Tag Archives: featured

0127_12082014_Regiunea_NV

Rată de 90% absorbţie POR 2007-2013, în Regiunea Nord-Vest

Regiunea Nord-Vest conduce în clasamentul regiunilor de dezvoltare din Romania cu un nivel de absorbţie de 90% din fondurile alocate de Comisia Europeană prin REGIO – Programul Operaţional Regional 2007-2013.

Astfel, suma totală alocată regiunii prin Fondul European de Dezvoltare Regională a fost de 451,80 milioane Euro, din care fondurile plătite către beneficiari (prefinanţări şi rambursări) a fost de 406,75 milioane Euro, reprezentând 90,03%.

Sanda Cătană, director general interimar ADR Nord-Vest: „Am sprijinit implementarea a 653 proiecte finanţate prin REGIO 2007-2013, şi faptul că avem o rată mare de absorbţie din fondurile FEDR se datorează implicării şi muncii depuse atât de beneficiarii noştri, cât şi de către experţii agenţiei”.

Programul Operaţional Regional 2007-2013 a pus la dispoziţia Transilvaniei de Nord finanţări pentru regenerare urbană, infrastructură de transport, infrastructură socială, dezvoltarea mediului economic, patrimoniu cultural şi turism.

Lista completă a proiectelor finanţate prin REGIO 2007-2013 se află aici proiecteREGIO.nord-vest.ro .

 

Tags: , , , ,
Casa-Bani1

15 bănci au majorat avansul ca reacţie la darea în plată

Un număr de 15 bănci, inclusiv cele mai mari 10 bănci locale, au majorat avansul la creditele imobiliare/ipotecare în ultimele luni ca reacţie la darea în plată, ceea ce înseamnă că jumătate din băn cile din sistem dau acum împru muturi cu parametri ridicaţi de creditare.

7-avans-credite

Pe piaţa locală activează 25 de instituţii de credit şi trei sucursale ale băn ci lor străine care acordă credite pentru in vestiţii imobiliare, în monedă naţio nală şi în valută, potrivit datelor trans mise de BNR.

Creditele pentru investiţii imobiliare se referă atât la cele ipotecare standard, cât şi Prima casă.

Citeşte mai multe pe zf.ro

Tags: , , , , ,
primaria de sus

  Decalogul civicilor pentru candidații din Cluj-Napoca

Zece întrebări au formulat pentru candidații la Primăria Cluj-Napoca și Consiliul Local reprezntanții Consiliului Civic Local. Temele abordate sunt cele ce au fost dezbătute în întrunirile civicilor dar și în cadrul audierilor publice din ultimele luni.

 Iată întrebările Consiliului Civic Local pentru candidați, ale căror răspunsuri sunt așteptate tot în media:

”Întrunirile, audierile publice și dezbaterile ce au avut loc în ultima perioadă în Consiliul Civic Local pun în fața candidaților la funcția de primar și de consilier local cerința de a răspunde cetățenilor cu drept de vot la 5 iunie 2016 cel puțin la următoarele probleme:

