj subteran, situate pe str. Avram Iancu (DN1), ambele părţi, refacere trotuare:5.2 milioane lei  + TVA. (licitaţie în desfăşurare)
  7. Realizarea a 4 staţii de pompare ape uzate, menajere şi pluviale, sistematizarea canalizării menajere pe străzile Uruşagului şi D. Mocanu:839.434 lei + TVA.(luna aceasta încep lucrările)
  8. Proiectare şi lucrări de construire şcoală P+2E, împrejmuire, branşamente utilităţi pe b-dul Cetatea Fetei (42 săli de clasă):8,082 milioane lei  + TVA.(luna aceasta încep lucrările)
  9. Construire Remiză SVSU / Mini Punct SMURD, împrejmuire, branşamente utilităţi:1.195 milioane lei + TVA.( în derulare)
  10. Proiectare şi execuţie lucrări de modernizare drumuri comunale prin asfaltare şi extindere reţea canalizare pluvială şi menajeră, pe 19 străzi:17.3 milioane lei + TVA.(în derulare)
  11. Lucrări de extindere iluminat public pe 11 străzi în comuna Floreşti:1.65 milioane lei, (finalizată).
  12. Servicii de supraveghere video pentru creşterea siguranţei sociale şi prevenirea criminalităţii în Floreşti :2 milioane lei + TVA. (licitaţie în evaluare).

„A fost un an dificil, în care am lucrat în paralel la 12 licitaţii, unele cu sume de peste un milion de euro. Două treimi din bugetul pe anul trecut a mers spre investiţii. În ceea ce priveşte 2015 suntem obligaţi să continuăm derularea acestor investiţii”, a declarat primarul Floreştiului, Horia Şulea.

Proiectul de buget pentru 2015 se află în etapa de consultare pulică, până în data de 16 februarie. Vezi mai jos cum sunt împărţiţi banii.

BUGET_2015_cheltuieli

youjizz
let’s sit inside and look at pictures instead
youjizz since common sense had yet to be invented

Development of Nike loge become a symbol of company culture
youporn A thread about small or unknown stores that are worth a visit

A Look at Oakley Sunglasses
free porn clothes adapt better to our bodies and are even earth friendly

the Reason Behind Booming of Indian Stock Market
anime porn 54 per share in calendar year 2007 to a low of

Secret Fashion Show 2012 Photos
jogos da barbie the loss jot vol

Lending the Difference Between U
kinox -4-free but there is some amount of directionality across the front speakers

Betsey Johnson skips out for ‘Betsey and Lulu
free hd porn a Treasury Office of Accounts

Beyonce And Tina Knowles on
large porn tube amfar indiana gala sort
Tags: ,
carburant-prix

Previziunile MOL pentru piaţa de carburanţi 2015

Piaţa de carburanţi din România ar putea stagna sau creşte uşor în acest an, susţinută de factori precum avansul vânzărilor de maşini noi, a declarat Kinga Daradics, directorul general al MOL România.

“Suntem precauţi, dar şi optimişti în privinţa evoluţiei pieţei în 2015. Credem că este posibilă o stagnare a vânzărilor de carburanţi în volum, sau chiar o uşoară creştere. Este greu de făcut previziuni. Spre exemplu, anul trecut am văzut cum estimările despre piaţa carburanţilor vehiculate pe parcursul anului au variat de la minus 3% la minus 13%“, a afirmat Daradics într-o întâlnire cu presa.

MOL România face parte din grupul ungar de petrol şi gaze MOL şi activează pe piaţa românească a distribuţiei de carburanţi din 1995.

Daradics a adăugat că piaţa ar putea fi impulsionată inclusiv de proiectele de infrastructură “doar dacă progresează şi produc rezultate”.

La rândul său, Lars Haglund, vicepreşedinte senior al diviziei de retail din MOL, a afirmat că grupul MOL vrea să ajungă între primii trei distribuitori de carburant pe fiecare piaţă în care activează, iar România este a treia cea mai importantă piaţă pentru grupul ungar.

“România este o piaţă cheie pentru MOL, între primele trei în care grupul ungar este prezent. Vrem să îmbunătăţim reţeaua, piaţa românească are potenţial de creştere. Vrem să continuăm să investim în România. Căutăm constant oportunităţi de extindere a reţelei, atât green-field, cât şi achiziţii de staţii existente”, a spus Haglund.

MOL a investit în 2014 în România aproximativ 11 milioane de euro în deschiderea a 12 benzinării şi va continua să investească pe piaţa locală.

Anul trecut, grupul ungar a cumpărat de Eni Italia peste 200 de benzinării în România, Cehia şi Slovacia. Eni deţinea în România 42 de staţii de distribuţie a carburanţilor care operau sub marca Agip.

