Tag Archives: featured

978x0

Transilvania fără cruxific şi usturori, ci cu un Cluj artistic-inovator, pe primul loc în topul destinaţiile turistice în 2015

Transilvania este cap de listă în topul destinaţiilor turistice de neratat în 2016 realizat de Lonley Planet, cea mai mare editură de ghiduri de călătorie din lume: “munţi ce-ţi taie răsuflarea şi artă inovatoare în fosta casă a lui Dracula”. De altfel, regiunea a fost plasată de specialiştii brandului de ghiduri turistice înaintea unor regiuni precum Hawaii sau Bavaria.

“Lăsaţi crucifixul la o parte şi scăpaţi de usturoi – nu veţi avea nevoie de ele în Transilvania de azi, care distruge stereotipurile mai rapid decât dă din aripi un liliac ieşit din iad. Da, caii şi căruţele încă huruie în zona rurală împădurită, dar în curând vor împărţi şosele cu taxiuri Uber, transportând călătorii spre locuinţe chic de pe Airnb. Priviţi dincolo de tricourile cu Contele Dracula şi veţi observa un număr în creştere de galerii de artă, staţiuni de schi de bună calitate şi ture epice în natură”, se arată în prezentarea generală făcută regiunii.

Mai departe, autorii ghidului recomandă oraşele care merită vizitate în Transilvania. Cluj-Napoca este primul pe listă: “Reinventarea este în aer în Cluj-Napoca, oraş privit ca unul dintre hub-urile artistice în plină dezvoltare ale Europei. Laudele sunt datorate în mare parte Fabricii de Pensule, un colectiv artistic cu şase mini-galerii. Dar buzz-ul este înteţit în bună măsură de muzeele aparte şi de viaţa de noapte, care îmbină cârciumile din pivniţe cu o mână de baruri indie”.

03087737-74d0-47ff-a276-20ff47731bd9_800x600

Dacă străinii au realizat potenţialul cultural al capitalei Transilvaniei de ani buni, autorităţile locale au fost puse în temă abia în urmă cu o lună, atunci când Strategia de Dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca pentru 2014-2020 a fost votată de forul local.

“Clujul va fi un reper european prin viaţa sa culturală dinamică, vibrantă, care sprijină experimentarea şi iniţiativa. Cultura va reprezenta un factor transversal în organizarea coumunităţii, devenit motorul transformării sociale şi regenerării urbane”, se arată în documentul strategiei (vezi paginile 214-251).

Alte oraşe de neratat sunt Braşovul, Sibiul, Sighişoara şi Târgu Mureş.

Anul trecut, în premieră, România a fost inclusă în topurile Lonley Plant în categoria celor mai bune destinaţii de vancaţă din punct de vedere al raportului calitate-preţ.

Mai jos, toate recomandările Lonley Planet pentru anul viitor:

Cele mai bune regiuni de vizitat în 2016:

1. Transilvania, Romania
2. Islanda de Vest
3. Valle de Vinales, Cuba
4. Regiunile viticole din Friuli, Italia
5. Insula Waiheke, Noua Zeelandă
6. Auvergne, Franța
7. Hawaii
8. Bavaria, Germania
9. Costa Verde, Brazilia
10. Sfânta Elena

Cele mai bune țări de vizitat în 2016:

1. Botswana
2. Japonia
3. SUA
4. Palau
5. Letonia
6. Australia
7. Polonia
8. Uruguay
9. Groenlanda
10. Fiji

Cele mai bune orașe de vizitat în 2016

1. Kotor, Muntenegru
2. Quito, Ecuador
3. Dublin, Irlanda
4. George Town, Malaezia
5. Rotterdam, Olanda
6. Mumbai (Bombay), India
7. Fremantle, Australia
8. Manchester, UK
9. Nashville, SUA
10. Roma, Italia

Destinațiile “best value” ale anului 2016

1. Estonia
2. Ho Chi Min și Hanoi, Vietnam
3. Africa de Est
4. New Mexico
5. Bosnia și Herțegovina
6. Galicia, Spamia
7. Quebec City, Canada
8. Coasta caraibeană a Costa Ricăi
9. Timor-Leste
10. Australia de Vest

Tags: , , , , , ,
mobil

Parlamentul European a decis eliminarea tarifelor de roaming începând din iunie 2017

Parlamentul European a adoptat, marţi, noul pachet telecom, care prevede interzicerea taxelor suplimentare pentru roaming la utilizarea telefoanelor mobile în alte state din UE, începând cu iunie 2017, precum şi noi reguli privind dreptul la acces internet.

“Abolirea taxelor de roaming a fost aşteptată de multă vreme de toată lumea: oameni obişnuiţi, start-up-uri, IMM-uri şi multe alte tipuri de organizaţii. Datorită acestui acord, Europa va deveni singura regiune din lume care va garanta legal internetul deschis şi neutru. Principiul neutralităţii internetului se va aplica direct în cele 28 de state membre. Şi va asigura faptul că nu vom avea internet cu două viteze”, a declarat raportorul Pilar del Castillo, în dezbaterea dinaintea votului, potrivit unui comunicat al Parlamentului European.

Prin respingerea amendamentelor la poziţia Consiliului în prima lectură, deputaţii au adoptat noua legislaţie.

Taxele de roaming pentru a suna, trimite mesaje text şi a utiliza internet mobil în altă ţară din UE vor fi interzise astfel începând cu 15 iunie 2017.

Începând cu 30 aprilie 2016, taxele de roaming (adăugate la preţul plătit acasă) nu trebuie să depăşească 0,05 euro pe minut pentru apelurile vocale, 0,02 euro pentru mesajele text (SMS) sau 0,05 euro pe megabyte la utilizarea internetului mobil.

Dacă operatorii pot dovedi că nu pot recupera costurile şi că acest lucru afectează preţurile interne, autorităţile naţionale de reglementare îi pot autoriza să impună taxe suplimentare minime în circumstanţe excepţionale, pentru a acoperi aceste costuri. Deputaţii au primit garanţii că aceste autorităţi naţionale vor avea instrumente pentru a amenda sau a respinge aceste taxe suplimentare, arată sursa citată.

Pentru a proteja industria de abuzuri cum ar fi “roamingul permanent”, operatorii pot în anumite condiţii să fie autorizaţi să aplice o taxă modică, mai mică decât limitele actuale, conform unei politici de “uz corect”, detaliile urmând să fie definite de Comisie împreună cu regulatorii din telecom.

Noua lege va obliga companiile care oferă acces la internet să trateze tot traficul în mod egal, fără să blocheze sau să încetinească livrarea conţinutului, a aplicaţiilor sau a serviciilor transmise de anumiţi emiţători sau recipienţi, dacă acest lucru nu este cerut de sentinţe judecătoreşti sau de legi sau dacă aceste decizii nu sunt luate pentru a preveni aglomerarea reţelei sau pentru a combate atacurile cibernetice. Dacă sunt necesare astfel de măsuri de management al traficului, ele vor trebui să fie “transparente, nediscriminatorii şi proporţionale”, şi să nu dureze mai mult decât este necesar.

Un operator va putea, totuşi, să ofere servicii specializate (cum ar fi calitatea crescută a internetului necesară pentru unele servicii), dar doar cu condiţia că acest lucru nu va avea un impact asupra calităţii generale a internetului.

Conform comunicatului, deputaţii s-au asigurat că furnizorii de internet vor fi obligaţi să ofere utilizatorilor care semnează contracte de internet fix sau mobil explicaţii clare privind vitezele de descărcare şi încărcare (comparativ cu vitezele anunţate) la care se pot aştepta în realitate. Orice diferenţă semnificativă va activa dreptul de terminare a contractului sau de a primi compensaţii. Autorităţile naţionale de reglementare vor fi responsabile cu verificarea acestor situaţii pentru a vedea dacă diferenţa reprezintă o încălcare a contractului sau nu.

Tags: , ,
harta apa

Harta apei potabile din România. Situația Clujului

 Unul dintre paradoxurile modernizării României și creștere a calității vieții oamenilor este relevat și de rețelele de apă potabilă din fiecare județ și acoperirea localităților. Dacă, de pildă, Giurgiu și Teleorman excelează în modernizarea drumurilor județene și comunale, sunt ultimele la acoperirea cu apă potabilă  a localităților componente.

Iată însă cele mai puternice rețele de apă potabilă, conform datelor nstitutului Național de Statistică, valabile la finele anului trecut.

Cu o lungime totală a rețelei de distribuție de apă poabilă de 3.513 kilometri, județul  Argeș ocupă prima poziție în acest clasament. Din cele 102 localități ale județului, 90 – adică 88,2% – au acces la rețeaua de apă potabilă.

Poziția secundă este a județului Prahova, unde lungimea totală a rețelei de apă potabilă este de 3.266 klometri. 60 din cele 66 de localități ce formează județul sunt racordate la rețea (85,6%).

Județul Timiș ocupă cea de a treia treaptă a clasamentului, cu o rețea de apă potabilă de 3.065 kilometri, ce acoperă 93,9 dintre localitățile județului (93 din 96).

