Tag Archives: featured

fara adapost

Harta sărăciei în România. Pragul oficial: 485 de lei

Peste un sfert dintre români trăiesc în sărăcie iar peste 40% sunt în situație de risc de sărăcie ori de excluziune socială, arată datele Institutului Național de Statistică. Cum arată sărăcia la nivel regional.

25,4% dintre români trăiesc sub nivelul pragului sărăciei relative, arată datele INS centralizate de curând pentru anul 2014. Conform sursei citate, pragul sărăciei, adică venitul bănesc sub care o persoană poate fi considerată săracă a fost, în 2014, de 5.823 de lei de adult pe an (circa 485 lei lunar).

(Notă: Statistic, pragului sărăciei relative (sau ”linia de sărăcie”) se determină la nivelul a 60% din punctul median al veniturilor pe adult-echivalet, adică 60% din valoarea venitului sub care se află jumătate dintre români, iar restul, deasupra.)

Ponderea persoanelor sărace din totalul populației reprezintă rata sărăciei relative, care după cum arătam, a fost la nivel național de 25,4%. Regional, cel mai bine stă București – Ilfov, cu o rată a sărăciei relative de doar 5,5%, iar la polul opus se află regiune de Nord-Est (Moldova de Nord) cu 35,6%.

Poziție Regiune Componență Rata sărăciei relative
1. Nord-Est Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui 35,6%
2. Sud-Est Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Vrancea, Tulcea 33,3%
3. Sud-Vest  Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea 29,7%
4. Vest Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș 26,8%
5. Sud Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleor-man 25,5%
6. Nord-Vest Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare, Sălaj 21,9%
Centru Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu 20%
8. București –Ilfov Municipiul București, județul Ilfov 5,5%

 

Deprivarea materială

harta regiuni 2

Doar 22,8% dintre români nu au probleme economice în ceea ce privește cheltuielile, asigurarea unei hrane corespunzătoare ori a unei vacanțe departe de casă. Potrivit INS, rata deprivării materiale din punct de vedere economic  reprezintă ponderea din populație a persoanelor care nu își permit una sau mai multe din următoarele elemente:

-achitarea la timp, fără restanțe, a unor utilități si a altor obligații curente;
– plata unei vacanțe de o săptămana pe an, departe de casă;
– consumul de carne, pui, pește (sau alt echivalent de proteină) cel puțin o dată la două zile;
– asigurarea plății unei încălziri adecvate a locuinței;
– posibilitatea de a face față, cu resursele proprii, unor cheltuieli neprevazute (echivalente cu 1/12 din valoarea pragului național de sărăcie).

Astfel, în 2014, 22,8% dintre români nu au avut nicio problemă din cele enumerate mai sus, 21,6% au avut cel puțin una, 23,9% au avut câte două, 17,2% au avut căte trei din problemele economice menționate, 8,9% – câte patru, iar 5,6% s-au confruntat cu toate cele cinci probleme.

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială

Peste 40% dintre români sunt sub riscul sărăcirii ori excluziunii sociale. Potrivit Institutului Național de Statistică, AROPE (At risk of poverty or social exclusion) este un indicator compozit adoptat la nivelul Uniunii Europene în cadrul Programului Europa 2020, de promovare a incluziunii sociale și reducere a sărăciei, reprezentând ponderea din populatie a persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială. Persoanele care fac obiectul indicatorului AROPE sunt cele aflate în cel puțin una din următoarele situații:

– au venituri disponibile inferioare pragului de sărăcie;
– sunt în stare de deprivare materială severă;
– trăiesc într-o gospodarie cu intensitate foarte redusă a muncii.

La nivel regional, Sudul Moldovei se află sub cel mai mare risc de sărăcie: 52,9%.

Poziție Regiune Componență Rata riscului sărăciei
1. Sud-Est Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Vrancea, Tulcea 52,9%
2. Nord-Est Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui 48,7%
3. Sud-Vest  Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea 42,7%
4. Sud Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleor-man 40,8%
5. Vest Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș 40,1%
6. Centru Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu 35,4%
Nord-Vest Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare, Sălaj 31,9%
8. București –Ilfov Municipiul București, județul Ilfov 25,7%

 

(Titus CRĂCIUN)

(sursa foto: btonline.ro)

Tags: , , ,
prima_casa_58513300

Suplimentări de 200 mil lei pentru Prima Casă

Guvernul a aprobat miercuri suplimentarea cu 200 milioane lei a plafonului pentru Prima Casă, existând foarte multe cereri pentru garanţii, iar modificarea programului pentru 2016 va fi discutată în şedinţa de săptămâna viitoare, a declarat purtătorul de cuvânt Dan Suciu.

Astfel, Executivul a aprobat proiectul de hotărâre prin care majorează plafonul de garantare pentru programul Prima Casă cu 200 milioane lei (44 milioane de euro) în acest an, faţă de cele 2,6 miliarde lei existente.

Suciu a precizat că modificările programului pentru anul viitor vor fi discutate în şedinţa Guvernului de săptămâna viitoare.

Ministrul Finanţelor, Anca Dragu, a afirmat vineri seară că anul viitor va fi redus plafonul de garanţii pentru programul Prima Casă la 1,5 miliarde lei. Totodată, creditele se vor acorda în condiţii actualizate de cost.

Astfel, rata dobânzii va fi ROBOR plus o marjă de 2%, faţă de 2,5% în prezent, restul condiţiilor rămânând neschimbate.

Hotărârea aprobată mai arată că anul următor se pot emite garanţii şi din diferenţa rămasă nealocată din plafonul anului curent, precum şi din diferenţa neutilizată până la 31 decembrie 2015 din sumele alocate băncilor.

Suma reprezentând diferenţa rămasă nealocată, precum şi cea alocată şi neutilizată din plafonul alocat pentru anul curent se va publica pe site-ul Finanţelor şi al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) până la 31 ianuarie 2016 şi se utilizează cu prioritate de către bănci.

Tags: , ,
agricultura ecologica

Cluj: Preţurile medii la principalele produse agricole pe baza cărora vor fi stabilite veniturile din arendă în 2016

Direcţia pentru Agricultură a Judeţului Cluj a transmis spre aprobarea Consiliului Judeţean „Propunerile privind preţurile medii/kg ale principalelor produse agricole pe baza cărora vor fi stabilite veniturile din arendă în anul 2016”.

Evoluţia preţurilor:

Tabel

Conform tabelului de mai sus, vor rămâne aceleaşi preţuri la ovăzul de primăvară, porumb, sfecla de zahăr, cartofii timpurii de vară, cireşele şi masa varde, în timp ce valorile vor scădea la soia boabe, pere şi struguri pentru vin.

Cele mai mari scumpiri vizează prunele (+1,00 lei/kg) şi cele mai mari ieftiniri perele (- 1,00 lei/kg).

Proiectul este analizat în toate comisiile de specialitate ale CJ Cluj şi va fi supus dezbaterii forului judeţean în şedinţa ordinară de joi, 10 decembrie 2015.

Tags: , , , , ,
12341228_640807256061328_8383929599052040271_n

Cadouri de Crăciun, în lume: cât cheltuie englezii, ce cumpără australienii şi unde se poziţionează România

Conform unui sondaj realizat de Ferratum Grup, un initiator al tehnologiei financiare şi al împrumuturilor mobile, în 21 de ţări din lume, 65% din familiile respondente vor menţine aceleaşi cheltuieli pentru sărbătorile de iarnă 2015 precum cele din 2014, în vreme ce 20% plănuiesc să cheltuie mai puţin în vacanţa de Crăciun.