  1.  În cât timp, cu resurse de finanțare și cu ce echipă de profesioniști vor pune în fapte obiectivele adoptate de către clujeni prin Strategia de dezvoltare 2014-2020? Când văd posibil sa fie terminate cunoscutele obiective de investiții sociale, culturale și de mediu din programul 2000-2014 ? Au în vedere susținerea lor și din alte resurse decât cele din creșteri de taxe locale?
  2.  Aplicarea reglementărilor actualului PUG a generat sute de plângeri aduse în fața Consiliului Local, mai multă birocrație, descurajarea investitorilor și amânarea multor proiecte. Cum și în ce mod se poate ieși din situatia creată de adoptarea PUG-2014 ?
  3.  Centrul de Procesare a Deșeurilor Menajere, prin tehnologia achiziționată și prin ritmul de construire nu rezolvă cerințele și reglemetările europene iar acțiunile pentru diminuarea producerii de deșeuri menajere nu au fost identificate și aplicate. Care sunt soluțiile pe care le au pregatite, în cât timp și cu ce resurse le pot aplica?
  4.  A fost elaborat un studiu de trafic și unul de mobilitate urbană pentru Zona Metropolitană, în ce mod și în cât timp au abilități să le facă funcționale și să elimine frecventele blocaje?
  5.  Audierea publică, la împlinirea a 10 ani de Poliție Locală la Cluj-Napoca, a adus în prim plan așteptări atât din partea cetățenilor cât și a polițiștilor. Au solutii la cele sintetizate în Raportul Experților și care sunt aplicabile imediat ?
  6.  Există o preocupare permanentă a Consilului Local pentru susținerea pensionarilor și a familiilor cu peste 50 de ani în acelas cuplu. Experiența pensionarilor poate fi valorizată și alfel în beneficiul societății. Pentru folosirea experienței celor în vârstă, dar și pentru spor de natalitate și bună educație ce își prevăd candidații și când anticipează reușitele solutiilor aduse?
  7.  Dobândirea titlului de “Capitală Culturală Europeană”este un deziderat major pentru oraș, iar proiectul cu recomandările primite  de la Comisia de Selecție cere sustinere imediată și pe termen lung. Concret, cum vor reuși să aducă  orașului acest titlu ?
  8.  Transparența decizională monitorizată în 2015 și 2016 pune municipiul Cluj-Napoca într-o categorie de orașe municipii cu reușite medii, cetățenii sunt chemati adeseori la consultări formale iar vocea și reprezentarea societatii civile în deliberările Consiliului Local nu a fost stimulată și acceptată. Pot fi aduse și alte modalități de implicare a cetățenilor pentru interesul orașului lor ?
  9.  Capitala Europeană a Tineretului din 2015 a produs o mobilizare a activității de voluntariat și câteva evenimente pentru care s-a alocat un buget consistent dar a generat și multe deziderate de viitor pentru tineri, între care: permanetizarea proiectelor strategice, parteneriat continuat cu Primăria, conectarea pe formarea culturală și intelectuală a tinerilor, țintirea de efecte economice majore în bugetul local dar și valorificarea experienței dobândite de către generația tânără. Cum apreciati șansa continuării lor ?
  10.  Cum văd posibil ca municipiul Cluj-Napoca să devină Operator pe Piața Europeană de Energie ?

 Invităm toți candidații să răspundă prin mass-media acestor așteptări astfel ca până la ziua votului să aibă fiecare cetățean al Clujului posibilitatea să judece pe cine votează”, se arată în textul scrisorii civicilor adresată candidaților la alegerile de duminică.

 

 

Tags: , , , ,
constr aprilie

Clujul coboară trei poziții în aprilie pe piața construcțiilor

Județul Cluj cade trei poziții  în aprilie pe piața construcțiilor, după ce în martie ocupa a doua treaptă în funcție de suprafața totală autorizată a construcțiilor rezidențiale. Cu 20,5% s-a diminuat  în Cluj în aprilie față de luna precedentă suprafața totală autorizată pentru clădiri rezidențiale, relevă ultimele date ale Institutului Național de Statistică. În premieră, Sibiu conduce în clasamentul lunii.

Iată cum a arătat piața națională a construcțiilor în aprilie 2016, în funcție de suprafețele utile autorizate în fiecare județ pentru clădiri rezidențiale:

Poziție Județ Suprafață utilă totală autorizată aprilie 2016 Nr. autorizații construire aprilie 2016
1. Sibiu 85.064 metri pătrați 81
2. Ilfov 83.621 metri pătrați 383
3. Timiș 62.021 metri pătrați 288
4. Iași 47.757 metri pătrați 245
5. Cluj 46.864 metri pătrați 161
6. Constanța 45.572 metri pătrați 155
7. Suceava 34.132 metri pătrați 180
8. Bihor 28.121 metri pătrați 116
9. Botoșani 24.950 metri pătrați 112
10. Prahova 20.263 metri pătrați 135

 

În București au fost autorizate suprafețe utile totale de 100.392 metri pătrați corespunzătoare celor 52 de autorizații de construire emise în martie 2016.

Conform precizărilor Institutului Național de Statistică, ”Clădirea este construcția permanentă care se ridică deasupra solului, formând un tot din punct de vedere constructiv și arhitectonic, izolată (distanțată) spațial sau despărțită de altele prin pereti exteriori, având acoperiș propriu și intrare separată.Clădirea rezidențială este acea clădire care este folosită integral sau în cea mai mare parte (peste 50 % din spațiul locuibil sau din volumul construit ) pentru locuit”

Aici puteți citi despre piața construcțiilor în luna martie  2016.

