Tag Archives: featured

936d6fd3-8230-4d3e-9f16-727f3a5f8032

Cluj-Napoca, cea mai pare piaţă de birouri moderne din provincie. Ce proiecte se finalizează în 2015

La sfarsitul anului 2014, stocul modern de spatii de birouri in Cluj, Timisoara, Iasi si Brasov era de 493,000 mp, inregistrand o crestere de 10%, arata un raport realizat de compania de consultanta imobilitara DTZ Echinox. Livrarile de spatii noi au insumat 43,000 mp, 83% fiind finalizati in Cluj Napoca.

Pentru 2015, volumul total al spatiilor ce urmeaza a fi livrate in principalele orase regionale este cu 50% mai ridicat si insumeaza 96,000 mp. Orasele Cluj Napoca si Iasi vor fi cele mai active piete din punct de vedere al spatiilor noi livrate. La finalul anului, stocul total de spatii moderne de birouri va fi de aproximativ 590,000 mp.

Activitatea totala de tranzactionare a fost impartita intre extinderi/ noi intrari – 43%, relocari – 20%, preinchirieri – 16%, renegocieri si reinnoiri de contract – 21%.

Cererea pentru spatii de birouri din afara capitalei a fost generata in special de companii din sectorul Tehnologiei si Telecomunicatiilor – 70% din totalul tranzactionat, urmate de companiile din sectorul Manufacturing si Industrial – 30%.

Cluj Napoca – cea mai activa piata in 2014 din punct de vedere al livrarilor de spatii noi si al cererii

Cluj Napoca continua sa fie cea mai mare piata de birouri din afara capitalei, cu un stoc modern de 186,000 mp. In 2014 au fost livrati 36,000 mp de spatii de birouri, iar pentru anul acesta sunt programati aproximativ 43,000 mp. Printre proiectele ce urmeaza a fi finalizate se numara The Office faza II, Liberty Technology Park faza II si CBC faza II. Cererea de spatii de birouri a fost de trei ori mai ridicata in 2014 si a insumat 34,500 mp, iar suprafata medie tranzactionata a fost de 1,900 mp.

La sfarsitul lui 2014, rata de neocupare pentru spatiile de birouri moderne este de 5% in Timisoara, 7% in Cluj Napoca si Iasi, si usor mai ridicata in Brasov – 10%.

Nivelul preturilor de inchiriere pentru spatiile de clasa A se incadreaza in intervalul 13 – 15 Euro/ mp/ luna in Cluj Napoca si Iasi, intre 12 – 14 Euro/ mp/ luna in Timisoara si intre 11 – 12 Euro/ mp/ luna in Brasov.

Tags: ,
map-view-cost-of-living

Unde se poziţionează Clujul în topul celor mai scumpe oraşe din lume, în 2015

Cluj-Napoca ocupă locul 392 în topul celor mai scumpe 459 oraşe din lume pentru expaţi, potrivit studiului “Cost of Living 2015” realizat de Centrul Independent Numbeo, care ia ca referinţă New York-ul. Mişcările valutare sunt măsurate faţă de dolarul american.

Oraş Clasament Global Clasament America Clasament America N Clasament Europa Clasament Europa E
New York 31 (459) 5 (130) 4 (94)
Cluj-Napoca 392 (459) 165 (179) 34 (46)

* cifrele din paranteze semnifică numărul de oraşe incluse în clasamentul specificat

index

Studiul acoperă 459 oraşe de pe 5 continente şi măsoară comparativ costurile a sute de produse şi servicii în fiecare dintre aceste localităţi. Acestea includ şi costuri aferente transportului, spaţiului locativ, alimentelor, hainelor, serviciilor de divertisment, etc.

Cluj-Napoca vs. New York

Spre exemplu, conform statisticilor publicate pe site-ul numbeo.com, preţul chiriilor în Cluj-Napoca este cu aproximativ 90% mai mic decât în New York, alimentele cu 60% mai ieftine, tarifele restaurantelor cu 70 %, iar puterea de cumpărare este cu 55% mai scăzută.

comparatie

Pentru a explica aceste procente, site-ul oferă o listă vastă de preţuri medii a produselor şi serviciilor lutate în calcul, sume exprimate în moneda de circulaţie a ţării din care face parte oraşul în cauză.

CLICK pe imagini pentru a le mări! 

 Preţuri Cluj-Napoca:

pret1

pret2

diagrama

Preţuri New York 

pret ny1

pret ny

diagrama ny

Cât costă viaţa în Cluj-Napoca/lună?

De asemenea, site-ul oferă utilizatorilor oportunitatea de a calcula un buget minim/personă/lună pentru fiecare oraş în parte, în funcţie de stilul ce viaţă dorit: tipul chiriei (ex.1 cameră într-un apartament cu 3 dormitoare în centrul oraşului), modalitatea de transport (ex. abonamente pentru mijloace de transport în comun, maşină proprie, taxi), mâncare (ex. de 2 ori pe săptămână la restaurante ieftine), bani de ţigări, haine, abonamente la sala de sport sau vacanţe.

Astfel, o persoană care locuieşte în Cluj-Napoca într-un apartament de 1 cameră – dar nu central, merge cu taxi de 2 ori pe săptămână, mănâncă în oraş de 4 ori pe lună, iese regulat la cafea şi în pub, fumează 1 pachet de ţigări pe zi, nu merge la sala de sport, dar îşi cumpără din când în când haine şi face economii pentru 2 vacanţe pe an, are nevoie de un buget de circa 3.100 de lei/lună. Pentru New York, calculul arată un rezultat de 3.362 dolari/lună. 

estimare cluj

total estimare

TOP 10 cele mai SCUMPE oraşe din lume

Cele mai scumpe 10 oraşe din lume în 2015, potrivit studiului, sunt: Hamilton, Geneva, Caracas, Zurich, Tromso, Basel, Stavanger, Lausanne, Darwin şi Bern.

top10

TOP 10 cele mai IEFTINE oraşe din lume

Toate cele 10 oraşe din coada clasamentului se află în India.

 top10- ultimele

Compania privată Numbeo, înregistrată în Serbia, este condusă de Mladen Adamovic, un inginer care a lucrat pentru Google, Sungard, și Troxo. Datele din statistici sunt colectate atât de la utilizatori, cât şi de la instituţii private sau de stat ori din studii realizate de alte companii. Este frecvent citată în reportajele BBC, Time, Forbes, The Economist, Business Insider, New York Times, The Telegraph, China Daily, etc.

(Anca MUREŞAN)

 

Tags: ,
accidente romaniatv

Clujul, al doilea județ la numărul de accidente cu victime

Cu 999 de accidente rutiere cauzatoare de vătămări corporale în 2014, județul Cluj ocupă poziția secundă după Constanța. În urma accidentelor rutiere din județ au rezultat 1.340 de victime, dintre care 70 au decedat.

Conform bazelor de date ale Institutului Național de statistică, județul Constanța este cel pe raza căruia s-au petrecut cele mai multe accidente rutiere cu victime. Cele Mai multe decese au fost înregistrate în Suceava.

