Tag Archives: featured

imobiliar 2014

Ce și cât s-a vândut în Cluj în 2014. Cel mai scump metru pătrat

Care e cel mai scump metru pătrat de teren tranzacționat în Cluj-Napoca? Câte apartamente, case și terenuri dar și anexe s-au vândut și cu cât în 2014? Care e cel mai scump cartier și cel mai ieftin din perspectiva tranzacțiilor încheiate anul trecut? O echipă de evaluatori membri ai Asociatiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR), în parteneriat cu Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca şi cu sprijinul companiei de audit şi consultanţă KPMG, au elaborat ediția a doua a ghidului realizat pe baza tranzacţiilor imobiliare încheiate între vânzători şi cumpărători pe raza municipiului, înregistrate la Direcția de Impozite și Taxe a municipalității în 2014.

Până să trecem la prețuri și tranzacții pe cartiere, iată câteva extreme prezente în studiul ”Tranzacții imobiliare Cluj Napoca 2014”:

■Cea mai scumpă casă tranzacționată este localizată în cartierul Zorilor, tranzacția fiind încheiată la puțin peste 600 mii euro;

■ Cel mai scump teren a fost tranzacționat în cartierul Buna Ziuă la putin peste 500 mii euro;

■ Cartierul cu cele mai multe tranzacții este Mănăștur (1.042 tranzacții), cartierul cu cele mai valoroase tranzacții fiind Centrul (~42,3 milioane de euro);

■ Cele mai mari tranzacții au fost realizate de persoane juridice și includ o clădire tip office și o unitate hotelieră;

■ Top 10 cele mai valoroase tranzactii ale persoanelor juridice însumează peste 24,2 mil. euro din cele 46,7 mil. euro tranzacționate de persoanele juridice în 2014 și includ în cea mai mare parte clădiri office, dar și o unitate hotelieră și o clădire de tip rezidențial;

■ În luna octombrie s-au înregistrat cele mai multe tranzacții imobiliare la nivelul municipiului;

■ Strada cu cele mai multe tranzacții este strada Oașului (225 tranzacții); strada Alexandru Vaida Voievod este strada cu cele mai valoroase tranzacții (~13,1 milioane de euro);

■ Cea mai mare suprafață de teren intravilan tranzactionată a fost de aproximativ 7.500 mp (iar cea de teren intravilan agricol – 8.100 mp) ;

■ Cea mai mare valoare lunară a tranzacțiilor s-a înregistrat în luna octombrie, aprox. 31,8 milioane euro;

■ Cel mai frecvent au fost tranzacționate parcele de teren cu suprafețe cuprinse între 500 si 1.000 mp;

■ Cel mai des au fost tranzacționate apartamente cu suprafețe utile cuprinse între 35 si 55 mp;

■ 84,5% din tranzacțiile cu proprietăți imobiliare sunt finantațe din surse proprii;

■ Achizițiile persoanelor juridice reprezintă 16,5% din valoarea tranzacțiilor;

■ Impozitul plătit pentru apartamentele tranzacționate reprezintă aprox. 0,042% din valoarea tranzacțiilor.

Structura tranzacțiilor imobiliare din Cluj-Napoca în anul 2014

Baza de date pe care s-a întocmit raportul ANEVAR este cea furnizată de Direcția de Impozite și Taxe Locale a Primăriei Cluj-Napoca și are următoarea structură:

 

Structura tranzacțiilor din Cluj-Napoca în perioada ianuarie-decembrie 2014
Cartier Tip proprietate Finanțare Total
Teren Casă Apart . Altele Proprie Bancă
Andrei Mureșanu 36 22 87 76 203                 18 221
Becaș 13 4 7 2 24                   2 26
Borhanci 80 21 24 53 164                 14 178
Bulgaria 1 10 21 27 57                   2 59
Bună Ziua 11 8 134 220 323                 50 373
Centru 7 29 407 275 680                 38 718
Dâmbul Rotund 24 41 137 67 234                 35 269
Europa 18 33 172 160 323                 60 383
Făget 10 11 - 5 24                   2 26
Între Lacuri 4 7 290 110 358                 53 411
Gheorgheni 7 29 530 139 595                 110 705
Grigorescu 12 14 179 35 207                 33 240
Gruia 9 17 20 23 61                   8 69
Iris 49 38 230 185 425                 77 502
Mănăștur 51 31 755 205 868                 174 1.042
Mărăști - 11 428 179 511                 107 618
Plopilor - 6 58 25 82                   7 89
Someșeni 15 18 62 35 116                 14 130
Sopor 21 - - - 21                   - 21
Zorilor 2 13 208 38 227                 34 261
Alte zone 13 - - 1 14                   - 14
Total 383 363 3.749 1.860 5.517           838 6.355

Sursa: Primăria Cluj-Napoca

Tranzacții cu apartamente

Anul trecut, arată raportul, au fost tranzacționate 3.749 apartamente, în valoare totală de mai bine de 169 milioane euro. Prețul mediu a fost de 832 euro/mp, defalcat astfel: preț mediu finanțare prin bancă – 871 euro/mp și preț mediu finanțare proprie: 821 euro/mp. 77% din tranzacții s-au încheiat cu finanțare proprie. Cele mai multe apartamente vândute au avut între 35 și 55mp.

Tranzacții apartamente ianuarie – decembrie 2014 Cluj-Napoca
Cartier Nr. tranzacții Suprafață  utilă mp Valoare tranzacție (mii de euro) Preț mediu euro per metru pătrat
Andrei Mureșanu 87 5.764 5.243 910
Becaș 7 749 591 789
Borhanci 24 1.569 1.105 704
Bulgaria 21 735 521 709
Bună Ziua 134 10.345 8.256 798
Centru 407 23.411 20.470 874
Dâmbu Rotund 137 5.321 4.687 881
Europa 172 11.321 9.976 881
Între Lacuri 290 13.739 11.483 836
Gheorgheni 530 25.711 22.361 870
Grigorescu 179 9.689 8.123 838
Gruia 20 1.308 1.133 866
Iris 230 11.253 8.447 751
Mănăștur 755 39.027 30.412 779
Mărăști 428 24.072 20.703 860
Plopilor 58 3.983 3.076 772
Someșeni 62 3.702 2.789 753
Zorilor 208 11.876 10.037 845
Total 3.749 203.576 169.411 832

Sursa: Primăria Cluj-Napoca

Tranzacții cu case

363 de case au fost tranzacționate anul trecut în municipiul reședință de județ, în valoare totală de circa 39 de milioane de euro. Circa 91% au fost plătite cash iar restul prin credite.

Tranzacții case ianuarie –decembrie 2014 Cluj-Napoca
Cartier Număr tranzacții Valoare tranzacții (mii euro)
Andrei Mureșanu 22 3.334
Becaș 4 406
Borhanci 21 2.696
Bulgaria 10 629
Bună Ziua 8 742
Centru 29 2.637
Dâmbu Rotund 41 2.630
Europa 33 4.960
Făget 11 986
Între Lacuri 7 631
Gheorgheni 29 3.112
Grigorescu 14 1.406
Gruia 17 1.892
Iris 38 2.552
Mănăștur 31 3.400
Mărăști 11 1.128
Plopilor 6 368
Someșeni 18 1.317
Sopor - -
Zorilor 13 1.167
Total 363 35.993

Sursa: Primăria Cluj-Napoca

Tranzacții cu terenuri

Din cele 383 de terenuri tranzacționate anul trecut, 379 au fost plătite cash și doar patru prin credite bancare, relevă raportul. Valoarea tranzacțiilor înregistrate a fost de 15,8 milioane de lei, iar cele mai multe și valoroase tranzacții au fost cu suprafețe cuprinse între 500 și 1.000 mp. Cel mai scump metru pătrat  tranzacționat a fost în Centru, ultima coloană a tabelului fiind contribuția catcostaclujul.ro.

Tranzacții terenuri ianuarie – decembrie 2014 Cluj-Napoca
Cartier Număr tranzacții Suprafață mp Valoare tranzacții (mii euro) Preț mediu tranzacționat euro per mp
Andrei Mureșanu 36 30.052 2.348 78
Becaș 13 15.904 757 48
Borhanci 80 54.616 1.925 35
Bulgaria 1 799 95 119
Bună Ziua 11 9.021 907 101
Centru 7 2.729 686 251
Dâmbu Rotund 24 17.754 789 44
Europa 18 8.894 990 111
Făget 10 7.682 466 61
Între Lacuri 4 13.061 815 62
Gheorgheni 7 4.866 798 164
Grigorescu 12 17.795 800 45
Gruia 9 3.882 375 97
Iris 45 34.983 1.008 29
Mănăștur 51 44.362 1.872 42
Mărăști - - - -
Plopilor - - - -
Someșeni 15 9.488 481 51
Sopor 21 28.874 391 14
Zorilor 2 670 118 176
Alte zone 13 12.695 222 17
Total 383 318.127 15.842 50

 

În ediția de mâine, o comparație a Clujului imobiliar 2014 cu 2013.

(Titus CRĂCIUN)

Tags: ,
Vrei-sa-accesezi-credit-Prima-Casa--Vezi-cu-ce-oferte-vin-bancile-in-2014

Proiect: Cine nu poate să achite creditele să dea băncii casa ipotecată, fiind eliberat de credit

Un grup de 156 parlamentari au iniţiat un proiect de lege potrivit căruia atunci când o persoană fizică nu mai poate plăti un credit la bancă să poată transfera bunul ipotecat în favoarea băncii, iar datoria să se stingă, a anunţat, joi, deputatul PNL Daniel Zamfir.

Daniel Zamfir, unul dintre iniţiatori, a prezentat, la o conferinţă de presă, alături de avocatul Gheorghe Piperea proiectul de lege, arătând că acest proiect introduce “principiul echităţii”, din acesta având câştig şi banca şi clienţii.

“Proiectul de lege prevede că atunci când o persoană fizică nu mai poate plăti un credit la bancă, să poată transfera bunul ipotecat în favoarea băncii. Din cauza crizei, valoarea creditului ipotecat nu mai acoperă creditul, iar banca se îndreaptă şi spre alte bunuri ale persoanei respective. Acest proiect introduce principiul echităţii. Cât timp banca şi-a trimis un evaluator agreat să evalueze creditul, banca şi-a acoperit riscul creditării, iar când apare criza contractului, riscul să fie împărţit, nu e normal să suporte doar clientul”, a explicat Zamfir.

