Tag Archives: featured

endava_wall_street_ro_09457800

Top 30 cei mai tari IT-iști de Cluj

363 de societăți comerciale din Cluj cu domeniul de activitate principal ”Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client)” au cel puțin un angajat înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Cluj, conform statisticilor instituției. Oficial, în IT, în județ, sunt 9.228 de angajați. Primele 30 de companii de IT din Cluj au 6.865 de salariați cu contracte de muncă active.

Top 10 IT

Cel mai mare angajator din Cluj în domeniul tehnologiei informației este Endava Romania, cu 1.031 salariați activi, urmat, la mică distanță, de Softvision, cu 919 angajați. Cele două companii sunt de departe cele mai reprezentative din punct de vedere al angajaților, următoarele fiind cu sub jumătate ca număr de salariați. Evoline ocupă poziția a treia a topului IT în funcție de angajați, cu 421 salariați. EBS Romania îi urmează cu 403 angajați, IQuest Tehnologies – cu 363, Arobs Transilvania Software – cu 345, iar pe locul al șapte-lea se situează Fortech, cu 302 salariați. În primul zece companii clujene IT  în funcție de numărul de angajați mai regăsim Yonder (269 angajați), Evozon Systems (262) și TSE Development Romania (239).

Locurile  11-20

Al doilea pluton al topului este deschis de 3Pillar Global, cu 237 de angajați. Locul al 12-lea revine Property Shark (227 angajați), iar următorulul – ISDC  Romania (220 de angajați). MSG Systems Romania, cu 172 de angajați, este ocupanta locului al 14-lea, iar prima jumătate a topuui 30 este închisă de Language Weaver, cu 151 de salariați activi. RBH Consulting este pe pozița 16, cu 140 de angajați, cu doar doi mai puțin având Neusoft EDC. Tora Trading Services (137 salariați) ocupă cel de-al 18-lea loc, FRS Global Romania îi succede (126 angajați) iar Uniqa Raifeisen Software, cu 99 de angajați, închide al doilea zece al topului.

Locurile 20-30

Ullink Centru de Competență  este pe poțizia 21, cu 96 de angajați, Artsoft Consult (95) pe 22, iar  Accesa IT Consulting (81 de salariați activi) îi urmează. În ordine, până la poziția 27, regăsim: Thomson Online Benefits (78 salariați), Small Foot Print (76), Recognos Romania (72) și Montran (58 de angajați). Ultimele trei poziții ale topului 30 IT Cluj din punct de vedere al numărului angajaților revin; National Instruments Romania (56 salariați), Live Rail Romania -accelași număr de salariați- și UMT CG Software (54 de angajați).

De remacat că în Cluj sunt 128 de firme de IT care au declarat un singur angajat, 55 de societăți cu doi salariați și 33 cu trei salariați.

(Titus CRĂCIUN)

(sursa foto: b365.ro)

 

 

 

 

Tags: ,
bancatransilvania-sm

Cât au câștigat cele mai profitabile companii ale Clujului

Banca Transilvania conduce detașat în topul companiilor clujene realizat pe criteriul profitului net înregistrat în anul 2012. Datele au fost obținute de catcostaclujul.ro de la Oficiul Național al Registrului Comerțului. Datele finale ale profitabilității pe anul trecut vor fi disponibile – centralizat – doar după 30 mai.

Conform sursei citate, Banca Transilvania (BT) este cea mai profitabilă companie din Cluj, în 2012 obținând un profit net de 340.759.377 lei. ”Istoria BT a început în Cluj-Napoca, în 1994, la inițiativa unor oameni de afaceri din Cluj. Ideea a fost aceea de a crea o bancă locală, un brand de Cluj. Spiritul antreprenorial al fondatorilor a determinat consolidarea poziției Băncii Transilvania, într-o primă etapă în Cluj și, ulterior, la nivel regional și național. Banca și-a orientat la început activitatea spre sectorul IMM și, datorită cererii pieței, în scurt timp aceasta a început să se dedice și domeniului retail. În anul 1997, Banca Transilvania a devenit prima instituție bancară din România care a fost cotată la Bursa de Valori București”, se arată în prezentarea băncii de pe site-ul official. În privința angajaților, conform datelor de la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM Cluj), Banca Transilvania se situa pe poziția a treia în topul angajatorilor privați din județ, cu 1.433 de salariați activi în Cluj.

Poziția secundă în topul profitabilității aparține producătorului de produse farmaceutice Terapia Ranbaxy. Conform datelor de la Registrul Comerțului, profitul net al Terapia a fost, în 2012, de 96.879.207 lei. Unul dintre cei mai mari producători de medicamente generice și cel mai mare exportator din din domeniu, Terapia este, din 2006, subsidiară a grupului Ranbaxy. ”Ne-am poziționat ca un jucător semnificativ pe piețele UE și CSI”, se arată în prezentarea companiei. În acord cu datele ITM Cluj, la finele lunii trecute, Terapia Ranbaxy avea 858 angajați și se situa pe poziția a opta în topul celor mai mari angajatori privați din Cluj.

MOL Romania Petroleum Products este compania cu sediul în Cluj care este pe poziția a treia în ceea ce privește profitul net realizat în 2012. Astfel, profitul net al companiei a fost de 76.118.480 lei. ”Rețeaua noastră include 147 de benzinării, care functioneaza pe baza plaformei operaționale CODO (company owned, dealer operated) si DODO (dealer owned, dealer operated). Am înregistrat performanțe pozitive și pe segmentele de vânzări destinate companiilor, prin intermediul cardurilor de carburanti și solutiilor en gros. MOL a semnat acorduri de concesiune cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale pentru 3 perimetre din vestul României, dintre care unul a fost ratificat de către toate autoritățile competente”, se arată în prezentarea companiei. Din datele ITM Cluj, în dreptul MOL Romania Petroleum Products figurau, la finele lunii martie, 207 angajați cu contracte de muncă active.

Pe poziția a patra în topul profitabilității companiilor din Cluj îi regășim pe cei de la EnergoBit, care au înregistrat, în 2012, conform Registrului Comerțului, un profit net de 54.076.918 lei. ” O idee frumoasă devenită un business de succes și inovator – aceasta este povestea EnergoBit, care azi oferă soluția completă în electricitate: audit energetic, consultanță în programe de eficiență energetică și energii regenerabile, proiectare și servicii de inginerie specializate, antreprenoriat pentru instalații electrice complexe, producție de echipamente de medie și joasă tensiune, aparate de iluminat, operare instalații energetice. Compania s-a înființat în anul 1990, dezvoltându-se în permanență și ajungând un grup de firme cu o cifră de afaceri de 100 milioane de euro și unul dintre liderii autohtoni în domeniul electro-energetic”, se prezintă compania. În ceea ce privește numărul de angajați, EnergoBit se situa, la finele lunii martie a acestui an, conform datelor de la ITM Cluj, pe poziția 51 în topul angajatorilor private din Cluj, cu 307 salariați.

Ultima poziție, a cincea, a topului de astăzi revine ocupantului Parcului Tehnologic Tetarom 2, Emerson. Americanii au obținut în 2012 un profit net de 40.237.979 lei, conform Registrului Comerțului. Potrivit unor informaţii furnizate de conducerea Emerson pentru Ziarul Financiar, valoarea totală a investiţiilor din parcul industrial Tetarom II va depăşi 125 milioane euro la final. ”Produsele şi serviciile furnizate de compania din Cluj sunt înglobate în proiecte dedicate în majoritate pieţei din Europa de Vest. Grupul american Emerson are afaceri globale  de peste 24 miliarde de dolari, potrivit Ziarului Financiar. În Cluj, Emerson ocupă poziția secundă în topul angajatorilor întocmit de catcostaclujul.ro pe baza datelor furnizate de ITM Cluj, cu 1.967 salariați activi la finele lunii martie.

(Titus CRĂCIUN)

(sursa foto: zf.ro)

Tags: ,
poza 3 oameni cluj

(Update) Clujul: la stat sau la privat?

”Primii zece angajatori de stat din Cluj au, împreună, 19.667 salariați, iar primii zece angajatori privați au, cumulat, 14.390 de angajați. Ne spun ceva aceste numere sau e doar statistică?”. La această întrebare au răspuns pentru catcostaclujul.ro câteva persoane cu expertiză:

Ovidiu TURDEAN, avocat

ovidiu turdean (2)

”Chiar dacă concluzia analizei reprezintă rezultatul unei verificări “statistice”, prin sondaj, personal sunt convins că și o investigație detaliată, eventual extinsă asupra altor indicatori, nu ar modifica datele oferite. În opinia mea, cifrele prezentate denotă preocuparea mai accentuată a privatului asupra cheltuielilor, inclusiv a celor cu forța de muncă. Chemat zilnic să dea piept cu testul pieței, privatul știe că, pentru a fi rentabil, cumulul cheltuielilor trebuie să fie mai mic decât prețul pe care consumatorul este dispus să-l plătească. În sectorul privat, managemenul e orientat spre profit, ori, în sectorul public managementul este exclusiv birocratic. Absența oricărei forme de calcul economic și monopolul pe piața serviciilor publice (nu poți obține o autorizatie de construcție decăât de la primărie) determină managerul public să rezolve probleme indiferent de costuri. De aici, cu cât statul e mai prezent, cu cât trebuie să “rezolve mai multe probleme”, cu atât nevoia de resurse suplimentare este mai mare: salariați, infrastructură, logistică, etc. Costurile le suportăm cu toții, atunci când ne plătim taxele.”