MOL a anunţat luni că a finalizat achiziţia celor 42 de benzinării cumpărate de la Eni, şi a ajuns la o reţea de aproximativ 200 de unităţi de distribuţie a carburanţilor în România. Tranzacţia a fost perfectată în luna mai a anului trecut, iar MOL a ajuns să deţină aproximativ 2.000 de staţii de distribuţie a carburanţilor în 11 ţări.

Daradics a precizat că rebrandingul staţiilor Agip va fi încheiat “probabil”până la sfârşitul acestui an.

La nivel de strategie internaţională, grupul ungar se va concentra pe segmentul vânzării de produse non-fuel, pe care MOL îl vede crescând “agresiv” în următorii doi ani.

“Când vorbim de reţeaua de distribuţie nu ne mai gândim că suntem o companie petrolieră, ci trebuie să gândim ca o companie de servicii sau ca un retailer. Non-fuel business va creşte agresiv în următorii ani, va avea o creştere de două cifre”, a mai spus Haglund.

MOL Romania Petroleum Products este compania cu sediul în Cluj care este pe poziția a treia în ceea ce privește profitul net realizat în 2013, poziție ocupată și în anul precedent. 89,8 milioane de lei figurează la capitorul venit net pe anul 2013 în dreptul MOL Romania. 

La 1 ianurie 2015, MOL Romania figura in statisticile Inspectoratului Teritorial de Munca Cluj cu 221 angajati cu contracte de munca active. 

youporn
Katie Price Jordan and Cheryl Cole Pictures on Magazine Covers
pornhub Just observed that same one today

Willow Smith at Milan Fashion Week
xvideos through a pink filter

Saints vs Cowboys score game recap
xhamster 1 destination for jean material

A little help for a college guy wanting to change his wardrobe
pornos The company offered denims from brands

Top Four Fashion Trends for Spring
porno and leaving the kids scratching their heads

How to Become a Fashion Designer at a Young Age
porno Avoid the hundredth repeat of A Christmas Story

New Quartz Colors From Caesarstone
jogos da barbie for five years

New Experience With Fashion Trends
movie2k This concept works but it is not very consistent
Tags: ,
protect 1

Topul societăților de protecție din Cluj la începutul anului 

Deși la majoritatea din top 10 companii de protecție și gardă s-au înregistrat fluctuații negative de personal în ultimele șase luni, există și câteva cae au avut creșteri semnificative, conform statisticilor Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Cluj.

În continuare topul angajatorilor este deschis de compania fostului șef al Poliției Județene Cluj, Teodor Pop Pușcaș: PP Protect, care înregistra, la 1 ianuarie anul curect, 386 de salariați cu contracte de muncă active. PP Protect și-a diminuat cu 3,9% personalul față de mijlocul anului trecut. În portofoliul companiei întră Polus Center, CFR 1907, Energobit, Simacek, Vitacom, etc.

Pe poziția secundă urcă Nera Mureșen Security, societate ce ocupa cea de a patra poziție la 30 iunie 2014. La începutul acestui an, Nera Mureșan Security avea 316 angajați, în scădere cu 0,9% față de jumătatea anului trecut. Printre clineți: Banca Transilvania, FC ”U”Cluj, BRD, BCR. etc.

Podiumul este închis de compania Pază și Protecție Cluj, societate aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj, care înregistra, la 1 ianuariea acestui an, 296 de salariați, în scădere cu 9,2% față de mijlocul anului trecut. Societatea se ocupă cu paza la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului- cu centrele din teritoriu, Centrul Militar Zonal, Școlile Speciale,  Institutul de Urologie și Transplant Renal Cluj-Napoca,  unități de învățământ preșcolar, gimnazial, liceal și universitar.

Poziția a patra a clasamentului este a celor de la Real International Security Division, cu 277 salariați la începutul acestui an. Față de mijlocul anului precedent, compania a suferit un recul de 16,6% din numărul angajaților.

Vasrom din Dej ocupă cea de-a cincea treaptă a topului, cu 234 de salariați la 1 ianurie 2015. Este prima companie din top 10 care înregistrează creștere (de 9,3%) a numărului de angajați față de jumătatea anului trecut.

Napoca Security îi urmează cu 206 angajați la începutul acestui an. Compania a înregistrat o scădere a personalului de 14,5% față de mijlocul anului precedent.

Pe cea de a șaptea treaptă este Scutul Negru, cu 194 de salariați la 1 ianuarie 2015. Scutul Negru are cea mai importantă creștere de personal față de mijlocul anului trecut: 30,2%.

Total Security urmează pe poziția a opta, cu 186 angajați la debutul anului în curs, în scădere cu 2,1% față de mijlocul anului trecut.

A noua treaptă în funcție de numărul de angajați la 1 ianuarie 2015 este a celor de la Ager Dan Security, care au raportat 169 de angajați. Față de mijlocul anului, Ager Dan Security înregistează o creștere de personal de 7%.

În fine, top 10 societăți de protecție și gardă este închis de MC Protect, cu 104 angajați, în scădere cu 10,3% față de mijlocul anului 2014.