El a mai spus că şi banca are de câştigat, în urma aplicării acestui proiect, deoarece se introduce rapid în circuitul civil imobilul ipotecat şi există posibilitatea rapidă ca banca să-şi recupereze banii.

“Când o persoană fizică nu-şi mai poate plăti un credit pentru care şi-a ipotecat imobilul, anunţă banca şi apelează la un notar sau un executor judecătoresc să transfere proprietatea în favoarea băncii, iar persoana este eliberată de orice credit”, a mai spus Zamfir, explicând prevederile proiectului. El a adăugat că “toată lumea este câştigată”.

Avocatul Gheorghe Piperea, care a contribuit la elaborarea acestui proiect de lege, a arătat că s-a ţinut cont de directivele europene în domeniu. “Este o lege din domeniul protecţiei consumatorului aflat în situaţia de supraîndatorare şi se înscrie în trendul directivelor UE”, a spus Piperea.

El a arătat că băncile ar beneficia în urma acestui proiect, adăugând că problema băncilor sunt creditele neperformante pe care le vând cu pierderi de 90%, iar dacă s-a aplica mecanismul preluării rapide a imobilelor ipotecate, pierderea băncilor ar fi mai mică, la 40-50%.

Piperea a mai spus că diferenţa între acest proiect de lege şi legea insolvenţei persoanei fizice este că prin acest proiect debitorul nu poartă “stigmatul de insolvent” şi, după ce dă bunul imobil băncii pentru a-şi stinge creditul, poate să-şi cumpere o altă casă, împrumutându-se în condiţiile din prezent sau să stea cu chirie.

Piperea a estimat că de aceste prevederi ar beneficia cele 950 de mii de persoane care figurează în evidenţele Biroului de Credite, dintre care 200 mii au credite cu impotecă.

“Dacă se începe cu acest declic imobiliar se deblochează piaţa imobiliară, o să înceapă să funcţioneze şi piaţa construcţiilor”, a mai spus Piperea.

Proiectul a fost depus la Camera Deputaţilor.

Tags: ,
STEPS1

Business cultural. Un om de afaceri din Cluj face festival de dans contemporan

Cea de-a doua ediţie a Festivalului Internaţional de Dans Contemporan STEPS se va desfăşura la Cluj-Napoca, în perioada 20 mai – 21 iunie 2015, în parteneriat cu Opera Maghiară Cluj, şi se adresează iubitorilor de muzică şi dans.

“După ediţia pilot de anul trecut, în 2015 venim cu un program complex: spectacole unice în peisajul clujean susţinute de companii de dans internaţionale, workshop-uri cu coregrafi de renume pe plan mondial şi flashmob-uri în care am implicat cluburi de dans din Cluj. Dansul contemporan este este văzut în România ca o cenuşăreasă a artelor spectacolului. Programul propus de noi este un mix între genurile clasice şi cele moderne, nu foarte experimental; publicul clujean are încă nevoie de acomodare în acest sens”, a declarat Sorin Dan, directorul festivalului.

La rândul său, Szep Gyula, directorul Operei Maghiare Cluj, susține că „STEPS completează sirul festivalurilor de vară din Cluj, aducând un plus de valoare culturală orașului. Opera Maghiară, în cadrul acestui parteneriat, oferă tot sprijinul său instituțional atât în materie umană și profesională cât și technic și logistic. În viitor, spectacolele realizate în comun ar putea fi incluse în stagiunea operei clujene”.

Primul spectacol va avea loc în data de 2 iunie la Opera Maghiară Cluj, compania Quorum Ballet din Portugalia performând “Lacul lebedelor”, iar pe 4 iunie aceeași companie va prezenta un spectacol de balet contemporan pe bine cunoscuta muzică portugheză FADO.

Programul STEPS 2015

2 iunie: LACUL LEBEDELOR

Compania Quorum Ballet (Portugalia)
Loc: Opera Maghiară Cluj, ora 18

Faimosul spectacol de balet „Lacul Lebedelor”, pe muzica compozitorului rus Piotr Ilici Ceaikovski, va fi pus în scenă, într-o viziune modernă, de către Compania Quorum Ballet din Portugalia. Coregrafia este semnată de maestrul Daniel Cardoso. Astfel, spectatorii vor lua parte la o interpretare poetică şi fantezistă, în care un azil de boli mintale este populat de fiinţe bizare, care întruchipează defectele şi virtuţile umane.

3 iunie: WORKSHOP susţinut de maestrul coregraf Daniel Cardoso din Portugalia. Ora 20.

4 iunie: CORRER O FADO
Compania Quorum Ballet (Portugalia)
Loc: Opera Maghiară Cluj, ora 19

Spectacolul “Correr o Fado”, în regia şi coregrafia lui Daniel Cardoso, este un tribut adus culturii portugheze, ilustrând şi o demistificare a conotaţiei melancolice şi nostalgice a muzicii Fado, prin intermediul dansului contemporan. Într-o multitudine de mişcări, sunete şi senzaţii, dansatorii companiei Quorum Ballet (Portugalia) îi poartă pe spectatori într-o călătorie incredibilă prin arta şi istoria Portugaliei.

9 iunie: MOZART STEPS

Teatrul National Radu Stanca (Sibiu).
Loc: Opera Maghiară Cluj, ora 19

Spectacolul de teatru coregrafic „Mozart Steps” este un concept original al coregrafului Gigi Căciuleanu, creat în exclusivitate pentru Teatrul Naţional din Sibiu. Acesta ilustrează confruntarea dintre două universuri, muzica lui Mozart şi dansul lui Căciuleanu, dând naştere unui spaţiu ce excelează în energii şi care se foloseşte de corpurile actorilor pentru a crea un imaginar poetic vibrant. Coloana sonoră este o reinterpretare a lumii mozartiene, o paralelă între muzica occidentală clasică și cea orientală, egipteană.

11 iunie: BALLET BAR

Compania Pyramid (Franţa).
Loc: Opera Maghiară Cluj, ora 19

Spectacolul “Ballet Bar” este un mix fascinant de stiluri muzicale (de la tango la electric), circ, mimă şi acrobaţii realizate de către cei 6 dansatori ai companiei Pyramid (Franţa). Piesa ilustrează legătura personajelor cu muzica, iar acţiunea are loc în jurul unui bar, într-un club de jazz new-yorkez. Un show plin de viaţă, energie şi umor, care captivează publicul din primele minute.

15 iunie: HOOLA HOP (outdoor)

Hoopelai Show (Canada)
Loc: Parcul Central, ora 18
Spectacol stradal de teatru-circ-dans

16 iunie: HOOLA HOP (outdoor)

Hoopelai Show (Canada)
Loc: Parcul Central, ora 18
Spectacol stradal de teatru-circ-dans

16 iunie: DIFFERENT LONELINESS

Compania Jin Xing Dance Theatre (China)
Loc: Opera Maghiară Cluj, ora 19

“Different Loneliness” este cel mai nou spectacol creat de către Jin Xing şi aduce pe scenă 15 dansatori ai companiei Jin Xing Dance Theatre şi 9 muzicieni din Mongolia Centrală, pentru o experienţă autentică. Dansatorii iniţiază un dialog cu muzicienii, iar aceştia din urmă realizează o parte semnificativă a mişcărilor coregrafice. Muzica mongoleză este extrem de expresivă şi creează o atmosferă care le aminteşte artiştilor de peisajul vastelor pajişti din Mongolia, invitând publicul să ia parte la această experienţă.

17 iunie: W MEMORABILIA (Phaedra’s Laboratory)

Compania Rootlessroot (Grecia)
Loc: Opera Maghiară Cluj, ora 19

Spectacolul “W Memorabilia (Laboratorul Phaedrei)” abordează condiţia femeii prin prisma noţiunii de corp aflat în suferinţă şi a arhetipului eroinei misterioase, tragice – Phaedra. Piesa este echivalentul unei schiţe de desen, care se află într-o transformare continuă, aşa cum şi cuvântul “laborator” din titlu accentuează mai degrabă procesul decât produsul final.

21 iunie: Igor Stravinsky: LE SACRE DU PRINTEMPS

Ansamblul de balet și orchestra Operei Maghiare Cluj
Loc: Opera Maghiară Cluj, ora 19

„Le Sacre du printemps”, sau altflel spus „Ritualul de primăvară” este un spectacol care îşi are rădăcinile în mitul vechi potrivit căruia, prin ritualul păgân, moşnegii înţelepţi ai tribului sacrifică zeului primăverii o fecioară. Fecioara este condamnată să danseze fără oprire până la moarte pentru a trezi pământul, însă în acest ritual primăvara nu vine niciodată, astfel că ceremonia funerară durează fără întrerupere. Datorită ritmului inedit, fiecare parte componentă a muzicii Ritualului de primăvară capătă viaţă.

Igor Stravinsky (1882 -1971) cu opera sa „Le Sacre du printemps” (Ritualul de primăvară) porneşte un scandal provocat nu atât de spectacol, cât de originalitatea muzicii. Publicul se împarte în două: pe de o parte adversarii, care nu se pot împăca cu mijloacele noi de expresie muzicală, pe de altă parte entuziaștii susținători ai noului gen. Evoluția ulterioară a muzicii lui Stravinsky face din el reprezentantul necontestat al unui curent, ce va fi numit muzică modernă clasică tonală serială.

Preţul biletelor este cuprins între 25-120 de lei. Acestea pot fi achiziţionate de la standul STEPS din cadrul Operei Maghiare Cluj, de la Agenţia de bilete a Teatrului Naţional Cluj sau de pe site-ul biletmaster.ro. Studenţii și elevii au reducere (pe baza carnetului vizat). Bilete cu preț redus pot fi achiziționate doar de la standul STEPS din incinta Operei Maghiare Cluj. Fiecare spectacol are un număr limitat de bilete cu reducere.

Bugetul total el festivalului se ridică la circa 150.000 de euro. 

“Un festival de dans este mai dificil de organizat şi mai scump decât unul de film, spre exemplu. Costurile unui singur spectacol se ridică la câteva zeci de mii de euro. Apoi, un astfel de spectacol este unic pentru publicul clujean, nu prea există alte şanse să-l mai revadă în ţară. Totuşi avem un avantaj, dansul nu trebuie tradus. Are un limbaj universal”, a punctat Sorin Dan.

Anul acesta, STEPS a primit sprijin financiar din partea Primăriei Cluj-Napoca – 180.000 de lei, dar şi fonduri printr-un grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Guvernul României.

