Tag Archives: featured

12376150_10153064172961330_252930203725818231_n

Nervi pentru şoferii clujeni şi în 2016. Ce se mai aude de parcările din centrul oraşului

Problema locurilor insuficiente de parcare în centrul Clujului nu va fi rezolvată nici în anul ce vine.

În cadrul şedinţei forului local de miercuri, 16 decembrie 2015, cu ocazia supunerii la vot a proiectului de hotărâre privind stabilirea nivelurilor pentru valorile impozitabile, impozitele şi taxele locale pentru anul 2016, proiect ce cuprinde şi o anexă cu tarifele practicate pentru parcările din municipiu, viceprimarul Ana Horvath a încercat să aducă, pe ultima sută de metri, un amendament prin care să rezolve măcar parţial această problemă şi anume excluderea abonamentelor pentru zona 0 “şi aşa eliberate pentru sume modice” şi menţinerea doar a taxei pe oră “exponenţial mai mare”. “Vorbim de 1.200 de locuri de parcare. În acest fel, acestea nu vor mai fi ocupat pe toată durata zilei, adică timpul în care persoana respectivă este la muncă. Apoi, se vor încasa mai mulţi bani din parcări”.

Consilierul Radu Moisin, fost primar interimar, i-a replicat că soluţia nu este viabilă dacă şoferilor nu li se oferă soluţii alternative: “Sunt oameni care lucrează în centrul oraşului, dar au venituri mici. Mulţi vin din comunele limitrofe, pentru ei aceste locuri de parcare sunt o necesitate. Soluţia pe care o propuneţi se poate aplica când avem alternative. Parking-uri supraterane sau subterane. În Piaţa Avram Iancu şi în zona străzii Universităţii. Nu putem spune că cele de la Primărie şi din Mihai Viteazul sunt suficiente sau rezolvă problema. Nu putem vorbi de modificări în zona 0 decât după ce le avem pe cele menţionate construite şi funcţionale”.

Şi primarul Emil Boc ar dori să rezolve problema pentru care şoferii clujeni îl taxează de ani de zile, dar nu doreşte să-şi asume responsabilitatea pentru un proiect “pilot” la final de an, poate şi pentru că 2016 este an electoral. Invocă argumentul predictibilităţii şi lansează ideea unei noi dezbateri publice pe această temă.

“Eu am avut mai multe discuţii cu domna viceprimar şi iniţial am convenit asupra unui proiect pilot: soluţia propusă să fie implementată pe câteva străzi din centrul oraşului pentru a vedea dacă poate fi aplicată la scară largă sau nu. Am aflat apoi de la Srviciu Parcări că este vorba despre 30 de străzi şi 1.200 locuri de parcare şi am ajuns la o altă concluzie: predictibilitatea. Aceasta este singura mea reţinere. E greu să îi spui unui om, care până în 31 decembrie 2015, are un anumit stil de viaţă, obiceiuri, loc de muncă, copil, că din ianuarie situaţia e complet diferită. Propun, în anul ce vine, o dezbatere publică pe baza căreia să stabilim politica de lucru pe acest subiect. Că nu sutem pregătiţi din punct de vedere procedural, e o altă problemă. Nici nu putem schimba, din punct de vedere legislativ, tarifele în cursul anului. Propun amânarea amendamentului până după dezbatere”, a punctat edilul.

Consilierul Claudia Anastase i-a atras atenţia că aceeaşi discuţie a avut loc şi la finele lunii sptembrie 2015, atunci când s-a stabilit că grupurile politice să vină cu propuneri concrete până în 15 octombrie, soluţiile să intre în dezbatere publică până în 15 noiembrie 2015, urmând ca în decembrie 2015 să fie luată o decizie finală. Edilul a invocat că tema de discuţie erau garajele. “Aşteptăm dezbaterile de buget pentru a vedea alocările de sume pe proiecte explicite”, i-a replicat consilierul PSD.

Radu Moisin a avut şi aici un cuvânt de spus: dezbaterile publice nu au consistenţă. “Sunt în timpul săptămânii, oamenii nu vin pentru că, cel mai probabil, sunt la muncă. Propun un sondaj în zonele aglomerate din oraş, cum sunt mall-urile. Dacă vă aduceţi aminte, în 2010, voluntari şi angajaţi de la Primărie au făcut un astfel de sondaj vizavi de periaoda în care să aibă loc Zilele Clujului. Aşa să procedăm şi în acest caz”.

După alte minute bune de discuţii s-a trecut la vot, iar amendamentul viceprimarului Horvath nu a trecut. Aşadar, condiţiile şi taxele prevăzute pentru ocuparea temporară sau închirierea lunară şi anuală a parcările din municipiu rămân similare celor din anul curent.

– abonamente parcări zona centrală solicitate de persoane juridice sau fizice care au în folosinţă un autoturism aflat în proprietatea unei persoane juridice: 525 lei/an
– abonamente parcări zona centrală solicitate de insitituţii bugetare sau culte: 525 lei/an
– abonamente parcări zona centrală solicitate de persoane fizice: 76 lei/an
– parcări, copertine sau garaje cu abonament, situate în cartierele oraşului, solicitate de persoane fizice: 5 lei/mp/an
– parcări, copertine sau garaje cu abonament, situate în cartierele oraşului, solicitate de persoane juridice: 18 lei/mp/an
– parcări, copertine sau garaje cu contract de închiriere solicitat de persoane fizice: 4 lei/mp/an
– parcări, copertine sau garaje cu contract de închiriere solicitat de persoane juridice: 16 lei/mp/an
– tarif de ocupare abuzivă a domeniului public: 30 lei/mp/an

Abonamente lunare pentru ocuparea unui loc de parcare în zona centrală:

– persoane fizice: 50 lei/lună
– persoane juridice: 70 lei/lună
– riverani: 25 lei/lună
– transmisibile: 120 lei/lună
– instituţii publice: 300 lei/lună
– transcriere contract copertină, garaj: 50 lei
– taxă pentru eliberare duplicat după contract/abonament: 20 lei

Tarife orare pentru ocuparea unui loc de parcare în zona centrală: parcometre, parcări închise cu bariere

30 min zona I/ 1 oră zona II – 1 leu
1 oră zona I/ 2 ore zona II – 2 lei
4 oră zona I/ 8 ore zona II – 8 lei
5 oră zona I/ 10 ore zona II – 9.5 lei
Plata parcării prin SMS (1 oră zona I / 2 ore zona II): 2 lei/SMS
Plata parcării prin SMS (1 zi ambele zone de tarifare): 9.5 lei/SMS


Timp de staţionare în parking-urile Moţilor, Băişoara, Primăverii

30 min – 1.5 lei
1 oră – 2.5 lei
1 zi – 12 lei
1 lună – 210 lei
Pierdere card/tichet – 11 lei
Taxă deteriorare bariere parking-uri: 500 lei
Abonamente anuale parking-uri pentru riverani: 110 lei/pers fizică, 65 lei/pers fizică (loc terasă), 840 lei/pers juridică, 225 lei/pers juridică (loc terasă)

Citeşte şi Garajele din cartiere – circa 10.900 – rămân în picioare. Cel puțin până la final de 2015

Tags: , , , , , , , ,
Iasi-Romania

Clujul mai coboară un loc pe piața construcțiilor

Pentru prima oară în acest an, Clujul coboară pe cea de a treia treaptă a clasamentului suprafețelor utile autorizate pentru clădiri rezudențiale în luna octombrie, relevă datele Institutului Național de Statistică. Dacă pe parcursul întregului an Clujul și Ilfovul contau își disputau întâietatea, în octombrie și Iașul (foto) sare deasupra Clujului.

Iată clasamentul lunii octombrie în ceea ce privește suprafețele autorizate pentru clădiri rezidențiale:

Poziție Județ Suprafață utilă autorizată în octombrie 2015 Număr autorizații de construire emise în octombrie 2015
1. Ilfov 66.600 metri pătrați 407
Iași 54.472 metri pătrați 182
3. Cluj 48.808 metri pătrați 128
4. Timiș 46.175 metri pătrați 209
 5. Suceava 27.912 metri pătrați 163
 6. Brașov 23.848 metri pătrați 63
 7. Sibiu 23.642 metri pătrați 58
8. Arad 22.882 metri pătrați 39
9. Argeș 22.281 metri pătrați 111
10. Constanța 18.766 metri pătrați 114

 

În municipiul București au fost emise 64 de autorizații de construire în octombrie, pentru clădiri rezidențiale ce însumează 65.184 metri pătrați.

