Tag Archives: featured

florestistiri.ro_1-672x372

S-a lansat licitaţia pentru centura ocolitoare-sud din Floreşti

Administraţia locală din Floreşti a lansat anunţul de licitaţie pentru execuţia lucrărilor la cenntra ocolitoare-sud, investiţie de 38.445.435 lei fără TVA, din care 34.097.947 lei fără TVA execuţie lucrări de construcţii pentru investiţia de bază, 937.694 lei fără TVA organizare de şantier, 3.409.794 lei fără TVA cheltuieli diverse şi neprevăzute (10%).

Ofertantul va constitui o garanţie pentru participare în una din formele prevăzute de art. 86 alin. (1) din HG nr. 925/2006, în cuantum de 680.000 lei. Garantia de participare va fi valabilă o perioadă de 90 de zile de la data limită de depunere a ofertelor.

“Una din cerinţele la capacitate economico financiară este ca cifra de afaceri globala, medie pe ultimii 3 ani financiari, respectiv 2012, 2013, 2014, să aibă o valoare de minim 68.000.000 lei. De asemenea, ofertantul trebuie sa facă dovada ca are experienţă similară în executarea lucrărilor ce fac obiectul contractului, prin executarea de lucrări similare având o valoare cumulată de minim 34.000.000 lei fără TVA, executate în cadrul a maxim două contracte. Lucrările trebuie să fi fost executate în ultimii 5 ani de la data limita de depunere a ofertelor stabilită iniţial prin anunţul de participare, chiar daca ulterior iniţierii procedurii, autoritatea contractantă va decala aceasta dată. Apoi, ofertantul trebuie să depună o declaraţie privind nominalizarea personalului în conformitate cu Formularul nr. 8 pentru execuţia lucrărilor (Şef de Proiect, Şef şantier, Inginer Cai Ferate Drumuri şi Poduri, Responsabil Tehnic cu Execuţia (RTE), Responsabil cu controlul de calitate, Responsabil S.S.M / În conformitate Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, H.G nr. 925/1995 şi cu Ordinul MLPTL777/2003 modificate şi completate). Nu în ultimul rând, ofertantul trebuie să facă dovada că are asigurate echipamentele, utilajele, mijloacele de transport necesare pentru îndeplinirea contractului. Operatorii economici trebuie să facă dovada că au în dotare (dotarea proprie/închirierea, contract de prestari servicii sau alte forme de punere la dispoziţie) cel puţin următoarele utilaje: staţie de betoane autorizată conform prevederilor OUG 195/2005, staţie mixturi asfaltice autorizată conform prevederilor OUG 195/2005, laborator de analize şi încercări în construcţii cu grad II, BAABP, D, MD cu autorizaţie I.S.C. aflată în perioada de valabilitate la data limită de depunere a ofertelor (conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii şi HG 808/2005 publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 735 din 12.08.2005), exavator, autobasculantă, buldoexcavatoare, cilindrii compactori, utilaje aşternere asfalt. Apoi, ofertantul trebuie să implementeze un sistem de management al calităţii, conform ISO 9001:2008 sau echivalent pentru activităţile ce fac obiectul contractului, raportate la sistemele de asigurare a calităţii bazate pe seriile de standarde europene relevante, certificate de organisme conforme cu seriile de standarde europene privind certificarea , Ofertantul trebuie să respecte anumite standarde de protecţie a mediului, conform ISO 14001:2004 sau echivalent, echivalent pentru activităţile ce fac obiectul contractului, raportate la: a) fie la Sistemul Comunitar de Management Ecologic şi Audit (EMAS); b) fie la standarde de gestiune ecologică bazate pe seriile de standarde europene sau internaţionale în domeniu, certificate de organisme conforme cu legislaţia comunitară ori cu standardele europene sau internaţionale privind certificarea. Criteriul de atribuire e preţul cel mai mic în condiţiile îndeplinitii cerinţelor”, se mai arată într-un comunicat remis presei de către Primăria Floreşti.

Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 08.02.2016 ora 10:00.

Atât centura ocolitoare cât şi alte investiţii locale vor fi făcute printr-un credit bancar revolving, în valoare de maxim 47.672.339,40 lei. În acest caz, termenul limită de depunere a ofertelor a fost amânat pentru 08.01.2016.

Centura ocolitoare-sud, care va porni din strada Tăuțiului și va face joncțiunea în Cluj-Napoca cu Drumul Sfântul Ioan, va avea o lungime de 2,685 km (firul principal, la care se adaugă încă doi kilometri de bretele). Drumul va avea 11 podețe și 2 poduri, precum și două girații și 3 intersecții. Vor fi incluse și două bretele de legătură cu DN1, una în zona Metro și una în zona Polus. Carosabilul va fi de 2x 3,5 metri, pe o parte trotuarul va fi de 1,5 metri, iar pe cealaltă parte va fi inclusă și o pistă de biciclete, lățimea ansamblului trotuar – pistă de biciclete fiind de 2 metri. Toate acestea alături de rigole ranforsate, zid desprijin pe coloane, șanțuri de beton, rambleu, piloți forați, filtre drenante, drenuri orizontale și semnalizare rutieră.

Tags: , , , ,
dacia

Cum arată exporturile în prima jumătate a anului

Două județe au asigurat circa 20% dintre exporturile României în prima jumătate a anului 2015: Argeș și Timiș. În Semestrul I România a exportat mărfuri în valoare totală de 27 miliarde euro. Clujul se află abia pe a 12-a poziție în topul județean al exporturilor.

Iată cum arată clasamentul exporturilor pe județe în primele șase lui, potrivit datelor Institutului Național de Statistică:

Poziție Județ Total exporturi S1 2015
1. Argeș 2,67 miliarde euro
2. Timiș 2,57 miliarde euro
3. Arad 1,55 miliarde euro
4. Brașov 1,39 miliarde euro
5. Sibiu 1,17 miliarde euro
6. Ilfov 1,13 miliarde euro
7. Constanța 973 milioane euro
8. Prahova 961 milioane euro
9. Bihor 916 milioane euro
10. Olt 637 milioane euro
11. Dolj 570 milioane euro
12. Cluj 568 milioane euro

 

În Argeș se află fabrica Dacia Renault care asigură majoritatea exporturilor județului, potrivit datelor INS, iar Tmiș excelează la exportul de cauciucuri (fabrica Continental) și electronice (TT Electronics).

Bucureștiul a exportat mărfuri în valoare de 4,65 miliarde euro în prima jumătate a lui 2015.

În primele șase luni ale anului, exporturile ce au plecat din județul Cluj au crescut de la lună la lună, cu o excepție:

Lună Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie
Valoare exporturi Cluj 83,4 milioane euro 91,3 milioane euro 96,8 milioane euro 91,4 milioane euro 101,5 milioane euro 103,4 milioane euro

 

Despre ce și cât exportă județul puteți citi în detaliu aici.

(Titus CRĂCIUN)

 

Tags: , ,
11070085_1014560255228560_1814662370562158801_n

Cum “omoară” outsourcing-ul piaţa IT din Cluj

După ce în toamna acestui an un blogger a scris despre iluzia de a cataloga Clujul drept Silicon Valley-ul Europei, un alt tânăr explică cum outsourcing-ul omoară paiţa IT din Cluj. El vorbeşte despre fuga după bani a companiilor şi a angajaţilor sau despre disproporţia dintre cantitate şi calitate. Încearcă să formuleze şi o soluţie care să permită în continuare dezvoltarea industriei IT în “inima” Ardealului.