A patra treaptă este a județului Cluj, cu o rețea totală de 2.899 kilometri. O dingură comună din județul Cluj din totalul de 81 de localități nu era racordată la rețeaua de apă potabilă, comuna Mica, însă, potrivit declarațiilor primarului de acolo, deja a fost găsită finanțarea și din 2016 încep lucrările de alimentare cu apă potabilă. Județul Cluj este primul ca acoperire a rețelei: 98,8% dintre localități sunt conectate la rețeaua de apă potabilă.

Constanța este de asemenea un județ cu o acoperire mare a rețelei de apă potabilă: 98,6% dintre localitățile componente (69 din totalul de 70). Lungimea totală a rețelei – 2.892 kilometri.

A șasea poziție în clasamentul alcătuit după lungimea rețelei de apă potabilă este a județului Arad: 2.651 kilometri. O proporție de 89,7% dintre localitățile județului (70 din 78) au acces la rețeaua de apă potabilă.

Bihorul urmează pe cea de a șaptea treaptă, cu o rețea de 2.522 kilometri și o acoperire de 87,1% (88 de localități dintr-un total de 101).

Îi succede Galațiul, cu o rețea de 2.215 kilometri, unde 87,7% dintre localități (57 din totalul de 65) au acces la ea și Buzăul, cu o rețea de 2.146 kilometri și o acoperire de 84,7% (76 de localități din 87).

Poziția a zecea este a județului  Vâlcea, cu o rețea de apă potabilă de 2.139 kilometri și o acoperire de 75,3% (67 localități din 89).

Paradoxal, unele dintre județele care au beneficiat de cele mai masive modernizări ale drumurilor jduețene și comunale (vezi harta AICI)  – Teleorman și Giurgiu – au cele mai slabe rețele de apă potabilă. În Giurgiu doar 33,3% dintre localități (adică 18 din 54)au acces la rețeaua de apă potabilă și așa lungă de doar 458 kilometri iar în Teleorman 40,2% dintre localitățile componente (39 din 97) au legătură la rețeau în lungime totală de 1.062 kilometri.

Notă 1: Termenul de localitate a  fost folosit în sensul de unitate administrativ teritorială: municipiu, oraș și comună. Datele  Institutului Național de Statistică nu defalcă localitățile până la nivel de sat.

Nota 2: Potrivit sursei citate, ”Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile reprezintă lungimea tuburilor și conductelor instalate pe teritoriul localității respective, pentru transportul apei potabile de la conductele de aducțiune sau de la stațiile de pompare, până la punctele de branșare a consumatorilor. Lungimea rețelei de distribuție se va înscrie ca rețea simplă, avându-se în vedere ca în cazul în care pe aceeași stradă există două sau mai multe conducte instalate, se va lua în considerare lungimea lor însumată. Se includ atât rețelele de serviciu, cât și arterele principale și secundare de distribuție. Nu se include în lungimea rețelei de distribuție lungimea branșamentelor sau lungimea conductelor de aducțiune. Lungimea conductei de aducțiune nu se include chiar dacă la ea sunt racordați o serie de consumatori.”

(Titus CRĂCIUN)

Tags: , , ,
aeroport-cluj-napoca

Intermodalul de 71 milioane euro de la Aeroportul Cluj, blocat de Consiliul Judeţean

Comisia Tehnico Economică din cadrul Consiliului Judeţean (CJ) Cluj a respins documentaţia aferentă studiului de fezabilitate pentru proiectul “Dezvoltarea infrastructurii de transport intermodal pentru pasageri şi marfă la Aeroportul Internaţional “Avram Iancu” Cluj”, investiţie de 71 de milioane de euro, transmit reprezentanţii autorităţii judeţene.

Motivele care au stat la baza respingerii studiului se referă “la faptul că nici Compania Naţională de Căi Ferate şi nici Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, beneficiari ai unei asemenea investiţii, nu o susţin în forma actuală, nici din punct de vedere tehnic şi nici financiar. În acelaşi timp, proiectul de dezvoltare a infrastructurii de transport intermodal nu se regăseşte, în forma propusă cu cele cinci obiective, în Master Planul General de Transport al României”, precizează conducerea CJ Cluj.

De asemenea, Comisia Tehnico Economică mai enumără o serie de lipsuri şi deficienţe ale documentaţiei:

“Toate avizele (cu excepţia celui emis de Aeroclubul Traian Dârjan) care au fost obţinute sunt emise după recepţia studiului de fezabilitate, astfel că soluţia tehnică din studiul de fezabilitate nu putea fi corelată cu condiţiile, recomandările şi observaţiile din avize şi acorduri, care au un impact asupra soluţiilor tehnico-economice propuse prin studiu. În prezent, majoritatea avizelor sunt expirate. De asemenea, nu sunt îndeplinite toate cerinţele din avize. Nu există studiul de impact asupra sănătăţii populaţiei solicitat de către Direcţia de Sănătate Publică. Nu există o corelare tehnico-economică a investiţiei cu restul obiectivelor intercondiţionate – pista 3.500 m, deviere Someşul Mic, etc. – în condiţiile în care Terminalul Cargo Aero se suprapune peste albia Someşului Mic şi e propus a se începe execuţia în vara anului 2016. Avizul nr.274/A/29.05.2014 emis de către Direcţia Judeţeană de Cultură Cluj este dat la faza de consultare şi nu la faza de studiu de fezabilitate. Totodată se menţionează necesitatea realizării unui diagnostic arheologic pentru a se putea aviza, în funcţie de rezultatele cercetării. Lipseşte acordul proprietarilor terenurilor (Statul român, judeţul Cluj, municipiul Cluj-Napoca) pe care se realizează investiţiile, respectiv nu există hotărâre de Guvern, HCJ a CJ Cluj, HCL a Cluj-Napoca). Nu este justificată cu documente suport situaţia juridică a terenurilor pe care se realizează toate obiectivele de investiţie aferente proiectului. Lipseşte avizul privind necesitatea şi oportunitatea investiţiei de la beniciarii/titularii de investiţie (Ministerul Transporturilor pentru C.N.A.D.N.R., C.N.C.F – CFR S.A., autorităţi locale) (conform prevederilor anexei 2, ce reglementează conţinutul cadru al studiului de fezabilitate, din H.G. 28/2008), În condiţiile în care beneficiarii-parteneri ai investiţiei nu şi-au asumat din punct de vedere financiar, finanţarea/cofinanţarea obiectivelor de investiţie nu există un raport juridic care să garanteze implicarea acestora în realizarea intermodalului, fapt care creşte semnificativ riscul de nerealizare al Proiectului, aspect care nu este reflectat în analiza de risc, componentă a analizei Cost Beneficiu (Facem menţiunea că în lipsa implementării unui obiectiv nu mai putem discuta despre conceptul de intermodal). Analiza Cost Beneficiu, parte integrantă a studiului de fezabilitate, ce a fost actualizat şi înregistrat la Consiliul Judeţean Cluj cu nr. 4743/14.04.2015, a fost realizată în vederea fundamentării proiectului Studii pentru dezvoltarea infrastructurii de transport intermodal pentru pasageri şi marfă la Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj recepţionat, în martie 2014”.

Cu toate acestea, Mihai Seplecan, preşedintele CJ Cluj susţine: “În pofida acestei decizii de respingere de către Comisia Tehnico Economică a acestei documentaţii, reafirm cu toată convingerea faptul că dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului clujean reprezintă în continuare o prioritate a Consiliului Judeţean. O condiţie esenţială însă, înainte de a aproba sau promova orice nou proiect în acest sens, este aceea a deplinei legalităţi, a conformării la toate normele în vigoare şi a parcurgerii tuturor etapelor procedurale legale, inclusiv obţinerea avizelor, acordurile şi autorizaţiile necesare. În acest context şi ţinând cont de faptul că Master Planul de Transport al României aprobat de Uniunea Europeană permite doar dezvoltarea unui proiect de transport multimodal la Aeroportul clujean, susţin acest demers cu condiţia însă a redimensionării şi adaptării acestui proiect la Master Plan şi la celelalte exigenţe legale în vigoare”.

De cealaltă parte, David Ciceo, directorul aeroportului, susţine că nu a fost informat personal asupra deciziei de respingere a proiectului, iar o astfel de acţiune nu face decât să avantajeze competitorii Clujului pe proiecte similare.

Proiectul intermodalului a fost demarat în 2012 şi presupune construirea unei pasarele de 270 m care să asigure o conexine între aeroport şi gara din Someşeni şi a unui terminal cargo. Proiectul s-a regăsit atât în strategia CJ şi în cea a Ministerului Transporturilor şi a fost sprijinit de UE: 85% finanţare cu bani europeni, restul de 15% însumând confinanţarea asigurată de Consiliul Judeţean, Primăria Cluj-Napoca, Primăria Apahida, CFR şi Ministerul Transporturilor.

În primăvara acestui an, Clujul a ratat şansa de a realize acest proiect pe fonduri europene din cauza unei semnături.