Conform precizărilor Institutului Național de Statistică, ”Clădirea este construcția permanentă care se ridică deasupra solului, formând un tot din punct de vedere constructiv și arhitectonic, izolată (distanțată) spațial sau despărțită de altele prin pereti exteriori, având acoperiș propriu și intrare separată.Clădirea rezidențială este acea clădire care este folosită integral sau în cea mai mare parte (peste 50 % din spațiul locuibil sau din volumul construit ) pentru locuit”.

Topul lunii septembrie îl puteți consulta AICI.

(Titus CRĂCIUN)

 

Tags: , ,
flyer_la-spalatorie_pro-imagine

S-a lansat La Spălătorie Pro: Servicii profesionale de spălare și curățare pentru companiile clujene (P)

UE-obligatoriu-logo

Companiile clujene care au nevoie de servicii profesionale de spălătorie și curățătorie au la dispoziție o variantă de ultimă generație: s-a lansat La Spălătorie Pro.

Aceasta se adresează cu precădere domeniului HoReCa, sectorului industrial productiv și clinicilor medicale private. Sistemul funcționează foarte simplu: hainele sunt colectate de la sediul clientului, sunt curățate și livrate înapoi în cel mai scurt timp.

La Spălătorie oferă servicii de spălătorie și curățătorie profesionale, cu ajutorul personalului calificat în domeniu. Angajații provin din medii defavorizate, iar La Spălătorie Pro le-a oferit șansa unui nou start profesional. Compania pune accent și pe respectul față de mediu: detergenții folosiți nu conțin fosfați, enzime sau cloruri. De proveniență Germania, aceștia, sunt antialergenici, nu atacă pielea și nu distrug în timp țesătura sau materialul hainelor.

Cadou de bun venit: La Spălătorie Pro le oferă partenerilor o lună de gratuitate la toate serviciile de spălătorie și curățătorie la contractarea unui abonament de șase luni. Mai multe informații sunt disponibile pe site-ul www.laspalatoriepro.ro.

Poiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investește în oameni!”.

la-spalatorie-pro-logo-png

Tags: , , ,
12299334_780056905453763_7657532471960991295_n

Clusterele IT&C din Balcani şi zona Mării Negre, coordonate de la Cluj

Cluj IT Cluster preia, pentru întreg anul 2016, coordonarea activităţii Balkan and Black Sea ICT Network, reţeaua de clustere de IT&C din zona Balcanilor şi Mării Negre.

Reţeaua Balkan and Black Sea ICT Network a fost fondată de Cluj IT Cluster împreună cu alte organizaţii similare în octombrie 2014. Scopul acesteia este construirea unor punţi sustenabile de colaborare între actorii principali – clustere IT și organizații de profil – din ţările ce constituie macroregiunea Balcanilor şi a Mării Negre, pentru a dezvolta oportunități de afaceri în această zonă.

În acest moment, rețeaua are 17 membri, din Albania, Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Grecia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, România, Serbia și Turcia.

“Aceștia își propun, cu ajutorul parteneriatelor cu liderii fiecărei piețe naționale, să atragă mai mulți investitori regionali, mai multe companii, organizații de cercetare și instituții academice, pentru a stimula implementarea unor proiecte comune de cercetare și dezvoltare cu impact regional. De asemenea, Balkan and Black Sea ICT Network dorește să contribuie la obținerea unui nivel optim de înțelegere între părțile interesate în ceea ce privește tendințele pieței, dar și a anumitor avantaje competitive pentru fiecare membru al rețelei. Astfel, mai multe soluții IT&C ajung să fie implementate, iar performanța economică va crește substanțial”, se arată într-un comunicat remis presei.

În ceea ce privește coordonarea acestei rețele de către Cluj IT Cluster în 2016, principalele obiective sunt consolidarea construcţiei prin identificare de oportunităţi concrete de colaborare între membrii reţelei şi maparea competenţelor de business şi inovare existente în macroregiune.

Primul proiect derulat de Balkan and Black Sea ICT Network sub coordonarea Cluj IT Cluster este DANUBE ICT (Danube ICT Clusters’ Sustainable Cooperation for Smart and Inclusive Growth), finanțat prin programul START al Danube Region Strategy.

“Obiectivul acestuia este crearea unei cooperări strategice transnaționale pe termen lung între clusterele IT&C, prin elaborarea unei strategii comune pentru identificarea celor mai importante oportunități de dezvoltare pentru companiile mici și mijlocii. Astfel, clusterele membre ale Balkan and Black Sea ICT Network vor face schimb de experiență și bune practici și vor identifica zonele strategice și industriile în care membrii rețelei pot coopera. De asemenea, un alt obiectiv important este creșterea competitivității în sectoarele tradiționale prin promovarea de soluții IT&C inovative în industriile tradiționale”, transmit reprezentanţii clusterului clujean.

Proiectul a demarat la 1 decembrie 2015, iar Cluj IT va fi responsabil cu implementarea procesului de mapare a competențelor și potențialului de colaborare intre membrii rețelei din macroregiunea Balcanilor și Mării Negre.

Tags: , , ,
insulele-lofoten-iarna_520

TOP 10 ţări cu cel mai ridicat nivel de trai în 2015

ONU a dat publicităţii studiul anual privind nivelul de trai în toate ţările lumii şi a realizat un clasament în funcţie de Indexul de Dezvoltare Umană. Şi în 2015, la fel ca în ultimii şase ani, ţara în care se trăieşte cel mai bine este Norvegia.

Clasamentul ONU a fost realizat după ce experţii au analizat o serie de date colectate în 2014, precum PIB-ul pe cap de locuitor, nivelul de educaţie, speranţa de viaţă. Rezultatele finale arată o diferenţă uriaşă între ţările clasate în vârful clasamentului şi cele de la coadă.

TOP 10 ţări cu cel mai ridicat nivel de trai:

Norvegia
Australia
Elveţia
Danemarca
Olanda
Germania
Irlanda
Statele Unite
Canada
Noua Zeelandă

România se clasează pe locul 52, fiind în prima jumătate a ţărilor ca şi nivel de dezvoltare şi a fost încadrată în categoria ”Dezvoltare umană ridicată”, în timp ce primele 49 de naţiuni se aflau în categoria ”Dezvoltare umană foarte ridicată”.

TOP 10 ţări cu cel mai scăzut nivel de trai

Niger
Republica Centrafricană
Eritreea
Ciad
Burundi
Burkina Faso
Guineea
Sierra Leone
Mozambic
Mali.

Tags: , , , , ,
contor

Factura la electricitate se va reduce cu 3,5% de la 1 ianuarie 2016 pentru populație

Consumatorii casnici vor plăti de la 1 ianuarie 2016 cu 3,5% mai puțin la energia electrică, a declarat, miercuri, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), Niculae Havrileț, într-o întâlnire cu presa.

Decizia a fost luată în comitetul de reglementare, care a avut loc miercuri, transmite Agerpres. “Am decis o reducere de 3,5% de la 1 ianuarie pentru factura finală. Tarifele de distribuție au scăzut cu 12% în medie, însă a crescut ponderea certificatelor verzi de la 35 de lei la 43 de lei”, a arătat Havrileț.

Ponderea certificatelor verzi în factura consumatorilor casnici a crescut după ce mai multe companii mari consumatoare de energie au fost exceptate de la plata unei părți a certificatelor verzi. “Dacă nu ar fi crescut cota de certificate, factura finală ar fi fost redusă cu 5,5%”, a adăugat Havrileț.

La începutul lunii decembrie, Ministerul Economiei a publicat lista celor 37 de companii exceptate de la plata unei părți a certificatelor verzi. Printre aceste companii se află Alro Slatina, Arcelor Mittal Galați, Lafarge, Carpat Cement, Saint-Gobain, Azomureș.