Tags: ,
ministrul-muncii-le-da-o-veste-proasta-parintilor

Alocaţia pentru copii s-a dublat

Deputaţii au aprobat, miercuri, cu 322 de voturi “pentru” şi 2 abţineri, amendamentul PNL privind majorarea alocaţiei de stat pentru copii de la 42 la 84 de lei, premierul Victor Ponta precizând că Guvernul va găsi pentru acest an resursele financiare necesare.

Premierul Victor Ponta a declarat că Guvernul duce la îndeplinire deciziile Parlamentului şi că pentru acest an resursele financiare sunt asigurate.

“Guvernul duce la îndeplinire deciziile Parlamentului şi la un vot atât de consistent trebuie să ne conformăm. Mă bucur că o măsură de stânga este spijinită şi de liberali. Impactul finaciar pentru acest an este de 900 milioane de lei, îl vom acoperi cu siguranţă. Pentru bugetul pe 2016 vreau sprijinul Parlamentului ca această măsură să rămână în vigoare. Ne vom supune voinţei Parlamentului, pentru acest an vom asigura resursele financiare şi vrem şi sprijinul Parlamentului pentru resursele din anii viitori”, a spus Ponta.

Deputatul PNL Alina Gorghiu a declarat că este o măsură pe care cei de la PNL, cu sprijinul puterii, reuşesc să o facă.

“Este o primă veste foarte bună pentru familiile din România, este vorba despre 3 milioane şi jumătate de copii, este o măsură pe care cei de la PNL, cu sprijinul puterii, reuşesc să o facă. Nu vreau să dau culoare politică acestui moment, dar acest parcurs trebuie continuat”, a arătat Gorghiu.

Deputatul UDMR Kerekes Karoly a spus că UDMR a votat acest proiect.

“UDMR a votat acest proiect pentru că s-a majorat alocaţia pentru copii. UDMR a susţinut întotdeauna că actuala sumă este inacceptabilă şi trebuie măcar dublată. Urmează să fie şi alte majorări”, a mai spus deputatul UDMR.

Deputaţii au aprobat în cursul dimineţii, la dezbaterea pe articole a proiectului de lege, amendamentul PNL pentru majorarea alocaţiei de stat, la solicitarea deputatului PNL Cristina Pocora, după care liderul deputaţilor PSD Marian Neacşu a solicitat o pauză de consultări de 25 de minute şi, apoi, apel nominal, pe motiv că mulţi deputaţi lipsesc de la şedinţă.

Acest amendament a fost respins marţi în Comisia de muncă, reprezentanţii PSD arătând că Ministerul Muncii va veni cu o propunere de majorare a alocaţiei pentru copii.

Secretarul de stat în Ministerul Muncii Codrin Scutaru a spus, în plen, că au fost mărite alocaţiile la mai multe categorii, şi atunci când Guvernul găsi sursa de finanţare pentru a mări alocaţia la toţii copii o va face.

Camera deputaţilor este for legislativ decizional în cazul acestui proiect de lege.

Tags: ,
ford 1

Clujul a ajuns pe harta globală Ford Driving Skils for Life

În ultimul weekend al lunii mai, Clujul va găzdui programul gratuit  de conducere preventivă Ford Driving Skills for Life, organizat cu sprijinul dealer-ului RMB Inter Auto Cluj și al Napoca Rally Academy. România a intrat doar anul trecut în programul Ford și din primul an a stabilit recordul european de participanți.

bogdan marisca

”Este un proiect global al Ford dedicat tinerilor între 18 și 24 de ani și este compus din workshop-uri și training-uri pe tematici de safety drive”, a precizat într-o conferință de presă pilotul Bogdan Marișca,  instructorul șef al Ford Driving Skills for Life. Cursurile sunt gratuite.

”În România societatea începe să conștientizeze că este nevoie de astfel de deprinderi. Ce înseamnă aceste cursuri: sunt patru grupe de activități simulate care reprezintă cam 60% dintre cauzele care generează accidente grave, cu victime. Un prim modul este derapajul, deci pierderea controlului mașinii, apoi este frânarea de urgență și evitarea unui obstacol. Al treilea capitol se referă la atenția la volan, ce înseamnă să îți faci un selfie sau să cauți ceva în telefon transpuși în mărirea cu mult a distanței de frânare, o simulare, într-un costum special a cât de greu te miști și ce reacții slabe sunt în urma consumului de alcool. O a patra parte se referă la noutăți tehnologice de siguranță și un sistem implementat de Ford care te ajută, dacă ai o clipă de neatenție, iar mașina din fața ta oprește, să nu intri în ea dacă nu ai peste o anumită viteză”, a precizat pilotul clujean.

”Tinerii sunt o categorie vulnerabilă în traficul rutier, manifestând uneori teribilism. Anul trecut, tinerii din acestă categorie de vârstă au fost implicați în 196 de accidente rutiere, în care, din nefericire, 11 persoane și-au pierdut viața, 41 au fost rănite grav iar 2002 persoane au fost rănite ușor”, a precizat subcomisarul Sorin Precup din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Cluj, prezent la conferința de presă.

Anul trecut Ford a reușit să instruiască peste 1000 de tineri șoferi în cadrul a două programe organizate în Craiova și București.

„Ford este primul constructor auto care implementează în România un program gratuit, coerent și consistent, totodată, de conducere preventivă, iar evenimentul din Cluj reprezintă o premieră. Este un program interactiv în care participanții vor avea ocazia să petreacă destul de mult timp în mașini alături de instructorii noștri și ne dorim cu toții ca în urma acestui program să responsabilizăm cât mai mulți tineri șoferi și în final să reducem cât putem rata accidentelor din județul Cluj”, a declarat Bogdan Marișca, instructorul șef al Ford DSFL.

ford 2

În Europa, Ford a lansat acest program de conducere preventivă în 2013 și până în prezent au participat peste 6000 de șoferi. Pentru 2015, Ford a anunțat o investiție de  peste 2,6 milioane de euro, pentru a instrui alți 5000 de șoferi.

“Mă bucur să fim alături de partenerii noștri de la Ford România în acest proiect și sunt convins că programul Ford Driving Skills for Life se va bucura de o rată mare de participare din partea tinerilor șoferi clujeni. Din punctul meu de vedere, un astfel de program poate într-adevăr să aducă o schimbare importantă în comportamentul la volan al românilor și îi sfătuiesc pe cei care se vor afla în oraș în acel weekend să participe la aceste cursuri”,  a menționat Bogdan Ionuț, directorul executiv al RMB Inter Auto.

Evenimentul de la Cluj va avea loc în parcarea de la Polus Center, iar toți cei interesați se pot înscrie în zilele ce urmează pe www.drivingskillsforlife.ro.

Pe lângă România, Franța, Belgia, Italia, Marea Britanie, Germania și Rusia, Ford extinde anul acesta programul și în Danemarca, Olanda și Turcia.

 

(Titus CRĂCIUN)

Tags: ,
B2B forum

B2B Forum by eProdu.com la Cluj-Napoca

Suntem pregătiți pentru bătălia online? Mediul de afaceri și cel academic din Cluj-Napoca discută cu scopul de a găsi soluții pentru un climat competitiv de business internațional în cadrul evenimentului B2B Forum.

”Marți, 26 mai 2015, va avea loc la Cluj-Napoca, B2B Forum, o întrunire la care vor participa membri ai mediului de business și ai celui academic. Printre subiectele dezbătute vor fi: Avem politici sustenabile de adaptare a curriculei la instrumentele moderne online de B2B și B2C? Cum văd investitorii străini expunerea online a companiilor românești? Sunt platformele B2B mediul potrivit pentru lansarea și creșterea unei afaceri?  B2B Forum este organizat de Universitatea Babes Bolyai, prin Facultatea de Business (http://tbs.ubbcluj.ro/) în parteneriat cu eProdu.com, powered by Smart Production Bv ( http://www.eprodu.com/). Dezbaterea va avea loc la Sala de lectură a Facultății de Matematică și Informatică, Universitatea Babes Bolyai din Clădirea Mathematicum, str. Ploiești, nr. 23-25, Cluj-Napoca, începând cu ora 11.00  până la ora 13.30.”, anunță organizatorii.

Evenimentul va fi moderat de Simona Vancea și îi va avea ca invitați pe Wouter Reijers Consul Onorific al Olandei la Cluj-Napoca, Dacian  Palladi Consultant în afaceri, Daniel Hadar Tax Manager KPMG, Mihai Talpoș Managing Partner Talpos and Partners, Daniel Măluțan CEO eProdu.com powered by Smart Production Bv , Conferențiar Dr. Ioan Alin Nistor Decan al Facultății de Business,  Profesor Universitar Dr. Răzvan Liviu Nistor, Conferențiar Dr. Florin Duma și Adam Ambrus  CEO Amera Group.

 

Tags: ,
comoncluj

Cum s-a împărțit o nouă tranșă pe proiecte culturale

Comisia de analiză și selecție a proiectelor culturale pentru finanțări nerambursabile de la bugetul local alocate pentru activități non profit de interes general a propus o nouă tranșă de alocări pentru ONG-urile clujene. Conform site-ul oficial al municipalității , din noua tranșă, ”grosul” e luat de Fundația Comunitară.

catcostaclujul.ro a întocmit clasamentul propunerilor de alocare în funcție de sumele avansate. Au fost propuse spre finanțare 86 de proiecte din cele 177 depuse.