Vicepreședintele de atunci al CJ Cluj, Ioan Oleleu, a explicat că a refuzat să semneze proiectul, deoarece dintre toți partenerii – CJ Cluj, Aeroport, CFR Marfă, CFR Călători, CNDNR – doar Consiliul Județean trebuia să își asume responsabilitatea financiară și juridică. Asta înseamnă că, potrivit lui Oleleu, din bugetul județului trebuiau alocate sume imense pentru realizarea proiectului, pe lângă banii europeni aferenți acestui proiect. Oleleu a mai precizat că un alt motiv pentru a refuzat să semneze a fost că din documentație lipseau avize importante, iar trimiterea proiectului fără toate actele ar fi însemnat că „bugetul Uniunii Europene ar fi fost prejudiciat pentru acest intermodal”.

Deși proiectul nu a fost trimis spre aprobare, Comisia Europeană, dar și Consiliul Județean Cluj au acordat sume importante de bani pentru realizarea studiului de fezabilitate: CJ Cluj a alocat 800.000 de lei, iar Comisia Europeană a alocat 1,6 milioane de lei.

“Mai aşteptăm nişte avize, dar suntem pregătiţi. De-alungul timpului, Ioan Rus, Alin Tişe, Marius Nicoară, Horea Uioreanu, Vakar Istvan şi Mihai Seplecan au declarat că acest proiect reprezintă o prioritate pentru judeţ. Poate fi finanţat şi din capital propriu, este o condiţie a Comisiei Europene să-l avem până în 2050, dar mai bine să-l realizăm pe bani europeni”, declara directorul Aeroportului Cluj.

Următorul termen de depunere al proiectului ar fi în 2016.

Tags: , , , , ,
12038181_483446315166497_5492529224733268052_n

Cu suflet. Hosteluri, oameni, locuri. De la Cluj prin Balcani

Cu suflet. Aceste două cuvinte definesc conceptul din spatele celei mai prietenoase case pentru turişti din Cluj-Napoca, The Spot Cosy Hostel. Argumentele sunt nenumărate: de la atmosfera relaxantă de dincolo de pragul uşii, la amenajarea ingenioasă a camerelor şi a spaţiilor comune, la grădina de vară şi cea de răsaduri şi până la năzbâtiile labradorului Eco ori indiferenţa mops-ului Frank, stăpânii patrupezi ai locului. Asta deoarece, pentru proprietari, hostelul înseamnă mai mult decât o afacere; este o pasiune, un mod de viaţă. De altfel, din dorinţa de a fi în permanenţă în mijlocul oaspeţilor şi a aduce periodic îmbunătăţiri pentru confortul acestora, tinerii antreprenori s-au mutat în căsuţa ce împarte un perete cu coloratul hostel.

Întotdeauna e loc de mai bine, iar vara aceasta, Tudor Sîntimbrean, unul dintre proprietarii hostelului, a decis să-şi fructifice concediul în beneficiul business-ului.

11892264_471889352988860_151441472705040844_n

A călătorit prin Balcani în căutarea altor hosteluri, oameni şi locuri cu suflet. Şi nu oricum. Singur, pe o motocicletă burduşită cu bagaje. “E o experienţă unică, aparte dacă vrei, să călătoreşti singur. Fără intinerariu precis şi rezervări. În celelalte vacanţe, pot spune că am fost un simplu turist. Abia acum am călătorit cu adevărat. Am avut parte şi de peripeţii şi de momente de relaxare, dar am fost pus, în permanenţă, în postura de a interacţiona, de a socializa cu fel şi fel de oameni din culturi diferite. Asta şi căutam”, mărturiseşte tânărul.

Aşadar, timp de o lună, a fost oaspete în hosteluri din România, Bulgaria, Turcia, Grecia, Macedonia, Albania, Croaţia şi Muntenegru. De unele auzise încă dinainte de plecare, pe altele le-a descoperit pe drum. Câteva impresii la cald, le-a postat pe pagina de Facebook – Soul Hostels.

Spre exemplu, în Maramureş, a poposit la Babou Hostel, deţinut de o tânără familie de olandezi. “O căsuţă tradiţională, cu o curte generoasă pentru camping, într-un sat în care timpul parcă a stat în loc. Nu au alterat cu nimic arhitectura tipică locului, ba mai mult, s-au integrat perfect în comuitate. Fetiţa lor chiar merge la şcoală în sat, iar ei sunt îndrăgostiţi de obiceiurile ţinutului”, povesteşte Tudor.

10169330_961564107238004_54754558146376410_n

11891152_472809952896800_461980227520284508_n

În România, a mai trecut pe la prietenii săi de la Hostel Costel, timişorenii care l-au inspirat să deschidă hostelul din Cluj, şi pe la Doors din Bucureşti, un hostel cu ceainărie şi muzică live în curte.

10294416_1165656366783262_8345614330878760728_n

Vorbind de muzică, în Varna, Bulgaria, a trecut pragul Hostelului Yo-Ho, care are propriul studio unde trupe locale de hip-hop, raggae, ska sau rock pot exersa, iar seara concertează pentru oaspeţi. De asemenea, pereţii camerelor sunt o mini-galerie de street art.

11988247_474646382713157_1490030090896414788_n

Drumul la dus apoi în Istanbul, un oraş pe care fie îl urăşti, fie îl iubeşti. Aici a descoperit un loc colorat, Stray Cat Hostel, care oferă o noapte gratuită de cazare pentru artiştii călători care doresc să contribuie prin creaţiile lor la înfrumuseţarea locului, fie că vorbim de o pictură pe perete sau un concert pentru ceilalţi oaspeţi.

11037463_928963277154228_847290803443151185_n

12009803_478119269032535_1646719386946578036_n

De experienţe asemănătoare a avut parte şi în Ohrid, Macedonia, însă vorbeşte cu admiraţie de o familie de greci. “Îşi duc viaţa într-o casă pe roţi. Mai precis un mini-autocar, amenajat cu tot ce le trebuie şi încă două-trei paturi pe care le pot închiria. Vara se plimbă pe plaje şi dau lecţii de windsurf-ing, iar iarna se mută la munte unde devin instructori de schi”.

12043059_481951061982689_8572945457794022332_n

12046963_481950765316052_5724202324507154727_n

Poate cea mai plăcută amintire este legată de hostelul albanez Mi Casa Es Tu Casa, al cărei proprietar este Alma, o doamnă la 60 de ani. Aşa cum îi spunele şi numele, adăvarat cu suflet. “Auzisem atâtea despre locul acesta şi mi-am dorit tare mult să-l experimentez pe pielea mea. Nu mi-am anunţat venirea, dar nu a deranjat-o deloc acest aspect. Obosit de pe drum cum eram, când m-a văzut mi-a oferit un pahar cu apă şi un ceai. Când a aflat cu ce mă ocup a fost foarte deschisă să-mi împărtăşească lupta sa. Spun asta deoarece, ea se află într-o luptă continuă cu guvernul albanez pe care vrea să-l convingă că ea nu vinde doar paturi, ci promovează cultura şi şi-ar dori susţinere financiară în acest scop din partea autorităţilor competente. Ea reprezintă cumva esenţa proiectului meu. Ar putea da lecţii de antreprenoriat multor proprietari de hosteluri. E echilibru perfect între pasiune şi business”, conchide Tudor.

11062362_483446291833166_2259546255491286467_n

11224097_483446341833161_7303719281819858095_n

12038181_483446315166497_5492529224733268052_n

Din călătorie s-a ales cu un bagaj plin de suveniruri. Idei bune de pus în practică pentru dezvoltarea hostelului clujean. Pe timp de iarnă le va şlefui în formă finală şi aşteaptă momentul propice ca să le implementeze. Până atunci însă, poveştile Soul Hostel vor avea o casă nouă. Un website dedicat.

“Nu va fi un site de book-ing, ci unul de promovare al hostelurilor din toată lumea, cu poveşti pe larg. Condiţia ca ele să apară acolo va fi ca noi să le vizităm şi să vedem că într-adevăr rezonează cu principiile noastre. Vor fi şi alţi contribuitori, cei ce vor scrie, spre exemplu cei de la Hostel Costel. Voi continua experienţa începută în Balcani, în noi incursiuni în Europa, Asia, Africa, etc”, încheie Tudor Sîntimbrean.

Peste 6.000 de străini locuiesc în Cluj-Napoca

6.459 de străini, proveniţi din 113 ţări ale lumii, locuiesc, în prezent, în judeţul Cluj, arată un raport al Serviciului pentru Imigrări. Dintre aceştia, cei mai mulţi provin din ţări precum Franţa (1.009), Italia (723), Germania (516), Republica Moldova (447) şi Tunisia (297).

Aproape 1.000 de persoane ce provin din ţări străine şi-au stabilit anul acesta reşedinţa pe raza judeţului Cluj, pricipalele motive fiind dreptul la unitatea familiei, educaţie sau activităţi lucrative.

Peste 50.000 de turişti străini, la jumătatea lui 2015

În perioada 1.01 – 31.07.2015, la Cluj, au fost cazaţi 235.358 turişti, din care 50.123 turişti străini (reprezentând 21,3% din totalul turiştilor), arată un raport al Direcţiei Judeţene de Statitică. Cei mai mulţi turişti străini provin din: Ungaria (9.233), Italia (5.434), Germania (5.136), Franţa (3.498), Polonia (2.719).