UK şi Slovacia se află în topul listei de cheltuieli (raportate la venitul familiei) cu 38,5% respectiv 31,4% (UK 1.1440 euro, Slovacia 655 euro). În partea a doua a clasamentului se poziţionează Danemarca, Suedia, Croaţia, Franţa, urmate de Norvegia şi Olanda, locuitorii acestor ţări cheltuind cea mai mica parte din venitul familiei în perioada Crăciunului (12,6%, respectiv 9,4%).

UK ocupă primul loc şi în topul achiţitiilor făcute online, cu un procent de 38,9%, fiind urmată pe locul 2 şi 3 de Germania (31,6%) şi Olanda (27,2%). Estonia, Australia şi Croaţia ocupă ultimele 3 locuri ale acestui clasament cu procente de 15% (Estonia, Australia), respectiv 13% (Croaţia).

Cum se poziţionează România?

În ceea ce priveşte românii, pe primul loc în topul cheltuielilor de Crăciun sunt jucăriile şi dulciurile, în procente egale de 20%, următorul loc fiind ocupat cu un procent de 16% de bunuri generale în casă, în vreme ce 12% se vor cheltui pe cărţi şi tot 12% pe cosmetice.

In rândul ţărilor unde s-a desfăşurat sondajul, România se poziţionează uşor peste media acestora, dedicând cheltuielilor de sărbatori, un sfert din veniturile lunare ale familiei adică 24,9%, echivaletul a 356 de euro, în timp ce media internaţională este de 47,2%.

Cele mai întâlnite cheltuieli atunci când vine vorba de sărbătorile de iarnă

10 ţări din totalul de 21 ce au participat la sondaj, au pus pe primul loc jucăriile, ca şi cheltuială principală de Crăciun în procente după cum urmează: Slovacia (24,7%), Australia (23,1%) Spania (29,9%), Lituania (20,7%), România (19,7%), Cehia (26,7%), Germania (18,2%), Bulgaria (26,9%), Letonia (24,7%), Franţa (27,6%) şi Danemarca (25,8%).

Pe locul 2 se află cărţile. Cei mai pasionaţi de lectură în această iarnă sunt: Croaţia (32,3%), Estonia (22,9%) şi Suedia (25,5%). Pe ultimele locuri la achiziţionarea de cărţi sunt: Finlanda (10,5%), Polonia (6,3%), Australia (7,5%) şi Slovacia (8,7%).

Dulciurile şi delicatesele culinare ocupă locul 3 în topul preferinţelor, cu România conducând clasamentul cu un procent de 19,7% din cheltuieli alocate acestei categorii, fiind urmată în deaproape de Bulgaria cu 18,4%, Letonia cu 17,2% , Lituania cu 15,7% şi Polonia cu 14,1%.

O altă categorie foarte importantă pentru respondenţi este cea vestimentară. Hainele şi încălţămintea ocupă un procent important din cheltuielile de sărbători, fiind puse pe primul loc de către Canada cu un procent de 40%, urmată de Noua Zeelanda şi Norvegia cu un procent aproximativ de 27% şi UK cu 22,6%.

În top 12 cheltuieli se mai află achiziţionarea de electronice cu un procent de 10%, cosmetice cu 9,6%, echipamente sportive cu 5,7%, iar ultimele 2 locuri sunt ocupate de cheltuieli cu muzica (3,9%) şi bonurile cadou într-un procent de numai 1,9%.

Tags: , , , , ,
it-leaders-100340889-orig

Cum arată portretul omului de afaceri român. De după criză

România are, în mod oficial, peste 580.000 de oameni de afaceri care îşi investesc banii în peste 600.000 de societăţi pe acţiuni. Cei mai mulţi sunt bărbaţi, cu vârste cuprinse între 35-55 de ani, însă femeile vin din urmă, numărul acestora ajungând, în acest an, la peste 240.000, arată o analiză KeysFin, în dorinţa de a realiza un portret cât mai fidel al românului care face business în 2015.

Din datele analizate rezultă că cei mai mulţi oameni de afaceri din România, care deţin calitatea de acţionar la o societate şi au minim 25% din acţiuni, sunt bărbaţi (373.798) în timp ce femeile sunt 240.960.

capture_2_profil_act

Bărbaţii au vârsta medie de 44,6 ani, iar femeile de 44 de ani. “Este vârsta la care cei mai mulţi au acumulat deja experienţa necesară pentru a se lansa pe cont propriu în business. Mulţi sunt foşti angajaţi în diverse firme, dar sunt şi destui cei care fac afaceri dintr-un talent înăscut, care au avut tot timpul spirit antreprenorial, căliţi fiind la şcoala vieţii”, spun analiştii.

Oamenii de afaceri bărbaţi sunt mai atraşi de investiţiile în domenii lucrative, de la construcţii (75%), la producţie (67%), transport (70,7%) şi comerţ (56,3%), în timp ce femeile sunt cele mai multe prezente în domenii precum sănătatea şi asistenţa socială (58,5%), serviciile (51,7%), activităţile administrative (43,59%) şi cele cultural-educative (40,4%).

În ce domenii investesc supravieţuitorii crizei?

Potrivit datelor raportului, vedeta economiei româneşti rămîne, în continuare, comerţul care, alături de servicii, atrage 207.033 acţionari. În topul investiţiilor urmează activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (66.404 acţionari), construcţiile (57.760 acţionari), industria prelucrătoare ( 51.792 acţionari) şi cea de transport şi depozitare (47.499 acţionari).

“Datele vin să confirme interesul tot mai mare al investitorilor pentru domenii precum construcţiile, dovadă boom-ul resimţit mai ales în Capitală şi Ilfov sau serviciile, acolo unde, odată cu dezgheţarea business-ului post-criză, a crescut semnificativ volumul de tranzacţii. Comerţul rămâne , bineînţeles în prim-plan, exploatând la maximum revenirea apetitului românilor pentru cumpărături”, spun analiştii de la KeysFin care remarcă, în acest context, un fenomen economic dătător de speranţe pentru 2016.

“Asistăm la o dezgheţare a relaţiilor comerciale, bazată pe creşterea sentimentului de încredere în economie. Oamenii şi firmele încep să cheltuie mai mult decât să ţină deoparte, semn că teama de un viitor nesigur s-a diminuat. Aşa se explică şi perspectivele excelente din retailul românesc din perioada sărbătorilor de Iarnă”, mai spun aceştia.

Un alt fapt interesant, care a reieşit din analiza datelor privind acţionarii firmelor din România, se referă la apetitul investitorilor, în funcţie de vârstă.

Statistica arată, astfel, că cei mai experimentaţi sunt implicaţi în domenii precum industria extractivă şi prelucrătoare, unde majoritatea acţionarilor au vârsta medie de 48 de ani. La fel şi în sănătate şi educaţie (profesori şi medici), în timp ce serviciile administrative sunt asigurate de acţionari cu vârsta medie de 47 de ani.

La polul opus se află sectorul comunicaţiilor şi informaţiilor (IT&C), producţia de bunuri şi servicii şi activităţile de spectacole culturale şi recreative, unde vârsta medie este de 40 de ani.