(Titus CRĂCIUN)

 

Tags: , , , , ,
autostrada

5,8 miliarde euro, bani europeni, pentru infrastructură

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a deschis, astăzi, apelurile de finanțare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii rutiere, feroviare și de metrou cu un buget total de 5,8 miliarde euro din alocarea totală aferentă Programului Operațional Infrastructură Mare.

Cererile se vor putea depune în perioada 01 iunie 2016 – 31 decembrie 2018. Pot primi finanțare atât proiecte fazate de infrastructură (nefinalizate până la finalul anului 2015) cât și proiecte noi, prioritizate la finanțare conform documentelor sectoriale de planificare strategică.

Finanțările pentru infrastructura rutieră au ca scop asigurarea mobilității călătorilor și a mărfurilor în condiții de siguranță și eficiență a resurselor și eliminarea blocajelor și a legăturilor lipsă din infrastructura rutieră a UE.

Bugetul apelului este de 3,27 miliarde euro, iar solicitantul eligibil este Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., care este administratorul infrastructurii de transport rutier de interes european şi naţional și are atribuţii în dezvoltarea proiectelor de investiţii.

Proiectele finanțate în infrastructura feroviară au ca obiectiv finalizarea coridorului feroviar Rin-Dunăre (modernizarea liniei feroviare între graniţa cu Ungaria şi Constanţa), asigurând creşterea mobilităţii pe reţeaua feroviară TEN-T centrală, precum și modernizarea, eficientizarea și competitivizarea transportului feroviar.

Bugetul apelului este de 1,85 miliarde euro, solicitanții eligibili fiind Compania Națională de Căi Ferate CFR SA (administratorul infrastructurii de transport feroviar de interes naţional desemnat conform legii), Ministerul Transporturilor și alte categorii relevante de beneficiari, Autoritatea responsabilă cu realizarea reformei feroviare.

Proiectele finanțate pentru infrastructura de metrou au ca obiective îmbunătăţirea condiţiilor de transport urban şi periurban, prin promovarea transportului cu metroul ca o alternativă la transportul public de suprafaţă, reducerea duratelor de călătorie și creşterea gradului de confort şi siguranţă pentru publicul călător.

Bugetul apelului este de aproximativ 682 milioane euro, solicitantul eligibil fiind METROREX S.A. Ghidurile si documentele anexe pot fi consultate aici.

Proiectele care primesc finanțare în cadrul acestor apeluri de proiecte sunt publicate pe site-ul Ministerul Fondurilor Europene, stadiul acestora fiind actualizat periodic. Până la semnarea acordului de delegare, procesul de pregătire, evaluare și selecție a proiectelor va fi gestionat de către AM POIM din cadrul MFE.

Despre Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020:

Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 este al doilea program ca mărime din UE, cel mai complex din România pe această perioadă de programare, cu o alocare de aproximativ 12 miliarde de euro pentru sectoarele de transport, mediu și energie. Programul finanțează activităţi din patru sectoare: infrastructura de transport, protecţia mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice, energie şi eficienţă energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. În vederea atingerii obiectivelor propuse, în cadrul POIM au fost stabilite 8 Axe Prioritare.

 

Tags: , , , ,
cluj-napoca

Clujul nu mai are cei mai mulți tineri antreprenori din ţară

Înmatriculările de persoane fizice şi juridice au crescut în judeţul Cluj, în aprilie 2016, la 2.245, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, când erau 2.090, potrivit statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

Societăţi cu răspundere limitată (SRL) – 1.741

Persoane fizice autorizate  (PFA) – 476

Întreprinderi individuale (II) – 21

Societăţi pe acţiuni (SC) -1

Capitala trece în faţa Clujului la societăţi-debutant înfiinţate (SRLD): 4.061 faţă de 3.579.

Amintim că în primele şase luni ale anului trecut, întreprinzătorii debutanţi au înfiinţat 21.463 de societăţi cu răspundere limitată – debutant (SRL-D), cele mai multe fiind înmatriculate în judeţul Cluj – 2.687 de firme. În Bucureşti figurau 2.609.