Marți, Marius Vladu, șeful Direcției Comunicare, Cooperare și Relația cu Parlamentul din ANRE declara, pentru AGERPRES, că tarifele de distribuție a energiei electrice vor scădea în medie cu 12% de la 1 ianuarie 2016, ceea ce va însemna o reducere de 4-5% a valorii facturii finale.

Tags: , ,
dacian-ciolos

Bugetul de stat pe 2016 şi bugetul asigurărilor sociale, adoptate de Parlament

Deputaţii şi senatorii au adoptat, miercuri, în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, bugetul de stat pe 2016 cu 309 voturi “pentru” şi 13 “împotrivă”, precum şi bugetul asigurărilor sociale pentru 2016 cu 290 voturi “pentru”, 15 “împotrivă” şi 3 abţineri, transmite Mediafax.

Bugetul de stat a fost adoptat în procedură de urgenţă, fără ca Parlamentul să aducă mari modificări faţă de forma înaintată spre dezbatere de către Guvern, la sfârşitul săptămânii trecute. De altfel, comisiile de buget-finanţe ale celor două Camere au lucrat în acest weekend, în ritm alert, astfel încât plenul să poată da votul final miercuri, conform calendarului stabilit de conducerea Legislativului.

Premierul Dacian Cioloş a declarat, luni, la debutul dezbaterilor din plenul reunit al Parlamentului, că guvernul a decis să respecte, la elaborarea bugetului de stat pe 2016, cadrul legal adoptat de Legislativ, deşi impactul majorării salariilor şi al relaxării fiscale este de 20 miliarde de lei.

“Acest guvern a decis să respecte cadrul legal adoptat de Parlament în anul 2015 şi a inclus prevederi importante de relaxarea fiscală şi creşterea salarială a personalului bugetar. Acestea au fost luate ca atare din perspectiva impactului asupra construcţiei bugetare pentru anul 2016 şi, aşa cum am spus, Guvernul le-a asumat în cunoştinţă de cauză. Prevederile menţionate mai sus nu sunt decloc de neglijat şi asta e important să subliniem, acestea totalizând un impact bugetar de circa 20 de miliarde de lei, ţinân cont de faptul că veniturile scad cu ceva mai bine de 10 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile cresc cu mai mult de 9 miliarde de lei”, a declarat premierul Dacian Cioloş, adăugând că acestea “nu se pot compensa” cu creşterea economică, care este esitmată la 4% din PIB pentru 2016 şi care acoperă circa 9 miliarde lei.

Potrivit prim-ministrului, soluţia a fost “dificil de agreat într-un interval extrem de scurt”, dar a fost posibilă prin mărirea deficitului bugetar la 2,95% ca derogare temporară de la obiectivul asumat şi prin relocarea unor sume de la ordonatorii de credite.

Premierul a mai spus că educaţia, sănătatea, transporturile şi investiţiile reprezintă priorităţi de care a ţinut cont la elaborarea proiectului.

Bugetul asigurărilor sociale, adoptat de Parlament

Deputaţii şi senatorii, reuniţi miercuri în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, au adoptat bugetul asigurărilor sociale pentru 2016 cu 290 voturi “pentru”, 15 “împotrivă” şi 3 abţineri.

Pentru anul 2016, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat sunt estimate la 52,59 miliarde lei, din care 99,4% sunt aferente sistemului public de pensii, iar cheltuielile totale ajung la circa 52,37 de miliarde de lei, din care 99,8% pentru sistemul public de pensii.

Bugetul este programat cu un excedent de 228,9 milioane lei, reprezentând rezultatul financiar al sistemului pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

Veniturile totale ale bugetului de asigurări sociale sunt cu 4,7% mai mici faţă de cele de anul trecut, pe fondul scăderii cu 4,4% a veniturilor sistemului public de pensii şi al creşterii cu 5,9% a veniturilor sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

Pentru susţinerea în totalitate a cheltuielilor finanţate din acest buget pentru 2016 se alocă o subvenţie de 14,49 miliarde lei de la bugetul de stat, cu 22,4% mai mică decât cea de anul trecut.

Din totalul cheltuielilor aferente sistemului public de pensii, 98,8% vor fi destinate asistenţei sociale şi 1,2% pentru administrarea sistemului public de pensii, respectiv cheltuieli de personal, bunuri şi servicii, dobânzi datorate Trezoreriei şi active nefinanciare.

Fondurile destinate plăţii pensiilor din sistemul public pentru 2016 sunt de 50,74 miliarde lei, cu o pondere de 6,8% din PIB. Principala măsură pentru anul viitor o reprezintă majorarea valorii punctului de pensie cu 5%, la 871,7 lei. Aceasta are un impact de 2,42 miliarde lei, aferent unui număr de 4,68 milioane de pensionari care vor beneficia de indexarea pensiilor cu 5%.

O altă măsură vizează acordarea indicelui de corecţie de 1,09% pentru circa 150.000 de pensionari care ar urma să se înscrie în sistemul public de pensii anul viitor.

Bugetul alocă pentru anul viitor 318 milioane lei pentru biletele de tratament balnear şi recuperarea capacităţii de muncă, 540 milioane lei pentru ajutoarele de deces, iar 439 milioane lei reprezintă suma alocată bunurilor şi serviciilor, respectiv pentru taxele poştale percepute la transmiterea pensiilor la domiciliul pensionarilor.

Necesarul pentru plata prestaţiilor cuvenite în cazul accidentelor de muncă şi boli profesionale va fi de 103 milioane lei, astfel că suma totală alocată din acest buget cheltuielilor de personal se ridică la 190,7 milioane lei.

Bugetul asigurărilor pentru şomaj cuprinde venituri estimate la 1,89 miliarde lei, din care 84,1% sunt aferente sistemului asigurărilor pentru şomaj şi 15,9% revin fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale. Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj sunt de 1,38 miliarde lei, din care 98,4% pentru sistemul asigurărilor pentru şomaj şi 1,6% pentru plata creanţelor salariale.

Tags: , , , ,
servus_2021_0 (1)

Cum se aplică strategia dezvoltării Clujului

La un an de când Strategia de Dezvoltare Durabilă 2014-2020 a municipiului Cluj-Napoca putea produce efecte, o primă analiză a aplicării ei va avea loc mâine, în Sala de Stică a Primăriei, la ședința Consiliului Civic Local. Raportul despre aplicarea strategiei a fost elaborat de Iosif Pop și Petre Ungureanu.

Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca, care numără 1.319 pagini, a fost elaborat pe parcursul a 2 ani, iar la realizarea acesteia au contribuit peste 600 de persoane, împărţite în 27 de grupuri de lucru coordonate de specialişti în diverse domenii. Coordonatorul general al proiectului este Călin Hinţea, fost consilier de stat, în prezent decanul Facultăţii de Ştiinţe, Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.

Dealtfel, raportul  Consiliului Civic Local remarcă perioada lungă de elaborare a strategiei. ”Este un fapt bine cunoscut că elaborarea și aprobarea  strategiei a durat foarte mult timp. Analize, studii, consultări și propuneri au fost făcute între anii 2012-2014, iar din 2014 au fost patru solicitări pentru consultări și dezbateri publice după cum urmează:

•prima solicitare pentru consultare publicăa fost afișată de Primărie pentru perioada 10 iunie-10 iulie 2014;

•a doua solicitare pentru dezbatere publică s-a cerut sa fie organizată la 4 decembrie 2014;

•a treia solicitare pentru consultare publicăa fost afișată pentru perioada 29 dec.2014-12 ian.2015;

•a patra solicitare pentru dezbatere publicăs-a cerut să fie organizată la 2 martie 2015.

Supunerea dezbaterii și aprobării în Consiliul Local a avut loc la 22 septembrie 2015”, se arată în debutul raportului civicilor clujeni.

Dealtfel, la ambele dezbateri Consiliul Civic Local Cluj-Napoca a venit cu propuneri în ceea ce privește strategia și a și depus un document cu propuneri scrise.”În minuta dezbaterii publice, postată pe site-ul Primăriei, în data de 16 martie 2015, sunt consemnate câteva din pozitiile exprimate de CCL. Documentul cu propuneri scrise, depus de CCL la Primărie, nu a fost prezentat de către organizatorii dezbaterii și nu a primit răspuns scris”, se arată în raportul civicilor.