Nr. Crt. Sumă (lei) Organizație Proiect
1. 500.000 Fundația Comunitară Cluj Concursul COM`ON Cluj-Napoca, Buget Participativ de Tineret
2. 125.000 Asociația Iven Team Dreamhack Masters Cluj-Napoca
3. 90.000 Asociația Conexio Întâlnirile Internaționale de la Cluj, ediția a V-a
4. 80.000 Asociația Culturală Pro Transilvania ”Opera pentru Cetate” – spectacol Carmen
5. 80.000 Asociația PLAI- Laborator de Arhitectură, Inovație și Experiment Cluj Design Week
6. 80.000 Asociația Amicii Operei Maghiare din Cluj Programele Operei Maghiare din Cluj din anul 2015
7. 75.000 Fundația Caritabilă ”Familia Sfântă” – Policlinica fără plată Cheltuieli de întreținere și funcționare a Fundației ”Familia Sfântă”, Policlinia fără plată
8. 60.000 Uniunea Scriitorilor din România Scriitorul în cetate
9. 60.000 Asociația Culturală Pro Transilvania Opera 4 Youth
10. 60.000 Asociația Culturală Cetatea Albă – Filiala Cluj-Napoca Transilvania Jazz Festival, ediția a IX-a
11. 60.000 Fundația Culturală ”Simona Noja” Prezența Companiei ”Balet Transilvania” în cadrul manifestărilor organizate în cadrul acțiunii ”Cluj Capitală Cuklturală a Tineretului 2015”
12. 60.000 Consorțiul Studenților din România Festivalul Internațional de Stand Up Comedy
13. 50.000 Asociația Magic People Festivalul copiilor
14. 50.000 Asociația miniMASS Someș Delivery
15. 50.000 Asociația bolnavilor de diabet din județul Cluj Campionatul european de fotbal de sală al persoanelor cu diabet ”DiaEuro 2015” și Forumul Național al persoanelor cu diabet cu participare internațională
16. 35.000 Asociația Amicii Operei Maghiare din Cluj Your Young Theatre
17. 31.000 Asociația Județeană de Handbal Cluj Joc retur România – Serbia calificare Campionatul Mondial din Danemarca 2015
18. 30.000 Asociația Comvel Muzică faină în Transilvania
19. 30.000 Fundația Diesel Teatru de club
20. 30.000 Asociația Cultural Urbană Caravana capitalei de tineret
21. 30.000 Asociația Clujul Cultural Cluj Blues Fest 2015
22. 30.000 Asociația Little People Romania Youth Cancer Europe Summer Meeting
23. 25.000 Asociația Culturală ”Notes&Ties” Concursul Internațional de Muzică ”Gheorghe Dima”, ediția a XV-a
24. 25.000 Asociația ”Mario Atelier –Coregrafie, Teatru și Muzică” Festivalul de Magie ”Astralis – ediția a II-a
25. 25.000 Consorțiul Studenților din România The City Never Spleeps / Orașul nu doarme niciodată
26. 25.000 Asociația Sonoro Festivalul Internațional de Muzică de Cameră SoNoRo, ediția a X-a
27. 25.000 Sociatatea Culturală Filarmonia Concertele Philarmonia Napocensis la Scena Verde
28. 25.000 Asociația Restauratio Noaptea albă a culturii
29. 20.000 Asociația Studenților Universității de Artă și Design Cluj-Napoca Expo Maraton 2015 – ediția a V-a (parteneriat cu UAD Cluj-Napoca)
30. 20.000 Asociația Terra Dacica Aeterna Tabăra Antică Napoca – 2000 de ani de existență
31. 20.000 Asociația Ctrate.Act.Enjoy Luna creativă
32. 20.000 Asociația pentru Adevărul Revoluției din Județul Cluj Comemorarea a 26 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989
33. 20.000 Asociația pentru Educație Politică Programul German al Cluj-Napoca 2015 Capitală Europeană a Tineretului
34. 20.000 Ordinul Arhitecților din România – Filiala Transilvania Arta ca strategie de implicare
35. 20.000 Fundația Culturală Intact Concert Al Di Meola
36. 20.000 Asociația pentru Solidaritate și Empatie Claudiu Safta Zumbathon caritabil ”Luptăm pentru viață”
37. 15.000 Asociația Vechiul Cluj Povești despre Cluj
38. 15.000 Asociația KIFOR Cluj Never Spleeps – Orașul din vedere panoramică
39. 15.000 Asociația Culturală Elena Mîndru Symphonic meets Jazz
40. 15.000 Clubul Sportiv Interteam Spinning Marathon
41. 15.000 Asociația Artiștilor Plastici din Județul Cluj AAP la 40 de ani
42. 15.000 Grupul de Inițiativă Basarabeană din Cluj Gala premiilor ”Jurnalist în România”
43. 15.000 Asociația Transylvania.Youth.Culture In memoriam Mugurel Scutăreanu
44. 15.000 AIESEC Cluj-Napoca We Are the Youth Generation
45. 15.000 Fundația culturală și de caritate pentru protecția patrimoniului cultural național  ”Carpatica” Cimitirul Central (Hajongard) Cluj-Napoca – Monografie
46. 15.000 Asociația Creștină de Ajutorare Hannah Festivalul muzicii creștine pentru tineret din cadrul conferinței BELIEVE
47. 12.000 Asociația de sprijin pentru activitățile Palatului Copiilor Festivalul Național ”Împreună”
48. 12.000 Federația Universitară Maghiară din Cluj-Napoca Week-end lung pentru liceeni – Zilele porților deschise la Universitatea Babeș-Bolyai, ediția a III-a
49. 12.000 Asociația Culturală Origo Întărirea programului  Capitalei Europene de Tineret pe plan cultural: Șir de expoziții de artă ale tinerilor artiști
50. 10.000 Asociația Studenților Universității de Artă și Design Cluj-Napoca Platforma absolvenților Universitpții de Artă și Design Cluj-Napoca
51. 10.000 Asociația Muzeală și Etnografică ”Poarta de sub Feleac” Clujul omagiază Ziua Internațională a Iei
52. 10.000 Asociația Encyclopedica Punerea în scenă a unui spectacol muzical al corului Liceului Teoretic ”Apaczai Csere Janos”
53. 10.000 Asociația Pro Janos Zsigmond ”Porțile deschise la unitarieni” organizată la inițiativa Liceului Janos Zsigmond și tabăra interculturală despre cunoașterea și păstrarea tradițiilor
54. 10.000 Asociația Culturală Origo Înapoi în viitor / Back to the future – Proiect de artă vizuală în cadrul programului Cluj Never Sleeps
55. 10.000 Asociația Folclorică ”Crăișorul” Păstrarea și promovarea folclorului și a obiceiurilor tradiționale
56. 10.000 Societatea Maghiară de Cultură Transilvania Zilele culturale ale tineretului din Bazinul Carpatin
57. 10.000 Asociația 11even Ziua universală a iei – tradiții, jocuri și povești românești
58. 10.000 Asociația Tineretului Român Unit -ASTRU Promovarea muzicii românești în rândul tinerilor din Cluj-Napoca
59. 10.000 Centrul de Voluntariat Cluj-Napoca Voluntariatul – pilon esențial al Clujului – Capitală Europeană a Tineretului 2015
60. 10.000 Asociația Urbannect Orașul acasă 2.1 în cartiere
61. 10.000 Asociația Liga Scriitorilor Maghiari din Ardeal – Erdelyi Magyar Irok Ligaja Portul Cluj-Napoca. Festivalul tinerilor scriitori din Bazinul Carpatic
63. 10.000 Fundația Clinica Pro Vita Mi se poate întâmpla și mie?
64. 8.000 Societatea de Medicină de Urgență și Catastrofă din România – Filiala Cluj Conferință: Actualități în medicina de urgență
65. 7.000 Asociația Ansamblul Baroc Transylvania Musica Transilvanica 5
66. 7.000 Asociația Reflector Teatrul coboară în Parcul Central
67. 7.000 Asociația Compania de Tango Cluj Harta traseelor de bicicletă și a transportului urban din municipiul Cluj-Napoca
68. 7.000 Fundația Culturală Archivum Serate muzical-literare și etnofolclorice cu caracter multicultural și educativ
69. 6.000 Fundația Tranzit Fețele Clujului în ochii tinerilor – proiect de colaborare cu Universitatea Babeș-Bolyai
70. 5.000 Fundația Tranzit Conset – Atelier de rezidență și creație artistică angajată social
71. 5.000 Fundația ”Educație pentru libertate” Aventură în lumea poveștilor – Tabără de artă pentru copii
72. 5.000 Fundația Tranzit Nopțile Someșului – Eveniment cultural în cadrul programului ”Clujul nu doarme”
73. 5.000 Asociația Reactor de Creație și Experiment De ce Clujul nu doarme?
74. 5.000 Societatea Carpatină Ardeleană Ziua Muntelui la Cluj
75. 5.000 Asociația Teatrală Shoshin Antigona în mănăstire (spectacol de stradă)
76. 5.000 Asociația Societatea Carpatină Ardeleană – Cluj 1891 Organizarea ediției a XII-a a Turei de Performanță ”Kos Karoly”
77. 5.000 Societatea Crpatină Ardeleană Editarea revistei ”Erdelyi Gyopar” (Floarea de Colț din Transilvania), 2015
78. 5.000 Asociația ”Collegium Lutheranicum Egyesulet” Momente muzicale și de comunitate
79. 5.000 Asociația Progressive Youth Bye bye Stud Academy
80. 4.000 Asociația Ordogtergye Festivalul de dans și muzică populară maghiară, ediția a XII-a
81. 4.000 Fundația Transilvania Trust Întâlniri interculturale
82. 4.000 Fundația  pentru Cercetări Sociale ”Max Weber” Tineri în știință: analize sociologice ale tinerilor despre tineri
83. 4.000 Asociația Enviro Scientia Egyesulet Seri academice la Universitatea Sapientia
84. 4.000 Asociația Clubul Media Corbul Alb Conferința Portal de Contact român – maghiar ”Corbii Albi”
85. 3.000 Asociația Young Actions and Abstractions Exhibit @ Cluj Never Sleeps – Expoziție de artă contemporană cu artiști tineri români
86. 3.000 Fundația Clujul de Altădată Fascicul semn de carte personalizat Cluj 2015 – română – maghiară

 

Despre precedenta alocare puteți citi aici.

(Titus CRĂCIUN)

 

Tags: ,
PEMA_Maraton Apuseni 2015

Campanie umanitară la Maratonul Apusenilor

Clubul Alpin Român – Secția Universitară Cluj, Natura Transilvaniei și msg systems România, partener oficial al Maraton Apuseni msg systems dedică ediția aniversară a evenimentului dezvoltării educației montane în zonele rurale din Apuseni.

”Ne desfășurăm activitatea într-un mediu pe care îl îndrăgim, pe munte, printre cătune, prin păduri și poieni pline de verdeață, în natură, respirând aer curat. Alergând prin aceste locuri, cunoscând-le mai bine de la an la an, am început să conștientizam cât de importante sunt ele pentru noi, pentru oamenii pasionați de munte, pentru sportivi, turiști și mai ales pentru localnici. De-a lungul anilor am văzut schimbări ale acestor zone, am văzut construcții noi, drumuri pe unde nu ne închipuiam că ar putea fi construite, exploatări forestiere lângă rezervații botanice, zgomot de mașinării sau mijloace de transport. Vrem să alergăm în continuare prin natură și păduri, și vrem să păstrăm munții și traseul nostru de maraton prin locuri la fel de pitorești cum v-am obișnuit deja”, spune Mihnea Prundeanu, unul dintre coordonatorii Maraton Apuseni msg systems și ambasador al cauzei.