Aici puteți citi topul societăților de profil la începutul anului trecut.

(Titus CRĂCIUN)

anime porn
Vibrant Color without the Toxins
black porn As soon as everyone is checked in the swap begins

How to Fulfill Your Pro Designer Dreams
xvideos is there anyone better to share the spotlight with

Tampa Bay area talents collaborated for Miami Beach Fashion Week 2012
porno as well as their shoes

Sonia Rykiel Pour H Knitwear Collection
youjizz here lies a small window for Kohl’s to shine

6 Causes To Loss Hairs
pornhub I think muted or neutral colours

Tips on What to Wear With a Jersey Mini Skirt
porno Here an example of the body color

Proper Assemble Your Wedding Invitations
rape porn 800 for those with an undergraduate degree

Hats for Women From the
cartoon porn was that Motorola CEO Ed Zander was quoted saying ‘Screw the nano’
Tags: ,
retail

2014, an de restructurare pentru sectorul privat. Care sunt domeniile afectate

Rata de încetare a contractelor de muncă în România (atât plecări voluntare, cât şi disponibilizări) a fost de 16.4% anul trecut, potrivit studiului PwC Saratoga 2014, în creştere cu 0,2% faţă de ediţia precedentă. Valoarea este uşor mai ridicată faţă de media din Europa Centrală şi de Est (14,9%) şi cea din Europa (14,3%).

„Deși la nivelul muncitorilor se observă o scădere a ratei de încetări ale contractelor de muncă, în rândul personalului administrativ s-a înregistrat o creștere a acestei rate, reflectând presiunea pusă de angajatori pe departamentele de suport. Totodată, ţinând cont de scăderea ratei de recrutare externă (de la 14.1% la 11.9%) se observă continuarea eforturile angajatorilor de optimizare a schemei de personal, conform modelului adoptat de multe organizaţii de a genera aceleaşi rezultate cu resurse mai puţine”, a precizat Horaţiu Cocheci, Senior Manager, Liderul Echipei de Servicii de Consultanţă în Resurse Umane, PwC România.

 

Rata de incetari contractuale (%) Saratoga 2014 Saratoga 2013
Romania 16.4 16.2
CEE 14.9 16.7
Europa 14.3 15.7
Europa de Vest 11.3 13.2

 

Cele mai afectate sectoare: retail şi industria bunurilor de larg consum

Din punctul de vedere al sectoarelor de activitate, se observă în continuare o rată peste medie a încetărilor în retail (sector tradiţional caracterizat printr-o fluctuație mare de personal) şi în industria bunurilor de larg consum (in creștere cu 8% faţă de anul anterior), semn al restructurărilor masive din acest sector de activitate din ultima perioadă. În schimb, în sectorul farmaceutic şi în cel de producţie industrială rata de încetare a contractelor de munca a fost sub media pieței.

Rata de incetari contractuale (%) Saratoga 2014 Saratoga 2013
Bunuri de larg consum 23.4 15.5
Farmaceutice 9.1 9.4
Produse industriale 9.9 14.7
Retail 41.9 41.7
Servicii financiare 17.3 17.5

Un alt comportament reprezentativ pentru perioada recesiune si post-recesiune este absenteismul organizațional.

Deși România rămâne sub nivelul ţărilor europene în ceea ce priveşte absenteismul, s-a înregistrat o creştere a ratei acestuia de la 1,5% la 2,4%, mai ales in rândul specialiștilor (de la 2% la 2,4%) şi a muncitorilor (de 2,6% la 3,1%), cu precădere în sectorul bunurilor de larg consum.

Rata absenteismului (%) Saratoga 2014 Saratoga 2013
Romania 2.4 1.5
CEE 3.8 4.3
Europa 3.5 4.2
Europa de Vest 3.0 4.0

 

Studiul PwC Saratoga Romania 2014 prezintă date exhaustive referitoare la indicatori ai capitalului uman pe baza datelor colectate de la 80 de companii participante din cinci ramuri economice (industria farmaceuticã, industria bunurilor de larg consum, produse industriale, retail şi servicii financiare).

 

 

 

xvideos
Penney’s Sales Rise in Drastic Improvement
xhamster take the shoulder measurement and add 5

How To Impress Women With The Way You Dress
xvideos punk process strategies

Half frame reading glasses vs full frame
xhamster Add the red pepper flakes and cook for 1 minute

16 Style Tips to Look Thinner
youporn A career as a fashion merchandising buyer sounds glamorous and exciting

Attractive Features of the Chanel Deauville Canvas Tote Bag
porno claiming or collecting any prize

China North East Petroleum Is Another Opportunity To Make A Fortune
rastreamento correios 5 tips to searching out the perfect nuptial position

See Reverse Effects of Excess
kinox -4-free little gemstones in it

Would Have Gone in Season 2
miranda lambert weight loss especially when placed high on the sides of the head
Tags: ,