Cele mai multe astfel de firme deschise în Cluj-Napoca erau în domenii precum construcţii, transport, reparaţii autovehicule şi IT. Specialiştii spun că fenomenul din Cluj se explică prin numărul mare de tineri care studiază aici şi care după terminarea facultății rămân în oraş şi încep astfel de investiţii. În plus, acești tineri nu mai respectă profilul angajatului clasic: nu vor să lucreze la patron pe un salariu mic şi la program fix.

Un număr de 7.313 firme şi-au suspendat activitatea de la începutul anului şi până în aprilie, cu 22,8% mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului precedent. În ceea ce priveşte dizolvările, au existat 13.181 de cazuri, cu 71,2% mai multe decât în ianuarie – aprilie 2015. 

Sitistica în Cluj:

Suspendări de firme – 655

Radieri firme – 2.275

 

 

Tags: , , , , , , ,
anl_98956400

Guvernul incearcă să evite migrarea tinerilor în străinătate prin construirea de noi locuinţe ANL

Două proiecte de interes public cu privire la construcţia de locuinţe se află în acest moment pe masa Guvernului: 7.000 de locuinţe ANL şi 8.500 de locuinţe de serviciu pentru funcţionarii publici şi angajaţii din instituţiile publice centrale şi locale.

Dacă în cazul locuinţelor ANL, finanţarea va fi asigurată în principal printr-un împrumut acordat de Banca de Dezvoltare a Comisiei Europene, cele 8.500 de locuinţe de serviciu vor fi construite cu fonduri de la bugetul de stat.

7.000 de locuinte destinate tinerilor între 18 si 35 de ani vor fi construite până în 2020

Strategia Guvernului este de a oferi aceste locuinte în special tinerilor cu studii medii sau superioare, ce activează cu precadere în învăţământ sau în sănătate, încurajând astfel stabilitatea forţei de muncă la nivel local şi evitand astfel migrarea acesteia în străinatate.

150-200 lei/luna, acesta este intervalul de preţ pentru chiriile ANL în prezent.

ANLPotrivit legii, orice chiriaş ANL îşi poate cumpăra apartamentul după ce a locuit în el minim un an. Cel mai mare impediment până în prezent pentru realizarea acestui lucru a fost faptul că blocurile ANL nu erau întăbulate.

Astfel, doar in ultimii doi ani am asistat la o creştere consistentă a numărului de unităţi vândute către chiriaşi, număr ce a ajuns anul trecut la 657.

Începând din 2001, Agenţia Naţională pentru Locuinţe a dezvoltat peste 36.000 de apartamente în întreaga ţară. În prezent există solicitări din partea autorităţilor publice pentru construirea a peste 87.000 de noi unităţi.

(sursa capital.ro)

Tags: , , ,
bani_59_

Se depun cererile de ajutor de stat pentru dezvoltare regională

Companiile care solicită ajutor de stat pentru investiţii care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă pot depune cererile începând de luni, 30 mai, până pe 10 iunie, bugetul acestei sesiuni fiind de 250 milioane lei.

Cererile de acord pentru finanţare, însoţite de documentele justificative, necesare în prima etapă de evaluare, se transmit prin poştă, prin servicii de curierat cu confirmare de primire sau se depun personal la Registratura generală a Ministerului Finanţelor Publice, menţionându-se pe plic: “Unitatea de implementare a schemei de ajutor de stat instituită prin H.G. nr. 332/2014″.

Cererile de acord pentru finanţare înregistrate în afara perioadei 30.05 -10.06.2016 se restituie şi nu sunt luate în considerare în procesul de analiză.

Ministerul Finanţelor Publice va verifica îndeplinirea condiţiilor de conformitate, a criteriilor de eligibilitate şi calculează un punctaj în vederea încadrării în bugetul alocat schemei. Selectarea întreprinderilor solicitante de ajutor de stat se realizează în ordinea descrescătoare a punctajului obţinut. Prima etapă de evaluare se încheie în maxim 30 de zile lucrătoare de la data închiderii sesiunii.

Rezultatele se publică pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

Întreprinderile selectate în prima etapă de evaluare transmit, în maxim 30 de zile lucrătoare de la data comunicării rezultatelor, planurile de afaceri, însoţite de restul documentelor justificative, în vederea analizării viabilităţii proiectelor şi a emiterii acordurilor pentru finanţare.