Anul acesta, lunile de vară au înregistrat un aflux mare de turişti în Cluj, festivalurile Electric Castle şi Untold fiind principalele motive. Pe scurt, 130.000 de sosiri de turiști în hoteluri, cu 20% mai mult decât în 2014.

Destiaţia preferată pe timp de vară: 2.800 de sosiri ale turiștilor în 2015

Dacă în vara anului trecut Belișul era comuna care raporta cei mai mulți turiști sosiți în pensiuni ori alte unități de cazare, în vara acestui an comuna nu mai prinde nici măcar posiumul. Vedeta lunilor iunie, iulie și august a fost, în acest an, Sâncraiu, conform datelor actualizate ale Institutului Național de Statistică. Cei mai mulţi turişti provin din Ungaria.

La finele lunii noiembrie 2015, The Spot Cosy Hostel din Cluj-Napoca împlineşte un an de existenţă. Povestea locului o puteţi citi AICI.

the s

thes

Iar în primăvară, se vor redeschide oaza verde de relaxare din curte şi grădina de răsaduri şi turiştii vor putea relua plimbările cu bicicleta în tandem, echipată cu hamace.

Tags: , , , , , , ,
unnamed

IT-ul, tot mai tentant pentru clujeni

Peste 2.400 de persoane au participat, săptămâna trecută, la Târgul de Cariere în IT, eveniment organizat la Sala Polivalentă din Cluj-Napoca. Dacă unii dintre participanți vor să se reprofileze și vor să aleagă acest sector, alții lucrează deja în domeniu de câțiva ani.

„Au trecut pe la standul nostru foarte mulți oameni interesați de posturile pe care le avem, mai ales pe junior și internship, foarte mulți caută joburi pe testare. Am avut multe cazuri de persoane care se gândesc la o reconversie profesională spre IT. Unii candidați au absolvit sau sunt studenți la Științe Politice, Marketing sau Comunicare. Mă refer atât la tineri studenți, cât și la persoane care au peste 30-35 de ani”, a declarat Mariana Apostol, Human Resources Specialist la compania Softing.

La Târgul de Cariere în IT au participant și candidați cu experiență de peste 10-15 ani în programare.

„Am găsit inclusiv un candidat care se încadrează pentru poziția de Chief Architect, poziția de top în IT, e vorba despre o persoană cu o experiență de 15 ani care, dacă va fi angajată la noi, va ajunge să câștige 8.300 de dolari pe lună. Vom avea interviul și sperăm să îl putem angaja”, spune Alina Oțelea, reprezentant Crossover.

Recrutorii prezenți la târg au adunat fiecare zeci de CV-uri relevante din partea candidaților, iar în perioada următoare va începe selecția viitorilor angajați.

„Mulți studenți interesați să învețe au venit spre noi, au mult entuziasm și dorință de a învăța. Am identificat și oameni care sunt deja foarte buni în domeniu. Programăm deja pentru luni primele interviuri”, precizează reprezentanții companiei Fleio.

Coadă la testări contra cronometru

Competițiile de Speed Coding Challenge au fost un succes și la această ediție. În total, în cele două zile, și-au testat viteza peste 160 de pasionați și specialiști IT. Trei dintre companiile participante, HR, Siemens și Yardi Systems, le-au dat candidaților probleme de rezolvat
contra cronometru.

„Persoanele care se descurcă bine sunt chemate la interviu, practic am avut coadă la stand pentru că erau foarte mulți interesați de această competiție”, declară Eniko Laszlo, HR Manager la Yardi Systems.

De asemenea, interes crescut a fost pentru seminarul organizat de compania Siemens, despre tehnologiile SAP Hana și UI5. Peste 40 de persoane au participat la acest workshop joi.

Târgul de Cariere Cluj IT s-a desfășurat joi și vineri la Sala Polivalentă din Cluj. 40 de companii au participat la evenimentul de recrutare, iar acestea au disponibile în total aproximativ 900 de posturi.

Tags: , , , ,
fabrica textile

De ce se simt discriminate ardelencele la muncă

Femeile din Ardeal consideră că maternitatea și opțiunile politice sunt cazurile cele mai relevante în ceea ce privește discriminarea la locul de muncă, relevă cercetarea sociologică ”Inegalitatea de șansă pe piața muncii”, realizat de Encore Research în coordonarea sociologului clujean Alina Bîrsan.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de peste 400 de femei (angajate și angajatori) din regiunea de dezvoltare Nord-Vest. Intervievarea s-a realizat telefonic prin metoda CATI (Compyter-Assisted Telephonic Interview). Cercetarea admite o marjă de eroare de ± 5%, la un nivel de încredere de 95%. Studiul a fost realizat în cadrul proiectului ”CORES – conștientizare și respect pe piața muncii”, derulat de companiile Vecom și Encore Research.

Studiul are și o parte calitativă, realizată în urma discuțiilor în focus grupuri. Una dintre concluziile rezultate în urma acestora, ar fi că femeile respondente consideră că e mai potrivit ca la locul de muncă postul de conducere să fie ocupat de un bărbat. ”În legătură cu diferențele de gen în pozițiile de conducere, analizând interviurile și focus grupurile pare că este vorba de o prejudecată a femeilor în ceea ce privește o persoană care să ocupe un post de conducere, poziție în care ar fi mai potrivit un bărbat și nu o femeie. Referitor la șanse diferite de promovare între un bărbat și o femeie conform celor mai multe opinii , femeia ar fi dezavantajată, în cele mai multe domenii. Explicațiile vizează însă nu doar o atitudine a angajatorilor ci și o lipsă de dorință de implicare a femeilor: vorbim astfel de o de implicare diferențiată a bărbaților și a femeilor, de o determinare diferită în a accede la diferite poziții ierarhice. Se subliniază că implicarea bărbaților este mult mai accentuată decât a femeilor, un exemplu elocvent fiind implicarea politică, la acțiuni civice, la participări publice, la orice acțiuni cetățenești, civice”, relevă cercetarea sociologului clujean.

O altă concluzie unanimă a participantelor la studiu ține de discriminarea angajatorilor în ceea ce privește maternitatea.  ” Toate femeile participante la studiu au declarat că principalul aspect în privința căruia există o discriminare clară de gen este maternitatea și rolul de mamă. Este principalul rol care interferează cu viața profesională, fiind un acord aproape unanim că cele două roluri (de mamă și de angajată) nu pot fi îndeplinite la nivel optim, simultan. Rolul de mamă și cel de femeie de carieră par dificil dacă nu imposibil de reconciliat, în opinia celor mai multe respondente: unul din cele două roluri trebuie să primeze la un moment dat, nu se poate merge cu ele în același ritm, în același timp, la același nivel”, concluzionează Alina Bîrsan (foto).

alina birsan

Probleme de discriminare apar și după reîntoarcerea la muncă, îndeosebi în mediul privat, după concediul de maternitate. ”Femeile menționează că, îndeosebi în cadrul companiilor private, o mamă re-întoarsă din concediul de maternitate e percepută ca o resursă care își pierdea din valoare, sunt tendințe să fie mutată în poziții inferioare, să se facă diverse presiuni, sau se solicită să stea mai mult peste program sau i se dă target egal cu al persoanelor foarte vechi. Respondentele declară totodată că acest conflict apare cel puțin când femeile ajung la o vârstă la care familia începe să conteze”, relevă studiul.

Partea cantitativă a cercetării arată că 5% dintre angajate au fost hărțuite la locul de muncă.

” 5% dintre angajate declară că au fost cel puțin o dată, victime ale hărțuirii. Situațiile în care angajatele au fost hărțuite:

Am avut probleme de sănătate si am fost exploatată; În timp ce am avut probleme de sănătate; Am fost agresată verbal; Am fost discriminată religios; Am fost jignită; Am fost trasă la răspundere pentru ca vreau sa solicit concediu medical, insinuând-se că nu ar fi necesar; Avansuri sexuale din partea unui șef la fostul loc de muncă; Din partea unui coleg, au fost bârfe ca as fi fost angajată în urma unei relații sexuale cu el; La fostul loc de munca șeful meu mi-a făcut avansuri; Mi s-a spus ca trebuie sa-mi fac părul cu placa, că trebuie să mă machiez și ca nu sunt suficient de îngrijită; Mi se spune permanent ca arat foarte bine dar pe un ton ironic si cu priviri batjocoritoare si indiscrete; Nepotism la un concurs; Nepotism, pile; Atitudine indiferenta si ostila din partea persoanei responsabile de training in departament; Persoane invidioase cu un comportament neprietenos; Verbal; Vin persoane in magazin care îmi fac avansuri. 

Alte 4% dintre angajate au fost martore la o situație de hărțuire petrecută la locul de muncă”, arată cercetarea.