“Datele reprezintă, bineînţeles, o privire de ansamblu. Am identificat în datele statistice persoane care sunt acţionare la societăţi de la vârste fragede, 12-13 ani, dar şi la vârsta senectuţii, 89-90 de ani. În general, tinerii sunt interesaţi de business-urile dinamice şi inovative, precum comerţ, comunicaţii, mass-media, cultural, educaţie şi servicii, în timp ce oamenii de afaceri mai în vârstă optează pentru cele cu un grad mai aşezat, ce necesită specializare şi experienţă, de la construcţii la sectorul extractiv, medicină etc”, explică analiştii de la KeysFin.

Capture_1_insolventa_pondere

Anul 2016 va aduce date mult mai spectaculoase in economie

“Scăderea TVA, aşezarea Codului Fiscal pe baze stabile şi perspectivele unui an bun din punct de vedere investiţional, influenţate de o relativă stabilitate a cursului valutar şi a costurilor utilităţilor (carburanţi, gaze, curent electric etc.) fac ca 2016 să reprezinte, ce mai probabil, cel mai bun an pentru business-ul românesc din 2009 încoace, judecând atât după numărul firmelor noi înfiinţate cât şi după volumul afacerilor derulate de acestea. Un semn de întrebare rămâne şi pentru 2016 în ceea ce priveşte finanţarea bancară a business-ului”, se arată în analiza citată.

Tags: , , ,
pomi-de-Craciun

Brazii de Crăciun de la stat, jumătate față de anul trecut

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva scoate pe piață 33.383 de brazi pentru Sărbătorile de iarnă din speciile brad și molid, o cantitate de aproape două ori mai mică decât anul trecut (66.715 brazi), dar la prețuri similare celor din ultimii ani, respectiv între 10 și 30 de lei, fără TVA.

Potrivit unui comunicat al Romsilva remis, marți, Aagerpres, în anul 2015, pentru Sărbătorile de Crăciun și Anul Nou, regia are posibilitatea de a recolta și valorifica pe piața internă un număr de 33.383 de ‘pomi de Crăciun’, din care mai mult de 64% — 21.476 bucăți — din specia brad.

În 2014, regia a scos pe piața internă 66.715 brazi pentru Sărbătorile de iarnă, din speciile brad și molid, cu 28% mai mulți decât în 2013.

“Prețurile de vânzare către populație și agenți economici sunt aceleași cu cele folosite în anul 2014, fiind cuprinse pentru specia molid între 10 lei la pomii de Crăciun cu o înălțime între 0,7—1,3 metri și 20 lei la cei de 2,01—3 metri, iar pentru specia brad, 20 lei la pomii de Crăciun cu o înălțime 0,7—1,3 meri și 30 lei la cei de 2,01 — 3 metri. Solicitările pentru exemplare cu înălțimi mai mari de 3 metri sunt considerate comenzi speciale, iar prețul se aprobă de fiecare direcție silvică în parte, pornind de la tariful minim de 20 lei/metru”, precizează Romsilva. Prețurile menționate nu includ TVA.

Potrivit sursei citate, valorificarea acestora se face de către direcțiile silvice din cadrul regiei, prin ocoalele silvice din subordine.

Recoltarea brazilor se va face din regenerările naturale cu o densitate excesivă, prin efectuarea de operațiuni culturale ce au ca scop crearea unor arborete durabile, ce urmăresc promovarea speciilor adaptate condițiilor staționale, precum și din culturi specializate de unde se recoltează an de an pomi de Crăciun, în vederea satisfacerii nevoilor populației în perioada sărbătorilor de iarnă.

Pentru evitarea tăierilor ilegale, cât și a comerțului ilegal cu pomi de Crăciun, RNP — Romsilva, împreună cu Poliția Română, Jandarmeria Română și Gărzile Forestiere, desfășoară acțiuni comune în fondul forestier, pe drumurile publice, în locurile de vânzare, ca și în anii anteriori, pentru prevenirea și sancționarea unor astfel de fapte. Acțiunile de control privind modul de comercializare a pomilor de Crăciun au ca obiect atât pomii de Crăciun din producția internă, cât și pe cei aduși din import.

În prezent RNP — Romsilva mai administrează circa 3,2 milioane hectare fond forestier proprietate publică a statului, respectiv 49% din fondul forestier național.

În fiecare an, necesarul de brazi pentru Crăciun este acoperit nu numai de oferta Romsilva dar și de agenții comerciali care aduc pomi din import și de proprietari privați de păduri. Pe de altă parte, hipermarketurile și magazinele de bricolaj sau de mobilă vând pomi de iarnă din import, dar la prețuri mult mai ridicate decât cele de pe piața locală. Cei mai mulți brazi din import vin din Danemarca, Ungaria, Germania și Polonia, dar și din Olanda, Austria și Italia, la prețuri medii de circa 25 de euro.

 

Tags: , , ,
casa-de-vanzare-2-camere-cluj-napoca-marasti-57820147_620x465nc

Cu cât se vând imobilele executate silit din Cluj

Locuințele vândute prin licitație publică pot reprezenta adevărate afaceri. Preţurile apartamentelor executate silit în municipiul Cluj-Napoca variază între 50.000 – 60.000 de euro.

Un apartament de 3 camere, suprafaţă utilă de 83,70 mp, situat în zona Pieţei Mărăşti are preţ de pornire 51.500 euro, iar licitaţia va avea loc în data de 7 ianuarie 2016. Un alt apartament, de 2 camere, cu suprafaţă utilă de 59.40 mp, aflat în Mănăştur va fi scos pe piaţă în 8 ianuarie 2016, având ca preţ de pornire suma de 56.000 de euro. Cel mai mare preţ, conform anunţurilor disponibile pe site-urile de profil, este cerut pentru o locuinţă de 2 camere, 81.25 mp, situată în zona centrală a oraşului, Bdul. 21 Decembrie 1989: 60.300 euro.

Tot în Cluj-Napoca, pe lista imobilelor executate silit figurează şi trei case.

Astfel, o casă de 123,33 mp utili, situată în Cartierul Mărăşti, în zona Parcul Feroviarilor va fi scosă la licitaţie mâine, având ca preţ de pornire 99.450 euro. Alte două vile, din cartierul Gheorgheni şi zona Gării, au preţuri ceva mai mari: 240.000 de euro, respectiv 334.000 de euro. Prima locuinţă are 7 camere şi un regim de înălţime D+P+M şi o suprafaţă utilă de 353 mp, iar cea de a doua vine la pachet cu o suprafaţă considerabilă de teren utilizabil.

Chiar şi la aceste valori, specialiştii în imobiliare spun că cei interesaţi să cumpere nu se prezintă la prima tură de licitaţii, astfel bunul nu se vinde, iar băncile se văd nevoite să scadă preţurile cu 25%.

Citeşte şi Piaţa imobiliară din Cluj, mai scumpă cu 12% în 2015. “Bursa” blocurilor vechi vs. noi.

Tags: , , , , ,
1311151250_Ionut-Dumitru-raiffeisen-bank-economist_prognoza_pib_potential

Preşedintele Consiliului Fiscal: 2016 ar putea fi un vârf de creştere economică

Creşterea economică de anul viitor, de 4%, ar putea reprezenta un vârf, urmând să se atenueze în 2017, probabil spre 3,5%, având în vedere că lipsesc investiţiile, în special cele publice, iar creşterea bazată doar pe consum nu este sustenabilă pe termen lung, apreciază peşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.