Poziție Județ Număr accidente cauzatoare de vătămări corporale Număr total persoane accidentate Număr persoane decedate în accidente rutiere
1. Constanța 1.277 1.736 74
2. Cluj 999 1.340 70
3. Suceava 955 1.231 88
4. Iași 919 1.193 40
5. Prahova 900 1.248 75
6. Ilfov 812 1.142 69
7. Dolj 804 1.067 73
Brașov 800 1.139 51
9. Argeș 785 1.065 49
10. Mureș 720 1.023 61

 

În municipiul București au fost anul trecut 3.240 de accidente cauzatoare de vătămări coprporale, cu 3.756 de victime din care 61 au decedat. Cele mai multe decese, 88, au fost înregistrate în Suceava.

Cele mai puține accidente rutiere cu victime au fost în județele Brăila, Ialomița și Covasna.

Poziție Județ Număr accidente cauzatoare de vătămări corporale Număr total persoane accidentate Număr persoane decedate în accidente rutiere
39. Brăila 263 358 25
40. Ialomița 242 340 34
41. Covasna 182 271 17

 

Județul unde s-au înregistrat cele mai puține decese este Botoșani, unde 15 persoane și-au pierdut viața în urma accidentelor rutiere în 2014.

Potrivit Institutului Național de Statistică, ”accidentul de circulație rutieră cauzator de vătămări corporale se referă la orice accident care implica cel puțin un vechicul rutier în mișcare pe un drum public sau privat la care publicul are acces,provocând moartea sau rănirea a cel putin unei persoane.Sinuciderile sau tentativele de sinucidere nu sunt incluse.”

(Titus CRĂCIUN)

(sursa foto: romaniatv.net)

Tags: ,
foto rix chira

Fiți miloși: lăsați-i să trăiască cu 1.000 de euro pe lună. Vor muri curând

EDITORIAL de Titus CRĂCIUN

Minusculele fibre musculare din jurul fiecărui fir de păr de pe mână se contractă. Preț de-o furnică a secundei mai apuc să întrevăd pogorârile reflexelor atavice: pielea mi-e de găină. Dar după trecerea scurtă a ochilor, nu mai văd nimic. Căci în locul glandelor lacrimare, la împreunarea ochilor cu nasul, doi imenși cumulonimbuși de câteva sute de tone și-au început urgia. Prima lacrimă se izbește monstruos de tastatură, într-o zonă cu multe consoane, reci. Reflexul modern îmi îndepărtează lacrimile din zona electricității, aproape pe nevăzute, însă cumulonimbușii când vin, întâi se deșartă și apoi chemă vântul să-i ducă… A fost ceva viu, somatic, deci pleonastic. A fost exact emoția, căci asta a fost, a unui patriot care aude imnul țării. Al țării în care vrea să emigreze…

Versurile imnului țării în care ar trebui să mă duc a fost compus de un român, iar azi le-am auzit întâia oară. Și prima strofă sună așa: ” Luaţi Parlamentul în mâinile dumeavoastră. Dacă pe 16 decembrie cetăţenii şi-au luat ţara înapoi, acum este rândul să vă luaţi Parlamentul înapoi, pentru un Parlament curat, puternic, perfecţionist”. Și cu o linie melodică de aici, versierul, Anghel Stanciu pe al său nume, un far călăuzitor al gândirii PSD de șase mandate în Parlamentul perfecționist , ar putea intra în istorie.

Doar că aici m-am blocat. Adică cum istorie? Mai precis, să intri sau să trăiești în istorie? Ori să fii a-istoric? Deci e adevărat că prezentul poate modifica istoria? Și dacă da, cu ce resurse? Citesc a doua strofă a imnului și mi-e rușine de ignoranța-mi anterioară și de cele fără de noimă interogații. ” De ce cei care fac legile, parlamentarii, suntem pe locul 14 în grila de salarizare, sunt discriminaţi faţă de alte categorii? Cum să fii pe locul 14 în grila de tratament? Cum este egalitatea?”, sună imnul lui Stanciu.

Scuzați-mi emotivitatea, dar reflexele atavice mă năpădesc: nu fiece ce zi e prima în care auzi imnul tărâmului făgăduit. Și câtă dreptate are… Mă chinui să găsesc ultimul resort critic în mine și constat că el, de fapt nu există, e un a-resort, precum și imnul țării mele viitoare e a-moral. Mai jinduiesc a cerceta cum au ajuns oamenii aceia să mă facă să lăcrimez la imnul unei țări străine? Cum sunt ei, în Republica, răsplătiți?

După ce au făurit istorie, s-au întors în ea, au mers și în viitor să le fie așezată simțirea că nimic nu se va mai întâmpla fără ei, părinții iliescieni din deșertificare, azi își pun la pensie doar câte 1.500 de lei de mandat? Și asta limitat la trei mandate? Adică, în plus la pensie doar 4.500 de lei? Cifrele astea mă descumpănesc.

(Aici începe un calcul aritmetic ce poate fi sărit, e doar pentru mine: deci, la pensie, 1.000 de euro doar că ai fost parlamentar e puțin. Adică, lăsați umorile deoparte, cei ce ați intrat în această pranteză, dar credeți că după ce ai cotizat câteva zeci de mii de coco să intri pe loc eligibil iar acum DNA ți-a cam retezat sursele de retur, cum te stabilizezi?)

Închisă fiind paranteza ce ați sărit-o, eu cred că e mizilic 1.000 de euro în plus la pensie de parlamentar. Înainte de DNA, poate că niciunul dintre ei nu se putea gândi că va ajunge să trăiască din banii ăștia…Și tot din banii ăștia să-i tot apere pe penalii de Șova, Ponta, Năstase, Iliescu și alte zeci de mii în speranța că și pe ei te va scăpa din gunoiul pe care l-au edificat, istoric?

Fiți miloși: lăsați-i să trăiască cu 1.000 de euro pe lună. Vor muri curând. Se sinucid de cum nu li se mai cuvine. Sunt a-istorie, și altceva legislativ va trebui a urma în loc.

(Titus CRĂCIUN)

 

Tags: ,
ubb foto

Cumpărăturile online și nivelul educației (III)

Absolvenții de universități au ponderea cea mai mare în achizițiile online de cărți și de vacante, iar cei cu studii liceale conduc la comenzile de îmbrăcăminte și încălțăminte prin intermediul internetului. Statisticile oferă și date surpinzătoare.