La întrebarea ”Ați avut vreodată probleme la locul de muncă pentru că…?”, cea mai des menționată problemă de discriminare menționată e cea politică, vizând simpatia pentru un anumit partid, menționată de 19% dintre angajate. Vârsta și mediul de rezidență au constituit și ele motive generatoare de situații problematice la locul de muncă, relevă studiul.

studiu encore

Dintre angajatele intervievate, 14% dețin o funcție de conducere și 83%, una de execuție, distribuție relativ similară cu cea reieșită din ancheta realizată în rândul angajatorilor (circa 16%). Aproape trei sferturi dintre angajate lucrează în companii cu personal feminin majoritar. Doar 12% activează într-un mediu majoritar masculin.

 

(Titus CRĂCIUN)

(sursa main foto: adevarul.ro)

Tags: , , , , ,
agricultura ecologica

Rectificare bugetară: bani pentru Agricultură, Dezvoltare Regională, Fonduri Europene şi Finanţe

Guvernul a aprobat a doua rectificare bugetară, alocările suplimentare cele mai importante fiind la Agricultură- 1,5 miliarde, Autorităţile locale- 1,5 miliarde, Dezvoltare Regională- 1 miliard lei, Fonduri europene- 750 de milioane lei, Finanţe- 700 de milioane lei şi Apărare- 500 de milioane lei.

Ministerele Agriculturii, Dezvoltării Regionale, Fondurilor Europene şi Finanţelor au primit cei mai mulţi bani la cea de-a doua rectificare bugetară din acest an, iar sumele puse la dispoziţia Transporturilor şi Energiei au fost diminuate, per total deficitul urmând să rămână la 1,85% din PIB.

Astfel, Ministerul Agriculturii a primit în plus peste 1,5 miliarde lei (inclusiv pentru despăgubirea fermierilor 300 milioane lei, bani pentru motorină 100 milioane lei şi cofinanţare, 370 milioane lei), Dezvoltarea Regională – un miliard lei (pentru PNDL), Autorităţi locale – 1,5 miliarde lei (echilibrare bugete 1 miliard, drumuri 500 milioane), Fondurile Europene – 750 milioane lei, Finanţele – 700 de milioane lei (Plafon Trezorerie), Apărarea – 500 de milioane lei, Educaţia – 270 de milioane lei, Afaceri Interne – 269,2 milioane lei, Justiţie – 250 milioane lei, Serviciul Român de Informaţii – 140,4 milioane lei, Afacerile Externe – 130 milioane lei, Ministerul Muncii – 80,1 milioane lei, Sănătate – 360 milioane lei, Culte – 50 milioane lei, Transporturi – 120 milioane lei, potrivit proiectului de rectificare.

Tags: ,
locuinta final

Dinamica finalizării locuințelor în ultimii trei ani. Florești versus Cluj-Napoca și zona metropolitană

Dacă în 2012 și 2013 jumătatte din locuințele terminate din județ erau în Florești, în 2014 interesul pentru comuna de la vestul municipiului cunoaște un serios declin iar Cluj-Napoca trece în față.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în județul Cluj au fost finalizate și recepționate 1.583 locuințe, cel mai mic număr din ultimii trei ani. Dintre acestea, cele mai multe au fost terminate în Cluj-Napoca (457), Florești  (289), Apahida (178) și Baciu (165). Însă situația a fost cu totul alta în cei doi ani care preced anul trecut.

Localitate Locuințe finalizate în 2012 Locuințe finalizate în 2013 Locuințe finalizate în 2014
Cluj-Napoca 398 189 457
Florești 1.178 905 289
Apahida 248 193 178
Baciu 63 81 165
Gilău 49 57 69
Chinteni 50 37 38
Feleacu 32 30 26

 

În 2013, în județ  au fost finalizate 1.852 locuințe, dintre care circa jumătate – 905 – se aflau în Florești și doar 189 în Cluj-Napoca. Dealtfel, în acel an și în Apahida au fost terminate mai multe unități locative decât în municipiu. Situația a fost oarecum similară în 2012, din din totalul de 2.522 de locuințe finalizate, circa jumătate – 1.178 – erau în Florești, pe când în municipiu erau terminate 398.

Cum s-a ajuns la acest punct de inflexiune pe care-l reprezintă anul 2014 explică Horațiu Bodea, proprietarul agenției Ego Imobiliare. ”Anul 2014 exte anul dezghețului atât în ceea ce privește creditarea către beneficiarul final, prin credite imobiliare dar s-a deschis finanțarea bancară și către dezvoltatorii imobiliari. Lipsa creditării în 2012 sau 2013 este și cauza pentru care sectorul rezidențial din municipiu a fost mai slab, clienții de mass market preferând Floreștiul, unde puteau cumpăra mult mai ieftin”, apreciază Horațiu Bodea. El anticipează o creștere semnificativă a finalizării locuințelor în municipiu în acest an.

NOTĂ: Potrivit terminologiei Institutului Național de Statistică ”Locuința terminată în cursul unui an este construcția cu aceasta destinație, terminată complet în anul de referinta, care nu a existat anterior (ale cărei elemente, inclusiv fundația, s-au construit pentru prima dată) și la care s-au realizat toate categoriile de lucrări prevăzute în documentația de execuție, fiind recepționată de beneficiari.” 

(Titus CRĂCIUN)

Tags: , , , ,
12107800_905533456191845_9066631996387579834_n

Pistă pentru pietoni și biciclete. Au fost publicate noile planșe pentru Splaiul Independenței

Lucrările de amenajare a străzii Splaiul Independenței au stârnit, în ultimele săptămâni, discuții aprinse între municipalitate și societatea civilă. Primarul Emil Boc dorea, conform proiectului european de modernizare a tramei stradale, construirea unei benzi auto suplimentare pe această stradă, lucru ce ar fi afectat într-o anumită măsură spațiul verde de pe malul Someșului. De cealaltă parte, societatea civilă a protestat, a semnat cea mai lungă petiție din Cluj, a cerut dezbatere publică, iar mai apoi consultări între specialiști, la fața locului, în scopul găsirii unor soluții alternative: verdele rămâne, pista să deservească pietonii și bicicliștii.

După consultarea celor de la ADRNV (n.red. pentru a se asigura că proiectul european poate suferi această schimbare fără ca banii să se piardă – circa 12 milioane euro) și presat de societatea civilă, Boc a acceptat o soluție de compromis: se va lărgi strada, se va încerca afectarea câtor mai puțini copaci de pe malul Someșului și la finalul lucrărilor, banda suplimentară va fi dată în circulație pentru pietoni și bicicliști, fiind și demarcată în acest sens, cu stâlpișori.

Șantierul de pe Splaiul Independenței s-a repus în mișcare miercuri 21 octombrie 2015, iar planșele modificate ale proiectului au apărut pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca și pot fi consultate AICI.

Chiar și așa, banda pentru pietoni și bicicliști ar putea să redevină auto dacă Studiul de Mobilitate, care se află în pregătire, va recomanda acest lucru. Conform proiectului inițial, după construirea benzii auto suplimentare, Splaiul Independenței ar fi devenit strdă cu sens unic, dinspre Mănăștur spre centru, iar Dragalina în sens invers. De asemenea, linia tramvaiului ar fi fost delimitată cu bordură de restul benzilor.

CITEȘTE ȘI rezumatul dezbaterii publice

Discuții aprinse între președintele OAR și primarul Boc, pe tema betonării Someșului: “Proiectul arată diferit față de cel din 2011″

Tags: , , , , ,
unnamed

Târg de Cariere la Cluj: 40 de companii caută aproape 1.000 de angajați în IT&Software

Târgul de Cariere Cluj IT are loc azi și mâine, la Sala Polivalentă. Sunt puse la bătaie aproximativ 900 de posturi, multe dintre ele sunt la companii de renume de la nivel internațional. La eveniment participă aproximativ 40 de angajatori printre care Crossover, Emerson, Siemens, Steelcase. Cu oportunități importante vin și companii precum 3 Pillar Global, Accenture, Donau Invest, Endava, Fleio, Garmin, Linkscreens, Luxoft, msg systems România, Softing și Yardi Systems.

„Spre exemplu, compania Siemens are disponibile peste 40 de posturi în IT pentru Java Developeri, Senior SAP Consultants, Integration Developeri și altele. Compania Crossover anunță salarii de 5.000-8.300 de dolari pe lună pentru poziții de Software Architect și Chief Software Architect și se poziționează ca prima companie din România care îmbrățișează munca de la distanță, astfel că angajații pot munci în orice oraș sau țară s-ar afla”, spune Louisa Olar, Project Manager Târgul de Cariere (TdC).

Seminarii și competiții contracronometru Speed Coding Challenge

Pasionații domeniului IT sunt așteptați în cadrul târgului la Speed Coding Challenge, o competiție contra cronometru în diverse limbaje de programare. La standurile HP, Siemens și Yardi, cei mai curajoși participanți se pot întrece în cursă. Cei mai pricepuți candidați vor avea șansa de a câștiga premii pe măsură dacă rezvolvă probleme în Java, C#, Python sau .NET. Competițiile se vor desfășura gratuit pe tot parcursul târgului.

În plus, compania Siemens organizează astăzi un seminar despre tehnologiile SAP Hana și UI5 de la ora 12.00.