“Ne aşteptăm la o creştere economică de 3,7% anul acesta, iar anul viitor la 4%. Consider că anul viitor e un an deosebit. Avem o manifestare destul de puternică a stimulilor fiscali, partea de reducere de TVA va avea apogeul anul viitor, cu scăderea cotei generale de la 24% la 20%”, a afirmat Dumitru, într-o conferinţă.

El nu vede o creştere de 4% care să se repete şi în anii următori, în lipsa investiţiilor, destul de slabe, iar potenţialul de creştere economică nu s-a îmbunătăţit.

“Spre exemplu, Comisia Naţională de Prognoză vede o creştere economică care se duce spre 5% anii viitori şi o creştere a PIB-ului potenţial de peste 4% la un moment dat. Mie mi se pare un lucru foarte puţin plauzibil, pentru că nu am avut investiţii. Nu s-a văzut o ţară în lumea asta care să crească a la long doar prin consum”, a mai spus Ionuţ Dumitru.

Preşedintele Consiliului Fiscal consideră că, în lipsa investiţiilor, în special a celor publice, anul 2016 ar putea reprezenta un vârf în ceea ce priveşte creşterea economică, urmând în anul 2017 o atenuare, probabil spre 3,5%.

“Mesajul este că 4% creştere economică este deja prea mult pentru contextul economic în care ne aflăm în momentul de faţă”, a conchis Dumitru.

Tags: ,
b1f40bd2796c35fa8062d0f6df09e4fd_L

Investitori în technologie şi inovaţie caută startup-uri promiţătoare la Cluj

IMM-uri, echipe de antreprenori creativi, departamente de cercetare şi spin-off-uri tehnologice din cadrul companiilor locale îşi vor prezenta afacerile în faţa mentorilor şi investitorilor prezenţi la Transilvania Demo Day, eveniment ce promovează investiţiile în startup-urile technologice şi inovative din regiunea Transilvaniei.

Din juriu vor face parte investitorii: Voicu Oprean-CEO AROBS, Bogdan Herea-CEO
Pitech Plus, Erik Barna-CEO Life is Hard, Philipp Kandal-Country Manager & VP Technology Telenav, Andrei Tabarcea-Business Angels Romania.

Fiecare echipă participantă va avea la dispoziţie 180 de secunde pentru a-şi prezenta ideea de afacere şi demo-ul produsului sau al prototipului pe care l-a dezvoltat. Ulterior, acestea vor mai avea la dispoziţie încă 180 de secunde pentru întrebări de detaliu şi feedback din partea
audienţei.

Printre iniţiativele antreprenoriale înscrise la eveniment se numără şi cele cinci startup-uri locale ce au luat naştere în urma programului de pre-accelerare SprintPoint realizat în vara
acestui an. Aceste IMM-uri se află în diferite stadii de dezvoltare, de la creşterea bazei de clienţi, la pregătirea produselor pentru lansarea în pieţe internaţionale, unele dintre ele având deja atrase prima rundă de investiţii.

Evenimentul se va încheia cu o sesiune de networking şi discuţii deschise între antreprenori şi investitori, precum şi companiile interesate de investiţii şi joint-ventures.

Transilvania Demo Day va avea loc în data de 14 decembrie 2015, la Cluj Business Center. Termenul limită de aplicare pentru ultimele 3 locuri disponibile este de 11 decembrie 2015.

Tags: , , , , ,
teren turda 1

Zece localități din Cluj au fiecare mai multe terenuri degradate decât are întregul județ Covasna

În județul Cluj există șase localități care dețin, fiecare, mai bine de o mie de hectare de terenuri degradate și neproductive.Dealtfel, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, Clujul ocupă cea de a doua poziție, după Alba, în ceea ce privește mărimea cumulată a acestor terenuri degradate.

La nivelul anului 2014 în Cluj erau 30.968 hectare de terenuri din categoria N, adică degradate și neproductive. Doar Alba, cu 45.098 hectare este deasupra Clujului. Ca ordin de mărime, județul cu cele mai puține terenuri degradate este Covasna, cu 919 hectare.

Din cele 81 de localități ale județului, sunt zece care au pe teritoriile lor suprafețe de terenuri degradate mai mari decât are județul Covasna. Iată localitățile cu cele mai mari suprafețe degradate: 

Poziție Localitate Suprafață terenuri degradate și neproductive
1. Turda 1.852 ha
2. Apahida 1.810 ha
3. Căpușu Mare 1.677 ha
4. Cluj-Napoca 1.592 ha
5. Vultureni 1.079 ha
6. Chiuiești 1.059 ha
7. Țaga 991 ha
8. Băișoara 977 ha
9. Jucu 976 ha
10. Călățele 935 ha

 

Am solicitat astăzi Primăriei Cluj-Napoca și Gărzii de Mediu Cluj un punct de vedere față de această problemă, dacă sunt terenuri compacte degradate ca urmare a acțiunilor umane, dacă sunt programe de ”recuperare” a acestor terenuri, însă răspunsul nu a venit încă. Desigur, când va sosi îl vom publica.

 Ce sunt terenurile degradate si neproductive (N). 

Conform normativelor în vigoare, această categorie cuprinde terenurile degradate și cu procese excesive de degradare, care sunt lipsite practic de vegetatie. Din aceasta categorie fac parte:

  • nisipuri zburătoare – nisipuri mobile nefixate de vegetație și pe care vântul le poate deplasa dintr-un loc în altul;
  • stancării, bolovănișuri, pietrișuri – terenuri acoperite cu blocuri de stâncă masive, îngrămădiri de bolovani și pietrișuri, care nu sunt acoperite de vegetație;
  • râpe, ravene, torenți – alunecări active de teren care sunt neproductive când nu sunt împădurite;
  • sărături cu crustă – terenuri puternic sărăturate, care formează la suprafața lor o crusta albicioasă friabilă;
  • mocirle si smârcuri – terenuri cu alternanțe frecvente de exces de apă și uscăciune, pe care nu se instaleaza vegetație; Terenurile cu mlaștini cu stuf nu se înregistrează la categoria terenurilor neproductive;
  • gropile de împrumut și cariere – terenuri devenite neproductive prin scoaterea stratului de sol și rocă pentru diverse nevoi de construcții;
  • halde – terenuri pe care s-a depozitat material steril rezultat în urma unor activități industriale și exploatări miniere.

(Titus CRĂCIUN)

(sursa foto: turdalive.ro)

Tags: , , , , ,
cluj-napoca-panorama

Piaţa imobiliară din Cluj, mai scumpă cu 12% în 2015. Blocuri vechi vs.noi

Cele mai mari creşteri ale preţurilor apartamentelor scoase la vânzare la nivel naţional în ultimul an s-au înregistrat în Cluj-Napoca şi Timişoara, de 12,2% şi respectiv 11,8%, conform unei analize realizată de o agenţie naţională de profil.

Scăderi de preţ în noiembrie, după cinci luni consecutive de creştere

Potrivit portalului imobiliar, după cinci luni consecutive de creştere (din iunie până în octombrie 2015), în noiembrie 2015 preţurile apartamentelor scoase la vânzare la nivel naţional au avut o evoluţie descendentă.