Ponderea persoanelor cu vârste între 16 și 74 de ani care au care au comandat bunuri pe internet în 2014, după nivelul de instruire, pe categorii de bunuri comandate, în total persoane din fiecare nivel de instruire este, conform bazelor de date ale Institutului Național de Statistică, următoarea:

Produs Pondere din total populație ”online” Primar (inclusiv fără școală absolvită) Gimnazial Profesional, complementar sau de ucenici Liceal Postliceal de specialitate sau tehnic de maiștri Universitar
Îmbrăcăminte, încălțăminte, art. sportive 57,9% 57,8% 61,1% 37,9% 64,7% 42,6% 55,9%
Cărți (inclusiv cărți electronice), reviste, ziare 25,2% 28% 24% 9,6% 20,4% 24,9% 32,4%
Echipament electronic 20,9% - 23,1% 23,7% 15,3% 29,6% 24,9%
Aranjamente de călătorie și/sau cazare 20,9% - 6,8% 3,8% 13,7% 22,5% 33,2%
Bilete pentru diferite evenimente, manifestări, spectacole 18,1% 35,7% 10,7% 10,5% 14% 18,4% 24,2%
Bunuri pentru gospodărie 15,9% - 3,7% 18,6% 14,2% 13,9% 19,6%
Filme, muzică 15,1% 37,1% 13,8% 11,6% 16,1% 24,3% 13,6%
Produse hardware 11,2% - 8,9% 9% 7,5% 9,8% 15,9%
Jocuri video 8,5% - 5,6% 3,4% 10,3% 4,9% 8,5%

 

Din totalul celor care au decis să achiziționeze produse de îmbrăcăminte, încălțăminte ori articole sportive prin intermediul internetului, ponderea cea mai mare o au cei care au absolvit liceul, iar cea mai mică – din învățământul profesional.

În ceea ce privește comenzile online pentru cărți (inclusiv cărți electronice), reviste și ziare, ponderea cea mai  mare o au cei care au absolvit o formă de învățământ universitar, la polul opus fiind absolvenții învățământului profesional.

Absolveții de liceu au ponderea cea mai mare dintre cei ce au comandat online echipamente electronice și jocuri video, iar cei care au absolvit o universitate au ponderea cea mai mare din rândul celor care și-au rezervat vacanțele prin intermediul internetului și au făcut cele mai multe achiziții de bunuri pentru gospodărie și de produse hardware.

Datele Institutului Național de Statistică dau două rezultate surpinzătoare: astfel, în urma cercetării (sondaj de opinie), ponderea celor care au comandat online bilete pentru diferite evenimente, manifestări, spectacole ori filme și/sau muzică este a celor cu școală primară ori fără școală absolvită.

Conform Institutului Național de Statistică, ancheta privind accesul la tehnologia informațiilor și cumunicațiilor în gospodării este o cercetare statistică prin sondaj, fiind observate aproximativ 10.000 de gospodării situate în 780 de centre de cercetare. Ancheta se desfășoară în luna aprilie a fiecărui an prin metoda chestionarului pe suport de hârtie, interviul realizându-se față în față.

Despre distribuția pe sexe în funcție de produsele achiziționate puteți citi aici.

(Titus CRĂCIUN)

 

Tags: ,
1421928110_untold-festival-afis-250

Abonamente gratis la Untold pentru elevii care iau 10 la BAC

Elevii de pe tot cuprinsul ţării care iau nota finală 10 la Bacalaureat vor primi abonamente gratuite la Untold Festival, anunţă organizatorii. De asemenea, toţi cei ce promovează examenul vor avea posibilitatea să achiziţioneze abonamente la preţ special: 199 lei plus taxe Eventim.ro.

“Ținând cont că foarte mulți tineri își doresc să ajungă la Untold Festival, fiind cel mai așteptat eveniment din România și că în perioada următoare absolvenții de liceu dau o probă importantă a vieții, ne-am propus să le oferim și noi un motiv în plus pentru a învăța. Considerăm că performanța trebuie încurajată și motivată, de aceea toți cei care obțin 10 pe linie la BAC vor avea intrarea gratuită la UNTOLD, iar cei care promovează examenul au acces la reduceri substanțiale la festival. Le urăm tuturor succes la examene și îi asigurăm că îi așteaptă 4 zile memorabile și-o vacantă frumoasă binemeritată la Cluj”, a declarat Bogdan Buta, directorul general Untold.

La rândul său, Vlad Pop, preşedintele Federației Share Cluj-Napoca afirmă: “Cluj-Napoca 2015, Capitala Europeană a Tineretului este un program pentru toți tinerii din România, cu atât mai mult, vom fi onorați să îi avem alături pe cei mai buni elevi din țara noastră. În fiecare lună din 2015 la Cluj se desfășoară o varietate fără precedent de evenimente, activități, proiecte studențești și de tineret și suntem convinși că odată ce cunosc Clujul, o parte semnificativă dintre viitorii studenți îl vor alege și pentru anii ce urmează.”

Untold Festival (n.red. 30 iulie – 2 august 2015) înseamnă: Avicii, Armin van Buuren, David Guetta, Dimitri Vegas & Like Mike, ATB, Duke Dumont, Fedde le Grand, AronChupa, Cazzette, Lost Frequncies, Michael Calfan, Radio Killer, Sunnery James & Ryan Marciano, Third Party, Tujamo, Wu-Tang Clan, DJ Premier, Tinie Tempah, Jeru the Damaja, live performaces: John Newman, Gramatik, Gentleman, Patrice, Pedulum dj set & MC Verse, Tom Odell, Wilkinson, Akua Naru, Alexandrina, Argatu, Bondax, Club Des Belugas, Crazy P, Fatman Scoop, Foreign Beggars, Mala, Moonlight Breakfast, Mr Goju, Mr Woodnote-Lil Rhys & Eva Lazarus, Nightmares on Wax, Onra, P Money, raku & DJ Marwan, Silent Strike, Subcarpati, Suie Paparude, The Bug & Flow Dan, Adam Beyer, John Digweed, Lee Burridge, Livio & Roby, Nic Fanciulli, Sasha, Sharam, Satoshi Tomiie, Alexandru Jijianu, Dense & Pika, Maribou State, Nu Zău, Parra for Cuva, Pedestrian, Virgil, Boney M, Culture Beat, Mr. President.

Ultimele abonamente, până la pragul de 35.000, pentru Untold Festival ce asigură accesul la evenimente în toate cele 4 zile, mai sunt disponibile în rețeaua Eventim.ro şi la partenerii festivalului din Cluj-Napoca şi din ţară, la următoarele prețuri:

– 289 lei plus taxe în rețeaua Eventim.ro – Abonament Early General Access

– 449 lei plus taxe în rețeaua Eventim.ro – Abonamentul VIP

– 338 lei plus taxe în rețeaua Eventim.ro – Abonament + Cazare Camping

Bilete pentru fiecare zi de festival sunt disponbilile la prețul de 129 lei + taxe în rețeaua Eventim.ro.

Untold Festival este proiectul major de divertisment al programului Cluj-Napoca 2015 – Capitala Europeană a Tineretului, organizat de Federaţia SHARE Cluj-Napoca în parteneriat cu organizaţia Student Plus, fondator al Federaţiei SHARE Cluj-Napoca.

 

Tags: ,
91585_1318291149_img3153

O scurtă părere despre creşterea economică

EDITORIAL de Iacob ALTMAN

Deşi economiştii au studiat creşterea economică timp de multe generaţii, există păreri diferite asupra modului în care poate fi explicată şi exprimată într-un model formal. Teoria creşterii neoclasice caută să înţeleagă determinantul ratei creşterii economice pe termen lung prin acumularea de factori, cum ar fi capital (fizic) şi munca. Studiile arată şi o contribuţie semnificativă a progresului tehnologic, care este definit doar ca un factor exogen.