Ce spun companiile despre candidații de la Târgul de Cariere Cluj Global

Peste 5.000 de candidați au trecut marți și miercuri pragul Târgului de Cariere Cluj Global. Reprezentanții companiilor afirmă că au primit CV-uri relevate în domenii de activitate precum inginerie, relația cu clienții, vânzări, controlul calității și altele.

„A fost un interes mare din partea studenților pentru joburile și internshipurile pe care le avem disponibile. Am primit multe CV-uri relevante și îi vom contacta cât de curând pe cei care ne-au făcut o impresie bună”, spune Anamaria Caitaz, Human Resources Specialist la Steelcase.

Există și companii care au făcut deja programări la interviuri, în urma discuției cu unii candidați. Ana Maria San, HR Manager la compania buw afirmă că unii candidați i-au convins pe loc pe reprezentanții HR, astfel că s-au programat interviuri.

„Avem peste 60 de CV-uri foarte bune, există interes mare pe controlul calității și back office”, ne-a declarat Raluca Vomir, manager HR la Recolection, firmă care caută vorbitori de italiană.

Reprezentanții companiilor participante la TdC Global declară că a acceptat în medie fiecare câte 80 de CV-uri relevante pentru pozițiile pe care le au disponibile. Peste 66% dintre ei se declară mulțumiți de pregătirea candidaților care au fost prezenți la târg în cele două zile, marți și miercuri.


Târgul de Cariere IT este deschis publicului între orele 10.00-16.00. Intrarea este gratuită.

Tags: , , , ,
foto untold, mircea rosca

Untold 2016, afacere privată cu un buget de 5 milioane euro

Untold Festival continuă în 2016, între 4 şi 7 august. Tot în Cluj-Napoca. Cum oraşul nu va mai fi Capitală Europeană a Tineretului, festivalul iese de sub umbrela Federaţiei Share şi devine afacere privată.

Astfel, de organizarea celei de a doua ediţii a evenimentului se va ocupa entitatea juridică SC Untold SRL, înfiinaţată în octombrie 2015, societate controlată în proporţie de 51% de Sorin Gadola, fiul milionarului Ştefan Gadola, şi 49% de Bogdan Buta, directorul general Untold, care deţine şi drepturile de autor asupra festivalului. Bugetul este estimat la suma de 5 milioane de euro, însă nu se cunoaşte contribuţia financiară exactă a investitorului privat.

“Am mai avut colaborări cu familia Gadola şi în trecut, inclusiv în ceea ce priveşte festivalului. Domnul Gadola va investi cât este necesar. Anul trecut am plecat cu suportul municipalităţii, acum trebuie să rezolvăm altfel avansurile pentru artişti, locaţiile. Această colaborare a fost necesară pentru a ne asigura că va exista şi o a doua ediţie a festivalului”, a punctat Buta.

În conducerea festivalului va rămâne şi Federaţia Share, însă nu se ştie dacă municipalitatea va avea şi o contribuţie financiară. În 2015, din cei 4.5 milioane de euro, 400 mii de euro au fost bani publici.

“Autorităţile locale şi cele naţionale nu dispun de buget multianual. Domnul primar Emil Boc şi-a manifestat în repetate rânduri dorinţa de a susţine festivalul şi pe viitor. Vom vedea în primăvara anului viitor, atunci când oraşul va avea un buget votat de cheltuieli şi investiţii”, a explicat Vlad Pop, preşedintele Federaţiei Share, federaţie formată din 31 de ONG-uri de tineret şi responsabilă de programul Cluj Capitală Europeană a Tineretului 2015, Untold fiind evenimentul principal la proiectului.

Sorin Gadola are 28 de ani, este proprietarul terasei Carrousel din Parcul Central şi lucrează, alături de fratele său, Raul, la EnergoBit, grup de firme în domeniul energiei estimat la 400 milioane lei în 2014, fondat în 1990 de Ştefan Gadola, alături de Ioan Socea şi Peter Pal.

Bilete şi line-up pentru 2016

Scenele festivalului vor fi amplasate tot la Cluj Arena, Sala Polivalentă şi Parcul Central, iar între artiştii invitaţi se vor regăsi nume din line-up-ul primei ediţii, cât şi DJ-i din topurile internaţionale, în premieră în România.

“Din punct de vedere al stilului muzical, Untold va rămâne un festival mainstream în preponderență dedicat Electronic Dance Music, cu un line-up format din cele mai bine cotate nume ale momentului regăsite în topurile muzicale internaționale. Pe lângă asta, noutatea ediției următoare este faptul că vom încerca să mizăm și pe muzica și artiști live, chiar dacă va fi necesară pregătirea a două set-up-uri diferite de scenă și necesar tehnic, credem că va fi un plus apreciat de fani”, spune Constantin Covaliu, project manager al festivalului.

Peste 30.000 de fani și-au exprimat preferințele pentru line-up-ul ediției următoare.

Primele 5.000 de abonamente, la preţul de 220 de lei (plus taxe Eventim), se vor pune în vânzare vineri, 23 octombrie 2015, la or 18.00, dar doar pentru festivalierii pre-înregistraţi pe site-ul oficial Untold.

“Biletele vor avea o politică de preț asemănătoare cu cea practicată în 2015, prețurile crescând progresiv, pe măsură ce se apropie festivalul sau sunt dezvăluiți artiștii care formează line-up-ul”, spun organizatorii.

Untold 2015, în cifre

Prima ediție Untold Festival a avut loc între 30 iulie – 2 august 2015, cu un trafic cumulat de peste 240.000 de festivalieri, cu o medie de peste 60.000 de participanți pe zi. Pe cele 6 scene ale festivalului au urcat peste 170 de artişti, între care Armin van Buuren, David Guetta, ATB, Avici sau Dimitri Vegas & Like Mike.

“Conform datelor colectate de operatorul de ticketing, 25% din biletele și abonamentele festivalului au fost vândute în Cluj-Napoca, având astfel un festival la care au participat în fiecare zi aproximativ 15.000 de clujeni, iar restul de 45.000 de oameni au venit la Untold din afara Clujului, din orașe precum București, Timișoara, Oradea, Brașov, Sibiu, Iași etc., sau din străinătate: Marea Britanie, Germania, SUA și Canada, Franța, Italia, Ungaria, Austria, Moldova, Olanda, Danemarca, Japonia, Mexic, Noua Zeelandă, Maroc, Egipt și Singapore. Mai exact 15% din numărul total al festivalierilor”, se arată într-un comunicat de presă.

23 milioane euro a fost suma totală generată de festival, din care 80%, adică 20 milioane, au fost banii atrași în Cluj Napoca.

Conform estimărilor, în cele 4 zile de festival, cei 180.000 de turiști, veniți din afara Clujului (trafic general) au cheltuit în medie 100 de euro pe cazare, masă și diverse sesiuni de shopping, rezultând o infuzie de capital de 18 milioane de euro în plină perioadă a verii.
Festivalul a atras în Cluj-Napoca bugetul echivalent unui city break din străinătate, raportându-ne la bugetul pe persoană. Mai mult, 2 milioane de euro au fost banii cheltuiți în Cluj de către clujeni, care au decis să lase o parte din bugetul de concediu chiar în orașul lor. Cifră estimată la o medie de 60.000 de persoane trafic pe zi și 35 de euro consum mediu de persoană pe zi.În plus, peste 3 milioane de euro au fost banii investiți în comunitate de sponsori și parteneri prin prezența lor în festival, ținând cont de fee-uri, costuri logistice, operaționale și resursa umană.

Un studiu detaliat privind veniturile Untold şi distribuţia banilor către bugetul local şi naţional va fi dat publicităţii în perioada următoare.

99% rata de ocupare a unităţilor hoteliere, pe o rază de 40 de km în jurul Clujului.

Datele INS arată că numărul de turiști ajunși în Cluj doar în luna iulie a crescut procentual cu 27% comparativ cu luna iulie a anului precedent, astfel că peste 32.800 persoane au apelat la serviciile de cazare ale unităților hoteliere, booking.com confirmând o rată de ocupare de 99% a cazărilor disponibile pe raza județului Cluj. Restul turiștilor veniți la festival, până la totalul de 45.000, care nu au mai găsit loc în hoteluri, au preferat să opteze pentru ofertele localnicilor de cazare, generând astfel venituri directe clujenilor.

Mallurile clujene au înregistrat un trafic cu până la 40% mai mare decât aceeași perioada a
anului precedent, comercianții având încasări comparative cu perioada sărbătorilor de iarnă.

Un efectiv de 3.000 de taxiuri au fost 24h pe stărzile orasului, raportând încasări neobișnuite
perioadei de vară. Compania de Transport Public Cluj-Napoca declară încasări de peste
15.000 de euro în cele 4 zile de festival.

Nominalizări în competiţii internaţionale de renume

European Festival Awards a nominalizat festivalul clujean la două categorii în competiția europeană și anume: Best Major Festival și Best New Festival, având concurente festivaluri cu tradiție precum Tomorrowland, Szighet sau Exit.

Campania Pay with Blood, pe care Untold Festival a derulat-o în colaborare cu Institutul Național de Transfuzie Sanguină (INTS) și McCann București, a fost răsplătită la una din cele mai prestigioase competiții și gale ale comunicării, Golden Drums din din Portoroz, cu două premii Silver Drum, la categoriile New or innovative și PR.