Paul-Sorin TIȚA, blogger la tita.ro

paul tita

”Acestea nu sunt doar statistici lipsite de relevanță. Dincolo de datele statistice seci, se află realitatea mult mai dureroasă a neputinței statului de a privatiza sectoare bugetare care nu sunt vitale pentru asigurarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor precum siguranța cetățeanului sau accesul la sănătate și educație. Cu totul altfel ar fi fost raportul între angajatorii de stat și cei privați, dacă guvernanții ar fi avut tăria și viziunea de a privatiza sectorul transportatorilor feroviari sau Poșta Română, firme care ocupă poziții fruntașe nu doar în topul angajatorilor de stat, ci și în topul găurilor negre ale sistemului bugetar. Dovada reală a unei economii sănătoase o vom avea atunci când firmele private vor domina nu doar topul cifrelor de afaceri sau al profiturilor realizate, ci și pe acela al numărului de angajați. Însă acest lucru va presupune și dispariția unor mase de manevră aflate la dispoziția forțelor politice și predispuse la înregimentare politică, mai mult sau mai puțin fățișă, pentru a-și păstra locurile de muncă. Însă, până la a avea un stat minimal în România, vom fi siliți să constatăm în continuare neputința maximală a guvernanților în a crea un sistem bugetar cât mai suplu și mai performant.”

Alexandru STAN, trainer și consultant

alex stan

”Statistica ne poate spune multe lucruri, câteodată chiar și adevărul. Din păcate, din doar două cifre nu poți face vreo statistică și în nici un caz o analiză cu un iz de adevăr. Mult mai interesant ar fi să analizăm trendurile acestor indicatori pe ultimii 10 ani. S-ar putea să observăm o creștere mult mai mare în domeniul privat față de cel de stat și asta ar fi îmbucurător. Pe de altă parte, dacă primii 10 angajatori de stat sunt (așa cum bănuiesc) universitățile și spitalele Clujului, ar trebui spus că acestea reprezintă un avantaj competitiv al acestui oraș , si cel mai important motiv pentru care investitorii privați au Clujul în topul preferințelor. Alfel spus, mediul academic și cel medical, deși salariați ai statului român sunt un catalizator al mediului privat de afaceri și nu o piedică în dezvoltarea orașului.”

 

 Ioana BORZA, Manager Marketing, SC Farmec SA

ioana borza

”Dacă la aceste cifre se adaugă și faptul că în top 10 angajatori se regăsesc doar două companii private, datele sunt foarte grăitoare din perspectiva capacității administrației locale de a atrage investitori importanți, de a crea facilitati pentru cei care doresc sa investească în Transilvania, cu scopul de a-i atrage către Cluj sau de a crea un cadru favorabil dezvoltării companiilor care la ora actuala își desfășoară activitatea în Cluj. Orașul nostru a fost desemnat cel mai prietenos oraș din Europa, este pe primul loc și în ceea ce privește buna integrare a cetățenilor străini, are o pozitie geografică privilegiată, are resurse umane foarte bine pregătite, trebuie însă mai multă implicare din partea autorităților.”

 

Alina BÎRSAN, sociolog la Encore Research

alina birsan

”Din totalul de angajați ai județului Cluj, aproximativ 73% sunt concentrați în municipiul Cluj-Napoca. În județul Cluj, conform datelor statistice din 2012, ponderea angajaților din privat este peste ponderea angajatilor la stat (stat si public 35%, privat 53%, mixt 4%, altceva 9%), în municipiu ponderea privaților fiind și mai mare. În ce priveste situatia națională, ponderea angajaților la stat este de de 34% iar a celor în privat de 56%, ceea ce arată faptul că judetul este relativ aliniat la situatia de la nivelul național.

Conform articolului prezentat, primii zece angajatori de stat din Cluj au, împreună, 19.667 salariați, iar primii zece angajatori privați au, cumulat, 14.390 de angajați. Primii 10 angajatori din mediul privat dețin aproximativ 15% din totalul angajaților din județ, aspect ce reflectă faptul că în cazul privaților nu asistăm la o concentrare a resurselor umane ci mai degraba la o fragmentare a lor, aspect pozitiv deoarece nu face muncipiul sau judetul dependent de anumiți angajatori. Astfel, plaja angajatorilor nu este una foarte concentrată, ci mai degraba fragmentată, ca sunt multi angajatori de nivel mediu-ridicat care asigură o distributie mai echilibrata a angajaților. Trebuie remarcat în rândul angajatorilor din mediul privat importanța angajatorilor din sectorul IT, care este un sector în creștere și importanța companiilor cu capital străin.

Top 10 al angajatorilor de stat concentreaza aproximativ 30% din totalul angajatilor din judet, o pondere dublă comparativ cu situația din mediul privat, ceea ce relevă faptul ca angajații de la stat sunt mai puțin fragmentați. În ce privește diversele sectoare, cele două caracteristici ale municipiului, acela de a fi un mediul universitar (UBB este un angajator important) si un centru medical important, se reflectă în structura acestui top”.

 

Mirel BORODI, fondator MultiFinantare.ro – prima platforma de crowdfunding din România

mirel borodi 2

”Că tot veni vorba de statistici, citeam că peste 70% din angajații unui stat ca Franța sau Anglia îsi derulează activitatea în IMM-uri. Stabilitatea unei economii a oricărui stat este dată de aceste companii locale . Spre deosebire de economiile puternice, în România accentul se pune pe marile corporații multinaționale și pe stat. Dacă ne uităm pe Bursa de Valori București (care ar trebui să fie un barometru al economiei României) observăm că succesul în derularea ofertelor publice inițiale de actiuni l-au avut companiile de stat și nu cele private. Ajutoarele de stat pentru crearea de locuri de muncă (hotărârea de guvern din primăvara acestui an) au mers către multinaționale și nu către companiile autohtone. Deci cred că numerele enunțate de catcostaclujul.ro, reflectă starea de fapt din economia noastră , dominată de doi jucători importanți STATUL si MULTINATIONALA.”

 Victor GAVRONSCHI, CEO Loopaa

Victor Gavronschi - CEO Loopaa

”La prima vedere, un astfel de sistem ar părea să nu fie sustenabil pe termen lung. Dacă e să analizăm strict aceste numere, probabil că ele ar trebui inversate; taxele cumulate plătite de angajatorii privați ar trebui să poată susține aparatul administrativ, motiv pentru care ne-am aștepta ca numărul de salariați din privat să fie mai mare decât cel de la stat.
Cu toate acestea, datele nu sunt suficiente astfel încât să putem trage o concluzie viabilă.”

Viorel NISTOR, jurnalist

viorel nistor

”Simplu răspuns la această întrebare, fără date suplimentare, explicative sau consolidate, ar putea părea un pic hazardat. De exemplu, ar conta să știm dacă proporția se păstrează la nivelul județului pentru toți angajatorii ori dacă este valabil și la nivel național sau care este nivelul veniturilor în aceste sectoare. Dar poate face sens și o „fotografie” spontană, făcută într-un județ important, cu o capitală de județ importantă, reprezentativ pentru ceea ce înseamnă instituții ale statului  și, deopotrivă, sectorul privat. Din această perspectivă, în opinia mea, datele nu arată deloc bine. Căci, după aproape 25 de ani de tranziție de la comunism la capitalism, e nefiresc ca sistemul de stat să rămână „umflat” și să devanseze în proporție semnificativă sectorul privat. Din aceste date, mai mult decât o simplă statistică,  se pot trage câteva concluzii indubitabile. În primul rând că au dispărut marile intreprinderi, ce nu mai există în sectorul de stat (în comunism, CUG și ISC Câmpia Turzii aveau fiecare atâția angajați), dar nici în cel privat, câteva mii de angajați putând atinge doar multinaționalele. Companiile de stat, majoritatea, s-au privatizat, s-au dizolvat, s-au micșorat sau au falimentat, trecând, cele viabile, în sectorul privat. Angajatorii statului, în principal, sunt serviciile publice, educația, sănătatea, transportul, instituțiile descentralizate, regiile locale și cele naționale. Firmele de dimensiuni mai mici, în sectorul privat, n-ar fi un semn de anormalitate, dimpotrivă, unul de adaptare și suplețe, de elasticitate și reducere a riscului investițional. Pentru sectorul privat, o medie de circa 1500 de angajați la primii zece angajatori poate părea rezonabilă. Nu aici este anormalitatea. A doua concluzie este că, în termeni relativi chiar, aparatul de stat este cel supradimensionat, cu toate eforturile, reale sau închipuite, ale politicienilor de reformare a acestuia. Iar asta dovedește, pe de-o parte, neputința politicienilor, iar, pe de alta, lipsa de voință sau existența unor relații de tip clientelar, ce sunt conservatoare în sine. Însă nici din partea populației nu a existat o presiune pozitivă în sensul reformării. Căci oamenii încă își doresc să lucreze „la stat”, preferă venituri mai mici dar sigure, optează pentru stabilitatea la un standard de viață mai scăzut, în defavoarea  riscului. În oglindă, sectorul privat, unul de tip antreprenorial, presupune inițiativa, asumarea, riscul, aspirația la nivel înalt, ceea ce presupune schimbare, adaptare, variație, instabilitate în plan financiar, social etc. Trebuie să ținem cont că, asemenea multor altor lucruri, nici antreprenoriatul nu este neapărat o chestiune nativă, ci trebuie învățat și educat la o scară cât mai largă. Datele arată, indirect, și un nivel al spriritului antreprenorial, atât în privința angajatorilor privați, cât și al angajaților de orice fel. O altă diferență importantă o face motivația și performanța. Angajatul la stat este puțin motivat, iar performanța apare doar întâmplător, deoarece acestea sunt datele de funcționare ale sistemului. Cuvântul de ordine este supraviețuirea și confortul în condițiile unui efort minim. Sistemul privat lucrează cu alte resorturi motivaționale, este mai volatil și aici contează raportul efort-interes-rezultate, în funcție de care se acordă și remunerația.