Nu există un consens asupra modului în care capitalul uman afectează creşterea economică. În modelul clasic Solow-Swan, progresul tehnologic a fost identificat ca un efect incidental, care nu este explicat prin capital şi muncă. Deşi capitalul, în model, poate teoretic include atât capitalul uman, cât si capitalul fizic, capitalul uman nu a fost considerat ca determinant. Slabiciunea modelului este acută atunci când ne referim la disparităţile dezvoltării economice între regiuni în care toti factorii de producţie sunt presupuşi a fi dispersaţii. Aşa este atacată mai ales ipoteza unei dispersii a cunoaşterii tehnologice. Analiza formală bazată pe modelele considerate moderne necesită date asupra efectivului de capital fizic şi de capital uman (ex. nivelul mediu al şcolarizării forţei de muncă) şi include capitalul fizic, munca şi personalul implicat în activitatea de cercetare şi dezvoltare.

Modelele aşa-zise moderne arată că acumularea de capital uman este cea care afectează creşterea economică şi se previzionează că acumularea de capital uman determină productivitatea marginală a educaţiei şi o menţine la un nivel pozitiv. Desi modelele arată faptul că progresul tehnologic contribuie la creşterea economică, nu explică de ce se produce progresul tehnologic. Rata progresului tehnologic este stabilită fără nici o relatie (cu alţi factori economici) teoretică cu alte variabile din interiorul modelului Justificare oferită în mod normal este aceea că schimbarea tehnologică îşi are originile în cunoaşterea produsă de bază ştiinţifică publică (de exemplu universităţi, instituţii de cercetare publice) în afara domeniului sistemului economic. Cu toate acestea, abordarea cuprinde dificultatea tehnică dacă se menţine cadrul propice produsului marginal.

Trecere în revistă de mai sus arată că modele-teoriile capitalului uman precum şi modelele de creştere economică variază în modul în care previzionează factorii de producţie ce determină economia să se dezvolte continuu. Creşterea economică din zilele noastre are loc pe fondul general al globalizării. Noile modele ale creşterii economice conferă un rol major comerţului internaţional în determinarea performanţelor economice ale diferitelor ţări. În noile condiţii, economiile deschise vor creşte mult mai repede decât cele autarhice, deoarece fluxurile economice internaţionale cuprind nu numai bunurile, ci şi ideile, crecetarea-dezvoltarea, puterea de asimilare a progresului tehnic, mişcările (de personal şi cadre-inputurile şi outputurile) de capital uman. De circulaţia liberă a ideilor, va beneficia cercetarea din fiecare ţară, care îşi va spori stocul de idei.

Noile teorii condiţionează creşterea economică pe termen lung de o bună specializare. O creştere susţinută nu se poate realiza decât în acele sectoare susceptibile de inovare, care utilizează ca factori de producţie tehnologia si/sau capitalul uman sau sectoare cu potenţial de „învăţare din practică”. Mai puţină atenţie a fost acordată descoperirilor potrivit cărora atât angajatorii, cât şi angajaţii, beneficiază de pe urma acestor investiţii şi ambele părţi ar fi într-o situaţie mai rea dacă ele nu ar avea loc.

Este tentant să presupui faptul că angajatorii cresc salariile pentru indivizii care primesc training cu valoare pe piaţa suficient de mult încât să reducă mişcările de pe piaţă. Faptul că atât angajatorii şi angajaţii beneficiază de pe urma acestor investiţii implică: indivizii angajaţi în firme care asigură training primesc salarii mai mari pe termen lung în comparaţie cu angajaţii firmelor care nu asigură training. O creştere mai mare în salarii asigură o motivaţie importantă pentru a ramâne cu un angajator care în mod constant creşte caracteristicile capitalului uman în loc de a se muta la un nou angajator cu o strategie necunoscută privind capitalul uman. De asemenea, relaţia angajat-angajator este complexă şi ar putea fi limitată doar la câştigurile materiale. Ar trebui oferită o atentie deosebită asupra perspectivei ca acest timp de investiţii creează un mediu de lucru plăcut şi că angajatorii au o atitudine pozitivă faţă de proprii angajaţi, ceea ce poate să reducă probabilitatea ca angajaţii să îşi schimbe locul de muncă.

Şi totuşi mă întreb: cum putem declara creştere economică fară să apară, masiv, noi locuri de muncă şi fără să crească, spectaculos, veniturile reale? Oare fericirea populaţiei ţine de “acumulările bugetare” sau de propriul buzunar?

P.S.1 Un prieten hâtru din Franţa mă întreba zilele trecute: ce le daţi celor din U.E. care vă laudă creşterea economică?

P.S. 2 Cică laudele aduse seamnă ca două picături de orice…Copy-paste (crtl C-crtl V).

Tags: ,
aeroport

În lipsa intermodalului şi cu parcarea plină, aeroportul promovează Clujul turistic şi economic…cu steguleţe

Aeroportul, autorităţile locale şi judeţene au dat mâna ca să promoveze atracţiile turistice şi culturale din Cluj, dar şi potenţialul economic al regiunii…prin pliante amplasate în aeroportul clujean şi prin mesaje promoţionale publicate pe reţelele de socializare şi pe site-urile aeroporturilor partenere.

Proiectul, care se înscrie în programul Cluj-Napoca 2015 – Capitală Europeană a  Tineretului, se va derula pe parcursul a mai multor luni, în cadrul acestuia fiind marcate zilele naţionale ale mai multor ţări. A debutat tocmai cu Danemarca, ţară care sărbătoreşte în 15 iunie Ziua Steagului Danez, dar ţară care nu se numără printre destinaţiile aeroportului clujean.

“Danemarca este o ţară importantă pentru economia judeţului Cluj. Ca valoare a capitalului în judeţ este pe locul 7. Încă nu avem un zbor direct către Danemarca, dar sperăm pe viitor să realizăm acest lucru. În acest moment avem un zbor de succes, Malmo-Suedia, care se adresează foarte mult şi locuitorilor din Copenhaga, dar şi din restul ţării daneze”, a motivat David Ciceo, directorul Aeroportului Internaţional “Avram Iancu” Cluj.

Promovăm, dar avem cu ce?

Ciceo a profitat de prezenţa mass-media şi a reprezentanţilor autorităţilor locale şi judeţene pentru a vorbi despre adevăratele probleme şi interese ale aeroportului: realizarea transportului intermodal şi extinderea căilor de rulare şi a zonelor de parcare a aeronavelor.

“Realizarea transportului intermodal este un proiect deosebit de important pentru judeţul Cluj. În primul rând va debloca foarte mult traficul rutier din municipiu, apoi vorbim de aspectul economic; competiţia cu celelalte aeroporturi din România şi din ţările vecine. După cum se cunoaşte şi judeţul Mureş are în strategia de dezvoltare realizarea unui intermodal, la fel şi Debrecen (Ungaria). Este foarte important să fim cu un pas în faţă şi să realizăm acest proiect. Când va fi dezvoltat acest proiect vom avea peste 2 milioane de pasageri care tranzitează aeroportul şi, după calculele noastre, vom crea 200 de mii de pasageri pentru CFR Călători, pasageri pe care ei nu îi au în prezent. Oraşul Ostrava din Cehia este asemănător Clujului. Are 309 mii locuitori, iar aeroportul de acolo înregistrează doar cica 300 de mii de pasageri. Ei au primit finanţare europeană de 85% pentru realizarea intermodalului. Acolo a fost rentabil să construiască 2.3 km de cale ferată nouă. Părerile unora cum că ideile aeroportului clujean sunt fanteziste nu se susţin. Conectivitatea este una din condiţiile Comisiei Europene”, a punctat Ciceo.

