Tag Archives: featured

constructii august

Luna în care Clujul sare peste Ilfov și București  pe piața construcțiilor

Conform datelor statistice al Institului Național de Statistică, în luna august 2015, județele Ilfov și Cluj au cele mai mari suprafețe utile autorizate pentru clădirile rezidențiale. Este prima lună din ultima jumătate de an când Clujul depășeșete Ilfovul și chiar și Bucureștiul în ceea ce privește suprafața utilă totală a clădirilor rezidențiale autorizate în luna respectivă.

Iată top 10 al suprafețelor utile autorizate pentru clădiri rezidențiale, pe județe:

Poziție Județ Suprafață utilă totală autorizată în august 2015 Număr autorizații construire emise în august 2015
1. Cluj 143.749 metri pătrați 158
2. Ilfov 136.585 metri pătrați 598
3. Suceava 72.488 metri pătrați 158
4. Constanța 41.180 metri pătrați 173
5. Timiș 38.109 metri pătrați 190
6. Iași 36.208 metri pătrați 228
7. Dâmbovița 32.788 metri pătrați 217
8. Prahova 29.503 metri pătrați 200
9. Argeș 29.313 metri pătrați 217
10. Maramureș 26.024 metri pătrați 151

În București au fost autorizate construcții rezidențiale în suprafață totală de 142.962 metri pătrați.

Conform precizărilor Institutului Național de Statistică, ”Clădirea este construcția permanentă care se ridică deasupra solului, formând un tot din punct de vedere constructiv și arhitectonic, izolată (distanțată) spațial sau despărțită de altele prin pereti exteriori, având acoperiș propriu și intrare separată.Clădirea rezidențială este acea clădire care este folosită integral sau în cea mai mare parte (peste 50 % din spațiul locuibil sau din volumul construit ) pentru locuit”.

Topul lunii iunie îl puteți consulta AICI.

(Titus CRĂCIUN)

 

Tags: , , ,
DSC_0070

Primăria vinde spaţii comerciale generoase în centrul Clujului

Primăria Cluj-Napoca va scoate la vânzare, prin licitaţie publică cu strigare, 18 spaţii comerciale şi de prestări servicii, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Consiliului Local al municipiului, după cum urmează:

Căile Ferate nr. 4 – 224.42 mp
Bolyai nr.4. ap.5 – 195.47 mp
Moţilor nr.7 – 60.04 mp
Paris nr.41-43. ap. 7 – 105.12 mp
Mărăşeşti nr.31 – 29.85 mp
I.M. Klein nr. (evaluare teren) – 209.91 mp
Traian nr. 15 (evaluare teren) – 70.83 mp
Horea nr.84-86 – 30.75 mp
Anton Pann nr.8-10 – 125.20 mp
Horea nr.10 – 40.67 mp
Lalelelor nr.14 – 10.90 mp
I.M. Klein nr.21 – 38.76 mp
Eroilor nr.5 ap.1 – 61.5 mp
Eroilor nr.5 ap.2 – 10.29 mp
Dorobanţilor nr.27 ap 4 – 70.75 mp
George Bariţiu nr.14 ap. 1 – 16.10 mp
Republicii nr.71 ap. 3 – 68.7 mp
Traian nr.20 ap.6 – 29.89 mp

Imobilele în cauză nu pot face obiectul negocierii directe, sunt înscrise în cărţi funciare, nu fac obiectul cererilor de revendicare sau al unor litigii cu privire la proprietar, iar Ministerul Culturii nu şi-a exercitat dreptul de preemţiune.

Lista spaţiilor scoase spre vânzare urmează să fie aprobată în cadrul şedinţei forului local de miercuri, 14 octombrie 2015.

Tags: ,
calorifer

Încep înscrierile pentru subvenţia la căludură. Te încadrezi?

Cererile pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei în Cluj-Napoca se distribuie începând de luni, 12 octombrie 2015, iar preluarea acestora se va face din data de 15 octombrie 2015, anunţă municipalitatea.

Ajutorul de incalzire se acordă persoanelor cu domiciliul sau reşedinta valabilă în Cluj-Napoca în perioada sezonului rece (noiembrie 2015 – martie 2016), pe baza cererii şi declaraţiei pe propria răspundere, însoţită de actele necesare.

În stabilirea venitului net mediu lunar pe membru de familie şi, după caz, al persoanei singure, se iau in calcul toate veniturile realizate de membrii acesteia în luna anterioara depunerii cererii.

Plafoanele sunt : 1.082 lei pentru persoanele singure beneficiare de încălzire de la RAT; 786 lei/pers. pentru familiile sau persoanele care se gospodaresc împreună beneficiare de încălzire de la RAT ; 615 lei/pers. pentru persoanele singure, familiile sau persoanele care se gospodaresc împreună şi folosesc pentru încălzirea locuinţei gaze naturale, energie electrică sau combustibili solizi.

Pot beneficia de ajutor pentru încălzirea locuinţei, cu energie termică, gaze naturale, energie electrică sau combustibili solizi familiile, respectiv persoanelor singure, care se încadrează în plafoanele de venit pe persoană, numai pentru locuinţa de domiciliu sau, dupa caz, de resedinţa a acestora, dacă nu deţin bunuri mobile/imobile, care conduc la respingerea acordării ajutorului.

Formularele pot fi ridicate de la Centrul de Informare pentru Cetateni (strada Motilor nr. 7), primariile de cartier (Manastur – str. I. Mester nr. 10; Marasti – str. Fabricii nr. 4; Iris – Liebcknecht nr. 7-8; Someseni – str. T. Vuia nr. 41; Grigorescu – str. Al. Vlahuta nr. 47-48; Zorilor – str. Pasteur nr. 60; Gheorgheni – Aleea Baisoara nr. 4A) sau de la sediul Regiei Autonome de Termoficare Cluj-Napoca şi se depun după următorul program:

Centrul de Informare pt. Cetăţeni

luni – miercuri 08.30 – 16.30
joi 08.30 – 18.30
vineri 08.30 – 16.00

Primăriile de cartier

luni – miercuri 08.00 – 16.00
joi 08.00 – 17.30
vineri 08.00 – 14.30

Solicitanţii de ajutor de încălzire pentru energie termică sunt rugaţi să depună cererile la administratorul imobilului, care le va centraliza şi le va depune însoţite de un borderou centralizator. Stabilirea dreptului de acordare se face o singură dată, pe întreaga perioadă a sezonului rece, începând cu luna depunerii cererii, pentru cei care au depus documentele până la data de 20 a lunii respective, iar pentru cei care au depus documentele după data de 20, începând cu luna urmatoare. Orice modificare, privind numărul de membri sau venitul realizat se comunică printr-o nouă cerere care va cuprinde în mod obligatoriu aceleaşi acte ca şi cererea iniţială.

Mai multe detalii AICI.

Tags: , , ,
aida-cluj-680x365

Vrei să organizezi un eveniment la Cluj? Cât plăteşti la Primărie şi care sunt amenzile prevăzute pentru 2016

Cei interesaţi să organizeze evenimente la Cluj-Napoca, fie că vorbim despre spectacole de teatru sau competiţii sportive, vîn 2016, vor plăti municipalităţii 2% din vânzarea biletelor şi abonamentelor. Impozit. În cazul unor contravenţeii, amenzile ajung până la suma de 1.578 de lei în cazul persoanelor fizice şi la 6.312 lei pentru cele juridice.