Potrivit minutei dezbaterii publice, propunerile au fost formulate de către președintele CCL, Iosif Pop: ”În ceea ce privește obiectivele noii strategii, acestea ar trebui să se concentreze în primul rând pe crearea de noi locuri de muncă; municipiul este un important centru financiar-bancar, astfel încât în noul PUG ar trebui delimitată o zonă în acest sens; noua strategie ar trebui să aibă în componențăși Zona Metropolitană și mai ales creșterea economică a localităților din jurul Clujului; susțin rolul funcției de City Manager; strategia ar trebui să fie un document, o viziune, realizată pe termen lung, de 15-20 de ani și nu 7 ani; propun bugetarea fiecărui proiect propus în cadrul documentului strategiei și menționarea surselor posibile de finanțare a acestora”.

De asemenea, potrivit minutei, Petru Ungureanu a cerut reglementări în ceea ce privește munca în folosul comunității.

Raportul Consiliului Civic Local trece în revistă cele opt dimensiuni strategice susținute și adoptate, precum și cele 15 direcții asumate prin hotărârea  Consiliului Local după sunt formulate observațiile asupra stadiului preluării și aplicării strategiei în primul an de la adoptarea ei:

”În comunicarea publică a Primăriei cu cetățenii nu am reușit să identificăm pașii în care direcțiile strategice aprobate au fost preluate în bugetul rectificat al anului 2015 și cum s-au identificat obiectivele pentru care s-au făcut alocări bănești. Pentru a evita aprecieri și afirmații greșite, prin solicitarea din 9 decembrie 2015 adresată departamentului de relații cu cetățenii, în baza prevederilor Legii 544/2001, am cerut răspuns la trei întrebări:

•Dacă lista de propuneri scrise a Consiliului Civic Local, cât și cele susținute verbal de către cei prezenți la dezbaterile publice, ori consemnate în minută, au fost luate în analiza si incluse in documentul final ori respinse, motivat ?.

•Care dintre obiectivele nominalizate ulterior aprobării direcțiilor strategice au fost preluate și finanțate în bugetul anilor 2015-2016 și care în anii următori ?

•Dacă a fost nominalizat colectivul pentru monitorizarea modului de aplicare a strategiei, cine sunt persoanele și cum le putem contacta sau dacă au la dispoziție un raport ce poate fi consultat?

Nu suntem în posesia unui răspuns din partea Primăriei la momentul redactării prezentului raport”, concluzionează documentul civicilor.

 Raportul Consiliului Civic Local prezintă și datele estimative ale bugetării estimative ale proiectelor strategiei, care s-ar apropia de circa 1 miliard și jumătate de euro.

Dezbaterea pe raport are loc mâine, începând cu ora 17:00, în Sala de Sticlă a Primăriei Cluj-Napoca.

 

Tags: , ,
20151215_140932

Beneficiile fiscale pentru “clădirile verzi” din Cluj, sabotate de ONG-uri. Investitorii răspund: “De ce trebuie să le explicăm loc, care doar iau și nu dau nimic niciodată înapoi”

Doar 12 persoane, cu tot cu primar, au participat la dezbaterea publică, de astăzi, privind acordarea de ajutoare minimis pentru “clădirile verzi” din municipiul Cluj-Napoca, în anul fiscal 2016. Cel mai vocal dintre participanţi nu a fost vreun investitor din piaţa locală, ci Radu Mititean, preşedintele Clubului de Cicloturim “Napoca”, care, în numele mai multor ONG-uri, a adus în discuţie o problemă aprig dezbătută şi în anul precedent: recompensarea beneficiarilor clădirilor certificate după sistemul “BREEAM in use”, acestea fiind de altfel şi cele mai multe dintre “clădirile verzi” din municipiu, în special primele clădiri de birouri dezvoltate în oraş. Lista completă a acestora poate fi consultată AICI.

Acesta a prezentat o scrisoare deschisă adresată primarului Emil Boc prin care, organizaţiile semnatare “îşi exprimă îngrijorarea faţă de intenţia municipalităţii de a acorda beneficii fiscale din bani publici şi unor clădiri declarate ca fiind “verzi” în baza unei scheme de verificare superficiale şi de faţadă denumite “BREEAM in use”. Acestea susţin că, “în urma unor analize riguroase a schemelor internaţionale au concluzionat că acest audit este uşor de aplicat oricărei clădiri comerciale, industriale ori instituţii publice indiferent de nivelul de performanţă energetică, de la o simplă baracă până la cea mai sofisticată clădire de birouri fiind considerată o lecţie de clasă primară în sustenabilitate pentru managerii de clădiri, dar nu o riguroasă evaluare a performanţei energetice şi sustenabile. Mai mult, reînnoirea anuală a verificării “BREEAM in use” este pur formală în primii 3 ani, ceea ce nu motivează investitorii să-şi îmbunătăţească clădirile”. “Păcat că banii publici nu merg la excelenţă”, a punctat Mititean.

Acuzele nu s-au oprit însă aici. ONG-urile menţionate arată că şi “sediul central al Primăriei Cluj-Napoca, datând din sec.XIX, a fost evaluată “BREEAM in use” şi a obţinut un punctaj superior magazinului CORA şi similar hotelului Ramada”. Conţinutul integral al scrisorii, mai jos:

20151215_191301

20151215_191320

20151215_191331

Primarul Emil Boc a negat vehement existenţa unei astfel de certificări pentru sediul Primăriei, iar auditorii “BREEAM” prezenţi la dezbatere au confirmat că în acest caz este vorba despre o fraudare.

“Conform procedurilor, beneficiarul este cel care trebuie să ceară auditarea. Este o procedură “BREEM” care cere în mod explicit ca la începutul şi la sfârşitul părţii de certificare să există o minută a şedinţei de deschidere şi o minută a şedinţei de închidere, documente făcute de auditor împreună cu beneficiarul şi care trebuie păstrate timp de 10 ani. Orice auditor care nu respectă acest demers, din start a fraudat tot ce ţine de certificare. Persoana care a cerut certificarea în acest caz, pentru că nu a avut permisiunea beneficiarului, nu are nici aceste documente. Pe urmă, există un chestionar, făcut pe baza unui manual cu specificaţii clare, care cere probe concrete de la beneficiar: planuri arhitecturale, informaţii despre tipul şi procentul corpurilor de iluminat, etc. Pe lângă toate acestea, mai e nevoie şi alte manuale ale clădirii, de mentenanţă spre exemplu. Există în chestionarul respectiv elemente ce pot fi făcute printr-o simplă plimbare prin clădire, dar există şi elemente care dacă nu sunt discutate cu personalul care se ocupă de mententanţa, curăţeni, întreţinerea clădirii nu pot fi făcute. Din punctul nostri de vedere, aici este vorba despre o eroare de procedură”, a explicat Alexandra Stoica, auditor.

Vizavi de “superficialitatea BREEAM”, ceva mai aspru-n vorbe a fost Alexandru Gavriş, proprietarul clădirii Olimpia Business Center, deţinătoarea unui astfel de certificat de ani buni.