Nu în ultimul rînd, trebuie să privim înspre venituri ca să înțelegem starea reală a lucrurilor. Statisticile generale din țara noastră, din perioada de criză și post-criză (să zicem), arată, pe veniturile salariale medii, că angajații din sectorul de stat sunt mai bine plătiți decât cei din privat, ceea ce explică multe. Pe de-o parte, inconștiența politicienilor, ce „lovesc” mereu sistemul privat, singurul producător de venituri și bunăstare,  pentru a-și conserva privilegiile și pozițiile, pe de altă parte, descurajarea spiritului antreprenorial, ce afectează întregul sistem. Puși în fața unor opțiuni, angajații vor alege pe criterii de pragmatism, cât mai mulți bani, cu efort cât mai mic.

În fine, probabil lucrul cel mai important: angajații la stat sunt, în general, consumatori (chiar dacă justificați) de resurse, câtăvreme, angajații din sectorul privat sunt generatori de resurse. Proporția angajat la stat/angajat privat de la care a pornit întrebarea vorbește elocvent despre starea la zi a județului din acest punct de vedere.”

 Paul SMERECIUC, CEO Euro Advisory Business

paul smereciuc

”Cifrele reprezintă incapacitatea sistemului politic de a reforma statul și presiunea enormă pusă pe zona antreprenorială .Vorbim de județul Cluj, însă același top făcut în Olt, Vaslui, Mehedinți ar da rezultate probabil șocante.

Tags: ,
images

Top 20: Unde are statul cei mai mulți angajați în Cluj

Căile Ferate din Cluj conduc în topul angajatorilor bugetari în județul Cluj, conform datelor Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) valabile la finele lunii trecute.

Compania de stat cu cei mai mulți angajați din Cluj este Sucursala Centrul Regional de Exploatare, Întreținere și Reparații Căi Ferate Cluj, cu 3.255 de salariați activi. După feroviari urmează, pe poziția secundă, la mică distanță, Sucursala Direcția Regională de Poștă Nord Vest, cu 3.118 angajați. Pe ultima treaptă a podiumului bugetarilor se situează Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, unde lucrează 3.012 salariați.

Universitatea ”Babeș-Bolyai” are cu puțin sub 3.000 de angajați, mai precis 2.963, fiind urmată, pe poziția a cincea, de o altă instituție feroviară: Sucursala de Transport Feroviar de Călători Cluj, în dreptul căreia figurează 2.649 de salariați  cu contractele de muncă active. Compania de Apă  ”Someș” are 1.946 de angajați, iar pe poziția a șaptea se află Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca: 1.824 salariați activi. O altă universitate, cea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” îi succede în topul salariaților, cu 1.493 de persoane pe statele de plată. Fosta regie de transport a Primăriei Cluj-Napoca, transformată în Compania de Transport Public Cluj-Napoca  are 1.490 de angajați. Primul ”zece” al topului bugetarilor este ”închis”  de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean, unde regăsim  929 de salariați activi.

Cu 893 de angajați, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii se află pe locul 11 în topul bugetarilor din Cluj, iar în urma sa vine o altă unitate spitalicească: Institutul Regional de Gastroenterologie – Hepatologie ”Prof.dr. O. Fodor”, cu 794 de salariați activi. Filiala de distribuție a energiei electrice Electrica Distribuție Transilvania Nord este a 13-a în top, cu 781 de angajați, alți feroviari, marfarii de la Sucursala Marfă Transilvania stau la nivelulul de 775 de angajați,  iar Institutul Oncologic ”Prof. dr. I. Chiricuță” se găsește pe poziția a 15-a, cu  771 de salariați activi.

.

Ultima cincime a topului 20 al bugetarilor este  deschisă de Direcția de Asistență Socială și Medicală, cu 667 salariați activi, în urma ei clasându-se Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj, cu 658 angajați.  Locul 17 este al Spitalului Clinic de Recuperare Cluj-Napoca – 605 persoane pe statul de plată, iar succesiunea până la finele topului 20 este următoarea: Institutul Inimii Cluj-Napoca (580 angajați), Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca  (531 angajați) iar locul 20 este al unei instituții medicale din afara municipiului reședință de județ: Spitalul Municipal Turda (466 salariați activi).

Notă: Pe baza topurilor angajatorilor de până acum va urma o analiză a specialiștilor ce vor avea de răspuns la întrebarea:  ”Privat ori buget?”.

(Titus CRĂCIUN)

 

 

 

Tags: ,
images

Cum dai chix în marile afaceri de pe internet (I)

Cum nu te îmbogaţeşti peste noapte dar ai şansa sa o faci temeinic, într-o afacere ce dă rezultate remarcabile în 10 ani. Doar că socoteala de pe internet nu se potriveşte cu cea din pământ.

Mirajul arborelui Paulownia. Pentru yachturi, avioane uşoare, esenţă tare dar lemn ușor, capacitate calorică nemaiîntâlnită, inflorescenţe neasemuite, Paulownia este răspunsul. Nemaivorbind despre promisiuni de câștig de 30.000 de euro pe hectar cu o investiție de doar câteva – puține – mii.

O.A. este un tânăr întreprinzător cu afaceri în zona construcţiilor. Pentru că dispunea de câteva terenuri în zona Câmpei Transilvanei, a decis să le valorifice din punct de vedere agricol. “Am aflat de Paulownia de pe internet. Am intrat, am studiat un pic problema, nu am avut foste mulţi bani de investit, aşa că am cumpărat 20 de plante, care, cu tot cu transport, au ajuns undeva la 800 de lei. Mă aşteptam să fie ceva plantă mai mare, dar avea circa 15-20 cm. Erau în ghivece, în care le-am mai ţinut circa o săptămână, timp în care fiecare plantă a mai dat câte două frunze. Deci în momentul plantării, cred că fiecare plantă avea cam circa 7 frunze. M-am gândit că e afacere bună dacă într-o săptămână s-au înălţat cu vreo 6 cm. Le-am plantat şi le-am udat cam o lună de zile”, începe povestea O.A. A comandat vlăstarii în februarie-matie şi i-au venit cam în luna aprilie.

După încă o lună şi ceva, plantele au început să se uşte. “Mai întâi s-au uscat frunzele de jos, dar am crezut că e ceva natural, că s-au înălţat. Am crezut că își revin. Am așteptat până primăvara următoare, dar nu și-a mai revenit niciuna. Și am mai văzut în zonă o plantație, de data asta pe hectare bune, îngrădită, cu pază. Ultima data când le-am văzut aveau deja cam um metru, um metru și ceva, cu coroană deja formată. Asta a fost undeva acum doi- trei ani. În primăvara ce a urmat nu mai erau acolo. Erau doar buruieni. Nu știu ce s-a întâmplat cu ele”, povestește O.A. El susține că dacă s-ar fi prins plantele pe care le-a achiziționat, ar fi făcut eforturile financiare pentru populare a unul – două hectare. ”Oricum, solul în care le-am pus este foarte bun pentru culturi, nu știu pentru pomi. Cred că, totuși, nu se pretează la clima noastră. La știri am văzut că în sud ar mai fi două plantații ”, spune O.A.