“Unii vor spune că sunt iprocit scriind acest articol, alţii vor considera că exagerez. Scopul textului meu este de a atrage atenţia asupra unor probleme cu care se confruntă comunitatea locală de IT. În consecinţă, îmi cer scuze în avans dacă cineva se va simţi ofensat de cele scrise de mine”, este introducerea articolului semnat de la Alex Moldovan pe site-ul internaţionald de profil medium.com.

“Industria IT din Cluj este construită în jurul outsourcing-ului. Aproape toate companiile mari/importante din piaţa locală sunt companii de outsourcing, în special cele ce au cunoscut o dezvoltare rapidă în ultimii 2-3 ani. Exista câteva care suusţin că fac produs, iar asta deoarece angajaţii lor lucrează direct la produsul pe care firma în cauză îl vinde, dar în 100% din cazuri vorbim despre companii străine care au investit şi au deschis şi un “punct de lucru” la Cluj…pentru că este ieftin. Deci cum este situaţia asta diferită de clasicul outsourcing? Nu critic acest tip de business, dar susţin că în Cluj 99% din IT-işti fac outsouring. Îi includ pe toţi cei care îşi oferă serviciile companiilor din afara Clujului. M-am născut şi am crescut în Cluj şi am văzut cum a evoluat acest ecosistem în ultimii 5-10 ani. Sunt bucuros că acest domeniu a reînviat economia locală, ce a avut o reputaţie proastă înainte de 2004. Nu neg beneficiile din ultimii 10 ani. Problema e că aceeaşi industrie care a ridicat economia locală şi a creat locuri de muncă pentru tineri nu se poate adapta la schimbare şi nu poate gândi pe termen lung. Trăim într-un balon de săpun”.

Cele două semne ale apocalipsei

“Piaţa IT din Cluj se confruntă cu două probleme grave. Care sunt în strânsă legătură. De aici şi cercul vicios de care aminteam. În primul rând vorbim despre mentalitatea profesioniştilor din IT. Cei mai mulţi sunt orientaţi spre execuţie, cât despre dezvoltare de produs…Din păcate, majoritatea companiilor sunt axate pe profit imediat, iar outsourcing-ul este exact ceea ce le trebuie. Şi în outsourcing contează doar să creşti. Aici intervine cea de a doua problemă. Şi anume disproporţia între mediocitate şi profesionalism. O să spuneţi că timpul va echilibra balanţa, iar juniorii de azi vor fi seniorii de peste 5-10 ani. Total greşit. Statutul de senior nu are nimic de-a face cu anii de experienţă. Din păcate, cred că diferenţa se adânceşte pe zi ce trece, nu sunt suficiente talente pentru modul accelerat în care se dezvoltă companiile de outsourcing. Bineînţeles că există mai mulţi seniori ca acum 5 ani, dar există şi mai mulţi angajaţi mediocri care au intrat în această industri doar pentru beneficiile băneşti. Nici nu vreau să dezvolt problema sistemului superior de învăţământ din România. În timp ce industria are nevoie de câteva mii de specialişti noi în fiecare an, universităţile “produc” mult mai puţin, iar asta fără să vorbim despre nivelul de pregătire al studenţilor. În consecinţă, companiile caută să suplinească această lipsă cu oameni din alte industrii pe care îi învaţă să scrie câteva linii de cod şi pe care îi prezintă clienţilor drept specialişti”, mai spun Alex.

Întocându-se la ideea de bază a articolului, Alex susţine că outsourcing-ul “va ucide” piaţa de IT din Cluj fiindcă companiile vor creşte necontrolat în scurt timp şi tot mai mulţi oameni vor dori să lucreze în domeniu (n.red. pentru salariile atractive), dar numărul celor talentaţi, al profesioniştilor, va rămâne constant sau. “Companiile se dezvoltă, iar succesul/reuşita acestora va depinde de câţi angajaţi buni vor exista în conducerea echipelor. Dacă mulţi îşi închipuie că o astfel de persoană este sufiecientă la 5 oameni sau chiar una la 10, eu aş spune că e nevoie de un mentor pentru fiecare junior în parte. Trebuie să iei în calcul cine sunt jucătorii cheie într-o afacere. Oare de ce pleacă angajaţii de caliate din companii? Nu e suficient doar să adaugi câteva zerouri la salariu. Lor le pasă de carieră, de dezvoltarea lor profesională. Vor să se dezvolte continuu, să participe la conferinţe şi evenimente de profil. Multe companii ingnoră acest aspect. Oferă training-uri doar pentru juniori sau pentru cei aflaţi în stagii de internship. Puţine sunt cele ce dispun de programe dedicate profesioniştilor. Oamenii aceştia pot fi angajaţi loiali, dar mai mereu sunt sufocaţi de responsabilităţi sulplimentare, sarcini pe care nu şi le doresc: training-uri pentru juniori, echipe pe care să le managerieze, să verifice rapoarte, să întocmească documentaţii, să facă ore suplimentare în acest scop, iar cu dispoporţionalitatea actuală între juniori şi seniori, aceste sarcini suplimentare devin şi mai iritante. Da, lucrăm într-o industrie care plăteşte de 5 ori mai bine ca oricare alta, dar cât timp va mai trece oare până ce companiile vor începe să piardă proiecte din pricina calităţii îndoielnice? Cum ne vom mai diferenţia de alte pieţe de outsourcing când majoritatea angajaţilor vor fi mediocri? Am întâlnit pe cineva din Cluj care se lăuda că a fost angajat în domeniu pe un salariu mare, dar care nu făcea mai nimic toată ziua şi aştepta doar ziua de plată. Iar cazul nu este unul singular. Managerii de resurse umane din Cluj mi-au confrimat acest lucru”.

Care este soluţia

“Din păcate, nu sunt prea multe de făcut la nivel de individ. Problema trebuie rezolvată la nivel de comunitate. Companiile trebuie să înţeleagă, în primul rând, că o creştere nu este sustenabilă în acest context. Trebuie să vină o vreme în care companiile să înveţe să spună NU clienţilor. Apoi, trebuie să le pese mai mult de nivelul de implicare al angajaţilor. Nu vorbesc despre toţi, ci despre actorii cheie despre care am scris mai sus. Sincer, cred că mulţi asfel de angajaţi pleacă din companii pentru că îşi doresc să facă software, în timp ce companiile îşi doresc doar să facă bani. Când companiile din Cluj o să înţeleagă că e nevoie să facă software, măcar parţial, atunci problemele de azi îşi vor găsi rezolvare. Abia atunci ne vom putea gândi la dezvoltarea de produs şi ne vom putea foscusa pe calitate, nu pe cantitate”, conchide Alex Moldovan.

Tags: , , , , ,
Vrei-sa-accesezi-credit-Prima-Casa--Vezi-cu-ce-oferte-vin-bancile-in-2014

“Prima Casă”, în pericol din cauza așa-numitei “legi a dării în plată”

Oficialii statului au anunțat recent că programul “Prima Casă” va continua și anul viitor, stabilindu-se un nou plafon de creditare de 1,5 miliarde de lei – sumă suficientă pentru achiziții în valoare totală de 3 miliarde de lei.