Cu ocazia aniversării a 5 ani de Maraton Apuseni msg systems organizatorii se angajează la un efort suplimentar pentru protejarea Munților Apuseni și sprijinirea comunităților locale.

Obiectivele programului de educație montană din zonele rurale din Apuseni sunt:

1. organizarea de cursuri, tabere, ateliere și activități educativ-sportive destinate comunității

locale, în special copiilor și tinerilor din Apuseni

2. integrarea unei păduri seculare din zonă Baisoara în rețeaua ariilor protejate din Apuseni

3. construcția unui centru de activități montane pe traseul Maraton Apuseni msg systems, cu o

arhitectură inspirată de colibele tradiționale din zonă

”Se spune că un loc nu va putea fi protejat la nesfârșit, într-un final el ajunge să fie exploatat într-un fel sau altul de către cei care trăiesc în el. Credem că putem găsi, împărtăși, promova noi feluri prin care resursele muntelui pot fi benefice pentru locuitorii lor, reușind în același timp să lăsăm în urmă www.maratonapuseni.ro același peisaj generațiilor următoare. Dorim să înființam în Munții Apuseni, pe traseul Maraton Apuseni msg systems un centru de educația montană prin intermediul căruia să atragem alături de noi și de activitatiile noastre oamenii de munte, tinerii din satele din jur și să încercăm să le oferm noi perspective despre ce se poate face cu munții de lângă noi” continuă Mihnea Prundeanu.

Inițiativei CAR U Cluj și Natura Transilvaniei se alătura și World Vision România-Cluj, fundație care derulează programe de dezvoltare comunitară, advocacy și intervenție umanitară de urgență, care pune în centrul activității sale bunăstarea copilului. La a V-a ediție Maraton Apuseni msg systems, World Vision România – Cluj contribuie prin promovarea și susținerea meșteșugarilor locali care își vor prezența produsele tradiționale în zona expo a maratonului.

Pentru a sprijini strângerea de fonduri organizatorii vor rezerva 10% din valoarea taxelor de participare achitate în luna mai la probele de maraton, semimaraton sau cros, cauzei ”Program de educație montană Apuseni”.

Donațiile se pot face în contul Asociației Clubul Alpin Român – Secția Universitară Cluj, IBAN RO77BRDE410SV77496424100 deschis la BRD Groupe Societé Generale. În secțiunea detalii plată donatorii sunt rugați să mentioneze ”Centrul de educație montană Apuseni”. Donații online se pot face pe pagina dedicată (http://maratonapuseni.ro/doneaza) iar mai multe informații despre program și posibilități de implicare pot fi oferite via e-mail la contact@maratonapuseni.ro.

Tags: ,
Mihai Chirilov si Tudor Giurgiu_foto Nicu Cherciu

TIFF 2015 cu plusuri și minusuri: Fără emoții la buget, dar cu piedici birocratice

În 2015, Festivalul Internaţional de Film “Transilvania” (TIFF) începe cu dreptul. Tudor Giurgiu, directorul festivalului clujean, i-a mulţumit, în cadrul unei conferinţe de presă, ministrului Culturii, Ionuţ Vulpescu, “că nu i-a mai lăsat să treacă prin situaţia neplăcută din anul precedent”, făcând referire la faptul că cei 2 milioane de lei solicitați de la minister au fost alocați doar cu câteva zile înainte de începerea evenimentului.

Bugetul TIFF pentru 2015 este estimat la 1.5 – 1.6 milioane de euro, cu circa 300 mii euro mai mult ca în 2014. Anul acesta, TIFF a primit a doua cea mai mare sumă din lista finanțărilor alocate de Primăria Cluj-Napoca pentru activităţi nonprofit de interes general, adică 1 milion de lei. De asemenea, organizatorii festivalului au obţinut şi o finanţare de la granturile SEE şi norvegiene prin Fondul Bilateral Naţional, pentru o nouă secţiune: Norwave, în cadrul căreia vor fi prezentate filme şi concerte de muzică din Norvegia, manifestarea având rolul de a promova dialogul cultural dintre România şi Norvegia.

Ediția a 14-a a fost cu noroc și la sponsori. Dacă la gala de deschidere din 2014, Giurgiu a povestit audienţei cum a luat o lovitură sub centură din partea unor foşti sponsori, la conferința de presă de astăzi a enumerat cele mai importante nume și chiar a salutat o nouă prezență: Pepsi.

Parcul Feroviarilor: stânga-n prejur și înapoi la mall

Chiar dacă majoritatea locațiilor de proiecții au rămas aceleași, organizatorii festivalului s-au confruntat cu câteva probleme de ordin financiar, dar mai ales birocratic.

Casa TIFF va fi și în acest an punctul central al festivalului, alături de Piața Unirii Open Air, unde vor avea loc proiecții în aer liber, în fiecare seară. Vor găzdui proiecții și evenimente speciale Cinema Florin Piersic, Cinema Victoria, Arta, Casa de Cultură a Studenților, Mănăștur Open Air, Institutul Francez, Cinema Mărăști, Cercul Militar și Depozitul de Filme, reactivat după campania „Salvați Marele Ecran!” și Cinema City Iulius. Castelul Banffy de la Bonțida va găzdui, în weekend-ul 30 – 31 mai, programul Weekend la Castel.

“Am fost nevoiți să renunțăm la proiecțiile de la Universitatea Sapientia din motive financiare. Acolo trebuia să dotăm sălile de la zero. Acesta este motivul pentru care am decis să ne întoarcem la mall. Pe de altă parte ne extindem tot mai mult în cartiere, inaugurăm TIFF Campus, cinema gratuit în aer liber în fața căminului 9 și continuăm reactivarea Depozitului de Filme, cu un program zilnic pe perioada festivalului”, a punctat Tudor Giurgiu. “Depozitul sperăm să-l menținem deschis și după festival; avem în plan să organizăm aici activități culturale în fiecare sfârșit de săptămână”, a adăugat Cristian Hordilă, managerul festivalului. (n.red. “TIFF salvează Depozitul de Filme” a fost primul demers din proiectul “Salvaţi Marele Ecran!”, campanie care a reuşit să adune 2.328 de euro din contribuţii individuale şi 7.000 de euro din sponsorizări, bani pentru igienizarea spaţiului, toaletarea vegetaţiei, racordarea la reţeaua de curent electric, etc).

Anul acesta, atenția organizatorilor TIFF a vrut să se îndrepte către Parcul Feroviarilor, aflat momentan în paragină și fiind închis publicului (n.red. Primăria Cluj-Napoca a solicitat Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR SA, Regionala CF Cluj, transferul dreptului de proprietate, cu titlu gratuit, terenului aferent Parcului Feroviarilor, al doilea ca suprafaţă din Cluj-Napoca).

“Am încercat să facem proiecții în Parcul Feroviarilor, ca să îl reactivăm cumva, dar nu a mai fost posibil la această ediție, din motive de organizare, logistic și financiar”, a mărturisit Giurgiu.

Transilvania Film Fund, în stand by

Transilvania Film Fund (TFF), primul fond regional din România destinat producţiei de film, ar fi trebuit lansat în luna aprilie, la Cluj-Napoca, cu un buget anual de 113.000 de dolari. Proiectul este conceput pentru a atrage cineaştii în regiunea nord-vestică a României, la Cluj-Napoca, oraşul unde se desfăşoară anual Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF). Fondul va fi folosit pentru a sprijini filme locale şi coproducţii internaţionale, programe de formare şi crearea unei comisii de film.

Proiectul este implementat de managerul festivalului, Cristian Hordilă, împreună cu partenerii TFF: Primăria Cluj-Napoca, Universitatea „Babeş-Bolyai” prin Facultatea de Teatru şi Televiziune și Universitatea Sapientia prin Facultatea de Ştiinţe şi Arte. Zecile de absolvenţi ai acestor instituţii vor avea, astfel, şansa de a lucra în domeniul pe care şi l-au ales şi îşi vor putea dezvolta o carieră în industria filmului la nivel local.

Transilvania Film Fund, constituit ca un parteneriat public-privat, este inclus în strategia de dezvoltare a oraşului Cluj-Napoca.

Este deja mijlocul lunii mai și nicio veste despre îndrăznețul proiect. De vină: birocrația. “Așteptăm răspunsuri finale. Am să vă povestesc câteva lucruri de culise. Anul trecut am invitat reprezentanți ai primăriei la festivalul de la Berlin ca să vadă cum stă treaba cu astfel de proiecte. Ulterior, un an întreg am avut de dialogat cu avocați, de făcut hârtii. La Sapientia am primit răspuns în 2 zile. La UBB ba s-a pierdut e-mailul, s-a găsit, nu a ajuns răspunsul, care era din februarie pregătit. Am mai pierdut o lună și jumătate. A trebuit să îl contactăm direct pe rectorul Ioan Aurel Pop ca să putem ajunge la o concluzie”, a declarat Giurgiu.

Continuă campania “Salvați Marele Ecran”

Asociaţia Pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR), susţinută de Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), a demarat în 2014 o campanie amplă care urmăreşte stoparea fenomenului de dispariție a cinematografelor, numită „Salvați Marele Ecran!”. În prezent, România este țara europeană cu cele mai puține ecrane raportat la numărul de locuitori. Dacă, în 1990, existau aproximativ 450 de cinematografe, astăzi au supraviețuit mai puțin de 30.

Giurgiu a promis că o să revină cu statistici, dar și cu noi planuri pe parcursul celor 10 zile de festival. “Eu zic că am reușit să facem ceva, începând cu depozitul de la Cluj și continuând cu încă 4-5 locații din țară, în Hunedora, Râmnicu Sărat, la Galați sunt discuții. Am reușit să strâng date doar parțial, dar pregătim o nouă etapă a campaniei. Vrem ceva solid, nu dor bla bla PR-istic”.

Aşadar, în 2015, TIFF înseamnă 222 de filme din peste 50 de ţări (n.red. unele prezente pentru prima oară în festival: Qatar, Kosovo sau Emiratele Arabe Unite), 850 de invitați români și străini (n.red. actriţa Nastassja Kinski, cunoscută pentru colaborările avute cu regizori precum Wim Wenders, Roman Polanski, Francis Ford Coppola sau David Lynch, va primi Premiul Special TIFF pentru contribuția adusă cinematografiei mondiale), concerte, evenimente speciale, etc.