Inginerul agricol Mircea Crăciun, doctotand la horticultură, reprezentant al companiei Ecogarden, deslușește ițele afacerii Paulwonia. ”Orice plantă are câeva cerințe climatice specifice. Orice plantă ce se cultivă are anumite ”coordonate” de care trebuie să ții cont: necesarul de lumină, expunerea, căldura, umiditatea. Dar cel mai important factor, la plantele pe care le plantăm, este suma de grade anuală. Și în cazul Paulwoniei și în cazul altor specii, producătorii de material dendrofloricol în general, ori de butași în particular, în momentul vânzării îți pun în față variantele de cultură optime, nu scot în față varianele mai puțin favorabile de cultură, pentru că sunt interesați să își vândă marfa. Și în cazul Paulwoniei ei ce îți spun: este unlemn de esență tare, care crește foarte repede, generează foarte mult material lemnos valoros într-un timp foarte scurt. O adevărată afacere. Poatefi, dacă ar fi condiții optime”, spune inginerul.

Mircea Crăciun spune că de când a fost adus în Europa din Asia, s-a încercat aclimatizarea în nord vestul Europei. ”Olandezii l-au adus din Indiile de Est și au încercat aclimatizarea în speranța de a obține lemn pentru vasele maritime, tocmai pentru că este esență tare dar este și ușor în același timp. În Olanda și în Marea Britanie s-au făcut tot felul de încărcări cu Paulwonia, unele reușite, altele nu. Oricum nu se pot compara condițiile climatice de acolo cu ce este la noi. În ceea ce privește afacerea, ne putem gândi și la varianta că undeva în Europa a fost un surplus de material dendrofloricol de Paulwonia și s-au gândit să o ducă în țările în care oamenii sunt mai puțin familiarizați cu culturile și unde oamenii vor să facă bani repede și mulți”, a declarat horticultorul.

Ce i-ar sfătui pe oamenii care vor să se apuce de o astfel de cultură? ”În primul rând să consulte o persoană care este în domeniu, avizată, care se poate deplasa la fața locului și care poate să îi dea detalii tehnice, botanice în acest caz. Să îi spună că solul are o textură X, un ph Y, că are o sumă de grade care se încadrează în zonă ori care nu, poate fi o zonă de microclimat care poate fi mai favorabilă decât doi km mai încolo. Deci înainte de a te apuca să dai bani pe culturi de orice fel e bine să vorbești cu cineva care știe, că altfel arunci cu banii”, susține Mircea Crăciun. Specialistul spune că până în momentul de față nu a auzit de plantații reușite în zona Clujului. ”Personal, nu o consider cultură viabilă pentru România, în momentul de față. Adaptabilitatea ei la condițiile de aici există, dar nu cu rezultatele cu care cei care vând afaceea asta le propagă”, conchide inginerul.
(Titus CRĂCIUN)

Tags: ,
poza cluj IT

Top 100 companii clujene cu cei mai mulți angajați

Dacă în top 10 companii sau instituţii cu cei mai mulţi salariaţi activi (contractele lor de muncă sunt active, nu suspendate ori încheiate) din Cluj doar două erau private, restul fiind de stat, astăzi analizăm situaţia angajatorilor cu capital integral privat. Precizăm ca datele sunt valabile la finele lunii martie și sunt informații oficiale din portofoliul Inspectoratului Teritorial de Muncă Cluj. Au fost luate în calcul companiile care au sediul social în Cluj.

Compania cu cei mai mulţi salariaţi activi din Cluj are în portofoliu două fabrici, în Cluj-Napoca şi în Dej. Este vorba de Fujikura Automotive Romania, producătoare de echipamente electrice şi electronice pentru industria auto. Fujikura are, conform datelor de la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Cluj, 4.074 de angajați.

Poziţia secundă în topul celor mai mari angajatori conform criteriului salariaţilor activi este ocupată de americanii de la Emerson, locatarul Parcului Industrial Tetarom 2. Având obiect de lucru “activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea”, Emerson a ajuns la 1.967 salariaţi activi.

Podiumul este închis de cea mai puternică instituţie financiară pornită de la Cluj: Banca Transilvania, cu 1.433 de salariaţi activi. Aşadar, primii trei angajatori privaţi ai Clujului au, împreună circa 7.500 de angajați.

Pe poziţia a patra se află o companie de transport rutier mărfuri, Carrion Expedition, cu 1.159 de angajați. Următorul în top este producătorul de lenjerie Jolidon Import Export, cu 1.141 de salariaţi activi. Prima companie de software din Cluj apare pe poziţia a şasea conform criteriului ales. Vorbim de Endava Romania, cu 1.031 de salariaţi. Cu peste 1.000 de angajați se mai regăseşte o companie, producătoare de mobilă: Sortilemn, care, cu cei 1.024 de salariaţi ocupă poziţia a şaptea în top.

IT-iștii de la Softvision se clasează pe poziția a opta, cu 919 salariați activi, urmați de producătorul de preparate famaceutice Terapia, cu 858 de angajați. Primul zece este completat de Sykes Entreprises Eastern Europe, care funcționează ca și centru de intermediere telefonică (call center) și are 784 de salariați activi.

Locurile 11-20

Eckerle Automotive, producător de echipamente electrie și electronice pentru autovehicule se regăsește pe pozia a 11-a, cu 753 de angajați, iar transportatorii de la GBT Logistic îi urmează, cu 740 de salariați. În dreptul locului cu numărul 13 se află ISS Facility Services, care se ocupă cu activități generale de cărățenie a clădirilor și cae are 691 de salariați. Producătorul de parfumuri și produse cosmetice Farmec este pe poziția a 14-a, cu 659 de salariați activi, fiind urmat de Grup Șapte (633 salariați), cu obiect de activitate agenție de publicitate. Transportatorul de marfă pe calea ferată Transferoviar Grup are 611 de salariați activi, Medline Com (activități generale de curățenie a clădirilor) – 578 de angajați, Chimsport (activități generale ale direcțiilor, birourilor administrative centralizate) – 517 salariați activi, HR Franchising (comerț cu amănuntul al echipamentelor pentru telecomunicații în magazine specializate) – 506 salariați. Pe locul 20 se regăsește comerciantul de autovehicule EVW Holding, cu 505 angajați.

Locurile 21-30

Poziția 21 revine retail-erului Auchan România (punct de lucru Cluj), cu 504 angajați. Producătorul de produse lactate Friesland Campina Romania urmează cu 502 salariați, iar fabricatul de plăci și dale din ceramică Sanex – cu 482 de salariați. Locul 24 revine Unix Auto (comerț cu ridicata de piese și accesorii pentru mașini), cu 471 de angajați, iar locul 25 – celor de la Office Depot Service Center (consultant pentru afaceri și management), cu 462 de salariați. Pe locurile de la 26 la 30 se situează, în ordine: sucursala Cluj a Rosal Grup (colectare e deșeuri nepericuloase) – 446 salariați activi, De’Longhi România (fabricant de aparate electrocasnice) – 445 salariați, Ecolor (fabricant de mobilă) – 444, Oncos (comerț cu ridicata de produse alimentare) – 434 și Pharmafarm (comerț cu ridicata de produse farmaceutice) – 432 angajați.

Locurile 31-40

Pe locul 31 se află soft-iștii de la Evoline (421 salariați activi), urmați de constructorii de la ACI Cluj (411), de soft-iștii de la EBS Romania (403) și de Fundația Universitatea Sapienția (403). Panemar morărit și panificație se află pe poziția 35 în top 100, cu 384 de angajați, iar până la locul 40 găsim următoarea distribuție: Fortplass (producător de echipamente de electrice și electronice pentru autovehicule) – 372 salariați, Becker Romania (fabricant de mobilă) – 366, IQuest Tehnologies (realizare de soft) – 363, LAPP Insulators (fabricant de izolatori) – 361 și PP Protect (activități de protecție și pază) – 360 salariați activi.

Locurile 41-50

Transportatorul rutier de mărfuri Trota Romania se situează pe poziția 41, cu 354 de salariați activi, urmați fiind de IT-iștii de la Arobs Transilvania Software – 345, fabricanții de utilaje Napomar – 336 și CH Industrial Prod (fabricarea altor produse din lemn) – 333 angajați. Brantner Servicii Ecologice (colectarea deșeurilor periculoase) se află pe poziția 45 a topului, cu 329 salariați activi, iar companiei i se succed: Remarul 16 Februarie (fabricare de material rulant) – 320 de angajați, Panpetrol (construcții drumuri) -314, Samus Mex (fabricant de  mobilă) – 313 și Napolact (fabricant de produse lactate și brânzeturi) – 313 salariați activi. Prima jumătate a topului 100 se încheie cu YLE Service Com (hoteluri și alte facilități de cazare), în dreptul căreia figurează 308 salariați activi.