“Nu ştiu ce cunoştinţe au aceste ONG-uri când noi vorbim de instituţii acreditate internaţional. Nu ştiu ce de trebuie să inventăm roata. Eu am făcut această certificare înainte să existe acest ajutor minimis. Din proprie iniţiativă. Ştiţi de ce? Nokia nu venea la Cluj dacă nu exista o firmă de soft atât de bună pe care să o cumpere, dacă nu găsea birouri atât de bune unde să stea, dacă nu găsea oameni atât de înţelegători care să-i dea sfaturi şi să o ajute să-şi deschidă o fabrică. Şi aceste ONG-uri care doar iau şi nu dau niciodată nimic…Noi ne-am străduit să aducem o companie care a făcut 1 miliard de euro pe an, a plătit impozite. Aceste clădiri ale unor persoane fizice, ale unor companii, vor să creeze un mediu bun pentru clienţii lor, nu pentru Primărie. Eu de ce nu merit această recompensă? Să tot demonstrez că “BREEAM” este bun sau nu…unor ONG-uri. A plecat Nokia, dar business-ul merge bine. În două luni clădirea s-a umplut iar. Nu înţelegeţi originea acestor certificări. Nu le facem pentru aceste ajutoare care sunt temporare, limitate. Toată lumea vorbeşte indirect. Eu vorbesc direct. Eu am pronit auditul, eu am primit certificare, englezii mi-au dat placa pe care o ţin pe clădire cât am voie. Pentru acest lucru consider că oamenii care aduc investitori în Cluj merită să fie recompensaţi. Că nu e de 5 stele, e de 3…De aceea există element cumulative în proiectul HCL. Intraţi în clasa A şi în punctaje, ne luaţi la bani mărunţi. Eu nu primesc clasa A pentru că punctajul depinde şi de numărul de angajaţi. Mie mi-au plecat 300 de oameni şi nu mai erm A. Consumul de curent a scăzut cu trei sferturi”, i-a replicat lui Mititean omul de afaceri.

Şi Sorin Pârvulescu, proprietarul business center-ului din Piaţa Mihai Viteazul a declarat că a investit în clădire pentru o astfel de certificare înainte ca municipalitatea să-şi anunţe intenţia de a acorda ajutoare minimis, însă el vine şi cu o propunere: banii rămaşi neutilizaţi în anul anterior să fie redistribuiţi beneficiarilor ce au primit ajutor. Este vorba despre circa 70.000 de lei.

O altă propunere, susţinută şi de edil, a fost ca ajutoarele să fie acordate pe o perioadă mai lungă de un an, existând deja un precedent la Timişoara unde, Consiliul Concurenţei a acceptat un proiect pe 5 ani. “Măcar pe 3 ani. Anul ăsta să avem 800 mii lei buget, anul viitor 900 mii lei, pe urmă 1 milion lei. Vom analiza”.

Ce prevedere schema de ajutor minimis pentru “clădirile verzi”, în 2016:

“La nivelul municipiului Cluj-Napoca se impune stimularea perosoanelor juridice în vederea construirii de “clădiri verzi” sau de a aduce la acest stadiu clădiril existente, acest fapt putând fi realizat prin apobarea unei scheme de ajutor minimis pentru acordarea unor facilităţi de natura reducerii la palta impozitului/taxei pe clădire datorat de persoana juridică, diferenţiat, în funcţie de nivelul de sustenabilitate al acesteia”, se arată în proiectul HCL.

Grila de “reduceri” se calculează astfel:

– reducere 50% la impozitul/taxa pe clădire în cazul în care clădirea deţine un certificat de performanţă energetică clas A, precum şi un certificat care atestă sustenabilitatea clădirii de nivelul: OUTSTANDING sau EXCELLENT în sistemul BREEAM, PLATINUM şi GOLD în sistemul LEED, GOLD în sitemul DGNB, 6 stars în sistemul GREEN STARS, S sau A în CASBEE.

– reducere 35% la impozitul/taxa pe clădire în cazul în care clădirea deţine un certificat de performanţă energetică clas A, precum şi un certificat care atestă sustenabilitatea clădirii de nivelul: VERY GOOD în sistemul BREEAM, SILVER în sistemul LEED, SILVER în sitemul DGNB, 5 stars în sistemul GREEN STARS, B+ în CASBEE.

– reducere 20% la impozitul/taxa pe clădire în cazul în care clădirea deţine un certificat de performanţă energetică clas A, precum şi un certificat care atestă sustenabilitatea clădirii de nivelul: GOOD în sistemul BREEAM, CERTIFIED în sistemul LEED, GOLD în sitemul DGNB, B- în CASBEE”.

Mai multe despre domeniile de aplicare, condiţii de eligibilitat şi modalităţi de implementare AICI.

Schemele de ajutor minimis se aplică în perioada 01.01 – 31.12.2016, până la epuizarea bugetului alocat: 800.000 lei, fără a putea depăşi suma de 25.000 euro pentru fiecare solicitant a cărei cerere a fost aprobată, sumă calculată în euro la cursul valuar al BND din 31.12.2015. Se estimează un număr de 20 de beneficiari.

Tags: , , , , ,
Imobil-8-apartamente-str-Urusagului-Floresti-17

Cât de vechi sunt apartamentele de închiriat din ţară. Clujul are un statut special datorită “satelitului” Floreşti

Majoritatea românilor aflați în căutarea unei chirii se gândesc la o locuință în bloc vechi fie din motive ce țin de costuri, fie ca răspuns firesc la opțiunile existente pe piață. Totuşi, o analiză realizată de cea mai mare agenţie imobiliară din ţară arată că, cel puțin în marile orașe, oferta disponibilă pe acest segment nu este chiar atât de veche – ponderea apartamentelor construite după anul 2000 este destul de semnificativă, depășind-o, în unele cazuri, pe cea a imobilelor de dinainte de 1990.

Orașul cu cea mai mare ofertă de locuințe construite după anul 2000 este Cluj-Napoca, unde ponderea deținută de acestea (44% din total) o depășește pe cea a blocurilor de până în 1990 (27,5%).

“Această discrepanță poate fi explicată, cel puțin în parte, și prin efervescența construcțiilor rezidențiale consemnată în ultimii ani în Florești, ce a devenit un adevărat „satelit” al orașului de pe Someș”, sunt de părere analiştii imobiliari.

Pe al doilea loc în clasament se situează Bucureștiul, unde 41,6% din oferta de apartamente de închiriat este reprezentată de unități locative cu o vechime de maximum 15 ani, în vreme ce locuințele construite până în anul 1990 cumulează aproximativ 36% din total.

Următorul clasat în topul orașelor cu cea mai mare ofertă de apartamente construite după 2000 este Iașiul, unde în această categorie se încadrează 29,5% dintre locuințele scoase la închiriere, iar o pondere de 34% au fost finalizate până în 1990.

În Brașov, 37,6% dintre apartamentele de închiriat au fost construite înainte de 1990, în timp ce 26,6% dintre anunțuri au ca obiect proprietăți finalizate după anul 2000.

În Constanța, 32% din ofertă este reprezentată de locuințe construite până la Revoluție, în timp ce o pondere de 24,6% constă în unități locative finalizate după 2000.

În Timișoara, 42% dintre apartamentele disponibile spre închiriere au fost finalizate înainte de 1990, în vreme ce în categoria construcțiilor de după 2000 se încadrează aproape 21% dintre anunțuri.

Tags: , , , , ,
12346418_641754632633257_2650441442506040148_n

Bugetul sărbătorilor de iarnă în 2015

Românii din mediul urban vor aloca în acest an un buget total de sărbători (Crăciun și Revelion) de 1.590,16 lei, conform studiului “Cumpărăturile de sărbători”, realizat de MEDNET Marketing Research Center. Mai exact, peste 50% dintre aceștia vor cheltui sume între 1.000 și 3.000 lei, în timp ce o treime dintre orășeni își vor permite să cheltuiască mai puțin de 1.000 de lei.


Cheltuieli la nivel naţional

Tradiționaliști din fire, românii își doresc o masă îmbelșugată de sărbători. Astfel, dacă pentru produsele nealimentare (haine, încălțăminte, cosmetice, ornamente etc.) vor cheltui în medie 402,37 lei, pentru produsele alimentare aceștia vor ”scoate din buzunar” un buget cu peste 200 de lei mai mare, respectiv 617,32 lei.

511,50 lei este bugetul mediu alocat de aceștia pentru cadourile oferite celor dragi cu ocazia sărbătorilor de iarnă, mai mult decât sunt dispuși să plătească pentru ieșirile la restaurant/în oraș prilejuite de Crăciun și Revelion (306,46 lei).

În ceea ce privește excursiile/călătoriile, bugetul mediu alocat de către locuitorii din mediul urban în acest scop este de 883,37 lei.