“Impozitul pe spectacole se calculează prin aplicarea cotei de impozit la suma încasată din vânzarea biletelor de intrare şi a abonamentelor: 2% în cazul unui spectacol de teatru, balet, operă, operetă, concert filarmonic sau altă manifestare muzicală, prezentarea unui film la cinematograf, un spectacol de circ sau orice competiţie sportivă internă sau internaţională şi tot 2% în cazul altor manifestări artistice decât cele enumerate anterior”, se arată în proiectul HCL privind stabilirea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale începând cu anul 2016, aflat în dezbatere publică.

În ceea ce priveşte contravenţiile, amenzile sunt următoarele:

Amenzi persoane fizice

Neplata impozitului: amenzi între 70 şi 279 lei (prima caregorie de evenimente) şi între 279 şi 696 lei (a doua categorie)
Încălcarea unor norme tehnice privind tipărirea, înregistrarea, vânzarea, evidenţa şi gestionarea, după caz, a abonamtelor şi biletelor de intrare la spectacol: amendă între 325 şi 1.578 lei.

Amenzi persoane juridice

Neplata impozitului: amenzi între 280 şi 116 lei (prima caregorie de evenimente) şi între 1.116 şi 2.784 lei (a doua categorie)
Încălcarea unor norme tehnice privind tipărirea, înregistrarea, vânzarea, evidenţa şi gestionarea, după caz, a abonamtelor şi biletelor de intrare la spectacol: amendă între 1.300 şi 6.312 lei.

Etapa consultării publice se va încheia în 5 noiembrie 2015. Până atunci, proiectul poate fi consultat pe site-ul primăriei, iar persoanele interesate pot transmite sesizările, observaţiile sau punctele de vedere la adresa de e-mail consultarepublica@primariaclujnapoca.ro sau pot înregistra adrese scrise la Serviciul Centrul de Informare pentru Cetăţeni, str. Moţilor nr.7 sau la orice primărie de cartier.

Tags: , , , , ,
energie

Cât din bugetul unei familii merge pe energie

Suma alocată de o familie din România pentru plata facturii de energie are o pondere, în medie, de 30% din bugetul total, în timp ce, în unele țări, este considerat vulnerabil consumatorul care alocă peste 10% din buget pentru același tip de factură, a declarat, joi, directorul general al Departamentului de Eficiență Energetică din Autoritatea Națională pentru Reglementare în Energie /ANRE/, Corneliu Rădulescu, citat de Agerpres.

“România se confruntă cu o problemă mare din punct de vedere al consumului de energie, care a scăzut dramatic în ultimii 5 ani. În România, industria a ajuns să fie în urma consumului populației. Dacă acum 15 ani, industria avea o pondere de 38-40% în consumul național, acum ponderea este de 28-29%, iar în cazul populației de 32-33%. În România, 42% din populație trăiește în sărăcie, iar sărăcia energetică ajunge chiar și la 50%. În bugetul unei familii, factura energetică este în jur de 28-30%, în medie. În unele țări se consideră că aceia care depășesc bugetul de 10% la factura energetică sunt vulnerabili. Sărăcia energetică este o mare problemă a României, atât din punct de vedere social, cât și al modului în care consumatorii vulnerabili pot fi sprijiniți. Pe 2 noiembrie, va avea loc lansarea unui studiu privind sărăcia energetică și eficiența energetică, realizat de Academia Română, la comanda ANRE’, a spus Rădulescu, într-o conferință de specialitate.

Potrivit reprezentantului ANRE, în România, mai sunt multe lucruri de rezolvat în domeniul energetic, în special în ceea ce privește eficiența energetică a clădirilor, sistemele de încălzire centralizată sau comunitățile locale.

“Tot timpul suntem acuzați că România are o intensitate energetică de două ori și ceva mai mare decât media Uniunii Europene. Vorbim, însă, de cifre absolute, iar comparația unei țări nu se poate face în cifre absolute, pentru că fiecare țară are anumite caracteristici: structură economică, putere de cumpărare etc. Cine crede că, după 25 de ani, România continuă să fie o țară atât de intensivă în urma destructurării și restructurării economice, dă dovadă de naivitate. Este adevărat că mai sunt foarte multe lucruri de făcut în România, în sectoare unde există un potențial mare, cum este cel al eficienței clădirilor, sistemele de încălzire centralizată, comunitățile locale etc. Industria poate a făcut cel mai mult din punct de vedere al măsurilor privind eficiența energetică. Nu trebuie să ne ferim că și din cauza crizei consumurile au scăzut foarte mult. La ora actuală, consumul de energie primară al României este în jur de 30 de milioane tep’, a afirmat Corneliu Rădulescu.

(sursa foto: stirileprotv.ro)

Tags: , ,
20151007_150347

Discuţii aprinse între preşedintele Ordinului Arhitecţilor şi primarul Boc, la dezbaterea pe tema betonării Someşului: “Proiectul arată diferit faţă de cel din 2011”

Arhitectul clujean Şerban Ţigănaş, preşedintele Oridinului Arhitecţilor din România (OAR), a luat poziţie odată cu apariţia în mass-media locală a unor informaţii conform cărora spaţiul verde de pe malul Someşului, mai exact fâşia cuprinsă între Podul Elisabeta şi Podul Garibaldi, ar urma să dispară pentru a face loc unei benzi suplimentare de circulaţie pe strada Splaiul Independenţei şi a trimis o scrisoare deschisă prin care îi cerea primarului Emil Boc să oprească şantierul: “Proiectul de lărgire a străzii de pe malul sudic, de pe tronsonul paralele cu Parcul Simion Bărnuţiu şi Cluj Arena, realizat cu aproape 10 ani în urmă şi executat parţial, este în opinia multora depăşit de dezvoltările ulterioare conceperii salee şi trebuie reanalizat critic. Planul Urbanistic General, realizat ulterior, Studiul de Mobilitate Integrată, încă nefinalizat, Concursul pentru Masterplanu-ul de dezvoltare pe cursul râului Someş, aflat în pregătire de către Primăria municipiului sunt doar câteva studii şi acţiuni menite să clarifice potenţialul actual şi rolul pe care trebuie să îl acordăm axei vitale a oraşului. În acest context, văr rog insistent să opriţi lucrările pentru o foarte rapidă şi pertinentă analiză, care să conducă la cea mai bună decizie pentru cazul pe care l-am semnalat”, a scris Ţigănaş. VEZI scrisoarea integrală AICI.

Ulterior, şantierul a fost oprit, iar societatea civilă a fost invitată, ieri, la o discuţie cu reprezentanţii Primăriei şi coordonatorii proiectului reabilitării străzii Splaiul Independenţei, ce face parte din proiectul modernizării tramei stradale din municipiu, investiţie pe bani europeni.

La dezbatere a luat parte şi arhitectul clujean, iar reproşurile sale făcute la adresa Primăriei au încins spiritele. Edilul Boc i-a aruncat “domnului profesor” că în calitate de proiectant de stadion şi polivalentă cunoştea foarte bine proiectul de pe Splaiul Independenţei.

“Trebuie să acceptaţi un lucru absolut fundamental care ne-ar fi scutit de multe îngrjorări şi ne va scuti în continuare. Comunicarea. Comunicarea despre proiectele Primăriei, despre intenţiile oraşului, despre coordonarea între strategii şi proiectele de detaliu este absolut deficitară. Spre exemplu, nimeni dintre noi nu a putut să consulte, chiar dacă avem profesii care au legătură cu aceste probleme, secţiunea pe care o propuneţi dumneavoastră pe malul Someşului şi iată, şi domnul primar, în loc să discute pe desen tehnic complet cotat şi coordonat, a discutat pe fotografii, pe imagini”, a reproşat Ţigănaş.