“Pe fondul discuțiilor declanșate de adoptarea de către Parlament a așa-numitei „legi a dării în plată”, programul “Prima Casă” se prefigura a fi, chiar mai mult decât până acum, „colacul de salvare” al pieței. Asta pentru că, în condițiile unei majorări semnificative a sumelor solicitate ca avans pentru creditele ipotecare (de la nivelul actual de 15% la lei), potrivit avertizărilor băncilor, posibilitatea de a contracta un împrumut pe baza unui avans de doar 5% ar deveni crucială pentru numeroși români”, sunt de părere analiştii imobiliari ai celei mai mari agenţii din ţară.

BNR: „Programul nu va mai exista în practică”

Într-un comunicat de presă publicat în urmă cu câteva zile, Banca Națională a României (BNR) a subliniat însă că, în cazul implementării legii dării în plată (cel puțin în forma sa actuală), programul “Prima Casă” nu ar mai putea continua. „Referitor la programul guvernamental “Prima Casă”, acesta instituie statului român o dublă calitate: de «garant personal» și de «garant financiar» din perspectiva diferențierii clare a noțiunii de «riscuri» și a celei de «pierderi». Conform legii dării în plată în forma actuală, garanția statului, odată cu celelalte garanții, este stinsă de drept. În consecință banca nu mai poate recupera pierderea de la stat și, în aceste condiții, nu va mai acorda credite de acest tip pentru că riscurile nu mai sunt acoperite. Din acest motiv afirmăm că programul “Prima Casă” nu va mai exista în practică”, motivează oficialii BNR.

Președintele solicită lămuririle Parlamentului

În acest context, la sfârșitul săptămânii trecute, președintele Klaus Iohannis a retrimis legea dării în plată înapoi în Parlament, spre reexaminare. Unul dintre punctele supuse atenției vizează tocmai impactul asupra funcționării programului “Prima Casă”. „Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite nu se corelează cu dispozițiile O.U.G. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementările programului Prima casă. (…) Prin faptul că dispozițiile legii trimise la promulgare nu conțin referiri la normele programului “Prima casă”, nu se înțelege dacă acestea sunt implicit abrogate sau sunt menținute având în vedere caracterul lor special”, se arată în cererea de reexaminare.

„Legea privind darea în plată este bine-venită, dar forma adoptată de Parlament, în loc să-i ajute pe cei care au credite imobiliare, riscă să creeze noi dificultăți, mergând chiar până la imposibilitatea aplicării ei. Terminologia neclară, necorelarea cu legislația în vigoare şi crearea unor situații de inechitate între beneficiarii legii sunt câteva dintre problemele actului normativ. Este atributul Legislativului să definească mai riguros termenii folosiți, astfel încât să fie eliminate neclaritățile și evitate confuziile”, a declarat Klaus Iohannis, președintele României.

Tags: , , , , ,
la-spalatorie-imagine

Afacere nouă la Cluj: S-a lansat La Spălătorie, pentru haine mereu curate (P)

91c1ac08-431f-42b6-8aa3-469e2eccad60

Persoanele care doresc să arate mereu impecabil și să aibă hainele proaspăt spălate și călcate au la dispoziție un nou serviciu: la Cluj s-a lansat La Spălătorie. Sistemul funcționează foarte simplu: programarea se poate face pe site, telefonic, prin email sau pe facebook. Hainele pot fi aduse la centrul de colectare sau pot fi ridicate de acasă (pentru o valoare de minim 75 de lei). Sunt apoi spălate, călcate și împachetate, iar la final fie se ridică de la centru, fie sunt livrate acasă, în maxim 24 de ore (pentru comenzi de minim 75 de lei).

7941b417-2b15-4a1a-849e-ad5a8a6f5bf9

La Spălătorie oferă servicii de spălătorie și curățătorie profesionale, cu ajutorul personalului calificat în domeniu. Angajații provin din medii defavorizate, iar La Spălătorie le-a oferit șansa unui nou start profesional. Compania pune accent și pe respectul față de mediu: detergenții folosiți nu conțin fosfați, enzime sau cloruri. De proveniență Germania, aceștia, sunt antialergenici, nu atacă pielea și nu distrug în timp țesătura sau materialul hainelor.

2e872f3e-36bc-4a0d-ba77-f97899583d5b

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investește în oameni!”.

5eda49e6-7508-4065-9154-f915a8cec5b6

Tags: , , , ,
Harta 3D a Romaniei

Previziuni economice, pentru 2016, în Europa Centrală și de Est

Liderii în afaceri din Europa Centrală și de Est (ECE) – România, Bosnia și Herțegovina, Croația, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia – sunt de părere că situația economică se va îmbunătăți în 2016, iar inflația va fi menținută sub pragul de 2%, reiese din rezultatele sondajului realizat de KPMG “Pulse of Economy 2015″ . Aceste concluzii par să confirme o stabilitate a raporturilor de muncă și ușoare creșteri salariale în regiune, spun respondenții.

“În unele domenii, rezultatele sondajului din acest an sunt identice cu cele din 2014. Într-o perioadă în care Europa se confruntă cu numeroase provocări economice, concluzia cea mai importantă și mai încurajatoare este că respondenții se așteaptă la un mediu economic sănătos în 2016,” spune Stephen Spill, COO, KPMG in Central & Eastern Europe.

În medie, 51% dintre respondenții din regiune cred că situația economică se va îmbunătăți într-o oarecare măsură sau chiar semnificativ, în timp ce 34% nu anticipează modificări speciale și doar 15% se așteaptă la vremuri mai grele. Directorii executivi din România sunt printre cei mai optimiști din regiune, 63% dintre respondenți așteptându-se la o îmbunătățire a situației economice în 2016.

“Politicile fiscale ocupă un loc prioritar pe agenda factorilor decizionali și se așteaptă ca guvernele să simplifice sistemul de plată a impozitelor și procedurile administrative, spun 79% dintre antreprenorii și managerii care au participat la sondaj. În plus, s-a exprimat foarte clar preferința pentru sistemul cotei unice de impozitare a venitului personal față de sistemul progresiv de impozitare a veniturilor,” a spus Ramona Jurubiță, Partener Coordonator al Serviciilor de Asistență Fiscală & Legal, KPMG în România și Moldova.

În opinia liderilor de afaceri din ECE chestionați, printre prioritățile bugetare pentru următorii trei ani ar trebui să se regăsească, în ordine: 1) educația, cercetarea și inovarea (39%); 2) infrastructura (23%); și 3) sănătatea și creșterea demografică (10%). Majoritatea respondenților din România (55%) au considerat că dezvoltarea infrastructurii ar trebui să aibă întâietate, alte priorități, în opinia lor, fiind educația și inovarea, urmate de sănătate.

Un procent de 53% dintre respondenții din țările ECE nu intenționează să aducă schimbări notabile în numărul angajaților, similar cu sondajul precedent. Companiile din regiunea ECE care planifică angajări reprezintă în medie 36% și numai 12% dintre respondenții din regiune intenționează să facă disponibilizări de personal. Pentru salariați, perspectivele salariale par destul de promițătoare pentru anul 2016, în condițiile în care 58% dintre participanții la sondaj intenționează să crească remunerația personalului, un procent ușor redus față de 69%, nivelul înregistrat în sondajul precedent.

“Pentru a rămâne competitivi atât pe piețele interne, cât și pe cele internaționale, cel mai important este să dispui de personal calificat, au indicat 60% dintre respondenți, comparativ cu 62% cu un an în urmă. Liderii în afaceri recunosc astfel că păstrarea personalului cu o bună pregătire reprezintă un aspect esențial asupra căruia companiile ar trebui să se concentreze mai mult,” a spus Șerban Toader, Senior Partner, KPMG în România și Moldova.