Locurile 51-60

A doua jumătate a topului 100 se deschide cu Energobit (obiect principal de activitate – lucrări de instalații electrice), cu 307 salariați, care împarte acest loc 51 cu transportaorul rutier de mărfuri Logistic E Van Wijk, cu același număr de angajați. Fabricantul de piese și accesorii pentru autovehicule Trelleborg Automotive Dej se află pe locul 53, cu 304 salariați activi. Lui îi succed transportatorul rutier de mărfuri Arcese Transport – 303 salariați, soft-iștii de Fortech – 302 și încă un transportator rutier de mărfuri, Skiptrans, cu 298 deangajați. Bombardier Transportation Shared Services Rom (activități combinate de secretariat) ocupă poziția 57, cu 297 salariați, iar până la locul 60 distribuția continuă cu Metalicplast Impex (fabricant de articole din fire metalice) – 294 angajați, Tirrena Scavi (constructor de drumuri) – 294 și fabricantul de artcole de lenjerie Argos, cu 293 de angajați.

Locurile 61-70

Fabricantul de pâine Agropan Prodcom este situat pe poziția 61 în top 100, cu 287 de salariați, iar pe 62 – Revital (activități de jocuri de noroc), cu 286 de angajați. Lor le urmează producătorul de radiatoare și cazane pentru încălzirea centrală Irrom Industrie (285 salariați), fabricantul de articole de sticlă Sticla Turda (281), constructorul de drumuri Antrepriza Reparații și Lucrări ARL Cluj (281 salariați), instalatorii și constructorii de la Trustul de Instalații, Montaj și Construcții (tot 281). ELM Electromontaj Cluj (lucrări de instalații electrice)se situează pe poziția 67, cu 279 de salariați, Nera Mureșan Security (activități de protecție și gardă) îi urmează cu 277 de angajați activi, același număr cu fabricantul de articole de îmbrăcăminte Flacăra SA. Locul 70 îi revine unui alt producător de articole de îmbrăcăminte, Est Company Rom Impex, cu 276 de salariați.

Locurile 71-80

Fabricantul de hârtie și carton Rondocarton deschide această serie a topului, pe locul 71, cu 273 salariați, la fel ca și E.ON Business Service Cluj (alte servicii de suport pentru întreprinderi). Aceste companii sunt succedate de CSI Romania (fabricant de construcții metalice) – 272 salariați, NY’ER Romania (comerț cu amănuntul al îmbrăcămintei) – 269, Yonder (activități de realizare a softului) – 269 și Oncos Prod (prelucrarea și conservarea cărnii de pasăre) – 267 salariați. Pe locul 77 se află Real International Security Division (activități de protecție și gardă), cu 264 de angajați, pe 78 – softiștii de la Evozon Systems, cu 262 de salariați, pe 79 – Elmat (activități de jocuri de noroc și pariuri), cu 261 angajați, iar pe locul 80 se regăsește CIA Aboliv (fabricant de produse din carne), cu 258 de angajați.

Locurile 81-90

Transferoviar Călători, transportatorul de călători pe căile ferate se află pe poziția 81, cu 255 de angajați și este urmat de Napoca Security (activități de protecție și gardă), cu 253 de salariați, Electrogrup (lucrări de instalații electrice) – 247 salariați, CD Bonus (fabricare de încălțăminte) – 243 salariați, Samus Construcții (fabricare de produse din beton) – 242, AKU Est (fabricare de încălțăminte), TSE Development Romania (realizare de soft) – 239, 3 Pillar Global, de asemenea soft-iști – 230 salariați și Vasrom (activități de protecție și gardă) – 230 de angajați. Poziția 90 în top revine Owens Corning BM Romania, fabricant de produse de ipsos, cu 228 de angajați.

Locurile 91-100

Ultima parte a topului este deschisă de soft-iștii de la Property Shark, cu 227 de salariați. Pe poziția 92 se află Carbochim, fabricantul de produse abrazive, cu 226 de nagajați. Urmează transportatorii rutieri de mărfuri HBT Internationale Transporte, cu 225 angajați, Glanz (activități generale de curățenie) – 224 salariați, fabricantul de articole pentru sport High Tech Tecnosky, tot 224 de salariați, fabricantul de produse din material plastic Chimica Automotive – 223 salariați, producătorul de biscuți și alte produse conservate de patiserie Sammilis Distribution – 220 salariați și soft-iștii de la ISDC Romania, de asemenea cu 220 de salariați. Pe poziția 99 a topului se află Ager Dan Security (activitate e protecție și gardă), cu 217 angajați. Top 100 companii private în funcție de cei mai mulți angajați din Cluj se încheie cu Selgros Cash and Carry – magazinul din Cluj-Napoca. În Cluj, la Selgros lucrează 213 salariați activi.

Următorul top al anajatorilor vizează companiile, instituțiile și autoritățile de stat.

(Titus CRĂCIUN)

 

Tags: ,
Cluj

Fabrica din Cluj – record în „lumea Bosch”

Fabrica Bosch din Cluj, a cărei inaugurare oficială a fost stabilită pentru data de 9 mai, a primit prima sa distincție în „lumea Bosch”, fiind premiată la Reutlingen (Germania) pentru că a fost construită și pusă în funcțiune în timp record. Astfel, fabrica Bosch din Cluj a fost recompensată intern de concernul german cu premiul „Automotive Electronics Speed Award“, pentru viteza ridicării fabricii, munca în echipă și dedicarea arătată de angajații Bosch în demararea acestei investiții pornită de la zero, de tip greenfield, se arată într-un comuniat al companiei

 Conform sursei citate, echipa Bosch care a făcut posibil acest record a fost formată din angajați din România (București și Cluj), Germania (fabrica din Ansbach), Franța (unitatea de producție din Mondville) și Ungaria (centrul Bosch din Hatvan). „Acest proiect ne dă un exemplu impresionant despre cât de repede și cât de bine poate lucra o echipă internațională. Combinația de cunoștințe ale angajaților din diferitele locații și țări în care Bosch este prezent, alături de munca în echipă, coordonarea și comunicarea extrem de eficiente, au dus la obținerea acestui record premiat de Bosch. Alegerea zilei de 9 mai pentru deschiderea noii noastre unități de producție nu a fost întâmplătoare – 9 mai este Ziua Europei, iar la construirea acestei noi locații Bosch a lucrat o echipă internațională“, au afirmat reprezentanții companiei.

 Bosch de la Cluj

Bosch a investit iniţial suma de 77 de milioane de euro la Cluj. Noul centru de cercetare şi producţie ocupă o suprafaţă totală de circa 38.000 de m2. Până la începutul anului 2014, 325 de angajaţi şi-au desfăşurat activitatea în domeniul producţiei şi cercetării în cadrul acestui centru. De-a lungul următorilor ani, locaţia urmează să fie extinsă, iar Bosch plănuieşte să continue procesul de recrutare.

Din punct de vedere organizaţional, acest nou centru va face parte din divizia Automotive Electronics, care dezvoltă şi produce unităţi electronice de comandă, semiconductori şi senzori pentru industria auto şi alte domenii. Divizia are 17 unităţi de producţie la nivel mondial şi un număr de aproximativ 20.000 de angajaţi.

Grupul Bosch este reprezentat în România în patru oraşe: Bucureşti, Blaj, Cluj şi Timişoara. În Bucureşti, Bosch este prezent din anul 1994 cu o societate de distribuţie de scule electrice, sisteme de încălzire, sisteme de securitate, siguranţă şi comunicaţii, precum şi de echipamente auto. Începând cu anul 1999, Bosch este prezent în capitală şi prin BSH Electrocasnice SRL. Din 2007, la Blaj se află Bosch Rexroth cu o unitate de producţie pentru tehnică liniară, care a fost extinsă în 2013 cu o nouă fabrică destinată industriei auto. Începând cu anul 2008, în Timişoara se află un centru de comunicare Bosch. În 2013, o nouă unitate de producţie şi dezvoltare destinată industriei auto şi-a început activitatea la Cluj.

La începutul anului 2014, numărul total de angajaţi ai concernului Bosch în România era de circa 2.000 de persoane. Extinderea activităţilor locale de producţie şi dezvoltare va contribui la creşterea acestui număr până la finalul anului 2014.

 

(catcostaclujul.ro)

Tags: ,
2_biroucluj_4_home_birouri_cluj_1_

Office Depot se extinde pentru încă 5 ani în Iulius Mall

Iulius Group a prelungit pentru cinci ani contractul de închiriere cu Office Depot, lider global în furnizarea de produse, servicii și soluții pentru toate spațiile de lucru, companie prezentă din anul 2008 în clădirea de birouri clasa A din apropierea Iulius Mall Cluj. Totodată, Office Depot şi-a extins suprafaţa închiriată cu încă 700 mp, ajungând, în prezent, la 4.500 mp, desfăşuraţi pe trei niveluri din Iulius Business Center, se arată într-un comunicat al Iulius Group.

„Având în vedere disponibilitatea talentelor pe piața muncii din Cluj-Napoca, spațiile extinse ne-ar oferi oportunitatea de a ne mări echipa cu până la 100 de persoane, care să sprijine operațiunile europene ale companiei”, a declarat Giulio Medda, Manager General al Office Depot Service Center.