Proiectul intermodal de la Aeroportul Cluj a fost demarat în 2012, când Comisia Europeană a aprobat asistenţă financiară din partea Uniunii pentru proiecte de interes comun „Studii pentru dezvoltarea infrastructurii de transport intermodal pentru pasageri şi marfă la Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj” – 2011-RO-91018 – S – în domeniul reţelelor transeuropene de transport (TEN-T). aloarea totală a proiectului pentru infrastructura de transport modal este de aproximativ 70 de milioane de euro din care finanţarea europeană de 60 de milioane de euro.

În primăvara acestui an, Clujul a ratat şansa de a realiza acest proiect din fonduri europene din cauza unei semnături.

Vicepreședintele de atunci al CJ Cluj, Ioan Oleleu, a explicat că a refuzat să semneze proiectul, deoarece dintre toți partenerii – CJ Cluj, Aeroport, CFR Marfă, CFR Călători, CNDNR – doar Consiliul Județean trebuia să își asume responsabilitatea financiară și juridică. Asta înseamnă că, potrivit lui Oleleu, din bugetul județului trebuiau alocate sume imense pentru realizarea proiectului, pe lângă banii europeni aferenți acestui proiect. Oleleu a mai precizat că un alt motiv pentru a refuzat să semneze a fost că din documentație lipseau avize importante, iar trimiterea proiectului fără toate actele ar fi însemnat că „bugetul Uniunii Europene ar fi fost prejudiciat pentru acest intermodal”.

Deși proiectul nu a fost trimis spre aprobare, Comisia Europeană, dar și Consiliul Județean Cluj au acordat sume importante de bani pentru realizarea studiului de fezabilitate: CJ Cluj a alocat 800.000 de lei, iar Comisia Europeană a alocat 1,6 milioane de lei.

Următorul termen de depunere al proiectului ar fi abia în 2016.

“Mai aşteptăm nişte avize, dar suntem pregătiţi. De-alungul timpului, Ioan Rus, Alin Tişe, Marius Nicoară, Horea Uioreanu, Vakar Istvan şi Mihai Seplecan au declarat că acest proiect reprezintă o prioritate pentru judeţ. Poate fi finanţat şi din capital propriu, este o condiţie a Comisiei Europene să-l avem până în 2050, dar mai bine să-l realizăm pe bani europeni”, a completat directorul Aeroportului Cluj.

O altă prioritate pentru judeţ ar trebui să fie extinderea căilor de rulare şi a zonelor de parcare a aeronavelor. În caz contrar, aeroportul clujean – al doilea cel mai mare din ţară – va fi nevoit să refuze aeronave din lipsa spaţiului de parcare a acestora.

“Sunt folosite absolute toate locurile. Extinderea platformei este uregentă şi reprezintă o prioritate pentru dezvoltare”, a mai spus Ciceo.

În prezent aeroportul clujean poate să găzduiască simultan doar 8 aeronave de tip Airbus 320 şi  2 aeronave mici. Un nou studiu de fezabilitate privind acest proiect ar urma să fie implementat anul viitor. De pe aeroportul clujean sunt operate 23 de destinaţii regulate şi 9 zboruri charter turistice spre 15 ţări de destinaţie.

(Anca MUREŞAN)

Tags: ,
oameni economica

Ce au cumpărat online salariații, patronii, șomerii ori studenții (II)

Elevii, studenții, dar și șomerii au apelat cel mai mult la online pentru a comanda îmbrăcăminte ori încălțăminte. Pensionarii conduc la achițiile de cărți ori bilete la spectacole, iar patronii – la cumpărarea de vacanțe online și bunuri pentru gospodărie.

Potrivit bazelor de date ale Institutului Național de Statistică, ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani care au comandat/cumpărat bunuri prin intermediul internetului în 2014, după statutul ocupațional și tipul de produs comandat/cumpărat este următoarea:

Produs Pondere din total populație ”online” Salariat Patron Lucrător pe cont propriu Șomer Pensio-nar Elev/student Alte persoane inactive
Îmbrăcăminte, încălțăminte, art. Sportive 57,9% 56,2% 60,6% 54,2% 63,6% 27,4% 66,9% 69,7%
Cărți (inclusiv cărți electronice), reviste, ziare 25,2% 21,9% 14% 15,6% 10,1% 42,8% 38,1% 21,5%
Echipament electronic 20,9% 23,3% 23,8% 16,7% 12% 16,6% 18,6% -
Aranjamente de călătorie și/sau cazare 20,9% 25,6% 44,2% 14,9% 7,3% 26,7% 5,1% 14,2%
Bilete pentru diferite evenimente, manifestări, spectacole 18,1% 18,8% 12% 11,3% - 30,2% 17,6% 16,1%
Bunuri pentru gospodărie 15,9% 18% 33,9% 17,1% 23,4% 15,2% 4,6% 21,5%
Filme, muzică 15,1% 12% - 11% 5,4% 37,5% 26,5% -
Produse hardware 11,2% 12,6% 9,9% - 13,2% - 10,1% -
Jocuri video 8,5% 7% - - 15,9% 4,3% 16,3% -

 

Defalcate pe  produse achiziționate online în 2014, datele statistice dau câteva rezultate interesante. În cazul produselor de îmbrăcăminte, încălțăminte și articole sportive, ponderile cele mai mari în cadrul categoriilor ocupaționale care recurg la online pentru a le comanda se întâlnesc la elevi/studenți, șomeri și alte persoane inactive. O explicație ar putea fi – susțin surse din piață – apariția site-urilor de comecializare articolelor de îmbrăcăminte la prețuri accesibile, chiar dacă nu primează calitatea. Cele mai puține comenzi online pentru haine le fac pensionarii.

În cazul achiziției online de cărți, reviste și ziare pensionarii, urmați de elevi/studenți au efectuat cele mai multe comenzi în 2014. La polul opus – șomerii și patronii.

Cele mai multe comenzi pentru echipamente electronice le-au făcut, în 2014, persoanele din categoriile ocupaționale  ”patroni” și ”salariați”, iar cele mai puține, șomerii. În ceea ce privește vacanțele, patronii ocupă detașat prima poziție la achizițiile online, iar șomerii au comandat cele mai puține.

Biletele pentru diferite evenimente, manifestări, spectacole au fost avut cea mai mare trecere în rândul pensionarilor, o posibilă explicație fiind reducerile acordate acestei categorii.

Cele mai multe comenzi online pentru produsele de pentru gospodărie le-au comandat patronii, iar în cazul jocurilor video, au excelat elevii/studenții și șomerii.