Dintre cei intervievați la nivelul ECE, 45% afirmă că elementul cheie care le va limita creșterea cifrei de afaceri pe tot parcursul anului 2016 va fi concurența acerbă. Pentru acei 83% dintre respondenți care se așteaptă la o creștere a cifrei de afaceri în 2016, productivitatea crescută a angajaților (potrivit unui procent de 42% dintre respondenți) și creșterea cererii pe piața internă (40%) reprezintă principalii factori dinamizatori.

Șaptezeci și trei la sută dintre participanții la sondaj au indicat că economia subterană constituie o problemă în țara lor (față de 75% în 2014), în timp ce în 98% dintre respondenții din România au considerat aceasta o problemă. Treizeci și nouă la sută dintre respondenți au spus că evitarea impozitării prin neindicarea veniturilor reale este principala sursă de îngrijorare, urmată de salariile nedeclarate (23%) și frauda de TVA (21%).

Investițiile joacă un rol vital în păstrarea competitivității, potrivit unui procent de 66% dintre participanții la sondaj, care au menționat că societățile lor și-au planificat investiții pentru întreaga perioada cuprinsă între 2016 și 2018. Pentru 37% dintre respondenti, piața lor internă este ținta principală.

Doar 31% din respondenți au răspuns că cifra de afaceri a companiei lor depinde de fonduri UE sau de achiziții publice în cadrul proiectelor finanțate din fonduri UE. Un alt aspect relevat de sondaj este că, deși România nu a exprimat un angajament ferm de adoptare a monedei euro, liderii de afaceri din România prezintă un nivel de încredere în evoluția pozitivă a euro mai mare decât al respondenților din celelalte țări din regiune.

În septembrie 2015, KPMG a realizat un sondaj în rândul liderilor în afaceri din nouă țări din ECE, incluzând în ediția din acest an Bosnia și Herțegovina și Croația, solicitându-le opinia cu privire la economiile lor naționale, moneda Euro, investiții străine, mediul fiscal și politica de remunerare și angajare a companiei lor. La sondajul realizat online au răspuns 731 directori executivi și proprietari de companii din țările incluse în sondaj.

Tags: , , , , ,
finante_cluj

Deduceri de TVA în 2016

Fiscul clujean informează contribuabilii, printr-un comunicat remis presei, cu privire la principalele modificări aduse, începând cu 1 ianuarie 2016, la deducereaTVA pentru persoana impozabilă cu regim mixt ( realizează sau urmează să realizeze atât operaţiuni care dau drept de deducere, cât şi operaţiuni care nu dau drept de deducere) şi pentru persoana partial impozabilă (realizează atât operaţiuni pentru care nu are calitatea de persoană impozabilă cât şi operaţiuni pentru care are calitatea de persoană impozabilă), conform noului cod fiscal.

-Introducerea de prevederi potrivit cărora în cazul achiziţiilor efectuate de persoanele impozabile cu regim mixt şi destinate realizării de investiţii, care se prevăd că vor fi utilizate pentru operaţiuni care dau şi, respectiv , care nu dau drept de deducere, va fi permisă deducerea integrală a TVA pe parcursul procesului investiţional, urmând ca taxa dedusă să fie ajustată în conformitate cu prevederile art. 305;

-Instituirea de reglementări potrivit cărora persoanele impozabile care realizează exclusiv achiziţii de bunuri / servicii , altele decât cele efectuate în cadrul procesului investiţional, fără a realiza şi livrări de bunuri/prestări de servicii, vor estima pro-rata pe baza operaţiunilor preconizate a fi realizate în primul an în care vor desfăşura livrări de bunuri/prestări de servicii şi vor aplica această pro-rată provizorie pe parcursul anilor în care realizează exclusiv achiziţii de bunuri/servicii, urmând ca toate deducerile exercitate pe baza pro-ratei provizorii, atât din anul curent, cât şi din anii următori, să fie regularizate pe baza pro-ratei definitive de la sfârşitul primului an în care vor realiza livrări de bunuri/prestări de servicii. Dacă totuşi persoana impozabilă nu va realiza operaţiuni care nu dau drept de deducere, are dreptul să regularizeze deducerile pe baza pro ratei definitive considerând că pro rata este 100%.

– În cazul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA care nu au determinat pro rata provizorie la începutul anului, deoarece nu realizau şi nici nu prevedeau realizarea de operaţiuni fără drept de deducere în cursul anului, şi care ulterior realizează astfel de operaţiuni, pro rata aplicabilă provizoriu este pro rata estimată pe baza operaţiunilor preconizat a fi realizate în timpul anului calendaristic curent, care se comunică organului fiscal competent cel mai târziu până la data la care persoana impozabilă trebuie să depună primul decont de taxă aferent perioadei fiscale în care persoana impozabilă începe să realizeze operaţiuni fără drept de deducere;

-În cazul persoanelor impozabile nou-înregistrate în scopuri de TVA, precum şi în cazul persoanelor reînregistrate în scopuri de TVA în cursul unui alt an decât cel în care înregistrarea le-a fost anulată, pro rata aplicabilă provizoriu este pro rata estimată pe baza operaţiunilor preconizate a fi realizate în timpul anului calendaristic curent, care trebuie comunicată cel mai târziu până la data la care persoana impozabilă trebuie să depună primul decont de taxă, după înregistrarea în scopuri de TVA;

-În cazul persoanelor reînregistrate în scopuri de TVA în cursul aceluiaşi an în care înregistrarea le-a fost anulată şi care aplicau pro rata provizorie la începutul anului, se continuă aplicarea pro ratei provizorii aplicate înainte de anularea înregistrării în scopuri de TVA. ’’

Tags: , , ,
00132501_large

“Buftea de Cluj”, gata în 2016. Cu bani publici

O firmă clujeană – TCI Contractor General SA – va finaliza lucrările de construcție a Centrului Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative (CREIC), cunoscut pe plan local și sub denumirea “Buftea de Cluj”. Asta după ce vechiul executant – asocierea Valve International – RDV Construct / White Star International – Team NetEngineering – contractat în 2013 de către municipalitate, a intrat în insolvență în primăvara acestui an. Proiectul era finalizat la acel moment în proporție de 60%.

Pentru partea rămasă neexecutată, primăria nu va mai putea accesa fonduri europene după 31 decembrie 2015 şi va trebui să susţină din fonduri proprii restul de lucrare. Investiția totală ajunge la 42 de milioane lei.

Viitoarea clădire din Lomb, unde vor funcționa studiouri de film și vor fi amenajate spații pentru 23 de firme din industria creativă, va fi finalizată la jumătatea anului 2016.

Tags: , , , ,
poza cluj IT

Taxe şi impozite pe clădiri, în 2016, la Cluj: sedii de firmă în apartament, ONG-uri, clădiri nerezidenţiale

Consilierii locali au adoptat miercuri, 16 decembrie 2015, proiectul de hotărâre privind stabilirea nivelurilor pentru valorile impozitabile, impozitele şi taxele locale pentru anul 2016, proiect ce include şi tarifele practicate pentru clădirile rezidenţiale şi nerezidenţiale din municipiul Cluj-Napoca.