Primarul s-a apărat, adresându-se cu apelativul “domnule profesor”, că partea tehnică există, iar fotografiile au fost făcute pentru publicul larg, pentru a înţelege că se merge pe trei scheme.

Pentru că arhitectul şi-a continuat ideea privind comunicarea deficitară, Boc “a scos din mânecă” PUZ-ul de la polivlentă şi stadion: “Domnule profesor, nu ştiţi cine a redactat PUZ-ul polivalentei şi stadionului”, “L-a redactat Adrian Iancu”, a răspuns Ţigănaş. “Cine l-a aplicat?”, a continuat Boc. “Firma Dico şi Ţigănaş a făcut proiectarea şi a avut pe masă toate aceste informaţii. Asta am vrut să spun”, i-a reproşat edilul.

Discuţiile au continuat pe un ton răspicat, iar primarul a repetat punctul său de vedere. În replică, preşedintele OAR spune că proiectul din trecut arată diferit faţă de ceea ce prezintă la ora actuală. Tensiunile dintre cei doi au fost întrerupte de mai mulţi particianţi ai societăţii civile, care au ţinut să-i sublinieze primarului că Ţigănas a vorbit despre consultarea planşelor proiectului tramei stradale de către publicul larg.

“Eu când am venit aici, proiectul acesta era cu aprobările potrivit procedurilor legale, la mediu, aprobarea PUZ-ului în Consiliu Local, au fost dezbateri. Nu ştiu de ce nu aţi participat. Când s-a adoptat PUZ-ul pentru polivalentă şi stadion, această bandă suplimentară era acolo, n-am auzit pe nimeni să fie o dezbatere publică, o mare nemulţumire. Aşa cum a zis şi donmul Borda, trenul s-a dus. Nu e vina mea că la momentul respectin nu a existat o mai mare sensibilitatea a societăţii civile pentru aprofundarea acestei dezbateri. Eu am spus da, când am văzut punctele dumneavoastră de vedere, ne oprim, stopăm lucrările pentru a explica încă o dată. Dar nu suntem în faza în care facem dezbater publică. Acuma este o aprofundare necesară pentru a înţelege ce se face acolo. Procedurile legale au fost parcurse”, a spus Boc făcând referire şi la faptul că proiectul datează din vremea mandatului fostului primar Sorin Apostu.

Chiar şi cu aceste explicaţii pe masă, preşedintele OAR a reluat ideea neconcordanţelor dintre proiecte: “Am avut planurile într-adevăr pe masă, în 2011. A trebuit să ne corelăm cu el. Nu samănă secţiunea de atunci cu cea pe care am văzut-o astăzi. A doua chestiune. Şi a treia chestiune, i-am remarcat primarului de atunci că soluţia pe care o aveam acolo nu ni s-a părut cea ma bună. Proiectul nostru se termina la bordura sudică a străzii respective”.

În cadrul dezbaterii publice, la care au participat circa 50 de persoane, au fost peste 11 intrvenţii din partea societăţii civile. Întrebări sau propuneri de soluţii alternative: spre exemplu, banda suplimentară auto să fie înlocuită cu una de promenadă sau de piste de biciclete.

Mirela Mărincean, şefa Serviciului Siguranţa Circulaţiei din cadrul Primăriei, a explicat că artera în cauză, fiind una de categoria a doua, trebuie să aibă două sensuri pe mers. Conform legislaţiei. Aşadar, Splaiul Independenţei ar urma să aibă o bandă dedicată tramvaiului, delimitată de o bordură şi două pentru circulaţia auto – una existentă şi cea suplimentară, care va fi construită în locul trotuarului actual. De asemenea, strada va avea sens unic: dinspre Mănăştur spre centru. În sens invers, dinspre centru spre Mănăştur, se va circula pe Dragalina. Deciziile au fost luate pe baza unui sudiu de trafic realizat între 2005-2007.

Apoi, spaţiul verde de pe malul Someşului nu va dispărea. “Rămâne zonă verde între 1.8 şi 4 metri. Nu se taie copacii. Poate va fi afectat gardul viu şi variabil terenul din pricina şantierului, dar totul va fi reamenajat, replantat. Trebuie să facem un compromise între ceea ce avem şi supravieţuirea noastră în trafic”, a asigurat primarul. Cât despre zidul de sprijin în formă de “L”, “este singura soluţie”, a subliniat Gabriela Cora, şefa Serviciului Administrare Căi Publice.

Despre o posibilă modificare a proiectului. Slabe şanse. Nefinalizarea acestuia până în iunie 2016 ar însemna pierderea a 11-12 milioane de euro, bani europeni (n.red. valoarea totală a proiectului de modernizare a tramei stradale din municipiu), sumă pe care Primăria ar fi nevoită să o acopere din propriul buget. Totuşi, în acest context, Boc a promis să se consulte cu cei de la Agenţia de Dezvoltare Nord-Vest.

VEZI PLANŞELE PROIECTULUI AICI.

Tags: , , , , , , , , , , , ,
groapa gunoi

Cine plătește pentru majorarea prețului gunoiului. Dezbatere publică

Consiliul Civic Local Cluj-Napoca organizează o dezbatere publică la sediul Consiliului Județean Cluj, în data de 15 octombrie, pe tema crizei gunoiaelor și a majorării tarifelor de salubritate, se arată într-un comunicat al civicilor pe care îl prezentăm integral:

”În urma dezbaterii publice desfășurată în 14 august 2015, la Primaria Cluj-Napoca, pe tema Proiectului  Regulamentului de Salubritate, a majorării “de îndată” a tarifelor firmelor de salubritate și a crizei din procesul de colectare, stocare și prelucrare a resturilor menajere, primarul municipiului, dl.Emil Boc, sustinut de către Consiliul Civic Local și de ONG-urile de mediu, s-au angajat să continue dezbaterea- la nivel de județ- în cursul lunii octombrie a.c. pentru a găsi soluții și răspunsuri la cerințele firești ale cetățenilor orașului dar și a județului.

Ținând seama de faptul ca la nivel de Consiliu Județean nu s-au identificat nici până în acest moment căile de deblocare a proiectului privind Centrul de Management Integrat al Deșeurilor, alternativa anunțată de Primaria Cluj-Napoca pentru amenajarea unei platforme de stocare pentru maxim 2 ani, nu rezolva cerințele europene de procesare și recuperare a deșeurilor menajere și nu asigură suportul tehnologic pentru  recuperarea costurilor de colectare și transport.

Hotărârea Consiliului Local de supotare a costurilor de către cetățenii Clujului și de către companiile comerciale a efectelor  majorării  tarifelor la companiile de salubritate – cu 19% respectiv de 3,3 ori în cazul firmelor- reprezintă un act normativ care în temeiul Legii nr.52/2003 se supune necondiționat dezbaterii publice, cu argumente juridice și date fundamentate economic.

În măsura în care eșecul investitiei în Centrul de Management Integrat al Deșeurilor aparține Consiliului Județean și executivului acestuia, transferal pe buzunarul cetățeanului a acestui eșec nu trebuia votat fără o recuperare de la cei vinovati.

Pe baza acestor considerații generale dar și a argumentelor tehnice, economice și ecologice prezentate de catre ONG-urile de mediu, invităm populația Clujului să participe activ și documentat la DEZBATEREA PUBLICĂ ce urmeaza a se desfășura în ziua de 15 octombrie 2015 în sala de ședinte a Consiliului Județean, între orele 11 si 13.

Invităm Consiliul Judetean Cluj ca, în temeiul prevederilor Legii nr.544/2003 privind liberul acces la informatiile de interes public cât și a Legii nr.52/2003 privind transparența decizională, să participte la organizarea DEZBATERII PUBLICE, să invite toate primăriile și instituțiile publice implicate în acest proiect și  să faciliteze accesul cetățenilor la dezbatere și la consultarea lor”, se arată în comunicatul Consiliului Civic Local.