Conform Institutului Național de Statistică, ancheta privind accesul la tehnologia informațiilor și cumunicațiilor în gospodării a fost o cercetare statistică prin sondaj, fiind observate aproximativ 10.000 de gospodării situate în 780 de centre de cercetare. Ancheta se desfășoară în luna aprilie a fiecărui an prin metoda chestionarului pe suport de hârtie, interviul realizându-se față în față.

Despre distribuția pe sexe în funcție de produsele achiziționate puteți citi aici.

(Titus CRĂCIUN)

(sursa foto: economica.net)

Tags: ,
pata-ratâ

Se închide definitiv groapa de gunoi de la Pata Rât. Ce presupune ecologizarea zonei

Echipa Unităţii de Implementare a Proiectului „Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Cluj” a predat executantului amplasamentul depozitului de deşeuri urban neconform de la Pata Rât, în vederea închiderii acestuia.

Actuala rampă publică de deşeuri, cu o suprafaţă totală de cca. 18 ha, va fi  reconfigurată şi acoperită cu un strat de pământ de minimum 1 m peste care se va realiza o înierbare a întregii suprafeţe aflate între şanţul perimetral şi gardul amplasamentului. De asemenea, vor fi efectuate lucrări de drenaj, puţuri de captare a biogazului, drumuri de acces, un sistem de colectare a apelor pluviale, etc.

Închiderea şi ecologizarea gropii de gunoi de la Pata Rât este parte integrantă a contractului privind proiectarea şi execuţia obiectivului de investiţii „Închidere și ecologizare depozite neconforme de deşeuri urbane din judeţul Cluj”, contract structurat pe două loturi/etape: Lotul nr. 1 – închiderea şi ecologizarea depozitelor neconforme de deşeuri de la Pata Rât, Huedin, Turda şi Gherla, pentru care a fost emis ordinul de începere a lucrărilor şi au fost predate amplasamentele vineri, 12 iunie 2015, respectiv Lotul nr. 2 – închiderea şi ecologizarea depozitelor neconforme de deşeuri de la Dej şi Câmpia Turzii pentru care se va proceda în mod similar în perioada imediat următoare.

Procedura de achiziţie publică a lucrărilor de proiectare şi execuţie a obiectivului de investiţii „Închidere și ecologizare depozite neconforme de deşeuri urbane din judeţul Cluj” a demarat în luna octombrie 2014, prin publicarea pe SEAP a anunţului de participare nr. 154511. Data limită de depunere a ofertelor aferente acestui contract a fost 16 decembrie 2014, ulterior acestei date având loc evaluarea ofertelor depuse, întreaga procedură finalizându-se cu desemnarea câştigătorilor pentru cele două loturi, după cum urmează:

  • Pentru Lotul nr. 1 a fost încheiat Acordul Contractual nr. 6810/26 din 02.04.2015 în ceea ce priveşte depozitele Pata Rât, Gherla, Huedin şi Turda, antreprenor fiind Asocierea SC Nordconforest SA- SC Finara Consult SRL- SC Interdevelopment SRL, la valoarea de 27.267.933,79 lei fără TVA;
  • Pentru Lotul nr. 2 a fost încheiat Acordul Contractual nr. 6835/27 din 02.04.2015 în ceea ce priveşte depozitele Dej şi Câmpia Turzii, antreprenor fiind Asocierea SC Geiger Transilvania SRL – Wilhelm Geiger Gmbh&CP.KG-Coplan Consultanţi Arhitecţi Ingineri SRL, la valoarea de 8.098.330,08 lei fără TVA.

“În următoarele patru luni se va desfăşura etapa de proiectare a lucrărilor de închidere a tuturor celor şase depozite de deşeuri neconforme din judeţ, după care va urma execuţia propriu-zisă a lucrărilor, a cărei durată nu va fi în nici un caz mai mare de 8 luni, întreaga durată a contractului fiind de 12 luni de la data emiterii ordinului de începere. În ceea ce priveşte activitatea de colectare a deşeurilor, aceasta va continua în mod normal, în perioada următoare va fi folosit amplasamentul rampei temporare de stocare deţinute de operatorul privat de la Pata Rât”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Mihai Seplecan.

Tags: ,
Maraton Apuseni msg systems (2)

5 ani de la Maraton Apuseni msg systems (P)

Maraton Apuseni msg systems 2015 a adunat în stațiunea Muntele Băișorii peste 1000 de împătimiți ai alergării montane la un eveniment devenit deja tradiție în rândul maratoniștilor. Iubitori de alergare cu vârste cuprinse între câteva luni și 82 de ani s-au bucurat pe 30 mai de un eveniment de succes care a încununat 5 ani de colaborare între organizatorii Maraton Apuseni și echipa msg systems.

„msg systems România și-a adus aportul la acest eveniment atât la nivel de organizare cât și la nivel de echipă și sunt foarte încântat să văd că cele două entități reușesc să se completeze reciproc atât de bine. Simt că ne-am asumat acest rol de parteneri extrem de serios și privim acest eveniment ca pe un proiect de la care ne dorim un maxim de reușită.” – Radu Jinga, Manager General msg systems România

Anul 2015 a reprezentat pentru echipa Maraton Apuseni msg systems o creștere considerabilă, atât la nivel de organizare, cât și la nivel de participare. Aflați la ediția cu numărul 5, organizatorii s-au bucurat de o creștere a numărului de participanți cu un procent de 40% față de edițiile anterioare.

Ediția din 2015 a reușit să depășească, de asemenea, granițele României, fapt dovedit prin existența unor participanți de origine străină la eveniment. Noile provocări oferite participanților (proba de cros și proba family) au adus un plus de culoare întregului eveniment, reușind astfel să dea contur unei activități complexe, departe de agitația orașului. Succesul acestei ediții a fost încununat, de asemenea, și de înscrierea în ”Circuitul Carpaților”, o asociere a competițiilor de alergare montană cu scopul dezvoltării evenimentelor de acest tip, menținerea performanței la nivel de organizare, dar și creșterea nivelului de educație și a respectului față de natură, valorile locale, umane și sportive.

Maraton Apuseni msg systems a venit în acest an și cu o nouă propunere: crearea unui program de educație montană pentru zonele din Apuseni, care să includă tabere, activități destinate comunității, înregistrarea unei păduri seculare din zona Băișorii, dar și crearea unui centru de activități montane. Toți cei care își doresc să susțină această cauză sunt invitați să acceseze pagina: http://maratonapuseni.ro/doneaza unde vor găsi toate detaliile referitoare la acțiune.

„Sunt încrezător în acest proiect și pot spune că vom susține și pe viitor acest eveniment alături de colegii mei de la msg systems România. Am reușit împreună să aducem proiectul pe drumul cel bun, deci, acum e timpul să ne îndreptăm spre dezvoltare. Mă bucură și faptul că începând de anul acesta Maraton Apuseni msg systems este mai mult decât un eveniment sportiv, începând astfel să se contureze și latura de responsabilitate socială/educație montană.” a mai adăugat Radu Jinga.