În orașele mari (+100.000 locuitori), suma medie alocată pentru sărbătorile de iarnă înregistrează un trend ascendent comparativ cu anul precedent, bugetul mediu calculat pentru această categorie de orașe atingând o valoare de 1.626,21 lei (comparativ cu 1.575,70 lei în 2014).

Cheltuieli în marile oraşe ale ţării

Locuitorii orașelor mari sunt dispuși să cheltuiască mai mult anul acesta pentru a avea o masă îmbelșugată, dar și pentru a oferi cadouri celor dragi, și mai puțin pentru produse nealimentare, excursii și ieșiri la restaurant/în oraș.

Astfel, dacă în anul 2014 intenționau să cheltuiască în medie 602,21 lei pe alimente, în 2015 bugetul mediu a înregistrat o creștere până la valoarea de 638,24 lei.Pe de altă parte, în aceste orașe, cheltuielile pentru produse nealimentare (reprezentând îmbrăcăminte, încălțăminte, ornamente, cosmetice etc.) și-au continuat trendul descendent din anii precedenți, până la valoarea de 417,75 lei. Cei care se vor bucura de sărbători mergând în excursii/călătorii, sunt
dispuși să aloce un buget mai mic, comparativ cu anul 2014 (1.008,46 lei în 2015 și 1.149,31 lei în 2014). Nici în ceea ce privește ieșirile la restaurant și/sau în oraș, orășenii din localitățile mari nu și-au extins bugetul față de anul precedent (337,92 lei buget mediu în 2015, față de 372,87 lei în 2014). Sunt ceba mai darnici atunci când vorbim de cadourile oferite celor dragi, intenționând să ”scoată din buzunar” o sumă medie de 512,75 lei.

Peste 90% dintre orășeni vor cumpăra cadouri celor dragi. Topul preferinţelor

În topul preferințelor vor fi îndrăgitele dulciuri, menționate la acest capitol de peste 55% dintre orășeni. Pe locul 2 se află articolele de îmbrăcăminte și încălțăminte (54,7% dintre orășeni intenționând să le ofere cadou). De asemenea, având în vedere ”explozia” de oferte a retailerilor în ceea ce privește seturile de cosmetice numai bune pentru a fi oferite în dar, nu-i de mirare că parfumurile și cosmeticele sunt pe locul 3 în clasament (54,3%). Și, nu în ultimul rând, jucăriile.

Principalii ”destinatari” ai cadourilor sunt membrii familiei (soțul/soția, partenerul(a), copiii, părinții, frații, surorile etc.).

În ceea ce privește cumpărarea tradiționalului brad natural de Crăciun, se observă o tendință evidentă a românilor de a fi mai atenți cu mediul înconjurător, cel mai probabil și datorită impactului numeroaselor campanii media împotriva tăierii copacilor.

În acest context, anul acesta, mai puțin de 40% dintre românii din mediul urban (orașe mici, mijlocii și mari) și-au exprimat intenția de a cumpăra brand natural de Crăciun. Majoritatea dintre ei (peste 50%) dețin deja un brad artificial, în timp ce aproape 5% nu vor împodobi brad anul acesta.

Românii rămân în ţară de Revelion (81,5% din cei intervievaţi)

Dintre cei care vor rămâne în țară de Revelion, 80,1% vor petrece alături de familie, prieteni în propriile locuințe sau ale prietenilor, 8,0% vor merge la un restaurant/club, în timp ce 7,8% vor
petrece într-o stațiune montană/balneară din România.

Tot alături de familie și/sau prieteni vor petrece și cei mai mulți dintre cei care vor fi peste granițe de Revelion.

Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ la nivel național urban (orașe mici – sub 30.000 locuitori, orașe mijlocii – 30.000-100.000 locuitori, orașe mari – peste 100.000 locuitori) în perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015.

Au fost intervievate prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing) 800 de persoane cu
vârsta cuprinsă în intervalul 18 – 65 ani. Marja de eroare a studiului este de ±3,46%.

Tags: , , , , , , ,
surse-antena3-dan-sova-urmarit-penal-fostul-ministru-este-audiat-de-procurorii-dna-18490396

Dan Şova, arestat preventiv. Este acuzat de trafic de influenţă

Senatorul Dan Şova a fost arestat preventiv, marţi, după ce instanţa supremă a admis cererea procurorilor DNA, în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă, după ce a luat 100.000 de euro pentru a asigura încheierea unui contract între CET Govora şi o firmă de avocatură.

Dan Şova era, din 4 decembrie, în arest la domiciliu, măsură luată de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Decizia a fost contestată atât de Dan Şova, cât şi de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care au cerut atât în 4 decembrie, cât şi la contestaţie arestarea preventivă a senatorului.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis contestaţia procurorilor şi a dispus arestarea preventivă pentru 20 de zile a lui Dan Şova. Decizia este definitivă, Dan Şova fiind deja dus de la domiciliu în Arestul Poliţiei Capitalei, potrivit unor surse judiciare.

“În baza art. 223 alin. 2 C.pr.pen rap. la art. 202 alin. 1, 3, 4 lit. e C.pr.pen., dispune arestarea preventivă a inculpatului Şova Dan-Coman, pentru o perioadă de 20 de zile, începând cu data de 14 decembrie 2015 până la data de 02 ianuarie 2016, inclusiv. În baza art. 230 C.pr.pen., dispune emiterea de îndată a mandatului de arestare preventivă pentru inculpatul Şova Dan-Coman”, potrivit deciziei instanţei.

Dan Şova a fost la instanţa supremă luni, când s-a judecat contestaţia, el nefăcând nicio declaraţie nici înainte de începerea judecării contestaţiei şi nici la finalul dezbaterilor, care au avut loc în şedinţă nepublică.

Şova a mai stat din 3 până în 4 decembrie în Arestul Poliţiei Capitalei, după ce a fost reţinut de procurori, care au obţinut avizul Senatulului privind atât reţinerea, cât şi arestarea preventivă a parlamentarului.

În noul dosar, senatorul Dan Şova este acuzat că a luat mită 100.000 de euro pentru a asigura încheierea unui contract între CET Govora şi o firmă de avocatură.

Este al treilea dosar în care Dan Şova este acuzat de corupţie şi este pentru a treia oară când senatorii au fost chemaţi să se pronunţe cu privire la ridicarea imunităţii parlamentare a acestuia în vederea arestării, ei respingând, în martie şi în iunie, o altă solicitare referitoare la dosarul “Turceni- Rovinari”, în care este judecat alături de fostul premier Victor Ponta.

Potrivit procurorilor, în perioada octombrie 2011 – iulie 2014, Dan Şova a pretins sume de bani şi a primit în total 100.000 de euro de la o persoană denunţătoare, în schimbul traficării influenţei sale reale pe care o avea pe lângă fostul director general al centralei de energie termică (CET) Govora SA, Mihai Bălan, astfel încât acesta din urmă să asigure încheierea unui contract de asistenţă juridică cu o anumită societate de avocatură, contract de tip abonament lunar, la o valoare de 10.000 euro pe lună.

Senatorul ar fi folosit cea mai mare parte a banilor primiţi pentru a achita un imobil cumpărat în Bucureşti.

Mihai Bălan a fost reţinut în 19 noiembrie, de procurorii DNA, care o zi mai târziu au cerut Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie arestarea lui preventivă. Solicitarea a fost respinsă, în 20 noiembrie, de instanţă, care a dispus ca directorul general CET Govora să fie cercetat în libertate, sub control judiciar. Hotărârea a rămas definitivă, joi, când instanţa supremă a respins contestaţia DNA. Bălan este acuzat de abuz în serviciu, pentru că a încheiat un contract de asistenţă juridică cu o firmă, influenţat de senatorul Dan Şova.

Dan Şova este acuzat şi în dosarul “Turceni-Rovinari”, în care a fost trimis în judecată alături de fostul premier Victor Ponta.

De asemenea, senatorul este urmărit penal de DNA într-un dosar privind contracte de consultanţă juridică cu CET Govora, cu prejudiciul de peste un milion de euro, alături de senator fiind cercetaţi şi Mihai Bălan şi Constantin Lăpădat, directorul general, respectiv directorul economic de la CET Govora. Procurorii îl acuză pe Dan Şova, senator, la data faptelor reprezentant al Societăţii Civile de Avocaţi “Şova şi Asociaţii”, de două infracţiuni de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine pentru altul un folos necuvenit.