Tags: , , , ,
tgregwe5wewe

Furnizor german de servicii de tip call-center deschide birou la Cluj

Furnizorul de servicii de tip contact-center Arvato, deținut de grupul media german Bertelsmann, îşi extinde activitatea în România şi inaugurează un centru de suport în Cluj-Napoca. Până la finele anului anului, vor fi angajate 200 de persoane. Astăzi au loc primele training-uri.

„Suntem încântați să intrăm pe piața din Cluj-Napoca, fiind un oraș cosmopolit și în plină expansiune. Arvato România operează de peste cinci ani în Transilvania, în centrele din Brașov și Sibiu, iar Clujul reprezenta următorul pas firesc”, a declarat Matthias Müller, Director Customer Service Estonia & Romania.

Printre posturile pe care compania le oferă în centrul de la Cluj-Napoca se numără team manager, trainer, customer service representative sau administrator de sisteme IT. Principala condiție pentru angajare este cunoașterea uneia din următoarele limbi străine: daneză, finlandeză, norvegiană, suedeză, olandeză și engleză la nivelul C1, conform Pașaportului Lingvistic Europea

Compania va ocupa 1.700 mp în cadrul Liberty Technology Park Cluj – birouri, zone de relaxare și conexe.

arvato România și-a început activitatea în 2010, iar anul trecut a obținut o cifră de afaceri de aproximativ 20 de milioane de euro. Cei peste 1.000 de angajați din cele două centre din Brașov și Sibiu oferă consultanță în 13 limbi străine. arvato oferă servicii integrate pentru clienți business din întreaga lume: marketing digital, servicii financiare, gestionarea relațiilor cu clienții, servicii IT, vânzari și altele. La nivel internațional, arvato are peste 70.000 de angajați în 40 de țări.

 

Tags: , , , , , ,
Madrid Norte Radudeli foto1

România, ţara buticurilor. Câţi bani se fac din chioşcurile de cartier

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor, în România erau înregistrate, în 2014, 15.122 de firme cu sediu unic şi care activează în comerţul cu alimente, băuturi, chioşcuri şi standuri. Cunoscute sub numele de buticuri sau chioşcuri non-stop, acestea au derulat în 2014 afaceri de 2,12 miliarde de lei.

Statistica KeysFin arată că cele mai multe astfel de business-uri erau înregistrate în judeţele din Regiunea de Sud-Muntenia (2878), urmate de cel din Sud-Est (2648), Sud-Vest Oltenia (2099) şi Bucureşti-Ilfov (1916 unităţi).

Potrivit analiştilor, prezenţa unui număr semnificativ de astfel de afaceri mai ales în mediul rural are legătură, în principal, cu existenţa unui lanţ de aprovizionare adaptat condiţiilor economico-geografice.

“Sunt zone întregi din ţară neacoperite de reţelele mari, din cauza drumurilor proaste, investiţiilor reduse în logistica necesară şi, nu în ultimul rând, concurenţei acerbe făcute de buticari. Aceştia au încă un cuvânt greu de spus pentru că, dincolo de proximitate, reuşesc să îşi optimizeze foarte bine costurile şi implicit preţurile şi, în plus, oferă servicii pe care supermarketurile nu le pot asigura, cum ar fi plata la salariu sau pensie, cunoscută sub numele de plată pe caiet”, au explicat analiştii.

Sectorul comerţului tradiţional începe să piardă teren încet, dar sigur.

Numărul firmelor cu activitate în comerţul cu alimente, băuturi, chioşcuri şi standuri, care au sedii secundare (adică mai multe puncte de lucru – in genul reţelelor Carrefour Express sau Mega Image), a crescut spectaculos în ultimii ani, de la 33.287 de firme în 2011, la 36.181 în 2013 şi 37.587 în 2014, ultimul an pentru care există statistici finale. Iar numărul firmelor cu un singur sediu (buticurile de cartier) a scăzut, în acelaşi interval, de la 16.885 în 2011 la 15.197 în 2013, respectiv 15.112 în 2014. Cifra totală de afaceri a acestor firme a scăzut, de asemenea, de la 2,85 miliarde lei în 2011 la 2,12 miliarde lei în 2014.