Așadar, Maraton Apuseni msg systems 2015 s-a încheiat cu succes și organizatorii au reușit să planifice deja și ediția pentru 2016, care se va desfășura pe 28 Mai. Toți iubitorii de alergare montană, și nu numai, sunt așteptați din nou să se înscrie la evenimentul din inima Apusenilor la una din cele 4 probe de concurs: maraton, semimaraton, cros și family. Pentru mai multe detalii, vă rugăm să urmăriți și website-urile oficiale: www.maratonapuseni.ro și www.msg-systems.ro

Boiler Plate

msg systems România este activă pe piața din Cluj din anul 2008, având în prezent peste 200 de angajați. Din 2014 suntem prezenți cu un nou sediu și la Tg. Mureș. Ca furnizor și consultant de soluții și servicii IT compania activează pentru clienți de talie mondială din mai multe domenii: industria automotive (Audi, BMW, Daimler, WW), asigurări/reasigurări (Munich RE, Vienna Insurance Group, HDI, Allianz, Achema, ING, Nationale-Nederlanden, ADAC), domeniul financiar-bancar (Landes Bank Berlin, VW Bank), energie: E-ON, industria alimentară (DMK Milchkontor, Emmi).

Tags: ,
image-4f01a5df4bc7f9596bcb0f44ab6137ee48d026c96c114a0b2abc63d8b5d59c1c-V

Reprezentanţi ai Comisiei Europene, în vizită la Centru de Management Integrat al Deşeurilor Cluj

Reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai Ministerului Fondurilor Europene – Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Mediu au făcut, ieri, o vizită de lucru pe şantierul viitorului Centru de Management Integrat al Deşeurilor (CMID), din Feleacu. 

Oficialii Comisiei Europene şi reprezentanţii Consiliului Judeţean (CJ) Cluj au convenit asupra etapelor ce urmează a fi parcurse în mod prioritar în viitorul apropiat.

Astfel, urmează ca în perioada imediat următoare Consiliul Judeţean Cluj să demareze licitaţiile pentru asistenţa tehnică, cea pentru construirea celulei de depozitare şi a zonei administrative din cadrul CMID, respectiv, licitaţia pentru Zona Tehnică – staţia de tratare mecano-biologică şi staţia de sortare cu infrastructura adiacentă din cadrul CMID.

În acelaşi timp însă, reprezentanţii Comisiei Europene au subliniat necesitatea derulării  în regim de maximă urgenţă, de către Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Eco-Metropolitan, a licitaţiei pentru selectarea operatorului economic ce va realiza colectarea selectivă a deşeurilor. În acest context, s-a subliniat faptul că demararea acesteia este una imperios necesară, de îndată, ea nefiind condiţionată în niciun fel de finalizarea proiectului SMID şi urmând a fi concepută în două etape, respectiv până la finalizarea instalaţiilor şi după acest moment. Tot în acest context, au fost analizate o serie de chestiuni referitoare la problematica depozitării temporare a deşeurilor.

În ceea ce priveşte problema achitării unei anumite redevenţe de către Consiliul Judeţean Cluj pentru realizarea depozitării temporare a deşeurilor, s-a subliniat necesitatea ca o asemenea decizie să fie extrem de bine fundamentată şi în niciun caz să nu se reflecte în creşterea costurilor pe care consumatorii finali-cetăţenii vor trebui să le suporte.

Rampa de la Pata Rât, închisă temporar în mai 

Societatea Salprest Rampă, care administrează rampa de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât, anunţa, la mijlocul lunii mai 2015, că închide rampa temporară, operatorii de salubritate fiind anunţaţi despre această situaţie, în timp ce autorităţile susţineau că rampa funcţionează şi se pot depozita gunoaie.

Potrivit notificării Salprest Rampă, operatorii de salubritate nu mai aveau voie să depoziteze deşeuri pentru că s-a atins capacitatea de depozitare şi pentru că aceştia nu şi-au mai achitat facturile la termen.

Depozitarea deşeurilor pe rampa temporară a municipiului Cluj-Napoca, de la Pata Rât, a fost reluată, în 28 mai 2015, după ce operatorii de salubritate din oraş şi-au achitat datoriile către societatea care administrează rampa şi după ce s-a făcut loc pentru alte cantităţi de gunoaie.

“Depozitarea deşeurilor pe rampa temporară de la Pata Rât s-a reluat de joi dimineaţă, după o întrerupere de două zile. Operatorii de salubritate din Cluj-Napoca, Brantner – Vereş şi Rosal, şi-au achitat datoriile pe care le aveau către noi, astfel că au primit dreptul de a depozita gunoiul cel puţin două săptămâni, până ce Consiliul Judeţean Cluj va amenaja o altă rampă temporară pe un teren al comunei Feleacu. Noi am transportat de pe rampă în altă parte deşeuri şi am făcut loc pentru noi cantităţi”, a spus Vereş, citat de mediafax.ro.

Sumele datorate Salprest Rampă de către operatorii de salubritate din Cluj-Napoca depăşeau 300.000 de lei.

 

Tags: ,
curatenie_stradala_ausa_150

Miuţa cu 30 mil euro. Noua licitaţie pentru salubrizarea stradală, anulată

Licitaţia privind concesionarea serviciului de salubrizare stradală şi deszăpezire din municipiul Cluj-Napoca a fost anulată din nou, anunţă reprezentanţii municipalităţii, pe motiv că niciuna din firmele care au depus oferte nu a îndeplinit criteriile din caietul de sarcini. 

“Nu au fost îndeplinite criteriile de eligibilitate (documente de calificare/ tehnic / financiar)  de cel puţin 3 ofertanţi, pe fiecare lot în parte (sector I şi sector II), conform art 29 alin (9) din Legea  nr. 51/2006-a serviciilor comunitare de utilităţi publice. Caietul de sarcini a fost realizat în conformitate cu Ordinul nr. 111/2007, emis de Autoritatea Naţională de Reglementare a Serviciilor Comunitare”, se arată într-un comunicat remis presei.

Pentru lotul 1, toate cele 3 oferte depuse au fost declarate neconforme/ inacceptabile, iar pentru lotul 2, două oferte au fost declarate admisibile, iar 4 oferte au fost declarate neconforme/ inacceptabile. Printre motivele pentru care ofertele au fost respinse sunt: modificarea procentului redevenţei ofertate iniţial şi implicit a propunerii financiare, neîndeplinirea unor cerinţe minime de calificare solicitate prin Fişa de date a achiziţiei, neîndeplinirea unor cerinţe stabilite prin caietul de sarcini, nejustificarea unor elemente din propunerea tehnico-financiară (de exemplu- nejustificarea consumului de combustibil).

Rezultatul procedurii poate fi contestat până joi, 18 iunie 2015.

Pentru această licitaţie au fost depuse următoarele oferte :

Lot 1/sector 1

1. S.C. BRAI- CATA SRL Braila

2. S.C. SUPERCOM SA

3. S.C. ROSAL GRUP SA

4. Asocierea SC RETIM Ecologic Service SA cu RER Ecologice SRL – ofertă respinsă în cadrul şedinţei de deschidere a ofertelor datorită faptului că garanţia de participare nu a fost constituită în numele asocierii ofertante, ci doar în numele SC RETIM ECOLOGIC SERVICE SRL.