“Primăria propune menţinerea taxelor şi impozitelor locale la nivelul celor practicate în anul curent, cu privire la acele domenii la care municipalitatea se poate pronunţa şi propune Consiliului Local. Din nefericire, datorită aplicării noului cod fiscal, există unele creşteri de taxle locale. Dacă ne referim aici la apartamente, vom avea o creştere a impozitului, dar nu ca urmare a dorinţei noastre ci a aplicării codului fiscal aprobat”, a declarat primarul Emil Boc înaintea supunerii la vot a proiectului HCL.

“În raport cu proiectul aflat în dezbatere publică, unde la clădirile nerezidenţiale era cota de 1%, cota scade la 0.2%. La impozit. Şi această cotă se calculează asupra valorii rezultate dintr-un raport de evaluare întocmit în ultimii 5 ani de un evaluator autorizat. Este foarte important de ştiut faptul că persoanele fizice care la data de 31 decembrie 2015 au în prorietate clădiri nerezidenţiale sau clădiri cu destinaţie mixtă au obligaţia să depună declaraţii până la data de 31 martie 2016 cu valoarea impozabilă care poate fi: a. valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, b. valoarea finală a lucrărilor de construcţie în cazul clădirilor noi construite în ultimii 5 ani anteriori anului de refentinţă şi c. valoarea clădirilor care rezultă din actul de transfer al dreptului de proprietate în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă. În cazul în care nu se depune declaraţia, potrivit codului fiscal, valoarea clădirii se poate calcula prin aplicarea cotei de 2%”, a punctat edilul.

Nu în ultimul rând, anul viitor, pentru prima dată în Cluj-Napoca, sectorul ONG, indiferent de tipul de activitate desfăşurat, va fi scutit de la plata impozitului pe clădiri.

În ceea ce priveşte persoanele care au o firmă cu sediul social într-un apartament, dar nu desfăşoară activităţi economice la adresa respectivă, impozitul va fi calculat la valoarea stabilită pentru clădiri rezidenţiale. Pe baza unei declaraţii pe proprie răspundere. “Nu au apărut încă normele şi nu vă pot spune decât ce scrie în codul fiscal şi cum ar fi normal să se procedeze în acest caz. Până la finele anului se va cunoaşte exact situaţia”, au spus reprezentanţii Direcţiei taxe şi impozite locale din subordinea Primăriei Cluj.

Clădiri rezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice

Pentru clădirile rezidenţiale şi clădirile-anexă aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0.1% asupra valorii impozitabile a clădirii.

– Clădire cu cadre de beton armat sau cu pereţi exteriori din cărămidă arsă sau orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic sau/şi chimic: 1.000 lei (pentru cele cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi de încălzire), 600 de lei (fără instalaţii)

– Clădire cu pereţi exteriori din lemn sau piatră naturală, cărămidă nearsă, vălătuci sau din orice material neexpus unui tratament termic sau/şi chimic: 300 lei (pentru cele cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi de încălzire), 200 de lei (fără instalaţii)

– Anexă cu cadre din beton armat sau cu pereţi exteriori din cărămidă arsă sau orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic sau/şi chimic: 200 lei (pentru cele cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi de încălzire), 175 de lei (fără instalaţii)

– Anexă cu pereţi exteriori din lemn, piată naturală, cărămidă nearsă, vătăluci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sau/şi chimic: 125 lei (pentru cele cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi de încălzire), 75 de lei (fără instalaţii)

– În cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă încăperi amplasate la subsol, demisol şi/sau mansardă, utilizate ca locuinţă: 75% din suma care s-ar aplica clădirii

– În cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă încăperi amplasate la subsol, demisol şi/sau mansardă, utilizate în alte scopuri decât cel de locuinţă: 50 % din suma care s-ar aplica clădirii

Clădiri nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice:

– Cotă de 0.2% asupra valorii care poate fi: valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmi de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani ateriori anului de referinţă, valorea clădirilor care rezultă prin actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă

Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în propritatea persoanelor fizice, utilizate pentru activităţi din domeniul agricol, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0.4% asupra valorii impozitabile a clădirii.

Clădiri cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanlor fizice

Impozitul se calculează prin însumarea împozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial cu impozitul determinat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial.

“În cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfăşoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform prevederilor de la articolul 457. Dacă suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu pot fi evidenţiale distinct, se aplică următoarele reguli: a. în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfăşoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform prevederilor de la articolul 457. şi b. în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care se desfăşoară activitate economică, iar cheltuielile cu utilităţile sunt înregistrate în sacina persoanei care desfăşoară activitatea economic, impozitul pe clădire se calculează coform art. 458″, se arată în proiectul HCL aprobat, ce poate fi consultat AICI. (pag. 8).

Clădiri deţinute de persoane juridice

– Pentru clădiri rezindeţiale, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0.1% asupra valorii impozitabile a clădirii.

– Pentru clădiri nerezindeţiale, se aplică o cotă de 1% asupra valorii impozitabile a clădirii.

– Pentru clădiri rezindeţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoane juridice, utilizate pentru activiţăti din domeniul agricol, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0.4 % asupra valorii impozitabile a clădirii.

– În cazul clădirilor cu destinaţie mixtă, impozitul se calculează prin însumarea impozitului pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial cu impozitul calculat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial.

– În cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă a clădirii în ultimii 3 ani anteriori anului de referinţă, cota impozitului/taxei este de 5%.

Scutiri de impozite/taxe:

– clădiri utilizate pentru furnizarea de servicii sociale de către ONG-uri şi interprinderi sociale ca furnizori de servicii sociale
– clădiri utilizate de organizaţii nonprofit folosite exclusiv pentru activităţi fără scop lucrativ
– clădiri restituite – imobile preluate în mod abuziv în perioada 45-89
– clădiri retrocedate OUG 94/2000
– clădri restituite OUG 83/1999
– clădire nouă cu destinaţia de locuinţă, realizată în condiţiile Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi clădirea cu destinaţie de locuinţă, realizată pe bază de credite, în conformitate cu OG. 19/1994. În cazul înstrăinării clădirii, scutirea nu se aplică noului prorpietar
– clădire prevăzută ca domiciliu şi/sau alte clădiri aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b. şi art. 4. alin. (1) din Legea nr.341/2004
– clădirile aflate în proprietatea operatorilor economici, în condiţiile elaborării unor scheme ajutor de stat/de minimis având un obiectiv prevăzut de legislaţia în domeniul ajutorului de stat
– clădire la care proprietarii au executat pe cheltuială proprie lucrări de intervenţie pentru creşterea performanţei energetice – Legea 158/2011
– clădirile deţinute de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară
– clădirile la care au fost executate lucrări în condiţiile Legii 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, cu modificările şi completările ulterioare

Reduceri de impozite/taxe: 50%

– clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologie, muzee ori case memoriale la care, în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă, s-au executat lucrări de refaţadizare
– clădiri afectate de calamităţi naturale, pentru o perioadă de până la 5 ani, începând cu 1 ianuarie a anului în care s-a produc calamitatea.

“Scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe clădiri se aplică începând cu data 1 ianuarie a anului următor în care persoana depune acte justificative. Procedurile de acordare a scutirilor/reducerilor de la plata impozitului/taxei pe clădiri, stabilite prin HCL, vor fi elaborat după publicarea în Monitorul Oficial al României a Hotărârii de Guvern privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr.227/2015”, se mai arată în documentul supus consultării publice.