În prezent, echipa Office Depot din Iulius Business Center Cluj include 450 de persoane, care asigură suport în şase limbi străine pentru operațiunile financiare ale companiei din 11 țări europene. Pentru fiecare țară reprezentată în cadrul Centrului de Servicii Partajate (Shared Service Center – SSC), principalele activități desfășurate la Cluj-Napoca vizează gestionarea conturilor de clienţi şi furnizori. Centrul de Servicii din Cluj-Napoca a fost deschis în august 2007 și și-a extins treptat sfera de activitate. Acesta a achiziționat mai multe funcții de suport paneuropene din cadrul și din afara segmentului financiar, în domenii precum: analiză financiară, servicii clienți, îmbunătățirea proceselor de afaceri, suport vânzări, suport la nivel european pentru aplicații și management de proiect, arată sursa citată.

Format prin fuzionarea companiilor Office Depot și OfficeMax, Office Depot, Inc. este lider global în furnizarea de produse, servicii și soluții pentru toate spațiile de lucru, fie că acestea se află la birou, acasă, la școală sau într-o mașină.

Compania are vânzări anuale combinate estimate la aproximativ 17 miliarde de dolari, peste 60.000 de angajaţi și deservește clienți și întreprinderi din 57 de țări, prin intermediul a peste 2.200 de magazine de retail, website-uri de comerț electronic (e-commerce) premiate și o organizație dedicată pentru vânzări de tip business-to-business – toate oferite prin intermediul unei rețele globale de firme deținute integral, societăți mixte, francize, concesionari și parteneriate. Portofoliul de branduri majore include Office Depot, OfficeMax, OfficeMax Grand & Toy, Viking, Ativa, TUL, Foray și DiVOGA. Acțiunile comune ale Office Depot, Inc. sunt listate la Bursa de Valori din New York, sub simbolul ODP.

(catcostaclujul.ro)

Tags: ,
00090894_large

Harta chiriilor clujene la început de primăvară

Clujul se menţine în topul oraşelor cu cele mai mari preţuri la chirii din ţară. La începutul lunii martie 2014, valoarea chiriei pentru o garosnieră în Cluj-Napoca este cuprinsă între 100-260 de euro, iar pentru un apartament de trei camere preţul poate ajunge la 700 de euro în zonele rezidenţiale de lux, conform Piaţa de la A la Z. Totuşi, preţurile scad simţitor pe timpul verii, studenţii fiind plecaţi din oraş timp de trei luni.

Garsoniere
00090894_large
Preţul minim lunar solicitat de proprietari pentru o garsonieră este de 100 de euro, în timp ce tariful maxim poate ajunge la 250 de euro. Cele mai multe oferte la preţ minimal se găsesc în cartierele Gheorgheni, Mănăştur şi Mărăşti, iar la polul opus se află cartierul Zorilor şi zona centrală.

Spre exemplu, garsonierele confort III situate pe străzile Lăcrămioarelor şi Zambilei (Gheorgheni) sunt cele mai ieftine oferte din piaţă, în timp ce unităţile locative aflate pe Pasteur, Moţilor sau în Piaţa Mihai Viteazul sunt cele mai scumpe. Ofertele includ utilităţi şi mobilă.

Centru: 180-260 euro
Zorilor: 150-250 euro
Gheorgheni: 100-200 euro
Mărăşti: 100-200 euro
Mănăştur: 100-200 euro

Apartamente cu două camere

Preţurile pentru unităţile cu două camere pornesc de la 200 de euro, aceasta fiind chiria soliciată de proprietari în Iris şi Mănăştur. La polul opus, chiriile ating pragul de 450 de euro în Andrei Mureşanu şi Bună Ziua. În continuare, cea mai mare plajă de oferte se înregistrează în Gheorgheni, Mănăştur, Mărăşti, Zorilor şi centru.

Conform Piaţa de A la Z, un chiriaş cu buget restrâns poate poate opta pentru un apartament de 2 camere, decomandat, etj. ¼, zona Minerva (Mănăştur), finisat mobilat, centrală termică (CT), parchet, termopane, maşină de spălat. Astfel de oferte se găsesc şi în zonele Billa, Big, străzile Ciucaş, Mehedinţi sau Padin. Un chiriaş cu buget ridicat se va orienta fie spre oferte în blocuri noi, cu încăperi spaţioase: Piaţa Engels, strada Becaş (Andrei Mureşanu), zona Oncos (Bună Ziua) fie spre locuinţe situate în zone ultracentrale: Piaţa Mihai Viteazul, Piaţa Cipariu, strada Horea, Napoca sau I.C.Brătianu.

Apartamentele cu două camere sunt la mare căutare şi în rândul studenţilor. În acest caz se ţine cont de două criterii: proximitatea faţă de instituţia de învăţământ şi raportul calitate/preţ. Cele mai frecventate zone sunt: Bulevardu N.Titulescu, zona FSEGA (Gheorgheni), Piaţa Mărăşti, Dorobanţilor (Mărăşti), Zona Observator, strada Pastuer (Zorilor), strada Horea, zona Piaţa Gării (centru). Excepţie face cartierul Mănăştur, care nu se află în vecinătatea facultăţilor, dar care are conexiuni avantajoase cu toate colţurile oraşului prin intermediul mijloacelor de transport în comun.

Andrei Mureşanu: 300-450 euro
Bună Ziua: 300-450 euro
Centru: 300-400 euro
Zorilor: 300-400 euro
Gheorgheni: 250-350 euro
Mărăşti: 250-350 euro
Grigorescu: 250-300 euro
Mănăştur: 200-300 euro
Iris: 200-250 euro

Apartamente cu trei camere

Pe segmentul locuinţelor cu trei camere, cele mai mici chirii se situează la 250 de euro în Grigorescu. Cele mai mari tarife de închiriere practicate sunt, ca şi în cazul locuinţelor cu două camere, în cartierele Bună Ziua, Andrei Mureşanu şi în zona centrală. Aici sumele pot ajunge chiar şi la 700 de euro lunar.

Astfel, pentru 700 de euro se poate închiria un apartament de trei camere, decomandat, de 95 mp, în zona Hotel Grand Italia (Bună Ziua), cu două băi, bucătărie, balcon, terasă de 25 mp, CT, parchet. O altă ofertă include în acelaşi preţ, pe lângă o panoramă deosebită, mobilă şi utilităţi de ultimă oră, cât şi garaj sau loc de parcare.

Cele mai multe oferte centrale sunt situate în Piaţa Cipariu şi în zona Parcului Central.

Pentru o chirie de aproximativ 250 de euro lunar, se poate închiria un apartament cu trei camere, zona Profi (Grigorescu), cu două balcoane, debara, izolat termic, CT, termopane, mobilat, utilat. Oferte asemănătoare se află pe strada E.Grgigorescu sau Pentuniei.

Bună Ziua: 350-700 euro
Andrei Mureşanu: 400-600 euro
Centru: 400-600 euro
Zorilor: 350-450 euro
Gheorgheni: 300-400 euro
Mărăşti: 300-400 euro
Mănăştur: 300-350 euro
Grigorescu: 250-350 euro

(Alin MUREŞAN)

Tags: ,
fujikura

Cine are cei mai mulţi salariaţi în Cluj (I)

În top zece angajatori din judeţul Cluj, doar două entităţi sunt private, restul fiind bugetare. Toate sunt înregistrate în municipiul Cluj-Napoca. Primii zece angajatori au mai bine de 10% din numărul total de salariaţi din judeţ.

Conform datelor oferite de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Cluj pentru catcostaclujul.ro, cel mai mare angajator al judeţului Cluj este Fujikura Automotive România, care are 4.074 salariaţi activi (angajați cu contracte individuale de muncă active). Obiectul principal de activitate al Fujikura este fabricarea e echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule, compania având două locaţii de producţie, în Cluj şi în Dej.

Pe poziţia secundă, în funcţie de numărul salariaţilor activi se situează sucursala Centrului regional de exploatare, întreţinere şi reparaţii Căi Ferate Cluj, cu 3.255. Pe poziţia a treia se află sucursala Direcţiei Regionale de Poştă Nord-Vest, cu 3.118 angajați. Cu 3.012 salariaţi activi, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca ocupă a patra poziţie în topul angajatorilor.

Universitatea Babeş-Bolyai este prima autoritate de învăţământ din Cluj, cu 2.963 de salariaţi activi, ce o plasează pe poziţia a cincea în top 10 angajatori clujeni. Poziţia a şasea a topului este ocupată din nou de o societate de stat, Sucursala de Transport Feroviar de Călători Cluj, cu 2.649 angajați. Pe poziţia a şaptea se găseşte cea de a doua societate privată din top 10 angajatori. Este vorba despre Emerson, care activează în parcul Tetarom II, de pe Bulevardul Muncii, cu 1.967 de salariaţi.