Astfel, preţul mediu cerut s-a diminuat cu 1,6%, de la 980 la 964 de euro pe metru pătrat util. Cu toate acestea, valoarea actuală este cu 4,7% mai mare decât cea consemnată în perioada similară a anului trecut, respectiv 921 de euro pe metru pătrat.

Cluj: s-au scumpit locuinţele din blocurile vechi

În Cluj-Napoca, pretenţiile proprietarilor s-au diminuat cu 0,4% în noiembrie 2015 (de la 1.131 la 1.126 de euro pe metru pătrat), dar se situează cu 12,2% peste nivelul consemnat în perioada similară a anului trecut (1.004 euro pe metru pătrat). Locuinţele din blocurile vechi s-au scumpit cu 1,4% în ultimele 30 de zile (de la 1.140 la 1.156 de euro pe metru pătrat), ajungând astfel la un avans de 14,9% faţă de sfârşitul toamnei lui 2014 (când ajungeau la 1.006 euro pe metru pătrat). Unităţile locative nou-construite, pe de altă parte, s-au ieftinit luna trecută cu 2,8% (de la 1.120 la 1.089 de euro pe metru pătrat), astfel că acum sunt cu 8,9% mai scumpe decât în urmă cu 12 luni (când atinseseră pragul de 1.000 de euro pe metru pătrat).

În Timişoara, suma medie solicitată pentru apartamentele disponibile spre vânzare a scăzut cu 0,2% în noiembrie, de la 939 la 937 de euro pe metru pătrat util. Preţul actual este însă cu 11,8% mai mare decât cel valabil în perioada similară a anului trecut (respectiv 838 de euro pe metru pătrat), Timişoara situându-se astfel pe locul al doilea în clasamentul scumpirilor din marile oraşe. Locuinţele din blocurile vechi s-au apreciat cu 0,4% luna trecută (de la 930 la 934 de euro pe metru pătrat) şi cu 12,4% în decurs de un an (de la 831 de euro pe metru pătrat), conform Imobiliare.ro. Unităţile locative nou-construite s-au ieftinit cu 2,5% în noiembrie (de la 972 la 948 de euro pe metru pătrat), dar sunt cu 8,2% mai scumpe decât în urmă cu 12 luni (când se vindeau cu 876 de euro pe metru pătrat).

În Iaşi, pretenţiile proprietarilor au rămas constante pe parcursul lui noiembrie – nivelul actual, de 862 de euro pe metru pătrat util, este cu 5,6% mai mare decât cel valabil în urmă cu un an, respectiv 816 euro pe metru pătrat. Apartamentele vechi s-au ieftinit cu circa 1,3% în ultimele 30 de zile (de la 838 la 827 de euro pe metru pătrat), dar sunt cu 3,4% mai scumpe decât în perioada similară a lui 2014 (când costau 800 de euro pe metru pătrat). Locuinţele noi s-au apreciat cu 0,8% luna trecută (de la 883 la 890 de euro pe metru pătrat), iar în decurs de un an cu 5,8% (de la 841 de euro pe metru pătrat), potrivit datelor Imobiliare.ro.

Constanţa s-a înscris pe un trend uşor ascendent al preţurilor luna trecută, pretenţiile proprietarilor urcând, per ansamblu, cu 0,2% (de la 910 la 912 euro pe metru pătrat), valoarea actuală fiind cu 5,1% mai mare decât cea consemnată în intervalul similar din 2014 (868 de euro pe metru pătrat). Apartamentele vechi au acum un preţ mediu de 903 euro pe metru pătrat, cu 0,2% mai mult decât în octombrie (când ajungeau la 901 euro pe metru pătrat) şi cu 4,6% mai mult decât în urmă cu un an (când costau 863 de euro pe metru pătrat). După un avans de 0,4% în luna precedentă (de la 934 la 938 de euro pe metru pătrat), locuinţele noi se situează cu 6,2% peste media atinsă în urmă cu 12 luni (883 de euro pe metru pătrat).

În Braşov, preţul mediu solicitat pe piaţa apartamentelor (noi şi vechi) a rămas relativ constant în noiembrie, la 871 de euro pe metru pătrat (faţă de 870 de euro pe metru pătrat la sfârşitul lui octombrie). Valoarea actuală este cu 4,8% mai ridicată decât cea valabilă în perioada similară a anului trecut, respectiv 831 de euro pe metru pătrat. După un avans de 1% în ultima lună (de la 865 la 874 de euro pe metru pătrat), apartamentele vechi se situează cu 6,8% peste nivelul consemnat în 2014 (818 euro pe metru pătrat). Locuinţele din cadrul ansamblurilor rezidenţiale braşovene, pe de altă parte, pot fi achiziţionate acum cu 859 de euro pe metru pătrat, cu 4,3% mai puţin decât luna trecută (când se situau la o medie de 898 de euro pe metru pătrat) şi cu 4,8% mai puţin decât în urmă cu 12 luni (când costau 902 euro pe metru pătrat).

De cealaltă parte, în Bucureşti, după un recul de 1,1% în ultimele 30 de zile (de la 1.107 la 1.095 de euro pe metru pătrat), pretenţiile vânzătorilor sunt cu 3,2% mai mari decât în urmă cu 12 luni (când se situau la o medie de 1.061 de euro pe metru pătrat), potrivit Imobiliare.ro. La un preţ de 1.033 de euro pe metru pătrat, apartamentele vechi sunt acum cu 1% mai ieftine decât luna trecută (când se vindeau cu 1.043 de euro pe metru pătrat), dar cu 2,8% mai scumpe decât în 2014 (când costau 1.005 euro pe metru pătrat). Unităţile locative nou-construite pot fi achiziţionate acum cu 1.142 de euro pe metru pătrat, cu 1,1% mai puţin faţă de nivelul din octombrie (1.155 de euro pe metru pătrat), dar cu 0,6% mai mult decât anul trecut (când ajungeau la 1.135 de euro pe metru pătrat).

Tags: , , , , , ,
12308384_1031550976896793_5261331629211089693_n

Clusterele din Regiunea de N-V s-au aliat într-un consorţiu. Priorităţile pentru 2016

Cele mai importante structuri asociative de tip cluster din Regiunea de Nord-Vest a României au semnat un protocol de colaborare. Este vorba despre Cluster Mobilier Transilvan, AgroTransilvania Cluster, iTechTransilvania Cluster, CLUSTER TREC – Transylvania Energy Cluster, Cluster Gusturi Transilvane și Transilvania LifeStyle Cluster.

“Prin semnarea protocolului de colaborare, conducerile clusterelor au marcat oraşul Cluj-Napoca ca fiind cel mai eficient oraș al României, principalul punct de coordonare și dezvoltare
al acestor structuri. În scopul prioritizării acțiunilor comune concrete, semnatarii au hotărât să emită periodic decizii și pe care să le facă publice”, se arată într-un comunicat remis presei.

Astfel, pentru anul 2016 au fost stabilite următoarele priorități ale noului consorţiu: inițierea și susținerea unor politici publice în ceea ce privește structurile de tip cluster, derularea unor acțiuni comune de promovare, identificarea și mobilizarea unor resurse comune în sprijinul cercetării, inovării și internaționalizării membrilor, dar și susținerea unor proiecte trans-sectoriale.

Cele şase structuri reprezintă împreună interesele a 258 de entități, atât din mediul economic, de cercetare și inovare, cât și din cel instituțional. Însumează 18.000 de angajați în regiune și cumulează o cifră de afaceri de peste 1,3 miliarde euro.