 

 

Tags: , , , ,
20151007_145239_800x480

Malul Someșului rămâne verde. Cel puțin așa promite primarul Clujului. FOTO PLANȘE PROIECT

Zvonurile apărute în urmă cu o săptămână cum că spațiul verde de pe malul Someșului, mai exact fâșia cuprinsă între Podul Elisabeta și Podul Garibaldi, ar urma să dispară pentru a face loc unei benzi suplimentare de circulație auto pe strada Splaiul Independenței a făcut ca societatea civilă să ia foc: s-a organizat un protest împotriva betonării Someșului, s-a semnat o petiție de 150 de metri și s-au trimis scrisori deschise, semnate de importante voci din urbanismul clujean, prin care i se cerea primarului Emil Boc să stopeze urgent lucrările de amenajare a străzii și să caute soluții alternative. Boc a acceptat provocarea, a suspendat temporar șantierul pentru ca, astăzi, să se așeze la masa rotundă cu toți cetățenii interesați de proiect.

La dezbaterea publică au participat circa 50 de persoane, între care: consilieri locali, reprezentanți ai Poliției Locale, Companiei de Transport Public, președintele Ordinului Arhitecților din România, proiectanți de la PUG, jurnaliști, activiști de mediu și simpli cetățeni.

Cu ocazia dezbaterii, la insistența aceleași societăți civile, dar și pentru că lucrările la Splaiul Independenței fac parte din proiectul european de modernizare a tramei stradale din Cluj-Napoca, pe pereții Sălii de Sticlă a Primărie, au apărut, pentru primda dată de la demararea proiectului, planșele cu modificările la tronsonul în discuție.

10930140_10152964373881330_4819911592715356639_n

12116005_10152964373951330_7373443033976284186_n

Extinderea cu încă o bandă auto a străzii Splaiul Independenței a reieșit în urma unui studiu de trafic, realizat între 2005-2007, care cataloga artera drept una de categoria a doua, ce leagă centrul orașului de zonele de locuit, iar aceste artere trebuie să aibă două benzi pe sens.

Cu fotografiile în față, edilul le-a explicat celor prezenți cum se va efectua circulația auto în viitor pe Splaiul Independenței și ce se va întâmpla, punctual, cu spațiul verde de pe malul Someșului.

“S-a pornit de la un studiu de circulație, realizat în perioada 2005-2007, care a arătat necesitatea acestei benzi suplimentare de circulație, după care PUZ-ul stadion și polivalentă a inclus în conținutul lui această bandă suplimentară, apoi proiectul european aprobat în urma studiului de circulație, PUZ-ului, a inclus această bandă suplimentară cu scopul foarte corect de avea o lărgire a spațiului carosabil. Fără a fi în detrimentul spațiului verde. Proiectul nostru este următorul: să se asigure linie dedicată pentru tramvai pe Splaiul Independenței –linie directă, delimitată cu o bordură, iar cea de a doua noutate importantă – sensuri unice. Dinspre Mănăștur spre centru să fie pe Splaiul Independenței, iar pe Dragalina dinspre centru spre Mănăștur. Sensuri unice sunt prevăzute și pe Moților. Toate aceste lucruri se vor implementa după realizarea lucrărilor despre care vorbim astăzi. Acuma ce se întâmplă cu spațiul verde pentru că știu că asta vă interesează. Potrivit proiectului, va rămâne o porțiune de 1.8-3 metri de spațiu verde, banda suplimentară urmând să ia locul actualului trotuar, nu vor dispărea copacii, gardul viu s-ar putea să fie afectat, dar peste tot pe unde vom perturba lucrurile cu șanteriul vom replanta copaci sau reface zona afectată”, a spus Boc. “Trebuie să facem un compromis rezonabil între cee ce avem și supraviețuirea noastră în trafic”, a conchis edilul.

20151007_150142_800x480

20151007_150256_800x480

20151007_150315_800x480

11 reprezentanți ai societății civile s-au înscris să-i dea replica primarului sau măcar să propună soluții alternative: spre exemplu, îmbinarea aestui proiect cu cel al “întoarcerii” Someșului spre comunitate și astfel banda suplimentară să fie folosită pentru promenadă sau piste de biciclete.

20151007_150510_800x480

20151007_150515_800x480

“Banda suplimentară este o decizie luată acum 2 ani. Trenul a plecat, ca să zic așa”, le-a răspuns primarul.

În contextul unor viitoare proteste, Boc atrage atenția că blocarea lucrărilor sau renunțara la proiectul de amenajare a străzii Splaiul Independenței, care are 1.2 kilometri și o pondere importantă în proiectul de modernizare a tramei stradale, ar putea duce la pierderea a 11-12 milioane de euro, bani europeni. “Dacă nu terminăm proiectul tramei stradale până în 1 iunie 2016 pierdem banii și va trebui să plătim din propriile buzunare”.

Totuși, spre finalul dezbaterii, bombardat cu poziții adverse vehemente, edilul și-a schimbat punctul de vedere promițând că primăria se va consulta cu partenerii de la Agenția de Dezvoltare Nord-Vest pentru a vedea dacă proiectul poate fi schimbat fără ca banii europeni să se piardă.

 

 

 

Tags: , , , , , ,
CSi

Robot de paletizare, prezentat în premieră mondială la Cluj

CSi Group, lider mondial în soluții automatizate de paletizare, a inaugurat astăzi, la fabrica din Cluj-Napoca, noul i-Pal, un model dezvoltat și rafinat în ultimii zece ani de echipele de ingineri din Olanda și România. Produs prima dată în 2005 în Olanda, i-Pal a fost dezvoltat permanent și i s-au adăugat elemente de funcționalitate integrată. Noul i-Pal, prezentat astăzi în premieră la Cluj-Napoca, realizează și împachetarea cu folie a paleților și poate gestiona 35 de cutii pe minut și 40 de paleți pe oră.

„Primul i-Pal a fost realizat în 2005 de o echipă de ingineri olandezi. Intenționam să folosim acest prototip doar ca model, dar am constatat un interes crescut din partea clienților și această instalație robotizată pentru paletizare a devenit un produs extrem de cerut. Echipele de cercetare au lucrat permanent la dezvoltarea lui – în total, în cei zece ani s-au adunat 100 de mii de ore de cercetare din partea echipelor de ingineri. În primii ani, specialiștii noștri din Olanda au lucrat la dezvoltarea produsului, dar ulterior inginerii români s-au implicat tot mai mult, astfel că putem spune că peste 75% din produsul pe care îl vedeți astăzi, inclusiv funcționalitatea adăugată în premieră de împachetare cu folie a paleților, a fost conceput de inginerii de la Cluj”, a declarat Jan de Bruijn, CEO CSi Group, în cadrul unei întâlniri de presă.

De altfel, potrivit sursei citate, majoritatea activității de cercetare a CSi Group se desfășoară în prezent la centrul de la Cluj-Napoca. „Avem o colaborare foarte bună și cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, am implicat echipe de profesori și studenți de aici în cercetare și dezvoltarea de noi produse și vă pot spune că am fost impresionați de nivelul de pregătire al tinerilor români”, a completat Kees Oosting, COO CSi Group.