Tags: , , , , , ,
12376150_10153064172961330_252930203725818231_n

Nervi pentru şoferii clujeni şi în 2016. Ce se mai aude de parcările din centrul oraşului

Problema locurilor insuficiente de parcare în centrul Clujului nu va fi rezolvată nici în anul ce vine.

În cadrul şedinţei forului local de miercuri, 16 decembrie 2015, cu ocazia supunerii la vot a proiectului de hotărâre privind stabilirea nivelurilor pentru valorile impozitabile, impozitele şi taxele locale pentru anul 2016, proiect ce cuprinde şi o anexă cu tarifele practicate pentru parcările din municipiu, viceprimarul Ana Horvath a încercat să aducă, pe ultima sută de metri, un amendament prin care să rezolve măcar parţial această problemă şi anume excluderea abonamentelor pentru zona 0 “şi aşa eliberate pentru sume modice” şi menţinerea doar a taxei pe oră “exponenţial mai mare”. “Vorbim de 1.200 de locuri de parcare. În acest fel, acestea nu vor mai fi ocupat pe toată durata zilei, adică timpul în care persoana respectivă este la muncă. Apoi, se vor încasa mai mulţi bani din parcări”.

Consilierul Radu Moisin, fost primar interimar, i-a replicat că soluţia nu este viabilă dacă şoferilor nu li se oferă soluţii alternative: “Sunt oameni care lucrează în centrul oraşului, dar au venituri mici. Mulţi vin din comunele limitrofe, pentru ei aceste locuri de parcare sunt o necesitate. Soluţia pe care o propuneţi se poate aplica când avem alternative. Parking-uri supraterane sau subterane. În Piaţa Avram Iancu şi în zona străzii Universităţii. Nu putem spune că cele de la Primărie şi din Mihai Viteazul sunt suficiente sau rezolvă problema. Nu putem vorbi de modificări în zona 0 decât după ce le avem pe cele menţionate construite şi funcţionale”.

Şi primarul Emil Boc ar dori să rezolve problema pentru care şoferii clujeni îl taxează de ani de zile, dar nu doreşte să-şi asume responsabilitatea pentru un proiect “pilot” la final de an, poate şi pentru că 2016 este an electoral. Invocă argumentul predictibilităţii şi lansează ideea unei noi dezbateri publice pe această temă.

“Eu am avut mai multe discuţii cu domna viceprimar şi iniţial am convenit asupra unui proiect pilot: soluţia propusă să fie implementată pe câteva străzi din centrul oraşului pentru a vedea dacă poate fi aplicată la scară largă sau nu. Am aflat apoi de la Srviciu Parcări că este vorba despre 30 de străzi şi 1.200 locuri de parcare şi am ajuns la o altă concluzie: predictibilitatea. Aceasta este singura mea reţinere. E greu să îi spui unui om, care până în 31 decembrie 2015, are un anumit stil de viaţă, obiceiuri, loc de muncă, copil, că din ianuarie situaţia e complet diferită. Propun, în anul ce vine, o dezbatere publică pe baza căreia să stabilim politica de lucru pe acest subiect. Că nu sutem pregătiţi din punct de vedere procedural, e o altă problemă. Nici nu putem schimba, din punct de vedere legislativ, tarifele în cursul anului. Propun amânarea amendamentului până după dezbatere”, a punctat edilul.

Consilierul Claudia Anastase i-a atras atenţia că aceeaşi discuţie a avut loc şi la finele lunii sptembrie 2015, atunci când s-a stabilit că grupurile politice să vină cu propuneri concrete până în 15 octombrie, soluţiile să intre în dezbatere publică până în 15 noiembrie 2015, urmând ca în decembrie 2015 să fie luată o decizie finală. Edilul a invocat că tema de discuţie erau garajele. “Aşteptăm dezbaterile de buget pentru a vedea alocările de sume pe proiecte explicite”, i-a replicat consilierul PSD.

Radu Moisin a avut şi aici un cuvânt de spus: dezbaterile publice nu au consistenţă. “Sunt în timpul săptămânii, oamenii nu vin pentru că, cel mai probabil, sunt la muncă. Propun un sondaj în zonele aglomerate din oraş, cum sunt mall-urile. Dacă vă aduceţi aminte, în 2010, voluntari şi angajaţi de la Primărie au făcut un astfel de sondaj vizavi de periaoda în care să aibă loc Zilele Clujului. Aşa să procedăm şi în acest caz”.

După alte minute bune de discuţii s-a trecut la vot, iar amendamentul viceprimarului Horvath nu a trecut. Aşadar, condiţiile şi taxele prevăzute pentru ocuparea temporară sau închirierea lunară şi anuală a parcările din municipiu rămân similare celor din anul curent.

– abonamente parcări zona centrală solicitate de persoane juridice sau fizice care au în folosinţă un autoturism aflat în proprietatea unei persoane juridice: 525 lei/an
– abonamente parcări zona centrală solicitate de insitituţii bugetare sau culte: 525 lei/an
– abonamente parcări zona centrală solicitate de persoane fizice: 76 lei/an
– parcări, copertine sau garaje cu abonament, situate în cartierele oraşului, solicitate de persoane fizice: 5 lei/mp/an
– parcări, copertine sau garaje cu abonament, situate în cartierele oraşului, solicitate de persoane juridice: 18 lei/mp/an
– parcări, copertine sau garaje cu contract de închiriere solicitat de persoane fizice: 4 lei/mp/an
– parcări, copertine sau garaje cu contract de închiriere solicitat de persoane juridice: 16 lei/mp/an
– tarif de ocupare abuzivă a domeniului public: 30 lei/mp/an

Abonamente lunare pentru ocuparea unui loc de parcare în zona centrală:

– persoane fizice: 50 lei/lună
– persoane juridice: 70 lei/lună
– riverani: 25 lei/lună
– transmisibile: 120 lei/lună
– instituţii publice: 300 lei/lună
– transcriere contract copertină, garaj: 50 lei
– taxă pentru eliberare duplicat după contract/abonament: 20 lei

Tarife orare pentru ocuparea unui loc de parcare în zona centrală: parcometre, parcări închise cu bariere

30 min zona I/ 1 oră zona II – 1 leu
1 oră zona I/ 2 ore zona II – 2 lei
4 oră zona I/ 8 ore zona II – 8 lei
5 oră zona I/ 10 ore zona II – 9.5 lei
Plata parcării prin SMS (1 oră zona I / 2 ore zona II): 2 lei/SMS
Plata parcării prin SMS (1 zi ambele zone de tarifare): 9.5 lei/SMS


Timp de staţionare în parking-urile Moţilor, Băişoara, Primăverii

30 min – 1.5 lei
1 oră – 2.5 lei
1 zi – 12 lei
1 lună – 210 lei
Pierdere card/tichet – 11 lei
Taxă deteriorare bariere parking-uri: 500 lei
Abonamente anuale parking-uri pentru riverani: 110 lei/pers fizică, 65 lei/pers fizică (loc terasă), 840 lei/pers juridică, 225 lei/pers juridică (loc terasă)

Citeşte şi Garajele din cartiere – circa 10.900 – rămân în picioare. Cel puțin până la final de 2015

Tags: , , , , , , , ,
Iasi-Romania

Clujul mai coboară un loc pe piața construcțiilor

Pentru prima oară în acest an, Clujul coboară pe cea de a treia treaptă a clasamentului suprafețelor utile autorizate pentru clădiri rezudențiale în luna octombrie, relevă datele Institutului Național de Statistică. Dacă pe parcursul întregului an Clujul și Ilfovul contau își disputau întâietatea, în octombrie și Iașul (foto) sare deasupra Clujului.