Tags: , , , ,
Guvernul-Romaniei1

Cheltuielile bugetare cresc în 2016 cu 6,7%

Cheltuielile bugetare vor creşte anul viitor cu 6,7% (15,85 miliarde lei), la 252,03 miliarde lei, încadrate într-un deficit ESA de 2,95% din PIB, fiind suplimentate cheltuielile cu sănătatea cu 13,5%, cele de investiţii cu 12% şi cheltuielile de educaţie cu 9,6%, potrivit proiectului de buget.

La estimarea cheltuielilor bugetului, Executivul a avut în vedere măsurile care au fost adoptate atât de către Parlament, cât şi de Guvern în acest an şi care au ca efect, în anul 2016, majorarea cheltuielilor bugetare cu circa 13 miliarde de lei.

Astfel, cheltuielile de personal sunt estimate la 57,25 miliarde lei (reprezintă 22,7% din total cheltuieli), în creştere cu 10,4% faţă de anul curent, ponderea acestora în PIB avansând de la 7,3% la 7,7%, iar ponderea în totalul veniturilor va reprezenta 24,8%, de la 22,7%. Acestea includ toate creşterile salariale aprobate în cursul anului curent.

Totodată, vor creşte cheltuielile cu sănătatea cu 3,12 miliarde lei, respectiv 13,5%, de la 28,04 miliarde lei în programul rectificat pe 2015 la 31,17 miliarde lei, astfel că ponderea acestora în PIB va urca de la 4% la 4,2%, iar în totalul veniturilor de la 12,3% la 13,5%.

Cheltuielile pentru educaţie au fost majorate cu 2,37 miliarde lei, respectiv 9,6%, la 26,99 miliarde lei. Ponderea în PIB va creşte cu 0,1 puncte procentuale, la 3,6%, iar în veniturile bugetare va urca de la 10,8% la 11,7%.

Cele de asistenţă socială, inclusiv pensiile, vor creşte cu 4,6%, la 79,37 miliarde lei, reprezentând 31,5% din totalul cheltuielilor. Ponderea acestora în PIB va coborî de la 10,8% la 10,6%, însă raportat la veniturile bugetului ponderea creşte cu un punct procentual, la 34,4%.

Executivul a alocat cheltuieli de apărare mai mari cu 1,3 miliarde lei, astfel că alocarea ajunge la 1,7% din PIB, de la 1,4% în bugetul pe 2015 rectificat, iar ponderea în totalul veniturilor creşte de la 4,6% la 5,5%.

De asemenea, Guvernul a alocat pentru cercetare 2,67 miliarde lei, în creştere cu 14% faţă de bugetul rectificat pe 2015, iar ponderea în PIB va spori cu 0,1 puncte, la 0,4%.

Pentru fonduri europene, au fost distribuite 6,6 miliarde lei pentru exerciţiul 2014-2020 şi peste 4 miliarde lei pentru finalizarea proiectelor curente.

Pentru dezvoltare regională au fost majorate fondurile cu un miliard de lei reprezentând angajamente suplimentare pentru reabilitarea şcolilor.

De asemenea, cheltuielile bugetate iau în calcul majorarea salariilor cu 10% pentru categoriile de personal care n-au beneficiat de creşteri de salarii în cursul acestui an.

Cheltuielile de investiţii se majorează cu aproape 12%, de la 33,71 miliarde lei (cât reprezintă execuţia preliminată pe 2015) la circa 37,69 miliarde lei, ocupând 15% în totalul cheltuielilor. Ponderea investiţiilor în PIB se apreciază de la 4,8% la 5%, iar cea în totalul veniturilor de la 14,5% la 16,3%.

Din totalul acestora, proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare cumulează circa 16,93 miliarde lei, în urcare uşoară de la 16,77 miliarde lei, însă ponderea în PIB se reduce de la 2,38% la 2,27%. Tototdată, cheltuielile de capital vor însuma 19,2 miliarde lei, cu 18,5% mai mari, iar ponderea lor în PIB se va majora de la 2,3% la 2,57%.

Alte transferuri de natura investiţiilor însumează anul viitor 1,02 miliarde lei din totalul cheltuielilor de investiţii, sumă de circa trei ori mai mare, ponderea avansând de la 0,05% din PIB la 0,14%. Cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă vor fi de 532,8 milioane lei, în creştere cu 44%, iar ponderea va urca de la 0,05% la 0,07% din PIB.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii prevăzute în buget se situează la 43,12 miliarde lei, reprezentând 17,1% din totalul cheltuielilor bugetare, în urcare cu 9,5%. Cheltuielile cu dobânzile vor avansa cu 13,8%, la 11,08 miliarde lei (4,4% din PIB), iar cele cu subvenţiile vor urca uşor, de la 6,29 miliarde lei la 6,45 miliarde lei (2,6% din PIB).

Executivul a prevăzut cheltuieli cu alte transferuri de 17,07 miliarde lei (6,8% din PIB), în scădere de la 19,36 miliarde lei.

Tags: , , , , ,
bani_salariu_60222100

Buget 2016: Ministerele care primesc cei mai mulţi bani în plus. Topul tăierilor

Ministerul Apărării Naţionale primeşte în 2016 cei mai mulţi bani în plus faţă de execuţia preliminată din 2015, respectiv 3,36 miliarde lei, ajungând la 10,35 miliarde lei (+48%), urmat de Ministerul Afacerilor Interne, cu o suplimentare de 1,86 miliarde lei, la 10,92 miliarde lei (+20,6%). Pe primele locuri în topul tăierilor se află Ministerul Muncii şi cel condus de Vasile Dâncu.

Astfel, ponderea alocării în PIB a crescut de la 0,99% la 1,39% în cazul Ministerului Apărării, iar cea aferentă MAI urcă de la 1,29% la 1,46% din PIB, potrivit proiectului de buget pe 2016.

Ministerul Finanţelor Publice - Acţiuni generale va avea alocate 1,66 miliarde lei în plus (+1,6%), ajungând la circa 21,52 miliarde lei, cu o pondere în PIB de 2,88%, în urcare de la 2,82% din PIB la execuţia preliminată din 2015.

Guvernul dă Ministerului Sănătăţii 666,8 milioane lei în plus faţă de execuţia preliminată 2015 (+11,6%), astfel că bugetul ministerului ajunge la 6,39 miliarde lei, reprezentând 0,86% din PIB, de la 0,81%.

Şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice are fondurile suplimentate cu 662 milioane lei (+10,4%), la 6,61 miliarde lei. Ponderea în PIB avansează de la 0,85% la 0,89%.

Cea mai mare creştere, de 130%, revine Ministerului pentru Societatea Informaţională, care are alocate cu 240 de milioane de lei mai mult şi ajunge la un buget de 425,54 milioane lei, cu o pondere de 0,06% din PIB, de la 0,03%.

Ministerul Culturii va primi cu 171,3 milioane lei mai mult (+29%) şi va avea de la bugetul de stat circa 757,3 milioane lei, reprezentând 0,1%, în urcare de la 0,08% din PIB.

Executivul a alocat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale o sumă suplimentară de 143,4 milioane de lei (+2,8%), fondurile ajungând la 5,35 miliarde lei, însă ponderea în PIB scade de la 0,74% la 0,72%.

Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului este ultimul cu fonduri suplimentare, de 12,12 milioane lei (+2,3%), şi va primi anul viitor 539,34 milioane lei. Ponderea alocării în PIB stagnează la 0,07%.

Pe de altă parte, cea mai mare tăiere va fi aplicată la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, de 3,8 miliarde lei (-10,3%), astfel că ministerul va avea alocate circa 33,17 miliarde lei, reprezentând 4,44% din PIB, în coborâre de la 5,25%.

Acesta este urmat în topul tăierilor faţă de execuţia preliminată 2015 de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu minus 1,42 miliarde lei (-20,7%), astfel că ajunge la un buget de aproape 5,44 miliarde lei, iar ponderea se reduce de la 0,97% la 0,73% din PIB.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor va primi cu 1,33 miliarde lei mai puţin (-65,4%), respectiv 704,2 milioane lei, de la 2,04 miliarde lei, ponderea în PIB ajungând la 0,09%, de la 0,29%.

Suma alocată Ministerului Fondurilor Europene se reduce cu 1,22 miliarde lei (-27,8%), la circa 3,18 miliarde lei, reprezentând 0,43% din PIB, în scădere de la 0,63%.

Guvernul a repartizat Ministerului Transporturilor cu 971,5 milioane lei mai puţin (-7,6%), respectiv 11,86 miliarde lei, astfel că ponderea se ajustează de la 1,82% la 1,59% din PIB.

Bugetul Finanţelor a fost redus cu 352,4 milioane lei (-8,6%), la aproape 3,75 miliarde lei, cu o pondere de 0,5% din PIB, de la 0,58%.

Bugetul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri a scăzut cu 352,3 milioane lei (-63,3%), la 204,44 milioane lei, iar ponderea în PIB s-a ajustat de la 0,08% la 0,03%.

Ministerul Justiţiei primeşte de la buget 3,11 miliarde lei, în scădere cu 257 milioane lei (-7,6%), fondurile reprezentând 0,42% din PIB, faţă de 0,48%.

La rândul său, Ministerul Afacerilor Externe va avea mai puţini bani alocaţi, cu 121,25 milioane lei (-14,3%), cu fonduri de la buget de 725,1 milioane lei şi o pondere de 0,1% în PIB, de la 0,12%.

Cu cele mai mici ajustări la buget se regăseşte Ministerul Public, cu minus 108,5 milioane lei (-10,4%), primind alocări de 934,04 milioane lei. Acestea reprezintă 0,13% din PIB, în scădere de la 0,15%.

Ministerul pentru Consultarea Publică şi Dialog Civic va primi 9 milioane lei, potrivit proiectului de buget.

Tags: , , , ,
piastrelle featured

InspiraCity, un eveniment marca Piastrelle și Young

InspiraCity. Ideas meet functionality este un eveniment de networking organizat aseară de compania Piastrelle, în parteneriat cu compania Young, cu intenția de a aduce în atenția profesioniștilor în amenajări interioare și exterioare o selecție a celor mai interesante și inovative produse destinate unor amenajări de excepție. Produsele prezentate la InspiraCity au fost ale companiilor Young, AVA Ceramica și Keramag Design. Amfitrionul serii a fost Ramona Stănciulescu, directorul general al companiei Piastrelle.

piastrelle ramona

Young, companie specializată în high end digital printing cu aplicații în design și advertising, a prezentat la InspiraCity atât tehnologiile, aplicațiile și soluțiile în printul digital, cât și ultimele tendințe în domeniu. Vorbim aici nu doar de trendurile în culoare și design, ci și de modul în care printurile sunt gândite să absoarbă sunetul, astfel încât încăperile să fie izolate fonic de mediul exterior. ”Servim piața de advertisting, de retail și cea de home. Suntem o firmă de producție. Ca și tehnologie, printăm cu ajutorul uneia ecologice, o tehnologie care folosește apa ca și zonă de pigment”, a punctat Paul Pitea, production manager al companiei Young. El a prezentat și un portofoliu de lucrări executate deja pentru companii precum Panemar, RDS, restaurantul Marty dar și pentru Electric Castle ori galerii de artă.

piastrelle paul

Compania Young a fost înființată în anul 2000 și a funcționat în primii ani ca și o agenție de publicitate full-service. Experiența echipei a condus la o nișare a activității în zona producției publicitare și a sistemelor de afișaj expozițional cu material textil și în segmentul de promovare outdoor și indoor. Începând din acest an, Young s-a dezvoltat într-o nouă direcție: high end digital printing cu aplicații în design și advertising.

piastrelle sala

Ava Ceramica, cel mai inovativ brand al producătorului italian de plăci ceramice La Fabbrica, aduce la InspiraCity, în premieră în România, seriile din gama Extraordinary Size (plăci ceramice de dimensiuni foarte mari: 320×160; 240×120 cm). Ele au fost prezentate în premieră la Târgul Internațional de plăci Ceramice Cersaie de la Bologna la sfârșitul lunii septembrie 2015. Plăcile reproduc cu maximă fidelitate, grație celor mai noi tehnologii, clasicele pietre precum marmura toscană, bazaltul, onyxul, dar și materialele mai moderne ca teracota, cimentul, betonul, îmbinând clasicul sofisticat cu modernul metropolitan. Potrivit reprezentanților companiei, care exportă îm mai bine de 90 de țări aceste plăci, produsele nu sunt folosite exclusiv pentru pereți și podele ci se pot realiza chiar și piese de mobilier.

piastrelle kolo

Keramag Design, brandul de lux al grupului de producători europeni de obiecte sanitare Sanitec Kolo, a fost  prezentat pentru prima oară în zona Ardealului cu ocazia InspiraCity. Brandul adună doar colecții semnate de designeri contemporani: Antonio Citerio, Bernd Brohammer, Cornelia Thies, Michael Schmidt și Robin Platt. Formele colecțiilor sunt arhitecturale, geometrice, simple și clare, dar în același tip naturale și pline de emoție.

Directorul general al companiei Piastrelle, Ramona Stănciulescu, a precizat că seria evenimentelor Piastrelle va continua. ”Ne-am dorit să vă stârnim interesul și ați văzut doar vârful icebergului. Vreau să mulțumesc în primul rând echipei de aici, de la Cluj, acestor oameni deosebiți, care au făcut posibil ca Piastrelle să devină ceea ce este în prezent. Este cea mai tânără filială a noastră, inființată în 2011. Cred că au aplicat cu succes sloganul pe care l-am pus chiar de la început lângă numele Piastrelle: ”Pasiunea pentru detalii””, a conchis directorul geneal al Piastrelle.

piastrelle echipa

Piastrelle este unul dintre cei mai specializați furnizori de materiale pentru finisaje în constructii și amenajări interioare din România. Înființată în 1998, compania urmărește cu mare atenție și în mod constant evoluția în materie de tehnologie și design în domeniul amenajărilor interioare, echipa Piastrelle fiind prezentă an de an la cele mai importante târguri internaționale de profil, reușind astfel să aducă în showroomurile proprii, inovații în materie de plăci ceramice, obiecte sanitare, robinetărie si multe altele, reușind astfel să păstreze interesul colaboratorilor vechi și mai noi. Misiunea Piastrelle este de a deveni furnizor de lifestyle și design inovativ pentru case cu personalitate.