Biletele vor fi puse în vânzare on-line vineri, 22 mai, pe www.biletmaster.ro. De la casieriile TIFF se pot cumpăra începând de luni, 25 mai, la Cinema Florin Piersic, Cinema Arta, Cinema Victoria, Cinema City Iulius și Casa TIFF (doar pentru invitați și persoanele acreditate), iar din 29 mai în Piaţa Unirii și restul locațiilor. Accesul este gratuit la proiecţiile Mănăştur Open Air, Depozitul de Filme și TIFF Campus.

Biletele cumpărate în avans costă 10 lei, preţ întreg şi 8 lei pentru elevi, studenţi şi pensionari. Un bilet achiziţionat în ziua proiecţiei costă 12 lei pentru toate categoriile de spectatori.

TIFF 2015 va avea loc între 29 mai şi 7 iunie.

(Anca MUREȘAN)

 

Tags: ,
00000113_large1

Un nou parking în Cluj-Napoca. Cetăţenii, chemaţi să-şi dea cu părerea

Primăria intenţionează să construiască un parking suprateran în cartierul Mărăști. Până să se treacă la fapte, îi cheamă pe clujeni la o dezbatere pe această temă. 

Viitorul parking va avea o capacitate minimă de 400 locuri și urmează să fie amplasat  pe terenul care se află în incinta formată la sud de blocul 10 de pe Calea Dorobanților nr. 105-107, la est de blocul M3 situat pe aleea Bibliotecii, la nord de blocurile 2A și 2B situate pe Bd. 21 Decembrie 1989 nr.150-152, iar la vest de către Complexul Piața Agroalimentară Mărăști.

În etapa de consultare prealabilă fiecare vecin, rezident, agent economic, asociație sau membru al acestora va avea posibilitatea să-și exprime opțiunea în scris. Consultarea va conține tabele cu proprietarii care sunt de acord sau nu, inclusiv cu cei care își rezervă dreptul de a fi indeciși. Cei care nu sunt de acord cu investiția propusă vor formula separat o adresă proprie și își vor susține motivele și argumentele pertinent.

După elaborarea Planului Urbanistic de Detaliu și trecerea acestuia prin analiza de specialitate a Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism, în conformitate cu prevederile HCL nr.153/10.04.2012 privind aprobarea Regulamentului local referitor la implicarea publicului în elaborarea sau revizuirea planurilor de urbanism sau de amenajare a teritoriului, cei interesați vor fi invitați să-și spună din nou părerea într-un cadru organizat la sediul Primăriei municipiului Cluj-Napoca.

Cei care dețin locuri de parcare sau garaje în incinta menționată sau pe Calea Dorobanților și pe bdul 21 Decembrie 1989 vor beneficia de prioritate în repartiția locurilor de parcare din parkingul construit în urma derulării investiției propuse.

Consultarea va dura 30 de zile, timp în care clujenii sunt invitaţi să-şi exprime punctul de vedere în scris la adresa de e-mail: registratura@primariaclujnapoca.ro, la Serviciul Centrul
de Informare pentru Cetățeni, Str. Moților nr.7 sau la orice primărie de cartier.

În prezent, în Cluj-Napoca există opt parkinguri construite de municipalitate, două în zona centrală (Piaţa Lucian Blaga şi Piaţa Mihai Viteazul – Complex Leul), trei în Mănăştur (Primăverii, Mehedinţi şi Negoiu), unu în Gheorgheni (Aleea Băişoara) şi două în Mărăşti (Dorobanţilor şi pe strada Fabricii). Vezi AICI câte locuri de parcare sunt disponibile şi care sunt tarifele. 

 

 

Tags: ,
Banner-radio

“Pune mâna şi ciuleşte!” A apărut un nou post de radio la Cluj

“Pune mâna şi ciuleşte!” este sloganul Ciurila.ro, cel mai nou radio online din Cluj-Napoca. Emite 24/7 o stare de spirit “alternativ-rock-indie-pop-blues-jazz-toate-alea”. Pe scurt: muzică făcută bine şi cu mesaj. În spatele proiectului se află un clujean “prin adopţie”, cu state vechi de plată în FM-ul românesc: Adrian Ardelean.

“Este o alternativă la canalele clasice media, pentru oricine şi oricând, dar cu nucleu la Cluj. Un prieten a venit cu numele, fonetic e funky, e cumva autoironic, dar ne şi leagă de Cluj. Asemănarea cu Radio Guerrilla e pur întâmplătoare. În ceea ce priveşte muzica difuzată, e o plajă largă ce aşteaptă să fie explorată. Avem trupe româneşti, chiar din Cluj (Mojo Barre, Grimus, Natif), trupe indie pe val, dar şi nume internaţionale mai puţin cunoscute din Marea Britanie, SUA, Franţa sau Japonia şi Uzbekistan”, spune Adrian amuzat. “Caut zilnic muzică nouă care să spună o poveste, să transmită ceva. Spre exemplu, de curând am aflat de Dad Rocks!, un proiect muzical din 2009 semnat de islandezul Snævar Njáll Albertsson. Tipul a scos un album prin care să exprime ceea ce simţea el ca proaspăt tătic. Aşadar, playlist-urile sunt într-o continuă metamorfoză, iar feedback-ul pe care îl primim de la ascultători joacă un rol important: ne trimit o piesă sau sugerează o trupă, sus cu ele”, mai spune el.

1900022_796420913718828_434667321_n

Radioul emite pe net încă din octombrie 2013, dar în primăvara acestui an a “suferit” o rebranduire. La casă nouă, haine noi. Site-ul radioului are şi o secţiune de blog…cu şi despre muzică.

10943707_635537243257456_8036575988124639628_o

“Vrem să ne răsplătim cumva ascultătorii şi am decis să o facem aşa cum ştim noi mai bine: prin scriitură. Ascultă o piesă, două în timp ce citesc un articol-poveste cu şi despre muzică. Aşa zice şi sloganul, nu?”, punctează Adrian.

E jurnalism subiectiv, dar bine argumentat şi relativ nişat, inspirat (dacă vreţi) de stilul promovat de publicaţii precum Decât o Revistă sau Casa Jurnalistului. Între “povestaşii ciurileni” (aşa cum îi numeşte Adrian) se regăsesc nume cunoscute în peisajul mediatic-muzical românesc. Pentru început: Tudor Runcanu. Vor urma şi alţii.

“Ciurila merită salvată, e o Roșie Montană mai mică. Avea păduri și lacuri, era locuită de oameni și animale. Acum o repopulăm cu muzică și povesti. Dacă mă gândesc repede așa, cu ochii închiși, la ce mă inspiră locul ăsta, îmi închipui goana cu o mașină decapotabilă într-un asfințit de vară, șerpuind pe dealuri, niciodată singur, scufundat, înotând în vânt”, scrie Runcanu într-o postare pe blog.

Tot pe blog, într-o postare e încărcat un “mixdeîncălzire” a tânărului DJ, Vlad Bretan. “L-am văzut la lucru la Electric Castle, 2014. Era din punctul nostru de vedere, cel mai bun DJ din secţiunea Stables, în seara când am fost noi”. În viitor, s-ar putea să-l auziţi mixând live la Ciurila.ro.

Planurile de viitor sunt multe. “Ciurilenii” nu duc lipsă de idei şi sunt motivaţi de cei 1.200 de vizitatori unici pe care îi au lunar. Iar cum la urechile lor a ajuns vestea că radioul clujean se ascultă în două localuri din Bucureşti şi Iaşi, Adrian şi Andrei se gândesc să-i molipsească şi pe proprietarii de cafenele şi baruri din Cluj. Zorki Photo Café a acceptat să fie antenă ciurila.ro, dimineaţa, la cafea.

Radioul este gratuit şi poate fi accesat şi pe android.

Ciuriles!

(Anca MUREŞAN)

Tags: ,
00101442_large-672x372

S-a stabilit cine construieşte Podul Traian. Investiţia: 6.5 milioane lei

Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC) a admis luna trecută contestaţia firmei Diferit SRL împotriva atribuirii contractului de lucrări pentru obiectivul Podul Traian către Asocierea Doralex – Rhid Epito – A Hid Epito şi a dispus Primăriei Cluj-Napoca să reevalueze ofertele depuse.

Reprezentanţii municipalităţii au anunţat, astăzi, că încheie contractul de execuţie pentru modernizarea Podului Traian, cu firma SC DIFERIT SRL, a cărei ofertă financiară a fost de 6.546.309,6 lei fără TVA.

Termenul de realizare a lucrării este de 6 luni de la data emiterii ordinului de începere a acestora. Proiectul prevede realizarea a 4 benzi de circulaţie rutieră, 2 piste pentru bicilişti şi 2 trotuare pietonale.

Pe lângă cele două firme, la licitaţia de execuţie au mai participat SC Dacia Faber SRL şi SC ARL Cluj SA , dar ofertele acestora nu au corespuns caietului de sarcini.

Podul Traian s-a surpat în august 2013 pe o porţiune de 20 de metri. La o săptămână după incident, primarul Emil Boc dădea asigurări că lucrările de reabilitare aveau să fie demarate în toamnă. Ulterior a revenit asupra declaraţiilor şi a precizat că doar proiectarea avea să înceapă la termenul anunţat, execuţia lucrărilor fiind amânată pentru 2014. Promisiuni. În februarie 2014, municipalitatea anunţa cu tam-tam că podul va avea o arhitectură clasică “potrivită unui centru istoric”. Investiţia era estimată la 1.7 milioane de euro, iar lucrările aveau să dureze 6 luni. Încă un an fără noi veşti. Martie 2015: licitaţia pentru execuţia Podului Traian a fost adjudecată. Şirul problemelor continuă: rezultatul licitaţiei a fost contestat. În final, în mai, lucrurile par să intre pe făgaşul normal.

Tags: ,
tetarom 4 feat (2)

”Centura de diamant” Vâlcele-Apahida se poate frânge din nou

În urma proiectului Tetarom 4 din Feleacu, la care Consiliul Judetean a decis sa renunte, motivând lipsa de finanțare, a rămas o zonă decopertată de circa 10 hectare, situată exact deasupra mult încercatei centuri Vâlcele –Apahida, chiar după o zonă deja consolidată. Specialiștii spun că o zonă decopertată de asemenea dimensiuni prezintă riscuri de ravenare și prin acțiunea apei, de instabilitate, autoritățile asigură că totul e sub control, dar cu ceva contradicții în declarații.