Tags: , , , ,
12295295_1670974426503730_9019311654451218010_n

Industriile creative generează 3% din PIB-ul global. Care este situația în Europa (studiu)

Toate cele 11 industrii creative și culturale (Culture and Creative Industries – CCI) – publicitate, arhitectura, carte, gaming, muzică, film, presa scrisă, artele spectacolului, radio, TV şi arte vizuale – fac parte integrantă și joacă un rol din ce în ce mai important în economia globală. În anul 2013, acestea au generat venituri de 2.250 miliarde USD (3% din PIB-ul mondial) şi au asigurat 29,5 milioane locuri de muncă. Vânzările globale generate de aceste industrii sunt mai mari decât cele din serviciile de telecomunicații şi depășesc PIB-ul Indiei. 1% din populația activă a lumii este angajată în industriile creative, depășind populaţia Coreii de Sud, sau numărul total al locuitorilor din Paris, New York şi Londra la un loc. Acestea sunt rezultatele primului studiu care analizează industriile creative la nivel global, intitulat Cultural Times, realizat de EY pentru Confederaţia Internaţională a Societăţilor de Autori şi Compozitori.

În cadrul celor 11 industrii, două tipare ies în evidenţă:

Distribuţia de masă versus agilitatea de acţiune: Artele vizuale şi televiziunea sunt piesele de rezistență din acest angrenaj, deținând peste o treime din valoarea economică generată de CCI (39% din vânzări şi 35% din locurile de muncă). Cu doar 6% din angajaţi şi 4% din vânzările CCI, radioul şi sectorul jocurilor se situează pe ultimele locuri și sunt cele mai puțin dezvoltate, însă evoluează în piețe dinamice.

Venituri versus volum de muncă: Publicitatea, ziarele şi revistele, precum şi arhitectura reprezintă sectoarele CCI care generează cele mai mari venituri (38% din totalul vânzărilor CCI) raportate la numărul de angajaţi (doar 22% din locurile de muncă per ansamblul CCI). Pe de altă parte, cu 46% din locurile de muncă și doar 17% din venituri, muzica, filmul, artele spectacolului şi cărțile sunt cele care generează cele mai multe locuri de muncă.

Forţa de muncă din industria creativă: tânără, talentată şi cu spirit antreprenorial

Angajații din industriile creative se diferențiază de forța de muncă din alte industrii:

Sunt tineri: Activităţile creative contribuie în mod semnificativ la angajarea tinerilor. În Europa, sectoarele CCI au angajat în 2013 mai multe persoane cu vârsta cuprinsă între15 şi 29 de ani decât oricare alt sector. În Europa Centrală şi de Est, în medie, tinerii au ocupat cu 1,3% mai multe locuri de muncă în economia creativă decât în cadrul economiei în ansamblul ei.

Au productivitate ridicată: Locurile de muncă din unele din industriile culturale și creative CCI contribuie la PIB cu mai mult decât media pe ansamblul economiei. În China, sectorul de film şi televiziune a generat în anul 2011, per angajat, o valoare adăugată cu 78% mai mare decât valoarea medie din economie, conform Oxford Economics.

Sunt independenţi şi au spirit antreprenorial: Sectoarele CCI au fost dintotdeauna fragmentate, iar activitatea creatoare a fost generată de afaceri mici şi de indivizi. Mai mult de jumătate (53%) din dezvoltatorii canadieni de jocuri spun că sunt operatori independenţi. În SUA, artiştii au o probabilitate de 3,5 ori mai mare de a fi proprii lor angajați decât în restul economiei americane.

Au un nivel ridicat de educaţie: Angajaţii din industriile creative şi culturale sunt, de obicei, mai educați decât media. În Brazilia, angajaţii CCI aveau, în anul 2010, cu 17% mai mulţi ani de pregătire decât media națională a forţei de muncă.

Piaţa europeană a industriilor culturale și creative

Europa reprezintă a doua piaţă ca mărime, cu venituri de 709 miliarde USD (32% din veniturile globale totale) şi 7,7 milioane de locuri de muncă (26% din numărul total de locuri de muncă în sectoarele CCI de la nivel global). Economia culturală a Europei îşi are rădăcinile în istorieşi continuă să fie un generator de tendinţe pe scena globală.

Economia creativă din Europa este stimulată de un puternic suport public, prin intermediul achiziţiilor, stimulentelor financiare şi fiscale, subvenţiilor şi locurilor de muncă din sectorul public. În anul 2013, guvernele din cadrul UE28 au alocat aproape 68,6 miliarde USD din cheltuielile publice serviciilor culturale. Acest larg suport public este acum ameninţat de reducerile bugetare. Înainte de criza financiară din anul 2008, cheltuielile publice cu serviciile culturale înregistrau o rată anuală de creștere de 5%; de atunci, însă, ele au scăzut cu o medie anuală de 1%. Deşi reprezintă doar 1% din cheltuiala publică, suportul guvernamental continuă să aibă un rol esențial în stimularea acestor industrii.

Punctul forte al sectoarelor CCI europene este reprezentat de concentrarea unică de instituţii de artă şi de patrimoniu. Şapte din cele mai vizitate zece muzee din lume se găsesc în Europa (de ex: trei în Paris, două în Londra) şi 30 din “Oraşele Creative” definite de UNESCO sunt europene – fapt care face din Europa o destinaţie culturală de clasă mondială, ce a atras 52% din turismul internaţional în anul 2013.

O forţă de muncă extrem de talentată în domeniul cultural

Cu o populaţie densă şi educată, o piaţă puternică pentru cultură şi o moştenire istorică unică, Europa este renumită pentru liderii corporatişti din industriile creative: Universal Music Group conduce industria muzicală, în vreme ce Endemol conduce sectorul de televiziune. Printre liderii europeni din industria de publishing se numără Pearson şi Hachette Book Group. Ubisoft şi Supercell sunt lideri în domeniul jocurilor video, iar Publicis şi WPP în advertising. De asemenea, Europa este un loc al creării şi dezvoltării de noi modele de afaceri, cum ar fi Spotify şi Deezer din domeniul serviciilor de online streaming pentru muzică.

Economia creativă şi culturală europeană este construită pe două direcţii de învăţare: o concentrare puternică de creatori şi o reţea densă de şcoli de artă şi cultură. Forţa de muncă europeană din domeniul cultural include peste 500.000 de scriitori şi peste 1 milion de compozitori de muzică şi creatori de texte.

Europa este regiunea de unde provin cei mai mulţi creatorişi dispune de o concentrare unică de şcoli şi universităţi care dezvoltă abilităţi specifice industriilor creative şi culturale. În Europa, există peste 5.500 de universităţi, şcoli pre-universitare şi şcoli post-universitare. Printre şcolile dedicate artei şi culturii se numără unele din cele mai prestigioase şcoli mondiale de arhitectură, arte interpretative, film, arte vizualeşidesign.

Construirea unui mediu legislativ echitabil

Competiţia generată de nou veniţi, precum așa-numitul grup GAFA (Google, Apple, Facebook şi Amazon) şi Netflix au pus în pericol fluxurile istorice de venituri. Această competiţie a generat, totodată, modele inovatoare de venituri, cum ar fi aplicaţiile speciale şi streaming-ul. Pentru a menţine intactă forţa creativă şi culturală a Europei, cadrul legislativ al Uniunii Europene privind protecţia drepturilor de autor, precum şi cel referitor la comerţul electronic trebuie adaptat ameninţărilor reprezentate de noii actori digitali. De asemenea, este necesară susținerea afacerilor creative emergente care au fost ţinute pe loc întrucât nu reuşesc să menţină o cotă decentă de venit din conţinutul creat.