Nu în ultimul rând, Google face anual o selecție de 5 evenimente majore în Europa cu care să își asocieze imaginea, Untold fiind opțiunea lor principală pentru această regiune.

Cum a fost la ediţia din 2015 Untold, în clipul oficial de mai jos:

http://bit.ly/Untold2015Aftermovie

Tags: , , , , , , , , , ,
harta gaz

Harta gazului în România

Concentrările mari de gaz metan în centrul Transilvaniei precum și în zonele din nordul Munteniei conferă județelor din regiune un plus în clasamentul realizat după lungimea totală a conductelor de distribiție a gazelor dar și după localitățile deservite, fie că este vorba despre populație ori consumatori industriali, relevă datele Institutului Național de Statistică valabile la finele anului 2014.

Mureșul conduce în topul județelor după cea mai lungă rețea de conducte de distribuție a gazelor – 3.246 km – dar și după numărul de localități deservite – 82. Prahova urmează cu o rețea de conducte de 2.503 km și 52 de localități deservite.

Clujul este al treilea județ, cu o rețea de gaz de 2.247 km și 41 de localități care au acces la ea, iar Ilfov dispune de 1.943 km de conducte și 37 de localități deservite.

Alba urmează pe poziția a cincea, cu 1.598 de km de distribiție pentru 32 de localități din județ, iar Timiș îi succede cu o lungume totală de 1.597 km, care deeservesc același număr de localități: 32.

Cu o rețea de distribuție de 1.517 km, Dâmbovița urmează pe cea de a șaptea poziție. Acolo au acces la rețea 47 de localități. Sibiul este pe cea de a opta treaptă, cu 1.488 km de rețea și 49 de localități cu accea la gaz, iar Aradul pe cea de a noua, cu 1.218 km pentru 21 de localități.

Argeș încheie top 10 aj județelor în funcție de lungimea totală a conductelor de distribuție a gazelor, cu 1.177 km. Rețeua deservește 35 de localități.

Municipiul București are o rețea de distribuție cu o lungime totală de 1.996 km.

NOTĂ: Potrivit metodologiei Institutului Național de Statistică, ”Lungimea totală a conductelor de distribuție a gazelor se referă la totalitatea conductelor (din rețea și direct din conductele magistrale de transport) prin care se distribuie gaze la consumatorii dintr-o localitate, începand de la stațiile de reglare a presiunii și predare a gazelor de către furnizori până la punctele de branșare a consumatorilor, indiferent de presiunea de regim la care sunt exploatate. Nu se include lungimea branșamentelor și lungimea conductelor magistrale de transport.”

(Titus CRĂCIUN)

Tags: , , ,
12108895_1174944145866977_8674637606368861882_n

Se caută acrobaţi, lăcătuşi şi vorbitori de limbi străine. Experienţa nu e obligatorie

Peste 50 de companii din diverse domenii – inginerie, producţie, industrie alimentară, retail, etc. – şi-au prezentat, astăzi, ofertele de muncă, programele de internship, stagiile de practică şi voluntariat, în cadrul Târgului de Cariere Global, eveniment desfăşurat la Sala Polivalentă din Cluj-Napoca.

Posturile disponibile se adresează atât persoanelor cu experienţă în câmpul muncii, cât şi studenţilor şi proaspeţilor absolvenţi, specialiştilor sau muncitorilor necalificaţi şi vizează atât piaţa locală, cât şi cea naţională sau internaţională.

La mare căutare sunt vorbitorii de limbă străină. Fie ca să lucreze prin telefon de la Cluj, fie să facă deplasări în Europa, Africa sau China.

Limbi străine, da. Experienţă, ba

Spre exemplu, sibienii de la Kuka Systems, parte a furnizorului german de servicii de inginerie, caută programatori pentru roboţi industriali şi PLC (Programmable Logic Controller). Dacă lipsa de experienţă nu constituie un dezavantaj, stăpânirea limbii engleze este o cerinţă definitorie.

“Posturile sunt potrivite pentru cineva fără prea multă experienţă, în căutare de noi provocări. Spun asta pentru că, job-urile nu necesită relocare la Sibiu ci muncă directă la clienţii noştri din Europa, Asia, Africa de Sud, etc. Şase săptămâni acolo, o săptămână acasă. Acoperim costurile de transport, cazare, oferim diurnă şi maşină se servici”, spune Sergiu Bogdan Mada, reprezentant al companiei şi absolvent de UTCN Cluj-Napoca.

Un alt angajator străin, cu două birouri în Cluj-Napoca, este TotalStay Group, una dintre cele mai importante agenţii de rezervări online de camere de hotel din Europa, companie britanică recent achiziţionată de Jac Travel, unu dintre liderii sectorului travel commerce la nivel mondial. Şi în acest caz, cunoaşterea limbii engleze este obligatorie, iar experienţa în domeniu nu se află printre cerinţele de angajare.

“Avem nevoie de oameni pentru call-center, oameni care să se ocupe de negocierea rezervărilor pentru grupurile organizate şi alţii pentru partea de ticketing. Se lucrează în schimburi de câte 9 ore, 1 oră pauză şi uneori şi în weekend. Acum că ne extindem, angajaţii au şansa să interacţioneze cu oameni din toate colţurile lumii. Cred că, pentru un prim job, este o bună oportunitate”, punctează reprezentanţi ai companiei din Marea Britanie.

Meseriaşii, angajaţi la pachet: maestru şi novice

Lăcătuşii, sculerii, electricienii sunt căutaţi de producătorul şi distribuitorul spaniol de tuburi metalice pentru industria auto MMM din Turda. 10 ani fără şcoli profesionale şi-au spus cuvântul în România. Meseriaşii sunt pe cale de dispariţie. De aceea, fabrica de la Turda încearcă un compromis: “Testăm un tandem. Adică căutăm să angajăm un muncitor cu experienţă şi un novice pe care să-l formeze. De asemenea, colaborăm cu o şcoală profesională din Câmpia Turzii şi sperăm, ca peste 3 ani, să ajugem la un echilibru”.

Job-uri pentru artişti

O noutate pentru târgurile de locuri de muncă organizate în Cluj-Napoca: oferte pentru artişti şi job-uri în culisele unor festivaluri de renume precum TIFF sau Jazz in the Park.

Compania de teatru Famous, cunoscuţi pentru show-urile spectaculoase din cadrul Zielor Clujului, caută tineri talentaţi sau măcar interesaţi de jonglerie, magie, acrobaţie, pantomimă, etc. Se oferă să-i inveţe secretele meseriei gratuit, dar pasiunea este obligatorie. “E un hobby transformat în part-time job. Facem show-uri şi la evenimente private: petreceri pentru copii, botezuri, nunţi, petreceri de firmă, dar avem şi spectacole în străinătate. Avem nevoie şi de oameni în echipa de HR, vânzări. Aici cerem experienţă”, a spus Cezar Lungu, actor şi manager.

Tot la capitolul cultură, TIFF şi Jazz in the Park sunt la vânătoare de voluntari. Asta chiar dacă aplicaţiile efective vor avea loc abia în primăvara lui 2016. Câţiva norocoşi vor avea şansa să facă parte chiar din echipa oficială a evenimentelor.

“Acum doar ne prezentăm, însă ştim că vom avea nevoie de oameni noi în echipă. Vorbim de promovare, ticketing, manager de locaţie, tehnic, logistică. Majoritatea ofertelor sunt part-time, iar durata lor depinde de domeniu: spre exemplu, la promovare se lucrează jumătate de an, de manageri de locaţie avem nevoie doar pe perioada festivalului, 10 zile. Încă nu avem conturate toate poziţiile, dar ne dorim să cunoaştem entuziaşti. Şi cei care doresc să facă voluntariat ne pot semnala intenţia lor, dar etapele de selecţie vor avea loc în primăvară”.

Târgul de Cariere Global continuă şi mâine, 21 octombrie 2015, între orele 10.00-16.00, la Sala Polivalentă. 50 de angajatori. 1.200 de oferte.

Al doilea târg va fi dedicat IT-ului, joi și vineri, în 22 și 23 octombrie 2015, tot la Sala Polivalentă. Aproximativ 40 de companii importante din acest domeniu vor face recrutări la Cluj. Companiile din IT și Software au disponibile aproximativ 900 de oportunități de carieră pentru pasionații de tehnologie, cele mai multe sunt joburi full time.

Competiții contra cronometru pentru pasionații IT

La standurile HP, Siemens și Yardi, pasionații de IT se pot întrece într-o competiție contracronometru, Speed Coding Challenge. Ei vor avea la dispoziție între 5 și 15 minute pentru a rezolva o problemă de programare în diverse limbaje. De asemenea, Siemens organizează un seminar despre tehnologiile SAP Hana și UI5.