Parcul industrial Tetarom 4 urma să se întindă pe o suprafață de 85 de hectare în comuna Feleacu, chiar deasupra unei porțiuni a centurii Vâlcele – Apahida. Finanțarea urma să vină din mai multe surse, județene, de la bugetul central și fonduri europene. În teren situația a devenit mai complicată financiar decât era proiectată pe hârtie, așa că în ultima ședință de Consiliu Județean s-a votat sistarea finanțării pentru Tetarom 4, din cauză că nu se putea respecta termenul contractual cu Comisia Europeană. Președintele interimar al județului, Vakar Istvan, spunea, în ziua ședinței, că lucrările vor continua prin finanțare de la bugetul județean. Astăzi, la întrebarea catcostaclujul.ro,  dacă există pericolul ca acel teren decopertat să o ia la vale și să afecteze centura, Vakar a vorbit pentru prima dată despre conservarea lucrărilor. Acesta nu a putut da un cost pentru connservare,  dar a precizat un termen: ”undeva vara aceasta, căci nu am notificat încă ministerul depre încheierea contractului de finanțare”.

tetarom 4 (2)

Pe de altă parte, la solicitarea catscostaclujul.ro, un geolog specialist în zona despre care vorbim a ridicat problema riscurilor. ”Dacă rămâne așa, poate deveni un dezastru ecologic. Apoi, orice zonă decopertată prin acțiunea apei poate produce ravenări. Care pot crea mai departe instabilitatea solului și așa stabilizat cu greu, cu multe ziduri de susținere, înaintea acestei zone decopertate, cum se intră pe Centură, dinspre Vâlcele, inclusiv  pe același versant”, ne-a declarat geologul, care a dorit să își protejeze identitatea.

”Nu lăsăm zona așa, vor fi lucrări de conservare, prin consolidarea acelor taluzuri și prin plantări de vegetație”, spune, la rândul său, președintele CJ, Vakar Istvan. Termen?  ”Cel mai probabil în această vară. Încă trebuie să notificăm autoritățile centrale”. Cât costă conservarea lucrărilor? ”Nu știu încă, sunt în mașină, nu am documente”.

tetarom 4

Mai aplicat a fost primarul din Feleacu, Nicolae Balea. El a spus că zona o cunoaște și nu prezintă pericole, dar acțiunile următoare sunt la mâna Consiliului Județean, ”care are pâinea și cuțitul”. ”Cunosc bine zona și nu e una dintre cele de risc, deci nu e niciun pericol acolo. Știu unde sunt zonele cu probleme în Feleacu, Vâlcele și Gheorgheni și aceasta nu prezintă niciun pericol. 100%”, ne-a declarat primarul. Balea a precizat că nu cunoaște exact suprafața decopertată, dar poate fi cuprinsă între 7 și 10 ha.

În ciuda insistențelor, directorul Tetarom, Viorel Găvrea nu a putut fi contactat pentru a oferi detaliile referitoare la costurile de până acum ale lucrărilor și ale viitoarelor, de conservare.

 

 La finele lunii trecute Consilierii judeţeni din Cluj au votat, cu majoritate de voturi, încetarea contractului de finanţare europeană a proiectului Parc Industrial Tetarom IV, întrucât data de implementare a proiectului, 31 decembrie 2015, nu poate fi respectată.

 

Potrivit proiectului  Consiliu Judeţean, valoarea eligibilă a contractului este de aproximativ 35 milioane de lei, din care contribuţia Consiliului Judeţean şi a Uniunii Europene ar fi fost de câte 50 la sută.

“În urma numeroaselor sesizări ale antreprenorului şi a problemelor ridicate în cadrul şedinţelor de comandament privind omisiunile proiectului au apărut premisele revizuirii proiectului tehnic. Proiectul revizuit a fost predat la registratura CJ de către proiectant la data de 25 martie 2015 şi s-a constatat faptul că acţiunea de revizuire a acestuia a generat o majorare a valorii lucrărilor cu aproximativ 12.400.000 lei, fără TVA, reprezentând un procent de 37% din valoarea contractului de lucrări şi, implicit, generează majorarea corespunzătoare a contribuţiei judeţului Cluj la cheltuielile neeligibile ale proiectului. (…) Ţinând cont de cele prezentate, ne aflăm în imposibilitatea legală de a implementa contractul de lucrări nr. 53/19.033/14.10.2014, în termenii şi condiţiile contractului de finanţare nr. 3665/29.03.2013“, se arată în proiectul de hotărâre aprobat de consilierii judeţeni.

tetarom 4.0

Vicepreşedintele cu atribuţii de preşedinte al CJ Cluj, Vakar Istvan, a declarat pentru Mediafax că renunţarea la finanţarea europeană pentru realizarea parcului industrial Tetarom IV este “cea mai bună soluţie în momentul de faţă” şi că, până acum, din bugetul judeţului s-au cheltuit aproximativ 2,5 milioane de lei, pentru lucrări la parcul respectiv.

“Această decizie de renunţare la finanţarea europeană e cea mai bună soluţie. Noi am cheltuit până acum aproximativ 2,5 milioane de lei pentru ridicarea unei hale, pentru turnarea fundaţiei la clădirea de birouri, precum şi pentru organizarea de şantier. Deci, practic, noi nu trebuie să înapoiem niciun ban către Uniunea Europeană, ci doar am renunţat să mai primim acei bani. Lucrarea nu are cum să fie finalizată în termenele impuse, pentru că proiectarea a fost greşită din start, iar noi ar fi trebuit să plătim 50 de mililoane de lei ca să putem respecta acele termene. Bani pe care nu îi avem”, a declarat  pentru Mediafax, Vakar Istvan.

Vakar Istvan a mai spus că parcul industrial Tetarom IV se va face din banii judeţului, pe etape, “fără să fim presaţi de termene”, iar finanţarea europeană la care s-a renunţat va fi folosită pentru două proiecte al municipalităţii.

“Acei bani vor rămâne tot la Cluj, se vor amenaja drumul Lombului şi drumul Făgetului. Am vorbit deja cu primarul Emil Boc şi acele proiecte se vor face cu acei bani care iniţial au fost destinaţi Tetaromului”, a mai spus Vakar Istvan.

Contractul pentru construirea celui de-al patrulea parc industrial Tetarom din Cluj a fost semnat, în aprilie 2014, de preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) din acea perioadă, Horea Uioreanu, lucrările urmând să fie finalizate în 20 de luni.

“Finanţarea este asigurată din mai multe surse, cum sunt bugetul CJ, fonduri europene şi bugetul naţional. Se deschide investitorilor un nou parc industrial pe raza comunei Feleacu, pe o suprafaţă de 85 de hectare, unde vor fi create noi locuri de muncă. Durata de execuţie este de 20 de luni, fiind incluse lucrări de terasamente şi viabilizare şi o hală”, declara preşedintele CJ Cluj, Horea Uioreanu.

Lucrările la parcul industrial Tetarom IV au început în mai 2014, însă licitaţia de atribuire a proiectului a fost contestată de societatea Tehnodomus, iar lucrările au fost suspendate.

Ulterior, Curtea de Apel Cluj a dat câştig de cauză societăţii care a contestat, astfel că în octombrie 2014, lucrările la Tetarom IV au fost atribuite asocierii dintre firmele ACI Cluj, Nordcomforest, Electromontaj SA şi SC Erbi Prod Com SA.

(Titus CRĂCIUN)

 

Tags: ,
masina_gunoi_23508800

Taxa suplimentară de salubrizare aşteaptă “unda verde”, dar Clujul riscă să rămână cu gunoiul în stradă

Proiectul taxei speciale de salubrizare, iniţiat de edilul Emil Boc, aşteaptă “unda verde” vineri, 15 mai 2015, în cadrul şedinţei forului local. Aceasta ar urma să se aplice persoanelor fizice şi juridice ce nu au au contract cu firmele care asigură curăţenia în municipiul Cluj-Napoca.

Noua taxă propusă de autorităţile locale clujene este în valoare de 22,56 lei/lună pentru persoanele fizice şi 67,68 lei/mc/lună pentru persoanele juridice.

“În cazul persoanelor fizice, taxa se calculează pentru fiecare persoană care locuieşte cel puţin o lună calendaristică în imobil/apartament. În cazul persoanelor juridice şi fizice autorizate sau asimilate acestora, suma totală de paltă/lună se calculează înmulţind taxa specială lei/mc cu numărul de mc/lună de deşeuri ridicate şi transportate de operator. Taxa va fi actualizată în fiecare an şi se va realiza concomitent cu actualizarea tarifelor aplicate pentru salubrizarea menajeră ce se vor face potrivit reglementărilor legale în vigoare. Plata taxei se va face lunar, până în data de 10, inclusiv, a lunii următoare celei pentru care se achită”, se arată în proiectul de hotărâre local.

Reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca subliniază că majoritatea clujenilor au contract încheiat pentru salubrizare, dar această măsură se impune pentru cei care refuză totuși să o facă. “Această taxă este pentru cei care nu vor să încheie contract, deși noi facem periodic verificări și dacă îi descoperim că nu au contract sunt somați, apoi amendați. Dacă nici așa nu încheie contract, trebuie să plătească acea taxă lunară”. Proiectul s-a aflat în dezbatere publică până în data de 7 aprilie 2015.

Consiliul Civic Local: “Motivarea oficială este ridicolă, fără nicio legătură cu scopul scontat”

Taxa suplimentară de salubrizare a stârnit discuţii aprinse în cadrul şedinţei de Consiliu Civic Local, din 16 aprilie 2015. CCL acuză că această taxă este nelegală și se urmăreşte instituirea doar în beneficiul operatorilor privați.

“Cine sunt beneficiarii? Persoane fizice, în proporţie de 95% cu un venit sub pragul de subzistenţă. Persoane juridice în pragul falimentului, care nu au aviz anual de funcţionare sau care au obţinut avizul anual de funcţionare fraudulos. Apoi, cuantumul taxei este stabilit subiectiv, de patru ori mai mare decât tariful aplicat pentru serviciile de salubritate cu contract. Consider ca era mult mai decent, moral şi legal ca acest cuantum al taxei să fie, ca mărime, la valoarea stabilită prin HCL nr.519 din 22 decembrie 2014, adică valoare ce o plătesc cei cu contract”, a declarat Valer Morărescu.