Locul al 8-lea este ocupat de Compania de Apă Someş, cu 1.946 de salariaţi activi, poziţia a 9-a revine Universităţii Tehnice Cluj-Napoca, cu 1.824 de angajați, iar top 10 este închis de Compania deTransport Public Cluj-Napoca, cu 1.490 de salariaţi activi.

La finele lunii martie, la nivelul judeţului Cluj, funcţionau 23.598 de angajatori activi, iar numărul contractelor individuale de muncă se ridica la 253.594. Dintre acestea, conform ITM Cluj, 233.093 sunt pe perioadă nedeterminată, iar 20.501 pe perioadă determinată. La finele lunii martie, se înregistrau 10.118 contracte de muncă suspendate.

(Titus CRĂCIUN)

 

Tags: ,
H&M Logo

Cum au crescut vânzările H&M în primul trimestru

Vânzările retailerului suedez de îmbrăcăminte Hennes & Mauritz (H&M) în România au crescut în primul trimestru al anului fiscal 2014, perioada decembrie 2013 – februarie 2014, cu 32%, până la 248 milioane de coroane suedeze (27,84 milioane de euro), transmite Mediafax.

În acest interval, H&M a deschis în România două magazine şi a ajuns la o reţea de 30 de unităţi pe piaţa locală, se arată într-un comunicat al companiei, citat de Mediafax. În Cluj, brandul are două magazine, în Iulius Mall şi în Polus Center.

În primele trei luni ale anului fiscal anterior, H&M a înregistrat în România vânzări de 188 milioane de coroane suedeze. Vânzările includ TVA. Creşterea vânzărilor calculată în lei s-a situat la 29%.

În anul fiscal 2013, încheiat în noiembrie, vânzările din România ale H&M au avansat cu 41%, la 893 milioane coroane suedeze (101 milioane euro), după ce a deschis 9 magazine în perioada respectivă, ajungând la o reţea de 28 de unităţi.

La nivel de companie, vânzările au crescut cu 13%, la 37,52 miliarde de coroane suedeze (4,21 miliarde de euro), în timp ce reţeaua de magazine a ajuns la aproape 3.200 de unităţi, din care peste 100 în regim de franciză.

Profitul companiei suedeze a crescut în intervalul analizat cu 8%, de la 2,46 miliarde de coroane la 2,65 milioane de coroane (300 de milioane de euro).

(catcostaclujul.ro)

Tags: ,
foto: antalyadestination.com

Cât ne costă concediul: Turcia (II)

Turcia a devenit o atracţie pentru clujeni în ultimii ani, astfel că agenţiile de turism au venit cu oferte care să acopere toate cererile.

La cea de a X-a ediţie e târgului Touristica, desfăşurat în week-end-ul trecut la Polus Center, agenţiile au venit cu oferte multiple pentru destinaţia Turcia.

Astfel, agenţia Filadelfia Turism a prezentat câteva oferte pentru Kuşadasi. Cele mai ieftine sunt la hoteluri de trei stele. În varianta de demipensiune, Hotelul Uslan 3*are preţuri de 22 de euro per persoană pe noapte, chiar cu redurece de 10% pentru early booking până la finele lunii aprilie. În varianta de 3* all inclusive, are preţuri de până la 36 de euro pe noapte de persoană în plin sezon şi 23 de euro în afara acestuia. Patru stele cu demipensiune duce preţurile în plin sezon la 32 de euro de persoană, pe noapte – hotel Tatlises. În varianta de all inclusiv, la 4* tarifele sunt de 58 euro pe noapte de persoană în plin sezon (hotel Imbat) sau 61 de euro – hotel Sentinus. Pentru unităţile de cazare de 5* din Kuşadasi, agenţia propune doar variante de all inclusive. Preţurile în aceste condiţii, per persoană pe noapte, în plin sezon, variază de la 66 de euro în hotel Vista Hill, 86 de euro la hotel Korumar, până la 108 euro, la hotelul Aqua Fantasy. De remarcat că în extrasezon preţurile pot să scadă la jumătate, iar toate variantele beneficiază de reduceri pentru early booking. Agenţia are şi charter săptămânal cu autocarul până în Kuşadasi, contra cost.

Agenţia Happy Tour vine cu o efertă ce conţine aproape 90 de hoteluri de patru şi cinci stele din staţiuni precum Kundu, Lara, Belek, Kemer, Tekirova, Side, Alanya, Bodrum, atât pe ţărmurile Mediteranei cât şi ale Mării Egee.Early booking-ul de aprilie este între 10 şi 23%. Toate ofertele Happy Tour sunt doar la 4* şi 5* şi doar în variantele all inclusive, ultra all inclusive şi ultimate all inclusive. Pachetele agenţiei cuprind biletul de avion cursă charter Cluj – Antalya şi retur, taxele de aeroport, transfer aeroport – hotel, cazarea, masa şi asigurarea. În Kundu, la Dephini Palace 5*, sejurul de 7 nopţi ultra all inclusive pentru un cuplu este de 2.417 euro. Tot în Kundu, la hotelul Mardan 5*, sejurul de 7 nopţi all inclusive într-o cameră dublă costă un cuplu în plin sezon 3.565 euro, dar cu o reducere de 23% pentru early booking. În Lara, în cameră dublă la Royal Holiday Palace 5* sejurul două persoane în plin sezon 2.487 euro. În Belek, variantele sunt de asemenea doar la 5*. La Papillon Zeugma, un cuplu cu un copil de până la 12 ani plăteşte pentru întreaga vacanţă (7 nopţi), în plin sezon, 2.370 euro, iar la Titanic Deluxe Belek, all inclusiv, doi adulţi şi un copil scot din buzunar 2.789 euro. Variantele de patru stele ale agenţiei se găsesc în Alanya, unde la Eftalia Splash plătesc 1.374 euro la all inclusive pe 7 nopţi. Doi copii se pot caza gratis cu părinţii. În Bodrum, la Forever Club 4*all inclusiv, o pereche plăteşte 1.330 de euro. Toate preţurile scad considerabil în extrasezon.

Agenţia Paralela 45 are în oferte circuite de 10 zile în Turcia. Astfel, itinerariul propus este Istanbul – Ankara – Cappadocia – Konya – Pamukkale – Kuşadasi – Antalya iar oferta include: transportul cu avionul Bucureşti – Istanbul şi Atalya – Bucureşti, 9 nopţi de cazare cu mic dejun la hoteluri de 4*, 7 cine, tururi prin oraşe. Preţul: 545 de euro, la care se adaugă taxa de aeroport, de 135 de euro per persoană. Agenţia propune şi varianta inversă a itinerariului, cu plecare din Bucureşti în Antalya şi cu punct terminus Istanbul.

 

Pachetul de Turcia al agenţiei Alis Holidays cuprinde cazarea – 7 nopţi în Kuşadasi, transport cu autocar clasificat 3*. Ofertele de cazare încep de la 2* plus, fără masă.Astfel, la Vila Peach, în plin sezon se plăteşte 242 de euro pe tot pachetul, iar cu early booking în aprilie preţul scade cu 15%. Varianta cu demipensiune la hotel Uslan 3* costă 304 euro în plin sezon, iar 3* all inclusive, la hotel Surtel duce sejurul la 402 euro. La gama de 4*, Alis Holidays propune varinata fără masă, la hotelul Dabaklar (386 euro în plin sejur de persoană), cu demispensiune la hotel Tatlises (372 euro) şi all inclusive la hotelurile Grand Kurdoglu (456 euro), Alish (533 euro), Sole Santa Maria (491 de euro), Club Mersin (512 euro) şi Club Grand Efe (582 euro). Pentru 5*, Alis are două variante, ambele all inclusive: hotel Grand Belish (583 euro) şi hotel Surmeli (763 euro). Ca şi la celelalte agenţii, preţurile pentru copii sunt mai mici, în funcţie de vârstă. Early booking (până la finele lunii), aduce reduceri între 10 şi 17%.

(Titus CRĂCIUN)

Tags: ,
foto zi-de-zi.ro

Guvernul introduce acciza la carburanţi din aprilie

Acciza la carburanţi va fi aplicată din luna aprilie, iar Guvernul va introduce şi un set de măsuri fiscale care să permită transportatorilor corecţi, neimplicaţi în acte de evaziune fiscală, să recupereze o parte importantă din suma aferentă acestei accize, a afirmat premierul Victor Ponta, citat de Mediafax.

“O avem în buget, o aplicăm, am discutat împreună cu Petrescu şi Şova (ministrul Finanţelor şi cel al Transporturilor-n.r.) cu reprezentanţii Uniunii Naţionale a Transportatorilor, pentru că, într-adevăr, trebuie să găsim măsuri fiscale care, pe de-o parte, să păstreze competitivitatea, iar, pe de altă parte, să combată concurenţa neloială şi evaziunea fiscală”, a spus Ponta, în şedinţa de guvern.