Tot astăzi, CSi a inaugurat un nou centru de producție pentru sistemele de paletizare – PAC. Situat în imediata vecinătate a fabricii existente, aici vor fi dezvoltate, testate și puse în aplicare toate conceptele de standardizare și modularizare a producției, concepte care vor fi ulterior implementate la nivel mondial. Datorită tehnologiei inteligente folosite, timpul de livrare a unei instalații robotizate personalizate va scădea de la 4-8 luni, cât este în prezent, la 8-10 săptămâni, un record în domeniu. De asemenea, instalarea la fabrica beneficiarului va fi realizată în 48 de ore, față de câteva săptămâni, cât durează în prezent. La CSi PAC Cluj-Napoca va funcționa și centrul de specializare al companiei, unde vor veni și angajații de la unitățile de producție din Olanda și China ale grupului. În acest fel, Clujul își întărește rolul de centru de importanță majoră al CSi Group.

„Ne bucurăm ca acum, la aniversarea a zece ani de CSi în România și la Cluj-Napoca, să inaugurăm cel mai modern centru de producție al grupului și să vedem împreună rodul atâtor zeci de mii de ore de cercetare din partea echipei de ingineri în noul i-Pal. Datorită performanțelor înregistrate până în prezent, activitatea CSi la Cluj-Napoca se va dezvolta în anii următori, ceea ce înseamnă noi locuri de muncă, taxe și impozite către stat, dar și satisfacția de a pune orașul pe harta tehnologiei internaționale în acest domeniu”, a precizat și Sorin Nuțiu, directorul general al CSi România. Compania are peste 270 de angajați la Cluj, iar în anul următor estimează că va mai angaja aproximativ 50 de persoane.

Înființat în 1964, CSi Group a devenit furnizor de încredere în domeniul soluțiilor automatizate de paletizare și lider în industria de manipulare inteligentă a produselor. Compania își menține angajamentul față de viziunea fondatorilor săi: produse fiabile și de calitate, profesionalism și sustenabilitate. Grupul are 460 de angajați, iar în 2014 a înregistrat o cifră de afaceri de 60 de milioane de euro. Unitățile de producție din Olanda și România (la Cluj-Napoca), deservesc cu precădere piața europeană. Anul trecut, CSi a deschis o fabrică în China, pentru clienții din Asia, iar în 2016 va deschide o unitate de producție și în Mexic, pentru piața americană. Printre clienții CSi se numără Mars incorporated, P&G, Nestle, Friesland Campina, Reckitt Benckiser, JTI, TetraPak, Pepsico, Unilever, Kellog’s, Danone, Mondelez International, Philip Moris, British American Tobacco.

 

 

Tags: , , ,
13940324424ae6b80c96cce_large

Impozitele pe terenuri, în 2016, în Cluj-Napoca. Cum se calculează

Municipalitatea clujeană a iniţiat procedura de consultare a proiectului de hotărâre privind stabilirea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale începând cu anul 2016.

Cel de-al doilea capitol al documentului tratează impozitul şi taxa pe terenuri, după cum urmează:

“Pentru determinarea impozitului/taxei pe clădiri şi a impozitului/taxei pe teren, pentru anul 2016, se aplică delimitarea zonelor în intravilan aprobată prin HCL. 209/2003 privind încadrarea terenurilor din municipiul Cluj-Napoca pe zone fiscale, cu modificările şi completările ulterioare, iar pentru extravilan se aplică HCL. 264/2002 privind încadrarea terenurilor situate în extravilanul municipiului Cluj-Napoca pe zone fiscale, cu modificările şi completările ulterioare”, se arată în proiectul supus consultării publice.

Calculul impozitului/taxei pe teren

În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la categoria de folosință terenuri cu construcții, precum și terenul înregistrat la altă catgorie în suprafață de până la 400 mp, impozitul/taxa pe teren se stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel:

Zona în cadrul localității Nivelurile impozitului/taxei pentru localitatea de rangul I din Lege nr.227/2015

Lei/Ha

Nivelurile impozitului/taxei aprobate pentru anul 2016

Lei/Ha

A 6878-17194 8597
B 5199-12998 6499
C 3558-8894 4447
D 1690-4226 2113

 

În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la categoria de folosință terenuri alta decât construcții, pentru suprafața care depăsește suprafața de 400 mp, taxa/impozitul pe teren se stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută la alin. (4), iar acest rezultat se înmulțește cu coeficientul de coreție prevăut la la alin. (5).

Pentru stabilirea impozitului/taxei pe teren se folosesc sumele din tabelul următor, exprimate în lei pe hectar: (Click pe imagine pentru a mări tabelul)

TEREN 1

În cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul/taxa pe teren se stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel, înmulțită cu coeficientul de corecție prevăzut la art. 457 alin. (6). cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la categoria de folosință terenuri cu construcții.(Click pe imagine pentru a mări tabelul)

TEREN 2

Scutiri de la plata taxei/impozitului pe teren

Consiliul Local acordă scutirea impozitului/taxei pe teren datorate pentru:

– terenul aferent clădirilor restituite potrivit art.16 din Legea nr.10/200

– terenul aferent clădirilor retrocedate portrivit art.1 alin. (10) din OUG 94/2000

– terenul aferent clădirilor restituite potrivit art.1. alin. (5) din OUG 83/1999

– terenurile utilizate pentru furnizarea de servicii sociale de către organizații neguvernamentale

– terenuri utilizate de organizații nonprofit exclusiv pentru activități fără scop lucrativ

– terenurile aparținând asociațiilor și fundațiilor folosite exclusiv pentru activități fără scop lucrativ

– terenurile afectate de calamități, pe o perioadă de până la 5 ani

– terenurile aferente clădirii de domiciliu și/sau alte terenuri aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute de art.3 alin. (1) lit. b) și art. 4 alin (1) din Legea nr.341/2004

– terenurile aflate în proprietatea operatorilor economici, în condițiile elaborării unor scheme de ajutor de stat/ de minimis având un obiectiv prevăzut de legislația în domeniul ajutorului de stat.

Scutirile se aplică de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care persoana depune documentele justificative.

Etapa consultării publice se va încheia în 5 noiembrie 2015. Până atunci, proiectul poate fi consultat pe site-ul primăriei, iar persoanele interesate pot transmite sesizările, observaţiile sau punctele de vedere la adresa de e-mail consultarepublica@primariaclujnapoca.ro sau pot înregistra adrese scrise la Serviciul Centrul de Informare pentru Cetăţeni, str. Moţilor nr.7 sau la orice primărie de cartier.

 

 

Tags: , , , , ,
portofel-cu-bani

INS: Economia a crescut în primul semestru cu 3,8%

Institutul Naţional de Statistică (INS) a confirmat, miercuri, creşterea PIB în trimestru al doilea, de 0,1% faţă de ianuarie-martie, la semestru avansul fiind de 3,8%, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată sezonier, comparativ cu prima jumătate a anului trecut.

Faţă de acelaşi trimestru din anul 2014, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 3,4% pe seria brută şi cu 3,8% pe seria ajustată sezonier, potrivit celor mai recente date ale INS, prezentate miercuri. Estimările anterioare vizau pentru trimestrul al doilea un avans de 3,2% pe serie brută şi de 3,7% pe serie ajustată, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

“Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2015, nefiind, însă, înregistrate diferenţe semnificative faţă de varianta publicată în comunicatul de presă din 4 septembrie”, arată INS.

În semestrul I 2015, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2014, cu 3,8%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier. Anterior erau estimate creşteri de 3,7%, respectiv 3,8%.

Astfel, ca serie ajustată sezonier Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2015 a fost de 172,903 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 0,1% faţă de trimestrul I 2015 şi cu 3,8% faţă de trimestrul II 2014.

La semestru, PIB a fost de 349,108 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 3,8% faţă de semestrul I 2014.