Lot 2/sector 2

1.S.C. RER ECOLOGIC SERVICE BUCURESTI REBU SA

2.Asocierea SC RER ECOLOGIC SERVICE BUZAU SA , RER ECOLOGIC SERVICE ORADEA SA

3. Asocierea SC POLARIS M HOLDING SRL, SC IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT Bucuresti– filiala Costinesti S.R.L. Si SC SERVICII DE SALUBRITATE BUCURESTI SA

4. S.C. SUPERCOM SA

5. S.C. ROSAL GRUP SA

6. Asocierea S.C. BRANTNER SERVICII ECOLOGICE S.A., COMPANIA DE SALUBRITATE BRANTNER VERES S.A.

Singurele oferte admisibile depuse au fost pentru lotul 2: Asocierea SC RER ECOLOGIC SERVICE BUZAU SA , RER ECOLOGIC SERVICE ORADEA SA şi cea a Asocierii S.C. BRANTNER SERVICII ECOLOGICE S.A., COMPANIA DE SALUBRITATE BRANTNER VERES S.A.

Criteriul de atribuire stabilit a fost “Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”, în ceea ce priveşte preţul ofertei (în proporţie de 99,9%) şi redevenţa (în proporţie de 0,1%).

ISTORIC:

Primăria Cluj-Napoca a demarat prima procedură de concesionare a serviciului de salubrizare stradală şi deszăpezire în 24 septembrie 2013, prin anunţul cu nr. 2378, procedura fiind anulată. Licitaţia actuală a fost publicată pe SEAP prin anunţul cu nr. 2608 din 17.02.2015.

Iniţial, licitaţia a fost câștigată de firma Supercom, însă ea a fost contestată. În urma contestaţiei, Curtea de Apel Cluj a dispus refacerea licitaţiei pe motiv că, potrivit CNCS, compania câștigătoare, dar şi alte firme implicate, nu ar fi îndeplinit condiţiile presupuse în fişele de achiziţii privind cifra de afaceri, respectiv 100 de milioane de euro pentru fiecare la care licitează. Ulterior, primăria a anunţat câştigătorul licitaţiei pentru salubrizarea stradală şi deszăpezire în Cluj-Napoca: lotul 1 – asocierea RER Ecologic Oradea şiRetim Galaţi, pentru lotul 2 – asocierea RER Ecologic Buzău şi RER Ecologic Bucureşti. Şi de această dată, licitaţia a fost contestată. Firmele Rosal, Brantner Veres și Romprest au contestat rezultatul pe motiv că preţul pentru serviciile oferite de cele două asocieri ar fi sub preţul pieței. CNSC a decis în august să anuleze licitația pentru salubrizarea Clujului, după ce a stabilit că primăria a atribuit contractul unei firme cu o ofertă neconformă. La mijlocul lui septembrie, municipalitatea a atacat în instanță a decizia CNSC.  În decembrie 2014, Curtea de Apel Cluj a dispus anularea licitatiei, astfel ca Primăria Cluj-Napoca a refăcut caietul de sarcini şi a lansat o nouă licitatie, în 17 februarie 2015.

Contractul are o valoare de aproximativ 30 de milioane de euro, iar firma câştigătoare ar trebui să asigure serviciile de curăţenie şi cele de deszăpezire a străzilot din oraş, pentru o perioadă de opt ani.

Contracte prelungite pentru  Rosal şi Brantner

Contractul pentru activitatea de salubrizare stradală (spălat străzile vara şi deszăpezit iarna) este împărţit între Rosal Grup şi Brantner Servicii Ecologice. Primăria a semnat contractele cu cele două societăţi în 2005, pe o perioadă de opt ani.Totuşi, ca să nu fie probleme cu activitatea de deszăpezire din iernile trecute, forul local clujean a decis prelungirea contractelor.

Tags: ,
cump online

Ce s-a comandat on-line cel mai mult în 2014 (I)

Ponderea cea mai persoanelor de 16-74 ani care au comandat/ cumpărat bunuri ori servicii pe internet în 2014 se regăsește în zona achizițiilor de produse de îmbrăcăminte și încălțăminte, arată bazele de date ale Institutului Național de Statistică.

Cea mai mare pondere a persoanelor care au comandat ori cumpărat prin intermediul internetului (57,9%) a achiziționat produse de îmbrăcăminte, încălțăminte și articole sportive. La mare distanță, pe poziția secundă, 25,2% au cumpărat on-line cărți (inclusiv cărți electronice), ziare și reviste. La egalitate, cu o pondere de 20,9% s-au aflat produsele electronice și vacanțele. Biletele pentru diferite evenimente, manifestări și spectacole au fost cumpărate on-line de 18,1% din populație, iar bunurile pentru gospodărie, de 15,9%. Filme și muzică au achiziționat on-line 15,1% din cei ce au făcut cumpărături prin intermediul internetului, iar produse hardware de 11,2%. O pondere de 8,5% au achiziționat jocuri video.

Produse Pondere persoane care au cumpărat on-line în 2014 Femei Bărbați
Îmbrăcăminte, încălțăminte, art. sportive 57,9% 62,8% 53,4%
Cărți (inclusiv cărți electronice), reviste, ziare 25,2% 26,4% 24%
Echipament electronic 20,9% 12,4% 28,8%
Aranjamente de călătorie și/sau cazare 20,9% 18,1% 23,4%
Bilete pentru diferite evenimente, manifestări, spectacole 18,1% 15,5% 20,5%
Bunuri pentru gospodărie 15,9% 16,2% 15,5%
Filme, muzică 15,1% 15,1% 15,1%
Produse hardware 11,2% 6,3% 15,8%
Jocuri video 8,5% 6,2% 10,7%

 

Bărbații și femeile au avut comportamente diferite în 2014 în ceea ce privește achizițiile on-line. Dintre bărbații care au făcut comenzi ori au achiziționat on-line, 53,4% au optat pentru îmbrăcăminte, încălțăminte ori articole sportive, pe când în cazul femeilor, proporția urcă până la 62,8%. Pe de altă parte echipamentele electronice au fost alese de 28,8% dintre cumpărătorii bărbați și doar de 12,4% dintre cumpărătorii de sex feminin.

Conform Institutului Național de Statistică, ancheta privind accesul la tehnologia informațiilor și cumunicațiilor în gospodării a fost o cercetare statistică prin sondaj, fiind observate aproximativ 10.000 de gospodării situate în 780 de centre de cercetare. Ancheta este se desfășoară în luna aprilie a fiecărui an prin metoda chestionarului pe suport de hârtie, interviul realizându-se față în față.

(Titus CRĂCIUN)

Tags: ,
piata volanta 2

Se redeschid pieţele volante din Cluj-Napoca

Primăria Cluj-Napoca va redeschide sâmbătă, 13 iunie 2015, piața volantă de pe platoul Sălii Sporturilor.

Aceasta va fi deschisă în fiecare sâmbătă pe platoul Sălii Sporturilor ”Horia Demian”, între orele 7.00 şi 15.00. Producătorii agricoli vor avea acces în acest loc de la ora 06.00 pentru expunerea produselor.

În perioada următoare, programul piețelor volante va fi extins și în cartierele municipiului.

 

Tags: ,