Iată clasamentul lunii octombrie în ceea ce privește suprafețele autorizate pentru clădiri rezidențiale:

Poziție Județ Suprafață utilă autorizată în octombrie 2015 Număr autorizații de construire emise în octombrie 2015
1. Ilfov 66.600 metri pătrați 407
Iași 54.472 metri pătrați 182
3. Cluj 48.808 metri pătrați 128
4. Timiș 46.175 metri pătrați 209
 5. Suceava 27.912 metri pătrați 163
 6. Brașov 23.848 metri pătrați 63
 7. Sibiu 23.642 metri pătrați 58
8. Arad 22.882 metri pătrați 39
9. Argeș 22.281 metri pătrați 111
10. Constanța 18.766 metri pătrați 114

 

În municipiul București au fost emise 64 de autorizații de construire în octombrie, pentru clădiri rezidențiale ce însumează 65.184 metri pătrați.

Conform precizărilor Institutului Național de Statistică, ”Clădirea este construcția permanentă care se ridică deasupra solului, formând un tot din punct de vedere constructiv și arhitectonic, izolată (distanțată) spațial sau despărțită de altele prin pereti exteriori, având acoperiș propriu și intrare separată.Clădirea rezidențială este acea clădire care este folosită integral sau în cea mai mare parte (peste 50 % din spațiul locuibil sau din volumul construit ) pentru locuit”.

Topul lunii septembrie îl puteți consulta AICI.

(Titus CRĂCIUN)

 

Tags: , ,
flyer_la-spalatorie_pro-imagine

S-a lansat La Spălătorie Pro: Servicii profesionale de spălare și curățare pentru companiile clujene (P)

UE-obligatoriu-logo

Companiile clujene care au nevoie de servicii profesionale de spălătorie și curățătorie au la dispoziție o variantă de ultimă generație: s-a lansat La Spălătorie Pro.

Aceasta se adresează cu precădere domeniului HoReCa, sectorului industrial productiv și clinicilor medicale private. Sistemul funcționează foarte simplu: hainele sunt colectate de la sediul clientului, sunt curățate și livrate înapoi în cel mai scurt timp.

La Spălătorie oferă servicii de spălătorie și curățătorie profesionale, cu ajutorul personalului calificat în domeniu. Angajații provin din medii defavorizate, iar La Spălătorie Pro le-a oferit șansa unui nou start profesional. Compania pune accent și pe respectul față de mediu: detergenții folosiți nu conțin fosfați, enzime sau cloruri. De proveniență Germania, aceștia, sunt antialergenici, nu atacă pielea și nu distrug în timp țesătura sau materialul hainelor.

Cadou de bun venit: La Spălătorie Pro le oferă partenerilor o lună de gratuitate la toate serviciile de spălătorie și curățătorie la contractarea unui abonament de șase luni. Mai multe informații sunt disponibile pe site-ul www.laspalatoriepro.ro.

Poiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investește în oameni!”.

la-spalatorie-pro-logo-png

Tags: , , ,
12299334_780056905453763_7657532471960991295_n

Clusterele IT&C din Balcani şi zona Mării Negre, coordonate de la Cluj

Cluj IT Cluster preia, pentru întreg anul 2016, coordonarea activităţii Balkan and Black Sea ICT Network, reţeaua de clustere de IT&C din zona Balcanilor şi Mării Negre.

Reţeaua Balkan and Black Sea ICT Network a fost fondată de Cluj IT Cluster împreună cu alte organizaţii similare în octombrie 2014. Scopul acesteia este construirea unor punţi sustenabile de colaborare între actorii principali – clustere IT și organizații de profil – din ţările ce constituie macroregiunea Balcanilor şi a Mării Negre, pentru a dezvolta oportunități de afaceri în această zonă.

În acest moment, rețeaua are 17 membri, din Albania, Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Grecia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, România, Serbia și Turcia.

“Aceștia își propun, cu ajutorul parteneriatelor cu liderii fiecărei piețe naționale, să atragă mai mulți investitori regionali, mai multe companii, organizații de cercetare și instituții academice, pentru a stimula implementarea unor proiecte comune de cercetare și dezvoltare cu impact regional. De asemenea, Balkan and Black Sea ICT Network dorește să contribuie la obținerea unui nivel optim de înțelegere între părțile interesate în ceea ce privește tendințele pieței, dar și a anumitor avantaje competitive pentru fiecare membru al rețelei. Astfel, mai multe soluții IT&C ajung să fie implementate, iar performanța economică va crește substanțial”, se arată într-un comunicat remis presei.

În ceea ce privește coordonarea acestei rețele de către Cluj IT Cluster în 2016, principalele obiective sunt consolidarea construcţiei prin identificare de oportunităţi concrete de colaborare între membrii reţelei şi maparea competenţelor de business şi inovare existente în macroregiune.

Primul proiect derulat de Balkan and Black Sea ICT Network sub coordonarea Cluj IT Cluster este DANUBE ICT (Danube ICT Clusters’ Sustainable Cooperation for Smart and Inclusive Growth), finanțat prin programul START al Danube Region Strategy.

“Obiectivul acestuia este crearea unei cooperări strategice transnaționale pe termen lung între clusterele IT&C, prin elaborarea unei strategii comune pentru identificarea celor mai importante oportunități de dezvoltare pentru companiile mici și mijlocii. Astfel, clusterele membre ale Balkan and Black Sea ICT Network vor face schimb de experiență și bune practici și vor identifica zonele strategice și industriile în care membrii rețelei pot coopera. De asemenea, un alt obiectiv important este creșterea competitivității în sectoarele tradiționale prin promovarea de soluții IT&C inovative în industriile tradiționale”, transmit reprezentanţii clusterului clujean.

Proiectul a demarat la 1 decembrie 2015, iar Cluj IT va fi responsabil cu implementarea procesului de mapare a competențelor și potențialului de colaborare intre membrii rețelei din macroregiunea Balcanilor și Mării Negre.

Tags: , , ,
insulele-lofoten-iarna_520

TOP 10 ţări cu cel mai ridicat nivel de trai în 2015

ONU a dat publicităţii studiul anual privind nivelul de trai în toate ţările lumii şi a realizat un clasament în funcţie de Indexul de Dezvoltare Umană. Şi în 2015, la fel ca în ultimii şase ani, ţara în care se trăieşte cel mai bine este Norvegia.

Clasamentul ONU a fost realizat după ce experţii au analizat o serie de date colectate în 2014, precum PIB-ul pe cap de locuitor, nivelul de educaţie, speranţa de viaţă. Rezultatele finale arată o diferenţă uriaşă între ţările clasate în vârful clasamentului şi cele de la coadă.

TOP 10 ţări cu cel mai ridicat nivel de trai:

Norvegia
Australia
Elveţia
Danemarca
Olanda
Germania
Irlanda
Statele Unite
Canada
Noua Zeelandă

România se clasează pe locul 52, fiind în prima jumătate a ţărilor ca şi nivel de dezvoltare şi a fost încadrată în categoria ”Dezvoltare umană ridicată”, în timp ce primele 49 de naţiuni se aflau în categoria ”Dezvoltare umană foarte ridicată”.