Ca serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2015 a fost de 162,541 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 3,4% faţă de trimestrul II 2014.

Produsul intern brut estimat pentru semestrul I 2015 a fost de 302,717 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 3,8% faţă de semestrul I 2014.

În ceea ce priveşte contribuţia categoriilor de resurse şi de utilizări la modificarea Produsului intern brut, PIB notează că faţă de varianta provizorie a datelor, dinamica PIB şi a valorii adăugate brute, în trimestrul II 2015, s-a majorat cu 0,1 puncte procentuale, iar volumul şi contribuţia impozitelor nete pe produs s-au majorat cu 0,3, respectiv cu 0,1 puncte procentuale.

“Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante în: Construcţii (+3,5 puncte procentuale); Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+1,0 puncte procentuale)”, arată Statistica.

Pe categorii de utilizări, din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări semnificative ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat formarea brută de capital fix, de la +1,6% la +2%, ca urmare a creşterii volumului său de la 107,9% la 109,7%; importul de bunuri şi servicii, de la +3,4% la +4,2%, ca urmare a creşterii volumului său de la 107.8% la 109.8%; exportul de bunuri şi servicii de la +1,8% la +3,4%, ca urmare a creşterii volumului său de la 104,2% la 108,1%; cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, de la +3,8% la +3,5%, ca urmare a reducerii volumului său de la 105,9% la 105,5%.

Bugetul pentru anul în curs a fost fundamentat luând în calcul o creştere a PIB de 2,5%. Estimările Comisiei Naţionale de Prognoză indică un avans de 3,3%, iar FMI anticipează un avans de 3,4%.

Tags: ,
parcare evz

Parcările Clujului. Cât ne costă abonamentele în 2016, în centru şi cartiere

Primăria Cluj-Napoca a iniţiat procedura de consultare a proiectului de hotărâre privind stabilirea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale începând cu anul 2016.Documentul include şi taxele prevăzute pentru ocuparea temporară sau închirierea lunară şi anuală a parcărilor din municipiu. Sumele propuse se menţin la valorile din anul curent.

– abonamente parcări zona centrală solicitate de persoane juridice sau fizice care au în folosinţă un autoturism aflat în proprietatea unei persoane juridice: 525 lei/an
– abonamente parcări zona centrală solicitate de insitituţii bugetare sau culte: 525 lei/an
– abonamente parcări zona centrală solicitate de persoane fizice: 76 lei/an
– parcări, copertine sau garaje cu abonament, situate în cartierele oraşului, solicitate de persoane fizice: 5 lei/mp/an
– parcări, copertine sau garaje cu abonament, situate în cartierele oraşului, solicitate de persoane juridice: 18 lei/mp/an
– parcări, copertine sau garaje cu contract de închiriere solicitat de persoane fizice: 4 lei/mp/an
– parcări, copertine sau garaje cu contract de închiriere solicitat de persoane juridice: 16 lei/mp/an
– tarif de ocupare abuzivă a domeniului public: 30 lei/mp/an

Abonamente lunare pentru ocuparea unui loc de parcare în zona centrală:

– persoane fizice: 50 lei/lună
– persoane juridice: 70 lei/lună
– riverani: 25 lei/lună
– transmisibile: 120 lei/lună
– instituţii publice: 300 lei/lună
– transcriere contract copertină, garaj: 50 lei
– taxă pentru eliberare duplicat după contract/abonament: 20 lei

Tarife orare pentru ocuparea unui loc de parcare în zona centrală: parcometre, parcări închise cu bariere

30 min zona I/ 1 oră zona II – 1 leu
1 oră zona I/ 2 ore zona II – 2 lei
4 oră zona I/ 8 ore zona II – 8 lei
5 oră zona I/ 10 ore zona II – 9.5 lei

Plata parcării prin SMS (1 oră zona I / 2 ore zona II): 2 lei/SMS

Plata parcării prin SMS (1 zi ambele zone de tarifare): 9.5 lei/SMS

Timp de staţionare în parking-urile Moţilor, Băişoara, Primăverii

30 min – 1.5 lei
1 oră – 2.5 lei
1 zi – 12 lei
1 lună – 210 lei
Pierdere card/tichet – 11 lei

Taxă deteriorare bariere parking-uri: 500 lei

Abonamente anuale parking-uri pentru riverani: 110 lei/pers fizică, 65 lei/pers fizică (loc terasă), 840 lei/pers juridică, 225 lei/pers juridică (loc terasă)

Etapa consultării publice se va încheia în 5 noiembrie 2015. Până atunci, proiectul poate fi consultat pe site-ul primăriei, iar persoanele interesate pot transmite sesizările, observaţiile sau punctele de vedere la adresa de e-mail consultarepublica@primariaclujnapoca.ro sau pot înregistra adrese scrise la Serviciul Centrul de Informare pentru Cetăţeni, str. Moţilor nr.7 sau la orice primărie de cartier.

Insuficienţa locurilor de parcare în Cluj-Napoca e o poveste veche. La finele lunii trecute, Emil Boc a declarat că garajele de cartier rămân “în picioare”. Cel puţin anul acesta. Totuşi, e loc de dezbatere publică pentru soluţii alternative. Consilierii locali sunt aşteptaţi cu propuneri până în 15 octombrie. Câteva idei AICI.

Tags: , , , , , ,
cladire Iuliu Coroianu, nr. 5_800x533

Cât plătim impozit pe clădiri, în 2016, în Cluj-Napoca

Municipalitatea a iniţiat procedura de consultare a proiectului de hotărâre privind stabilirea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale începând cu anul 2016.

Primul capitol tratează impozitul şi taxa pe clădiri, după cum urmează:

“Pentru determinarea impozitului/taxei pe clădiri şi a impozitului/taxei pe teren, pentru anul 2016, se aplică delimitarea zonelor în intravilan aprobată prin HCL. 209/2003 privind încadrarea terenurilor din municipiul Cluj-Napoca pe zone fiscale, cu modificările şi completările ulterioare, iar pentru extravilan se aplică HCL. 264/2002 privind încadrarea terenurilor situate în extravilanul municipiului Cluj-Napoca pe zone fiscale, cu modificările şi completările ulterioare”, se arată în proiectul supus consultării publice.

Clădiri rezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice

– Clădire cu cadre de beton armat sau cu pereţi exteriori din cărămidă arsă sau orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic sau/şi chimic: 1.000 lei (pentru cele cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi de încălzire), 600 de lei (fără instalaţii)

– Clădire cu pereţi exteriori din lemn sau piatră naturală, cărămidă nearsă, vălătuci sau din orice material neexpus unui tratament termic sau/şi chimic: 300 lei (pentru cele cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi de încălzire), 200 de lei (fără instalaţii)

– Anexă cu cadre din beton armat sau cu pereţi exteriori din cărămidă arsă sau orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic sau/şi chimic: 125 lei (pentru cele cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi de încălzire), 175 de lei (fără instalaţii)

– În cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă încăperi amplasate la subsol, demisol şi/sau mansardă, utilizate ca locuinţă: 75% din suma care s-ar aplica clădirii

– În cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă încăperi amplasate la subsol, demisol şi/sau mansardă, utilizate în alte scopuri decât cel de locuinţă: 50 % din suma care s-ar aplica clădirii

Clădiri nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice:

– Cotă de 1% asupra valorii care poate fi: valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmi de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani ateriori anului de referinţă, valorea clădirilor care rezultă prin actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă

Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în propritatea persoanelor fizice, utilizate pentru activităţi din domeniul agricol, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0.4% asupra valorii impozitabile a clădirii.

Clădiri cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanlor fizice

Impozitul se calculează prin însumarea împozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial cu impozitul determinat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial.