El a precizat astfel că Guvernul va adopta un set de măsuri prin care “transporatorii corecţi, cu facturi” să poată recupera o parte importantă din acciza care urmează să fie introdusă la carburanţi din luna aprilie.

Preşedintele Traian Băsescu i-a trimis o scrisoare premierului Victor Ponta în care reia cererea privind renunţarea la creşterea anunţată a accizei la carburant, şeful statului menţionând că măsura ar genera o presiune mult prea mare şi inutilă asupra mediului economic şi asupra consumatorului.

Potrivit preşedintelui, în cazul transportatorilor, creşterea accizei cu 7 eurocenţi pe litru va conduce la pierderea competitivităţii la nivel regional, cu impact direct asupra cifrei de afaceri, iar în plan intern, această majorare va forţa societăţile de transport să transfere aceste costuri asupra beneficiarilor finali, generând, astfel, o creşterea preţurilor.

Miercuri dimineaţa, premierul Ponta a afirmat că preşedintele Traian Băsescu trebuie să indice şi sursa prin care poate fi acoperite veniturile lipsă care ar rezulta din renunţarea accizei la carburanţi, dacă nu vrea să fie doar un demagog pe final de mandat, pregătit de pensie.

Tags: ,
Rovana

Sprijin financiar pentru angajatorii care recrutează absolvenţi

România va beneficia de o alocare financiară de aproximativ un miliard de euro în perioada 2014-2020, din partea Uniunii Europene /UE/, pentru măsuri privind prevenirea riscului de sărăcie și a excluziunii sociale, a declarat marți ministrul Muncii, Rovana Plumb, la un forum pe tema fondurilor europene.

Autoritățile au identificat ca nevoie de finanțare în acest domeniu al asistenței sociale o sumă totală de aproximativ două miliarde euro, a precizat Plumb.

În strategia UE până în anul 2020, România și-a asumat două obiective majore — creșterea ratei de ocupare a populației în vârstă de 20-64 de ani la 70% și reducerea sărăciei pentru 580.000 de persoane (la nivelul UE — 20 de milioane de persoane).

Pentru cadrul de programare bugetară 2014-2020 al UE, România va beneficia de o alocare financiară, prin programul operațional referitor la capitalul uman, de 1,34 miliarde euro pentru creșterea ocupării, respectiv pentru inițiative privind ocuparea tinerilor — 211 milioane euro, inițiative care combină ocuparea cu formarea profesională (completări din bani europeni pentru subvenții de ucenicie — 250 euro/lună/persoană, subvenții de stagii — 300 euro/lună/persoană), stimularea angajatorilor prin acordarea de subvenții pentru recrutarea tinerilor absolvenți — 200 euro/lună/persoană, acordarea de prime de mobilitate tinerilor — 250 euro/lună, prime de instalare — 1.000 euro/lună.

De asemenea, potrivit datelor prezentate de ministrul Rovana Plumb, sunt vizate măsuri de stimulare a tinerilor pentru inițierea de afaceri și crearea de IMM-uri — pachete integrate de 25.000 euro/pachet, pe sistem de vouchere, subvenții pentru crearea de microîntreprinderi — pachete integrate cu o finanțare de 25.000 euro/pachet.

Rovana Plumb a menționat totodată posibilitatea externalizării unor servicii oferite de agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, dar și faptul că a sesizat că o mare parte din programele de formare profesională nu au informații în privința numărului celor care au beneficiat și al celor care se regăsesc pe piața muncii.

“Deși s-au făcut programe de formare pentru meserii pe care eu le respect — instalatori, tâmplari, dulgheri, s-au făcut doar cursuri de training, fără să existe ceva pragmatic, concret, de exemplu o trusa pentru instalatori, care, odată ce ar fi absolvit acest curs, s-ar fi putut înscrie în categoria persoanelor fizice autorizate și ar fi putut să-și desfășoare meseria într-un mod concret”, a spus ministrul Muncii.

 

Tags: ,
mouse

Peste jumătate dintre românii care cumpără online aleg produse până în 100 euro

Peste jumătate dintre românii care au făcut cumpărături online în ultima jumătate de an au plătit mai puţin de 100 euro pentru cel mai scump produs sau serviciu achiziţionat, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de marketing Daedalus Millward Brown, transmite Mediafax.

Dintre aceştia, 25,6% alocă între 91 şi 255 lei (21-50 euro) pentru cumpărăturile online, 18% între 226 şi 450 lei (51-100 euro) şi 16% între 1 şi 90 lei (1-20 euro). Un procentaj important, de 23,3%, este înregistrat şi în cazul persoanelor care alocă între 451 şi 1.300 lei (101-300 euro) pentru achiziţii de pe internet.

La extrema cealaltă, la fiecare 100 de cumpărători online din România există unul care în ultimele 6 luni a achiziţionat un produs sau serviciu cu valoare mai mare de 1.000 euro. De asemenea, numărul femeilor care au cumpărat doar lucruri cu valoare redusă (până în 20 de euro) de pe internet în ultima jumătate de an este aproape dublu faţă de cel al bărbaţilor aflaţi în aceeaşi situatie (21,7% femei versus 12,6% bărbaţi).

Pe de altă parte, pe măsură ce vârsta creşte, cumpărătorii tind să cumpere produse din ce în ce mai scumpe online. De exemplu, procentajul celor care au achiziţionat în ultimele şase luni cel puţin un produs mai scump de 100 euro este de 17% în rândul tinerilor (18-24 ani) şi creşte la 41% pentru categoria 25-44 ani şi la 58% pentru cei cu varsta între 45 şi 55 ani.

Educaţia joacă un rol important în achiziţia produselor cu valoare mare de pe internet. Astfel, produsul cel mai scump cumpărat de persoanele cu educaţie superioară este în medie de două ori mai scump decât cel achiziţionat de persoane cu educaţie medie şi aproape de trei ori mai scump decât cel achiziţionat de persoanele cu educaţie scăzută.

Dacă la început motivaţia principală de a face o achiziţie online era dată de obţinerea unui preţ mai bun, aceasta migrează încet, încet către confort sau economia de timp. În felul acesta, produsele cu valoare mai mică încep să devină interesante pentru cei care cumpără online nu atât prin prisma economiei de bani realizate cât mai ales prin prisma experienţei de cumpărare”, afirmă Daniel Enescu, managing partner al Daedalus Millward Brown.

Studiul a fost realizat prin interviuri online pe un eşantion de 600 respondenţi din panelul Daedalus Online şi este reprezentativ pentru populaţia utilizatorilor de internet cu vârsta cuprinsă între 18 şi 55 ani.

Tags: ,
MCH_1857

Tratamentele naturale de pe vremea lui Suleyman Magnificul, acum şi în Romania

 

Dr Shiffa 32

“Tratamentele cu plante sunt vechi cât istoria omenirii, iar reţetele autentice ale produselor  Dr Shiffa îşi au originea în tradiţia otomană, încă de pe vremea lui Suleyman Magnificul.

Priceperea specialiştor Dr Shiffa se împleteşte cu tradiţia din perioada otomană, din Anatolia şi Orientul Îndepărtat, astfel că portofoliul Dr Shiffa acoperă toată gama de afecţiuni (de la de la diabet, hepatita B sau C, osteoporoza, până la psoriazis) cuprinzând peste 300 de produse 100% naturale, sub formă de capsule, tincturi, extracte din plante, creme şi ceaiuri cu rol preventiv, dar şi adevarate surse de vitalitate pentru organism”, se arată într-un comuniat al brandului Dr Shiffa.

Printre celebrităţile din Romania care s-au bucurat de beneficiile tratamentelor naturale Dr Shiffa, în traducere Doctorul Vindecator, este chiar Florin Piersic care a avut dintotdeauna un stil de viaţă sănătos.

“Cred ca un stil de viaţă sănătos şi genele pe care le-am moştenit de la părinţii mei m-au ajutat să fiu în formă la vârsta pe care o am! Suplimentele Dr Shiffa  – produse naturale bazate pe reţete ce fac parte din tradiţia otomană – m-au cucerit pentru că am simţit efectele asupra organismului meu! Am mai multă energie şi evident un tonus mult mai bun!” a declarat Florin Piersic la evenimentul Dr Shiffa ce a vut loc la Târgul de Medicina Alternativă şi Terapii Complementare de la Romexpo.

 

“În prezenta Altetelor Sale Prinţul Paul şi Prinţesa Lia, a Alinei Puşcaş (Te cunosc de undeva, Antena 1), a Giuliei, a Iriniei Mohora, Kingai Varga, Elei Voineag, Soranei, Bebeluşei Ioana, Florin Piersic a anunţat care este secretul vitalitatii sale: produsele Dr Shiffa, excelente suplimente naturale folosite ca adjuvante în tratarea a peste 120 de afectiuni, dar şi surse de energie pură pentru organism”, arată sursa citată.

Brandul Dr. Shiffa a fost premiat săptămâna trecută la Gala Turco-Româna.

Tags: ,