Acesta a punctat că motivarea oficială a primăriei este “ridicolă”, beneficiarii taxei speciale nu au apărut peste noapte: “Situaia trenează cel puțin din anul 2011 când un reprezentant al operatorului Bratner – Vereș declara: Avem contracte cu 88.000 abonați la bloc, 20.000 abonați în zona centrală și 25.000 la case și cei de la Rosal cam tot atâția. De aici rezultă un număr total de abonați de 266.000. Fără a lua în considerare studenții și navetiștii permanenți sau ocazionali. Populația stabila e de 324.576 locuitori. Deci numărul locuitorilor fara contracte e de aproximativ 58.000. Suma lunară ce trebuia încasată de operatori conform unui tarif mediu (adică media tarifelor între anul 2011 și 2014) este de 294.060 lei. În cei 4 ani operatorii trebuiau să încaseze peste 14 milioane de lei. Conform Legii nr. 101/206 art 26: Autoritățile locale au obligația să……și să deconteze lunar operatorilor direct din bugetul local contravaloarea prestațiilor efectuate la utilizatorii fără contract. Există doua variante care sunt ascunse cetatenilor(vezi alin h art.nr.3 din legea 101/2006). Operatorii nu au încasat cele 14 milioane pentru care au prestat serviciul de salubrizare şi totusi nu au dat faliment sau să fie în încetare de plăţi, ci dimpotrivă au prosperat an de an”.

VEZI declaraţiile complete AICI: Observatii si propuneri taxa salubrizare

Potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice, cele două firme care se ocupă de ridicarea gunoaielor clujenilor au încheiat anul 2013 astfel: Brantner – profit de 1.4 milioane lei (n.red. la o cifră de afaceri de 39 de milioane lei) şi Rosal Grup – pierdere de 6 milioane lei (n.red. la o cifră de afaceri de 170 de milioane lei).

“Criza gunoaielor”. Rampa de la Pata Rât “dă pe-afară”

Polemica iscată în jurul taxei speciale de salubrizare este doar vârful iceberg-ului în problema gunoaielor în Cluj-Napoca. Presa locală relata, miercuri, că firma Salprest Rampă a închis temporar groapa de gunoi de la Pata Rât pentru că s-a depăşit capacitatea de depozitare. Situaţia este una complicată, în condiţiile în care pe vechea rampă de la Pata Rât nu mai pot fi depozitate deşeuri, iar Centrul Ecologic de Deşeuri din comuna Feleacu nu va fi gata decât anul viitor.

(Anca MUREŞAN)

Tags: ,
11001831_844757512249930_5921512312004218993_n

Program de mentorat şi finanţare pentru startup-­urile din domeniile tehnologie și IT din Cluj

Startup-urile din zona tehnologiei şi a IT-ului interesate să-şi rafineze ideea inițială într­-un produs sau serviciu adaptat pieței și nevoilor consumatorilor se pot înscrie în programul de pre­accelerare de afaceri SprintPoint.

Condițiile de participare presupun existența unei echipe deja formate, din cadrul căreia minim un membru să aibă cunoștiințe tehnice, ideea propusăde startup să aibă deja forma unui produs sau serviciu, și această soluție să fie una scalabilă la nivel de regiune, țară sau chiar internațional.

Programul se va derula pe o perioada de 8 săptămâni, începând din data de 3 iunie 2015 și propune un program bazat pe activități diverse de învățare, de la sesiuni de mentorat cu mentori locali și internaționali, la aplicarea în echipă a unor metodologii pentru crearea unui model viabil de afacere.

La finalul celor opt săptămâni de lucru echipele vor participa la un eveniment de pitching în fața unui juriu format din mentori naționali și internaționali și vor avea ocazia să prezinte evoluția ideii lor din cadrul programului SprintPoint. Cele mai bune echipe vor avea ocazia în toamnă să își continue dezvoltarea în cadrul unui program de accelerare dedicat startup-­urilor aflate într­-un stadiu de maturitate mai crescut.

Participarea în program este gratuită, dar echipele care accesează finanţare vor ceda către unul din iniţiatorii proiectului un “seed capital”. Perioada de înscriere este deschisă până în data de 29 mai 2015.

Activitățile vor avea loc la sediul Cluj HUB, situat pe str. Piteşti, nr. 19, şi sunt programate de așa natură încât să poată ajunge la ele și persoanele care au un loc de muncă full time.

Programul este implementat de Startup Transilvania în colaborare cu Cluj HUB.

Tags: ,
pepiniera (2)

Conflictul proprietari de terenuri – Parcul Est se poate decide vineri

Realizarea Parcului Est – Între Lacuri și în spatele Iulius mall a nemulțumit proprietarii din zonă, care nu mai pot construi pe terenurile lor, conform noului Plan Urbanistic General intrat în vigoare în decembrie 2014. Consilierii locali au pe ordinea de zi în ședința de vineri șapte informări despre plângeri prealabile formulate de proprietarii din zona Pepiniera Becaș. Direcția de Urbanism propune consilierilor respingerea plângerilor prealabile.

Proprietarii de terenuri din zona pepiniera Becaș – prelungirea străzii Lucia Sturza Bulandra cer municipalității fie revenirea la Unitatea Teritorială de Referință (UTR) anterioară noului Plan Urbanistic General, fie despăgubirea lor la prețul pieței. După ce s-a decis realizarea Parcului Est, noul PUG prevede în zonă UTR de zonă verde, fără posibilitate de locuire. Înainte, fostul UTR din 1999 – când era în proprietatea statului – era pentru un  centru de conferințe și expoziții internaționale. Ulterior, terenul a fost retrocedat foștilor proprietari și a ajuns în proprietate privată.

Potrivit reprezentanților echipei de proiectanți care a lucrat la elaborarea noului PUG, administrația are pârghiile necesare soluționării conflictului din zonă. ”Prin PUG 2014 s-a relocat teritoriul destinat construirii centrului expozițional (un obiectiv de importanță municipală și regională) pentru a se putea dezvolta pe acest teritoriu o amplă zonă verde –Parcul Est (proiect al orașului cu o vechime de aproximativ 40 de ani). Acest obiectiv e de importanță publică majoră, cerut insistent și în numeroase dezbateri publice organizate pe parcursul elaborării PUG, el urmând a întregi rețeaua sever deficitară a spațiilor verzi din municipiu. O altă încadrare, precum, de exemplu, locuirea, apare ca neavenită în această zonă, într-o concepțiede dezvoltare durabilă a municipiului. Faptul că terenurile menționate se află pe proprietate privată implică obligația de a găsi, de comun acord cu proprietarii, mijloace de compensare a intereselor acestora, ca:

  • reglementarea terenurilor respective (sau a unor suprafețe echivalente) prin PUZ de urbanizare a terenurilor pentru destinații de interes lucrativ compatibile cu caracterul zonei (bază sportivă, servicii de agrement, alimentație publică etc.)
  • schimburi de teren
  • achiziționarea terenurilor de către autoritatea publică”, arată proiectanții noului PUG.

Direcția de Urbanism spune ”nu” construcțiilor

Potrivit reprezentanților Direcției de Urbanism a munipalității clujene, pe 23 februarie a avut loc o întâlnire la Primărie între proprietari de terenuri din zona strada Soporului – Pepiniera Becaș – prelungirea straăzii Lucia Sturza Bulandra și arhitectul șef, secretarul municipiului și arhitecții care au lucrat la noul PUG. ”În urma acestei întâlniri a fost stabilit ca analizarea posibilității de modificare a UTR să fie analizată în ședința CTATU din ziua următoare, 24 februarie. În ședința CTATU din 24.02.2015, desfășurată cu participarea proprietarilor de terenuri, a avocaților, reprezentanți  ai ONG-urilor și a altor persoane interesate s-a propus:

  • Menținerea încadrării funcționale propuse prin PUG.
  • Soluția pentru rezolvarea conflictului, agreată de administrația publică, este achiziționarea terenului de către autoritatea publică.
  • Reducerea suprafeței despații verzi pe o suprafață semnificativă ar produce anularea avizului de mediu și implicit a Hotărârii 493 / 2014 prin care a fost aprobată documentația PUG.”, arată reprezentanții Direcției de Urbanism în informările către Consiliul Local.

Terenurile deținute de reclamanți, arată sursa citată, au înscrisă în CF categoria de folosință ”arabil”. Prin PUG-ul valabil din 1990 până în decembrie 1999, terenul a fost încadrat în zona spațiilor verzi de agrement. Apoi, prin PUG-ul dinn 1999, când era în proprietatea statului român, i-a fost stabilită încadrarea în UTR CB5 ”centru de conferințe și expoziții internaționale”.

”Prin noul PUG terenul este încadrat în UTR UVa – zonă de urbanizare- zonă verde-scuaruri, parcuri cu accespublic nelimitat. Pot fi amplasate construcții pentru activități culturale și alimentație publică, alte tipuri de construcții, mobilier urban și amenajări pentru odihnă, sport sau petrecerea timpului în aer liber. Considerăm necesară dezvoltarea pe acest teritoriu a zonei verzi – Parcul Est, obiectiv de importanță publică majoră, cum corect apreciază proiectantul, proiect posibil a fi realizat prin achiziționarea terenurilor de către autoritatea publică. Reclamanții sunt de acord cu soluția achiziționării  terenului pentru amenajarea unui parc, cu acordarea de despăgubiri corespunzătoare valorii de piață a terenurilor. Ulterior, printr-o adresă din martie 2015 proprietarii au comunicat municpalității că solicită ca  stabilirea valorii reale a prețului de achiziție să fie făcută de o comisie de negociere pentru ca ulterior să se decidă dacă optează pentru revenirea la UTR CB5 sau acceptă despăgubirea”, susțin reprezentanții Direcției de Urbanism a municipalității.

Concluzia Direcției de Urbanism: ”Analizând aspectele urbanistice ale plângerilor, Propunem Consiliului Local respingerea plângerilor prealabile referitoare la modificarea încadrării funcționale ca nefondată și menținerea încadrării stabilite prin PUG – UTR UVa”.

În funcție de rezultatele discuțiilor din Comisia de Urbanism și de votul consilierilor, proprietarii pot opta pentru a continua în instanță încercarea de modificare a noului PUG pentru a putea construi pe terenurile lor.

Consilierul liberal Ioan Bîldea spune că oamenii sunt așteptați la ședința de vineri pentru a-și spune păsurile. ”Mai este până atunci și o ședință a comisiei de specialitate, să vedem ce se va întâmpla și acolo. În general Primăria a rămas pe poziții și nu a acceptat derogări de la noul PUG”, apreciază Bîldea.

(Titus CRĂCIUN)

 

 

Tags: ,