Potrivit analiştilor , datele financiare vin să demonstreze că retailul modern acaparează tot mai puternic România.

“Reţelele moderne de retail, în genul Carrefour Express sau Mega Image, încep să facă tot mai puternic diferenţa mai ales în mediul urban, acolo unde reuşesc să reprezinte o concurenţă acerbă pentru buticuri”, spun experţii.

Expansiunea retailului modern are legătură, în principal, cu existenţa unui lanţ de aprovizionare optimizat (mărfuri diversificate, produse proaspete etc.) şi dezvoltarea unor politici de marketing atractive.

“Românii au descoperit farmecul promoţiilor, vânzărilor cu discount, campaniilor de fidelizare, astfel că au înţeles avantajele acestui tip de comerţ şi au început să-l prefere celui tradiţional. Însă bătălia nu este pe deplin câştigată, pentru că obiceiurile de consum sunt adânc împământenite şi continuă să reprezinte un atuu pe care micii comercianţi de cartier reuşesc să-l exploateze cu succes”, au explicat analiştii.

Potrivit unui studiu realizat de GfK România, prezentat zilele trecute, retailul modern a atins o cotă de piață record, de 60%, în primul trimestru al anului 2016.

Hipermarketurile înregistrează cea mai mare rată de creștere dintre toate canalele. Acestea câștigă mai bine de un punct procentual, până la 29% cotă de piață datorită creșterii valorii coșului de cumpărături.

În afară de coșuri mai mari de cumpărături pentru fiecare vizită, supermarket-urile sunt vizitate de mai multe gospodării și ajung la 17% cotă de piață. Discounterii arată o traiectorie diferită de creștere, reușind să crească și frecvența de cumpărare.

Mâncăm mult şi prost

Potrivit Institututului Naţional de Statistică, mai mult de 40% din veniturile românilor se duc în prezent pe mâncare.

Mâncăm mult, dar, din păcate, şi foarte prost. Dovadă statisticile medicale care arată că mâncarea ieftină, preferată de majoritatea populaţiei, reprezintă un real pericol pentru sănătate.

“Mâncarea junk, de tipul produselor ieftine de patiserie, covrigilor etc., este în prim-plan, se promovează la orice colţ de stradă, iar statul asistă tacit la acest fenomen pentru că, pe moment, are de câştigat. Pe termen lung, pierdem cu toţii”, afirmă experţii KeysFin.

“Obiceiurile de consum sunt influenţate, bineînţeles, de situaţia financiară precară în care se află majoritatea populaţiei”, consideră aceştia.

Potrivit experţilor, statul ar trebui să lanseze o campanie de conştientizare a pericolului consumului de produse alimentare de acest tip asupra sănătăţii populaţiei.

România este pe locul trei în Europa în clasamentul supraponderalilor, potrivit datelor de la Institutul de Endocrinologie C.I. Parhon. Şi tot pe locul 3 la nivel european suntem la capitolul deceselor cauzate de boli cardiovasculare, dupa Bulgaria şi Ucraina.

 

 

Tags: , , , ,
romania_in_europa_23445567_76062700_19642200

Antreprenor: Asocierea cu firme mari, în special din UE, va creşte mult productivitatea

Asocierea cu firme mari, în special din UE, care ştiu să facă proiecte în colaborare va creşte foarte mult productivitatea muncii, crede Constantin Popeci, administrator al producătorului de utilaje şi subansamble Popeci Utilaj Greu din Dolj.

“Cred că până la urmă va trebui să ne asociem cu firme mari şi care să ştie să facem proiecte alături de ei. (…) Posibil că dacă un investitor străin va deţine 51% din acţiuni vom creşte foarte mult productivitatea muncii. În domeniul nostru nu putem lucra singuri, trebuie să ne asociem cu firme din Uniunea Europeană şi astfel vom putea bate şi firme din China şi din alte ţări” spune el.

Antreprenorul spune că se gândeşte să vândă o parte din companie în 5-10 ani astfel încât să dezvolte businessul.