 

Tags: , , ,
ec1

“Orăşelul” Electric Castle are nevoie de infrastructură. Planuri pentru 2016

Festivalul clujean Electric Castle ajunge în 2016 la cea de a IV-a ediţie: 4 zile de distracţie în curtea Castelului Banffy din Bonţida, 7 scene, un line-up statement cu peste 200 de artişti autohtoni şi internaţionali – Sigur Ros, Paul Kalkbrenner şi Rusko fiind capete de afiş până la momentul de faţă, iar pentru că noul motto al evenimentului este “we are the people” – un camping upgraded, activităţi outdoor şi felurite ateliere pe timp de zi, pentru un număr estimat de circa 120.000 de participanţi din toate colţurile lumii. Astfel, preţ de câteva zile, Bonţida se va transforma într-un veritabil orăşel. “Cât o Gherla”, glumeşte Teodor Negrea, directorul artistic al festivalului.

Că tot a venit vorba de amploarea festivalului, Negrea a vorbit şi despre lipsurile sau mai bine spus, dificultăţile întâmpinate în organizarea EC. An de an. Infrastructura.

“Festivalul a ajuns la un nivel la care nu îl mai putem duce, creşte, şi fără ajutorul autorităţilor abilitate. Căutăm sprijin, iar cei cu care avem parteneriate suntem siguri că o să ne înţeleagă. Avem nevoie de drumuri asfaltate, parcări amenajate, canalizare. Practic, tot ce înseamnă confortul publicului. Oamenii trebuie să înţeleagă că noi nu suntem în oraş, iar anumite lucruri trebuie imlementate de la A la Z. Vorbim de circa 30.000 de festivalieri pe zi. Nu mai vrem să facem lucrurile pe ultima sută de metri. Momentan lucrăm la planul pentru ediţia de anul viitor, plan pe care îl vom prezenta, ca şi până acum, autorităţilor. Suntem în discuţii. Toţi factorii aceştia trebuie să se analizeze”, a punctat Negrea.

ec

La ediţiile anterioare, Consiliul Local a venit cu sprijin financiar – un total de circa 75.000 lei şi logistic: pază şi protecţie, rute transport, iar Primăria Bonţida, din bugetul local, cu câteva plombări de drumuri şi facilitarea închirierii unor terenuri pentru parcări. De asemenea, i-a încurajat pe localnici să-i primească pe festivalieri în casele lor. “Festivalul e şi în beneficiul comunei”, recunoaşte primarul Emil Cărhat.

“În fiecare an am avut discuţii cu organizatorii festivalului şi de comun acord am convenit unde să intervenim. Am plombat drumul de la gară spre sat din bani locali, pe drumul judeţean nu putem interveni. Acolo ţine de CJ. Acum am pus la punct centrul comunei, centrul istoric cum îi spunem noi. Iluminat, asfalt, piste de bicilete. Cei de la Electric Castle au făcut o cerere pentru închirierea unui teren de 2 ha şi ceva, un teren înainte de podul peste Someş unde, la anu, vor să amenajeze o parcare. Vor să fluidizeze traficul spre castel. Noi nu am primit bani de la CJ pentru festival, dar sumele investite de noi se recuperează. 2% din vânzarea biletelor sunt donaţi comunei. Banii au mers la lucrări de restructurare a castelului, spre exemplu”, a declarat primarul din Bonţida.

Bugetul EC pentru 2016, confom directorului Mihai Păun, va fi de aproximativ 2-2.5 milioane euro, de 5 ori mai mare decât cel al primei ediţii. Jumătate din sumă înseamnă onorariul artiştilor.

Electric Castle 2016 va avea loc între 14-17 iulie, iar artiştii confirmaţi până în prezent sunt: Sigur Ros, Gorgon City, Camo & Krooked ft Dynamite MC, Gui Boratto, Art Department, Loadstar, God Is An Astronaut, Worakls, General Levy, De Staat, Icicle, Gramophonedzie, N’to, Macka B, Axel Boman, Palms Trax, Mihai Popoviciu, The Model, Paul Kalkbrenner, Rusko, Flux Pavilion, Enter Shikari, Matisyahu, Babylon Circus, DJ Marky, NU:Tone B2B Logistics, Legowelt, Congo Natty aka Rebel MC, Toddlat T, Moomin, Louisahhh!, Aba Shanti-l, Alternosfera, Urma, DJ Shiver, Macanache, Dub Pistols.

Până în 17 decembrie 2015, abonamentele pot fi achiziţonate la preţul de 279 de lei.

La începutul lunii noiembrie au fost puse în vânzare şi biletele pentru camping. Preţul începe de la 59 de lei şi urcă în funcţi de facilităţile alese.

Pachetul standard va include toate facilitățile necesare unei experiențe plăcute: spațiu de campare, dușuri, toalete eco, servicii de pază, într-un spațiu delimitat și iluminat ce oferă un acces facil în perimetrul festivalului. Cei care își doresc un Pachet Premium vor avea acces într-o zonă dedicată la facilități îmbunătățite: toalete și dușuri VIP, dulapuri securizate, puncte gratuite de reîncărcare a telefoanelor. În plus, în zona de camping Premium, va fi amenajat și un supermarket.

Cei care optează pentru Super Premium Camping nu vor avea nevoie nici măcar să vină cu cortul de acasă. Pe perioada festivalului ei vor fi cazați într-un Deam Tent (cort de mari dimensiuni pentru 4 persoane). Aceste corturi sunt foarte populare la evenimente precum festivalul de la Glastonbury, în ele având la dispoziție saci de dormit, covoare, lumină și noptieră; toate acestea pe lângă accesul la toate facilitățile Premium.

Pentru toți cei care doresc un maxim de confort există Ultra Premium Camping: cazarea se va face în camere Flexotel. Acestea sunt camere de hotel mobile, aduse din Olanda și asamblate special pentru festival, care vor oferi fiecare două paturi single, lumină, electricitate, prosoape și lenjerie de pat, posibilitatea de a încuia camerele, acces la facilitățile Premium și în Camping Lounge.

Tranzitul din fiecare zonă de campare înspre teritoriul festivalului se va face rapid, prin porți de acces dedicate.

EC a ajuns, pentru al treilea an consecutiv, pe lista scurtă a nominalizaţilor la European Festival Awards, la categoria Best Medium – Sized European Festival. Câştigătorii vor fi anunţaţi în ianuarie 2016, în cadrul unei gale ce va avea loc în Olanda.

Electric Castle 2015 a avut loc între 25-28 iunie şi a numărat peste 150 de artişti: The Prodigy, Fatboy Slim, Rudimental, The Parov Stelar Band, The Cat Empire, NouvelleVague, Siriusmodeselektor, The Subways, RoniSizeReprazent, High Contrast, AsianDub Foundation, DubPistols, DubPhizix & Strategy, Blomqvist Live, DC Breaks, Cosmin TRG, Subcarpați, Șuie Paparude, Soom T & JSTAR, Evil Nine, Vadim & Yarah Bravo, Vakula, Radikal Guru, Eliphino, Benny Page, B.Traits, XXXY, Synkro, Bambounou, FrenchFries, MadProfessor & BrotherCulture, PrinceFatty & Horseman, Bush Chemists& King General, IrationSteppas, DRUGS, Pixelord, Pop Killers, Shiver și The Model.


90.000 de festivalieri au fost prezenţi în curtea Castelului din Bonţida.

Tags: , , , , , ,