Sprijinirea afacerilor creative pentru creşterea liderilor culturali de mâine

Europa este afectată de lipsa unui număr semnificativ de companii de mărime medie în sectoarele creative. Companiilor de dimensiuni mai mici le lipsesc resursele financiare pentru a se extinde. Comisia Europeană a estimat, în cadrul unui studiu din 2013, că nevoia financiară pentru afacerile CCI europene s-ar situa între 8,7 miliarde USD şi 14,5 miliarde USD. Europa a manifestat lentoare în dezvoltarea de noi campioni digitali. Ca să rămână un pionier în cadrul revoluţiei CCI, de natură disruptivă, Europa trebuie să înveţe să creeze campioni digitali.

Sectoarele CCI reprezintă, incontestabil, nişte piloni cu mare potential ai economiei globale, însă ei se pot dovedi fragili, dacă nu sunt îngrijiţi. Guvernele din întreaga lume încep să conştientizeze adevărata valoare economică a sectoarelor CCI, însă provocările la adresa creşterii acestora abundă. Sectoarele CCI au nevoie de o structurare mai bună, de politici de suport şi de o protecţie puternică a conţinutului creat. Pentru stimularea reală a potenţialului lor economic, este necesar să găsim unui echilibru între creaţie, acces la creaţie (distribuţie) şi grijă faţă de moştenirea culturală. Sperăm ca acest raport unic al EY să contribuie la o mai bună înţelegere a acestor provocări şi la o abordare mai eficientă pentru dezvoltarea pe termen lung a creativităţii şi culturii,” concluzionează Elena Badea, Head of Brand, Marketing and Communication, EY Romania.

(foto: Expoziția Centrală ZAIN Cluj)

Tags: , , , , ,
cat-de-repede-scrii-la-tastatura-testul-in-limba-romana-care-iti-spune-cat-esti-de-bun_size1

Trei companii IT din Cluj, incluse în topul Fast 500 EMEA 2015

Un număr de 13 companii româneşti, între care trei din Cluj-Napoca, au fost incluse în clasamentul pe 2015 al Deloitte Technology Fast 500 pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA), cel mai bine plasată fiind ZebraPay, care a înregistrat o rată de creştere medie de 998% în ultimii patru ani (2010-2014).

Cele 13 companii româneşti reprezintă o cincime din numărul total al finaliştilor provenind din Europa Centrală. Acestea sunt ZebraPay SRL, locul 85, ITNT (89), Astinvest Com SRL (127), Insoft Development&Consultin (172), Piconet SRL (206), Geskimo SRL (238), Nordlogic Software SRL (263) – Cluj, Life is hard (271) – Cluj , Bittnet Systems SA (360), Qualitance QBS SRL (400), dcs plus (CS DCS Fast Link SRL – 476), Accesa IT Consulting (480)  – Cluj şi Gama IT (499).

Comparativ cu clasamentul regional Fast 50, lansat în octombrie 2015, România are trei companii noi în clasament: Accesa IT Consulting, dcs plus şi Gama IT.

Clasamentul, care se află la a 15-a ediţie, este o iniţiativă a grupului de tehnologie, media şi telecom (TMT) Deloitte, la nivel global, şi plasează compania olandeză de licitaţii online Catawiki pe primul loc. Per total, regiunea EMEA a înregistrat o rată de creşterea veniturilor de 1.012% pentru companiile reprezentând peste 20 de ţări.

Companiile care se califică în acest clasament pot fi publice sau private, însă trebuie să fie din domeniul tehnologiei şi să aibă sediul în zona EMEA. O companie “tehnologică” este o una care dezvoltă sau deţine tehnologie patentată, care contribuie în mod semnificativ la veniturile obţinute de companie, sau care produce un produs având legătură cu tehnologia ori se dedică, în bună măsură, cercetării şi dezvoltării tehnologice. Utilizarea tehnologiei dezvoltate de către alte companii într-un fel unic nu permite calificarea în clasamentul Deloitte.

Franţa a dominat din nou clasamentul, fiind ţara cu numărul cel mai mare de companii în top, pentru al cincilea an consecutiv, celelalte companii din top 5 provenind din ţări ca Marea Britanie, Norvegia, Olanda şi Suedia. Două companii din Israel au fost prezente în top 5, iar patru din top 10 au ca origine Marea Britanie.

Sectorul software a reprezentat 52% din total în acest an, urmat de media cu 18%. Comunicaţiile au avut o contribuţie de 10%, hardware – 10%, sectorul farma – 6% şi cel al tehnologiilor curate – 4%.

 

Tags: , ,
gheorgheni

Schimbare radicală de lider în topul celor mai ”autorizate” cartiere ale Clujului

În noiembrie au primit autorizații imobile ce nu depășesc șapte nivele dar au fost admise construcțiile multor case. Recordul îl deține cartierul Gheorgheni, cu aproape un sfert din totalul celor circa 120 de autorizații de construire emise de municipalitate în luna precedentă.

28 de beneficiari ai unor lucrări din cartierul Gheorgheni au fost autorizați luna trecută să înceapă construcțiile. În principal este vorba de case situate în extensia spre Sopor a cartierului. Zona centrală urmează cu 13 autorizări, iar poziția terță este tot a unui cartier sudic, Bună Ziua, unde au primit autorizații 11 beneficiari, în marea lor majoritate pentru construcții de blocuri de până în patru nivele. A patra poziție este tot sudică. Borhanciul, cu  zece lucrări autorizate.

În Iris sunt nouă beneficiari de autorizații de construire iar în Mănăștur, opt. Mănășturul are, în octombrie, clădirea autorizată cu cel mai mare regim de înățlțime: șapte nivele. Este un al doilea imobil de locuințe colective de pe Calea Mănăștur 30-32, cu subsol, parter și cinci etaje al dezvoltatorului Andrei Cosmin Boca.

Cartierul Europa are șapte beneficiari de autorizații de construire, la fel ca Grigorescu, Mărăștiul – șase, Zorilor și Gruia câte cinci. Trei au fost pentru Dâmbul Rotund, câte două pentru Făget și Someșeni și câte una pentru Mărăși, Bulgaria și Între Lacuri.

AICI puteți citi topul autorizărilor lunii octombrie.

NotăÎn calculul numărului de autorizații pe cartiere au fost luate în considerare toate autorizațiile emise, fie că este vorba de branșamente, împrejmuiri, amplasamente de reclame ori edificări de imobile. Delimitarea străzilor pe cartiere a fost făcută conform studiului ANEVAR, ”Cluj-Napoca 2014, tranzacții imobiliare.

(Titus CRĂCIUN)

Tags: , ,
transport

Cum arată, cantitativ, piața de transport într-un an

Fie că este vorba despre transportul de persoane, fie de cel de mărfuri, modul rutier este de departe preferat în România. La mare distanță urmează cel feroviar și cel aerian (în cazul pasagerilor) și cel maritim (în cazul mărfurilor).

Potrivit datelor centralizate pentru anul 2014 ale Institutului Național de Statistică (INS), numărul pasagerilor transportați rutier interurban și internațional a fost, la nivelul țării, în 2014, de 282 milioane. Transportul feroviar s-a situat la nivelul a 64,8 milioane pasageri, iar cel aerian, la 11,6 milioane.

Mod de transport Pasageri în 2014
Transport rutier 282 milioane
Transport feroviar 64,8 milioane
Transport aerian 11,6 milioane
Transport pe căi navigabile interioare 167 mii
Transport maritim 63 mii

 

Și la nivelul transportului de mărfuri, cel rutier primează, cu 190,9 milioane de tone transportate în 2014. Feroviar au fost transportate 50,7 milioane de tone iar maritim – 43,7 milioane tone.

Mod de transport Cantitate mărfuri transportate în 2014
Transport rutier 190,9 milioane tone
Transport feroviar 50,7 milioane tone
Transport maritim 43,7 milioane tone
Transport pe căi navigabile interioare 27,8 milioane tone
Conducte petroliere magistrale 6,4 milioane tone
Transport aerian 32 mii tone

 

Notă 1: Conductele petroliere magistrale sunt de două tipuri: petroliere și de gaze.

Notă 2. Căile navigabile interioare cuprind Dunărea, brațele secundare ale Dunării, canalul Dunăre Marea Neagră, canalul Poarta Albă – Midia Năvodari, canalul Bega și lacurile de acumulare Bicaz și Vidraru.

(Titus CRĂCIUN)

Tags: , , ,