Clădiri deţinute de persoane juridice

– Pentru clădiri rezindeţiale, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0.1% asupra valorii impozitabile a clădirii.

– Pentru clădiri nerezindeţiale, se aplică o cotă de 1% asupra valorii impozitabile a clădirii.

– Pentru clădiri rezindeţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoane juridice, utilizate pentru activiţăti din domeniul agricol, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0.4 % asupra valorii impozitabile a clădirii.

– În cazul clădirilor cu destinaţie mixtă, impozitul se calculează prin însumarea impozitului pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial cu impozitul calculat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial.

– În cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă a clădirii în ultimii 3 ani anteriori anului de referinţă, cota impozitului/taxei este de 5%.

Scutiri de impozite/taxe:

– clădiri utilizate pentru furnizarea de servicii sociale de către ONG-uri şi interprinderi sociale ca furnizori de servicii sociale
– clădiri utilizate de organizaţii nonprofit folosite exclusiv pentru activităţi fără scop lucrativ
– clădiri restituite – imobile preluate în mod abuziv în perioada 45-89
– clădiri retrocedate OUG 94/2000
– clădri restituite OUG 83/1999
– clădire nouă cu destinaţia de locuinţă, realizată în condiţiile Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi clădirea cu destinaţie de locuinţă, realizată pe bază de credite, în conformitate cu OG. 19/1994. În cazul înstrăinării clădirii, scutirea nu se aplică noului prorpietar
– clădire prevăzută ca domiciliu şi/sau alte clădiri aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b. şi art. 4. alin. (1) din Legea nr.341/2004
– clădirile aflate în proprietatea operatorilor economici, în condiţiile elaborării unor scheme ajutor de stat/de minimis având un obiectiv prevăzut de legislaţia în domeniul ajutorului de stat
– clădire la care proprietarii au executat pe cheltuială proprie lucrări de intervenţie pentru creşterea performanţei energetice – Legea 158/2011
– clădirile deţinute de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară
– clădirile la care au fost executate lucrări în condiţiile Legii 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, cu modificările şi completările ulterioare

Reduceri de impozite/taxe:

– clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologie, muzee ori case memoriale la care, în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă, s-au executat lucrări de refaţadizare
– clădiri afectate de calamităţi naturale, pentru o perioadă de până la 5 ani, începând cu 1 ianuarie a anului în care s-a produc calamitatea

“Scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe clădiri se aplică începând cu data 1 ianuarie a anului următor în care persoana depune acte justificative. Procedurile de acordare a scutirilor/reducerilor de la plata impozitului/taxei pe clădiri, stabilite prin HCL, vor fi elaborat după publicarea în Monitorul Oficial al României a Hotărârii de Guvern privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr.227/2015”, se mai arată în documentul supus consultării publice.

Etapa consultării publice se va încheia în 5 noiembrie 2015. Până atunci, proiectul poate fi consultat pe site-ul primăriei, iar persoanele interesate pot transmite sesizările, observaţiile sau punctele de vedere la adresa de e-mail consultarepublica@primariaclujnapoca.ro sau pot înregistra adrese scrise la Serviciul Centrul de Informare pentru Cetăţeni, str. Moţilor nr.7 sau la orice primărie de cartier.

Tags: , , , , ,
herce

Cartierul Iris, cel mai ”autorizat” în septembrie. Nou imobil cu 15 nivele în zona Iulius Mall

Unul dintre cele mai imobile, pe 15 nivele, a fost autorizat luna trecută, în zona Iulius Mall. În clasamentul lunii septembrie în ceea ce privește autorizațiile de construire consuce cartierul Iris, unde 23 de beneficiari au primit autorizații. În septembrie, numicipalitatea a emis circa 130 astfel de acte administrative.

Poziția secundă este a cartierului Borhanci, pentru care s-au eliberat 16 autorizații de construire, urmat de zona centrală, pentru care au fost emise 15 autorizații. 12 astfel de acte au fost emise pentru lucrări în Bună Ziua și câte 11 pentru Dâmbul Rotund și Gheorgheni.

În Gheorgheni, pe strada Valeriu Bologa, zona Iulius Mall, se află și imobilul record al lunii septembrie. Este vorba despre autorizarea  unui imobil mixt, de locuințe colective cu gradiniță și creșă la parter, cu trei niveluri la subsol, parter și 11 etaje. Este al treilea astfel de imobil autorizat în zonă, beneficiar fiin Herce Imobiliare.

Câte șase autorizații de construire s-au emis pentru beneficiari din Mărăști și Gruia, câte patru pentru cei din Bulgaria, Între Lacuri Someșeni, Zorilor și Andrei Mureșanu și trei pentru Mănăștur.

Câte un beneficiar din Plopilor și Grigorescu au fost atorizați în luna septembrie.

AICI puteți citi topul lunii august.

NotăÎn calculul numărului de autorizații pe cartiere au fost luate în considerare toate autorizațiile emise, fie că este vorba de branșamente, împrejmuiri, amplasamente de reclame ori edificări de imobile. Delimitarea străzilor pe cartiere a fost făcută conform studiului ANEVAR, ”Cluj-Napoca 2014, tranzacții imobiliare.”

Tags: , , , , ,
DSCN5922

Încă un drum turistic din Cluj, reabilitat

Lucrările de reabiltare la drumul judeţean Răchiţele-Ic Ponor ar trebui finalizate la începutul lunii decembrie, în urmă cu o lună RAADPP anunţând că s-a aşternul cel de-al doilea strat de asfalt, s-au montat parapeți protecție și s-a realizat unui zid de sprijin din beton. Astăzi, regia subordonată Consiliului Judeţean Cluj transmite că se derulează lucrări de reparaţii pe DJ 107 R, între Băişoara şi Muntele Băişorii.

DSCN5906

DSCN5888

DSCN5930

“Pe acest sector de drum, între km 28+650 şi km 47+350 se fac plombări, respectiv, reparaţii ale covorului asfaltic, cu mixtură asfaltică BA16. Până la ora actuală, s-au frezat suprafeţele degradate (gropile) pe o lungime de 10 km (între km 28+650 şi km 38+650) şi au demarat lucrările de plombări în Băişoara”, se arată într-un comunicat remis presei.

Lucrările sunt executate de SC Napoca SA.

Tags: , , , , , , ,
unnamed

Resuscitarea şcolilor profesioanale după 10 ani de indiferenţă. Viitorul meseriaşilor, dezbătut la Cluj

După ce ani la rând facultăţile au produs şomeri cu diplomă pe bandă rulantă şi pentru că angajatorii au tras un semnal de alarmă vizavi de lipsa acută a meseriaşilor în rândul tinerelor generaţii, Ministerul Educaţiei a reînfiinţat, în 2014, învăţământul profesional în România. După mai bine de 10 ani de absenţă. (n.red. Fostul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu a desfiinţat şcolile profesionale în 2003).

Primul pas spre normalitate a fost făcut, însă abia acum apar probleme cauzate de ani de indiferenţă, provocări care trebuie asumate şi la care trebuie să muncească, cot la cot, inspectoarele şcolare, agenţiile de ocupare a forţei de muncă, mediul privat de afaceri şi esenţial, părinţii elevilor. Concret, e nevoie de: identificare tuturor meseriilor cerute în piaţă, elaborarea unor materiale de prezentare a acestora dedicate elevilor de gimnaziu, o mai mare implicare financiară şi practică din parzea angajatorilor şi o schimbare de mentalitate în rândul părinţilor. Cel puţin acestea sunt concluziile la care au ajuns participanţii la Târgul Educaţional Transilvan şi la conferinţa “Meseria e brăţară de aur”, evenimente organizate, astăzi, la Cluj-Napoca în cadrul “Luna angajabilităţii”.