Forţa de muncă în Cluj, la jumătatea lui 2015

Efectivul salariaţilor din judeţul Cluj, la sfârşitul lunii iulie 2015, a fost de 218.840 persoane, cu 11.234 persoane mai mult decât la luna iulie 2014. Câştigul salarial mediu nominal brut realizat în luna iulie 2015 a fost de 2.807 lei şi cel net de 2.036 lei. Câştigul salarial mediu net din luna iulie 2015 a fost cu 9,8% mai mare faţă de aceeaşi lună din anul 2014, arată datele Direcţiei Judeţene de Statistică Cluj.

Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii iulie 2015, a fost de 8.193 persoane. Rata şomajului fiind de 2,3%, în scădere cu 0,5 puncte procentuale faţă de rata şomajului înregistrată în luna iulie a anului 2014. Din numărul total al şomerilor, 48,7% sunt femei şi 72,2% reprezintă muncitori.

În judeţul Cluj, in trimestrul II 2015 existau 164.869 pensionari de asigurari sociale de stat, cu o pensie medie lunară de 942 lei. Comparativ cu trimestrul II a anului trecut, numarul mediu de pensionari a crescut cu 1.694 persoane, iar pensia medie a crescut cu 4,6%.

Tags: , , , , , , , , , , ,
CERT-Prinde-Radacini-II-2014-117-800x600

Cele mai mari reîmpăduriri din România. Poziția Clujului

Clujul nu este nici măcar printre primele zece județe în ceea ce privește suprafața terenurilor unde s-au făcut lucrări de regenerare artificială a pădurilor anul trecut, relevă datele Institutului Național de Statistică.

Județul Suceava conduce detașat la capitolul reîmpăduriri. Conform sursei citate, în 2014 s-au plantat puieți pe 2.013 hectare din Suceava. Dealtfel, Suceava este județul cu cel mai mare fond forestier din România:  437 de mii de hectare.

Cu un fond forestier mult mai mic – aproximativ 72 de mii de hectare – Vasluiul ocupă cea de a doua poziție în ceea ce privește suprafața perenurilor pe care s-au efectuat lucrări de regenerare artificială ale pădurilor. Pe 1.38 de hectare s-au plantat puieți în Vaslui în 2014.

În Tulcea este cea de a treia suprafață a terenurilor împădurite anul trecut: 793 de hectare, la un fond forestier total de circa 105 mii de hectare.

Harghita ocupă a patra poziție în clasamentul împăduririlor artificiale de anul trecut, cu 696 hectare. Județul are cel de-al treilea fond forestier al țării, de circa 264 de mii de hectare. Brăila îi succede cu o suprafață a terenurilor regenerate artificial de 599 de hectare.  Județul dunărean are un fond forestier de doar 27 de mii de hectare, unul dintre cele mai mici din țară.

Pe cea de a șasea poziție este un alt județ de la Dunăre, de asemenea cu un fond forestier redus. În Galați au fost reîmpădurite anul trecut 466 de hectare, județul având un fond forectier de 37 de mii de hectare.

Îi succede Sibiul, cu 422 de hectare regenerate artificial anul trecut. Sibiul are un fond forestier de circa 199 de mii de hectare. Pe cea de a opta treaptă a clasamentului reîmpăduririlor se află Maramureșul, cu 401 hectare regenerate artificial. Maramureș benefiază de un fond forestier de circa 259 de mii de hectare, al cincelea ca mărime din țară.

Poziția a noua este a județului Bistrița-Năsăud, unde au fost rempădurite 391 de hectare. Județul are un fosd forestier de 193 de mii de hectare. Pe ultima traptă în Top 10 reîmpăduriri se află județul Alba, unde au fost regenerate 368 de hectare. Alba are un fond forestier de circa 201 mii hectare.

Județul Cluj este abia pe cea de a 13-a poziție în ceea ce privește suprafața terenurilor regenerate artificial, în urma Vrancei și a Mureșului. În 2014 au fost reîmpădurite în Cluj 274 hectare, iar județul are un fond forestier de 161 de mii de hectare.

NOTĂ: Potrivit Institutului Național de Statistică, ”Regenerarea artificială reprezintă ansamblul de lucrări de plantare de puieți, butași și sade sau de însămanțare a unei suprafațe de teren cu scopul de a se crea noi arborete, atât pe terenuri forestiere de pe care a fost exploatat arboretul matur, cât și pe terenuri lipsite de vegetație forestieră.

Fondul forestier reprezintă totalitatea suprafețelor pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producție sau administrație silvică, a iazurilor, albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destinație forestieră și neproductive cuprinse în amenajamentele silvice la data de 1 ianuarie 1990 sau incluse în acestea ulterior, în condițiile legii, indiferent de natura dreptului de proprietate.”

(Titus CRĂCIUN)

(sorsa foto: CERT Transilvania)

Tags: , , ,
bani

116.000 de firme fără niciun angajat fac afaceri în România: 17,3 milioane de lei, cel mai mare profit

În România există circa 116.000 de firme înregistrate la Ministerul Finanţelor care fac afaceri fără niciun salariat, iar cea mai profitabilă companie fără angajaţi a realizat, anul trecut, un profit net de 17,3 milioane de lei, potrivit unei analize realizată de KeysFin.

Marea majoritate a firmelor au sedii în apartamente şi garsoniere, arată analiza citată.

“Potrivit datelor oficiale, analizate de KeysFin, la Ministerul Finantelor erau înregistrate anul trecut 115.965 de firme care au realizat afaceri fără niciun angajat sau care nu şi-au declarat salariaţii, faţă de 116.620 în anul anterior”, arată un comunicat al KeysFin.

Cele mai multe firme activau în domeniul comerţului (37%), urmate de cele din sectorul activităţilor profesionale şi stiintifice (14%), construcţii (8%), industria prelucrătoare (6%) şi activităţi de transport (5%).

“Este vorba în general de SRL-uri, de afaceri de apartament, care activează în domeniul comerţului alimentar, în HORECA, în domeniul vânzării de produse de strictă necesitate, îmbrăcăminte şi încălţăminte, şi magazine tip consignaţie”, spun analiştii de la KeysFin.

Potrivit acestora, cele peste 100.000 de firme fără angajaţi trebuie împărţite în trei clase distincte – unele care funcţionează ca “afaceri la purtător”, o serie de firme care lucrează cu colaboratori externi şi altele care preferă să angajeze la negru.

“Primele sunt firme aşa-numite de buzunar, folosite de oamenii de afaceri pentru a derula diverse tranzacţii. Apar doar în acte însă nu desfăşoară o activitate concretă, fiind construite doar pentru a furniza cadrul legal de tranzacţii. Există un alt contingent de firme, în special din sectorul serviciilor, care preferă să angajeze colaboratori – de la constructori la avocaţi, contabili etc. Restul sunt firme ale căror patroni preferă să angajeze la negru decât să plătească taxe la stat. Acesta este motivul pentru care nu au niciun salariat declarat”, au explicat analiştii citaţi.

Datele statistice KeysFin arată că firmele fără angajaţi au realizat în 2014 afaceri de 38,2 miliarde de lei, care reprezintă 3,6% dintre totalul afacerilor din România, de 1.063 miliarde lei.

Procentul acestora este în scădere cu 0,69% faţă de anul 2013, atunci când business-ul firmelor fără angajaţi a fost de 43,9 miliarde lei.

Analiştii de la KeysFin remarcă faptul că boom-ul afacerilor-fantomă a fost înregistrat, coincindenţă sau nu, în timpul apogeului crizei economice, în 2012, când reprezentau 5,25% din cifra de afaceri la nivel naţional.

În top 10 al firmelor fără angajaţi, cele mai multe sunt din Bucureşti şi activează în sectorul construcţiilor.

Topul este condus de un nume sonor, firma de construcţii Strabag AG Austria, sucursala Bucureşti-România, care anul trecut a realizat afaceri de 240,6 milioane de lei şi un profit net de 17,3 milioane lei, fără niciun angajat declarat.

Pe locurile următoare s-au clasat, în ordinea cifrei de afaceri, Amec Foster Weeler Italiana SRL Corsica – sucursala Ploieşti-România, cu un business de 208,1 milioane lei şi un profit de 9,1 mil.lei, producătorul de energie Verbund Trading Romania SRL, cu afaceri de 105,2 milioane lei şi profit de 2,1 milioane lei, Constructions Industrielles de la Mediterranee – CNIM SA Paris – sucursala Bucureşti – industria prelucrătoare, cu afaceri de 101 milioane lei şi pierderi de 386.000 lei, firma de construcţii Societa Italiana per condotte d’acqua spa Roma – sucursala Cluj, cu un business de 79,3 milioane lei şi un profit de 919.000 lei şi firma specializată în comerţ Vasluianul SRL, cu afaceri de 71,4 milioane lei şi un profit de 85.000 lei.

“Cele mai multe firme prezente în acest top sunt companii contractoare din sectorul construcţiilor, care angajează diverse lucrări şi pe care le cesionează către alte firme specializate în domeniile respective de activitate. Altfel spus avem de-a face cu firme umbrelă, aşa explicându-se şi faptul că nu au declarat angajaţi”, au explicat analiştii KeysFin.

Informaţiile sunt culese din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din România.

KeysFin oferă servicii de business information şi credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, la studii şi analize de sector necesare companiilor.

Tags: ,