TOP 10 ţări cu cel mai scăzut nivel de trai

Niger
Republica Centrafricană
Eritreea
Ciad
Burundi
Burkina Faso
Guineea
Sierra Leone
Mozambic
Mali.

Tags: , , , , ,
contor

Factura la electricitate se va reduce cu 3,5% de la 1 ianuarie 2016 pentru populație

Consumatorii casnici vor plăti de la 1 ianuarie 2016 cu 3,5% mai puțin la energia electrică, a declarat, miercuri, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), Niculae Havrileț, într-o întâlnire cu presa.

Decizia a fost luată în comitetul de reglementare, care a avut loc miercuri, transmite Agerpres. “Am decis o reducere de 3,5% de la 1 ianuarie pentru factura finală. Tarifele de distribuție au scăzut cu 12% în medie, însă a crescut ponderea certificatelor verzi de la 35 de lei la 43 de lei”, a arătat Havrileț.

Ponderea certificatelor verzi în factura consumatorilor casnici a crescut după ce mai multe companii mari consumatoare de energie au fost exceptate de la plata unei părți a certificatelor verzi. “Dacă nu ar fi crescut cota de certificate, factura finală ar fi fost redusă cu 5,5%”, a adăugat Havrileț.

La începutul lunii decembrie, Ministerul Economiei a publicat lista celor 37 de companii exceptate de la plata unei părți a certificatelor verzi. Printre aceste companii se află Alro Slatina, Arcelor Mittal Galați, Lafarge, Carpat Cement, Saint-Gobain, Azomureș.

Marți, Marius Vladu, șeful Direcției Comunicare, Cooperare și Relația cu Parlamentul din ANRE declara, pentru AGERPRES, că tarifele de distribuție a energiei electrice vor scădea în medie cu 12% de la 1 ianuarie 2016, ceea ce va însemna o reducere de 4-5% a valorii facturii finale.

Tags: , ,
dacian-ciolos

Bugetul de stat pe 2016 şi bugetul asigurărilor sociale, adoptate de Parlament

Deputaţii şi senatorii au adoptat, miercuri, în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, bugetul de stat pe 2016 cu 309 voturi “pentru” şi 13 “împotrivă”, precum şi bugetul asigurărilor sociale pentru 2016 cu 290 voturi “pentru”, 15 “împotrivă” şi 3 abţineri, transmite Mediafax.

Bugetul de stat a fost adoptat în procedură de urgenţă, fără ca Parlamentul să aducă mari modificări faţă de forma înaintată spre dezbatere de către Guvern, la sfârşitul săptămânii trecute. De altfel, comisiile de buget-finanţe ale celor două Camere au lucrat în acest weekend, în ritm alert, astfel încât plenul să poată da votul final miercuri, conform calendarului stabilit de conducerea Legislativului.

Premierul Dacian Cioloş a declarat, luni, la debutul dezbaterilor din plenul reunit al Parlamentului, că guvernul a decis să respecte, la elaborarea bugetului de stat pe 2016, cadrul legal adoptat de Legislativ, deşi impactul majorării salariilor şi al relaxării fiscale este de 20 miliarde de lei.

“Acest guvern a decis să respecte cadrul legal adoptat de Parlament în anul 2015 şi a inclus prevederi importante de relaxarea fiscală şi creşterea salarială a personalului bugetar. Acestea au fost luate ca atare din perspectiva impactului asupra construcţiei bugetare pentru anul 2016 şi, aşa cum am spus, Guvernul le-a asumat în cunoştinţă de cauză. Prevederile menţionate mai sus nu sunt decloc de neglijat şi asta e important să subliniem, acestea totalizând un impact bugetar de circa 20 de miliarde de lei, ţinân cont de faptul că veniturile scad cu ceva mai bine de 10 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile cresc cu mai mult de 9 miliarde de lei”, a declarat premierul Dacian Cioloş, adăugând că acestea “nu se pot compensa” cu creşterea economică, care este esitmată la 4% din PIB pentru 2016 şi care acoperă circa 9 miliarde lei.

Potrivit prim-ministrului, soluţia a fost “dificil de agreat într-un interval extrem de scurt”, dar a fost posibilă prin mărirea deficitului bugetar la 2,95% ca derogare temporară de la obiectivul asumat şi prin relocarea unor sume de la ordonatorii de credite.

Premierul a mai spus că educaţia, sănătatea, transporturile şi investiţiile reprezintă priorităţi de care a ţinut cont la elaborarea proiectului.

Bugetul asigurărilor sociale, adoptat de Parlament

Deputaţii şi senatorii, reuniţi miercuri în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, au adoptat bugetul asigurărilor sociale pentru 2016 cu 290 voturi “pentru”, 15 “împotrivă” şi 3 abţineri.

Pentru anul 2016, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat sunt estimate la 52,59 miliarde lei, din care 99,4% sunt aferente sistemului public de pensii, iar cheltuielile totale ajung la circa 52,37 de miliarde de lei, din care 99,8% pentru sistemul public de pensii.

Bugetul este programat cu un excedent de 228,9 milioane lei, reprezentând rezultatul financiar al sistemului pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

Veniturile totale ale bugetului de asigurări sociale sunt cu 4,7% mai mici faţă de cele de anul trecut, pe fondul scăderii cu 4,4% a veniturilor sistemului public de pensii şi al creşterii cu 5,9% a veniturilor sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

Pentru susţinerea în totalitate a cheltuielilor finanţate din acest buget pentru 2016 se alocă o subvenţie de 14,49 miliarde lei de la bugetul de stat, cu 22,4% mai mică decât cea de anul trecut.

Din totalul cheltuielilor aferente sistemului public de pensii, 98,8% vor fi destinate asistenţei sociale şi 1,2% pentru administrarea sistemului public de pensii, respectiv cheltuieli de personal, bunuri şi servicii, dobânzi datorate Trezoreriei şi active nefinanciare.

Fondurile destinate plăţii pensiilor din sistemul public pentru 2016 sunt de 50,74 miliarde lei, cu o pondere de 6,8% din PIB. Principala măsură pentru anul viitor o reprezintă majorarea valorii punctului de pensie cu 5%, la 871,7 lei. Aceasta are un impact de 2,42 miliarde lei, aferent unui număr de 4,68 milioane de pensionari care vor beneficia de indexarea pensiilor cu 5%.

O altă măsură vizează acordarea indicelui de corecţie de 1,09% pentru circa 150.000 de pensionari care ar urma să se înscrie în sistemul public de pensii anul viitor.

Bugetul alocă pentru anul viitor 318 milioane lei pentru biletele de tratament balnear şi recuperarea capacităţii de muncă, 540 milioane lei pentru ajutoarele de deces, iar 439 milioane lei reprezintă suma alocată bunurilor şi serviciilor, respectiv pentru taxele poştale percepute la transmiterea pensiilor la domiciliul pensionarilor.

Necesarul pentru plata prestaţiilor cuvenite în cazul accidentelor de muncă şi boli profesionale va fi de 103 milioane lei, astfel că suma totală alocată din acest buget cheltuielilor de personal se ridică la 190,7 milioane lei.

Bugetul asigurărilor pentru şomaj cuprinde venituri estimate la 1,89 miliarde lei, din care 84,1% sunt aferente sistemului asigurărilor pentru şomaj şi 15,9% revin fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale. Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj sunt de 1,38 miliarde lei, din care 98,4% pentru sistemul asigurărilor pentru şomaj şi 1,6% pentru plata creanţelor salariale.

Tags: , , , ,