Cu cărţile aruncate pe masă, în stilul dulce românesc, participanţii la discuţie au recunoscut că este loc de îmbunătăţiri, însă nu s-au ferit să-şi urecheze colegii. S-a ajuns, aşadar, la clasicul cerc vicios.

Daniel Don, şeful Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Cluj, susţine că judeţul Cluj are cele mai multe joburi disponibile la nivel naţional – circa 3.000 şi că instituţia pe care o reprezintă organizează periodic târguri educaţionale: “peste 8.000 de elevi din 4 judeţe au participat, în aprilie, la un astfel de eveniment în Cluj-Napoca, iar în 12 octombrie, peste 5.000 de tineri din 3 judeţe vor avea parte e o experienţă similară la Timişoara”. În opinia sa, aceste demersuri sunt în zadar dacă angajatorii nu valorifică la justa valoare resursa umană: “E o problemă la nivelul celor ce gestionează resursa umană. Puţine multinaţionale din România lucrează cu specialişti în HR. E nevoie de persoane cu viziune care să se pregătească din timp şi care să ştie de ce va avea nevoie compania în viitor”. Mai întâi chiar, e nevoie de identificarea tuturor meseriile căutate în piaţă şi elaborarea unor materiale de prezentare şi de materiale didactice de actualitate: “Nu există prezentări de meserii. Tinerii trebuie să vadă ce presupune fiecare ca să îşi poată da seama dacă se regăseşte într-una dintre opţiuni”.

Ca o completare, Valentin Cuibus, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Cluj a dus tăvălugul problemelor şi mai departe. Pe de-o parte le transmite părinţilor să nu mai fugă după dilome când, la finalul studiilor universitare, copiii lor ajung să lucreze în supermarket-uri, de cealaltă parte le cere agenţilor economici o mai mare implicare pe periaoda anilor de studiu: “Degeaba ne trebuie meseriaşi calificaţi dacă nu dorim să ne implicăm în formarea lor sau dacă o facem superficial”.

“Clujul este unul din locurile în care învăţământul tehnic s-a dezvoltat foarte tare în ultima perioadă. Anul trecut s-a întâmplat ceea ce trebuia să se întâmple demult. S-a reînfiinţat învăţământul tehnic de 3 ani. Lucru pe care mediul de afaceri l-a dorit de foarte mult timp. În mare majoriate angajatorii mici şi mjlocii. Am reuşit să înfiinţăm 25 de clase, lucru deloc uşor pentru că a apărut o schimbare e mentalitate. Toată lumea îşi doreşte să facă o facultate, chiar dacă după ajunge la un supermarket. A fost dificil, dar rezultatele s-au văzut. Anul acesta am ajuns la 38 de clase, peste 1.000 de elevi, aproximativ 20% din numărul de absolvenţi pe care noi îi avem. E mult de lucru pentru că e nevoie de schimbarea mentalităţii, a părinţilor în primul rând, iar în acest context orientarea şcolară spre învăţământul profesional lipseşte în cadrul sistemului nostru de învăţământ. Ce ar mai trebui facut, înfară de schimbarea mentalităţii, este implicarea agenţilor economici. Noi ne-am întâlnit anul acesta cu 293 de agenţi economici, toate cele peste 1.000 de locuri ocupate sunt pentru şi la cererea dânşilor. Deci cu discuţii prealabile şi cu contracte încheiate ulterior. Din păcate, încă, avem un număr destul de mare de agenţi economici departe de demersul nostru. Doresc să se implice foarte puţin dacă se poate, iar dacă se poate financiar să nu se implice deloc este perfect. Asta este realitatea. Şi aici trebuie lucrat. Şi dânşii trebuie să îşi schimbe mentalitatea. Putem lua exemple câte doriţi din vestul Europei, unde investiţia pe care agentul economic o face este foarte mare şi evident, rezultatele sunt altele”, a punctat Cuibus.

Reprezentanţii mediului de afaceri, Deloitte (Cluj) şi Eurotriade (Sibiu), au ţinut să-i reasigure pe tineri că e nevoie de meseriaşi pe tot cuprinsul ţării, multe persoane accepând să fie relocate pentru a obţinute un loc de muncă. “Industria se dezvoltă şi crerea va creşte în următorii ani. Mulţi tineri fac facultate pentru că se gândesc că vor avea salarii mai mari. Ce trebuie să ştiţi e că un bun meseriaş, de exemplu un specialist în mase plastice, poate fi plătit la fel de bine ca un manager sau team leader. Nu îl vom lăsa să plece în străinătate. Reînfiinţarea şcolilor profesionale este un lucru foarte important şi din punct de vedere al viitorului salar. Companiile îşi permit să investească în formarea unui om, dar asta ar însemna probabil un salar mai mic”.

Având deja un an de experienţă, reprezentanţii şcolilor profesionale din Cluj au adus în discuţie încă două probleme: salariile mici din învăţământ, în consecinţă dificultatea de a găsi profesori dedicaţi şi provocarea de a găsi meserii pentru tinerii din mediul rural. “Elevii noştri vin majoritar din mediul rural şi puţini sunt aceia, care la finalul studiilor, rămân în oraş. Trebuie să găsim meserii care să le fie de folos şi acasă. În prezent, noi avem şase specializări: bucătar, coafor, electronică, instalaţii, tâmplari universali şi electrotehnică”, a spus directorul Liceului Teologic Reformat din Cluj-Napoca. Legat de mediul rural, în speţă de munca în agricultură, Daniel Don, a tras un semnal de alarmă în finalul discursului său. Puţini sunt tinerii care doresc să muncească în acest domeniu, dar câţiva doritori sunt şi la oraş: “Ce putem face ca să-i ducem pe tinerii cu astfel de aptitudini la ţară?”. Un posibil răspuns, cu altă ocazie.

Învăţământul profesional de 3 ani se înfiinţează în şcolile unde există cel puţin un parteneriat cu o companie. Elevii fac practică la companie, au mentor din partea acesteia, firma este implicată şi în cursurile teoretice, iar după absolvirea şcolii profesionale elevii au întâietate la angajare în companiile în care au făcut practică. Pe lângă bursa de stat de 200 de lei lunar, elevii pot primi ajutor financiar şi din partea companiilor partenere, de cele mai multe ori în funcţie de rezultatele obţinute. De asemenea, ei beneficiază de transport în comun gratuit, cazare şi masă.

Oferte educaţionale la Cluj-Napoca:

Colegiul Tehnic “Anghel Saligny”: tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii, tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului, zidar, peitrar, tencuitor, zugrav, tâmplar, pădurar.

Colegiul Tehnic de Comunicaţii “Augustin Maior”: tehnician de telecomunicaţii, tehnician în activităţi de poştă, electronist reţele telecomunicaţii.

Liceul Tehnologic “Aurel Vlaicu”: electromecanic utilaje şi instalaţii industriale, operator la maşini cu comandă numerică, lăcătuş, tinichigiu, sudor.

Colegiul Tehnic “Raluca Ripan”: bucătar, cofetar

Liceul Tehnologic “Alexandru Borza”: tehnician în activităţi economice, mecanic auto, mecanic agricol, electromecanic auto, tehnician cadastru funciar topograf

Colegiul Tehnic Napoca: confecţioner produse textile, lucrător în hotelărie

Liceul Tehnologic nr.1 – tehnician în transporturi, bucătar, ospătar, tehnician nutriţionist.

Tags: , , , , , , , ,