În ultimii ani, mai mulţi antreprenori români au luat decizia de a vinde pachete majoritare de acţiuni unor companii străine. Exemple sunt Cristian Amza, care a vândut 92% din companie către fondul de investiţii Oresa Ventures, Ioan Istrate, care a atras compania letoniană Food Union în businessul pe care l-a creat, sau Ioan Tecar, care a „predat“ o parte din grupul Pehart Tec fondului de investiţii Abris Capital Partners. De asemenea, şi familia Korponay a vândut 50% din acţiunile companiei veterinare Maravet către gigantul american Henry Schein.

În marea majoritate a cazurilor, antreprenorii şi-au justificat decizia de a vinde părţi din businessurile pe care le-au fondat şi clădit prin faptul că investitorii străini vin cu bani pentru dezvoltarea afacerilor.
Tags: , , , ,
foto facebook

La ce folosesc românii internetul

Trei activități se detașează în ceea ce privește scopul utilizării internetului. Astfel, conform datelor Institutului Național de Statistică pe anul trecut, 78,3% dintre cei care utilizează internetul o fac pentru participarea la rețele de socializare, 76,3% pentru e-mail și 67,2% pentru citirea site-urilor de știri.

Iată cum arată clasamentul aferent anului 2015 în funcție de scopul utilizării internetului:

Scopul accesării internetului Pondere din total utilizatori
Participarea în rețele de socializare(crearea profilului de utilizator, postarea de mesaje sau alte contribuții la Facebook, Twiter etc.) 78,3%
Trimiterea / primirea e-mail-urilor 76,3%
Citirea online a site-urilor de știri / ziarelor / revistelor 67,2%
Căutarea de informații despre sănătate (ex: răni, boli, nutriție, întreținerea sănătății etc.) 47,6%
Găsirea de informații despre bunuri sau servicii 47%
Telefonarea prin Internet / apeluri video (cu camere video web) prin internet 42,2%
Încărcarea aplicației proprii (text, fotografii, muzică, video, sofware etc.) pe orice website care urmează să fie împărțit cu alți utilizatori 37,1%
Căutarea de informații despre educație, instruire sau oferte de cursuri 34,5%
Consultarea enciclopediilor online pentru obținerea cunoștințelor despre orice subiect (wikipedia sau altă enciclopedie online) 30.8%
Utilizarea serviciilor legate de călătoriii și/sau asigurarea cazării în timpul călătoriilor 23,2%
Descărcarea de produse sofware (altele decât jocuri) 13,5%
Căutarea sau trimiterea de cereri de angajare  la un loc de muncă 11,6%
Internet nanking 9,6%
Postarea opiniilor asupra chestiunilor civice sau politice prin intermediul site-urilor web (ex: bloguri, rețete sociale etc.) 8,4%
Participarea la consultări sau votări online pentru susținerea chestiunilor civice sau politice (ex: urbanism, semnarea unei petiții) 3,7%

 

Comparativ cu anul 2014, anul trecut a crescut ponderea celor care utilizează rețele de socializare cu mai bine de 11%.

(Titus CRĂCIUN)

(sursa foto: forbes.ro)

Tags: , , , , , , , ,
ia-oia-santorini-grecia

Chartere de pe Aeroportul Cluj. Zece destinații de vacanță

În acest an, de pe Aeroportul Internațional Cluj se poate zbura direct spre 10 destinații de vacanță din ţări precumTurcia (Antalya, Bodrum), Grecia (Corfu, Creta-Chania, Creta-Heraklion, Rhodos, Skiathos, Santorini și Zakynthos) şi Spania (Palma de Mallorca).

vacanta

Noutăţile acestui sezon sunt reprezentate de către operarea destinaţiilor Bodrum (Turcia) şi respectiv Santorini (Grecia), iar zborurile charter turistice sunt disponibile de pe aeroport începând cu luna mai şi până în luna octombrie 2016, se arată într-un comunicat remis de aeroportul clujean.

Tags: , , , , ,
flacara aragaz

România, cele mai scăzute prețuri din UE la gazele naturale pentru consumatorii casnici, la sfârșitul anului trecut

România a consemnat cel mai mic preț mediu (exprimat în euro) la gazele naturale destinate consumatorilor casnici (3,4 euro per 100 kWh), în cea de-a doua jumătate a anului trecut, tariful reprezentând mai puțin de jumătate din prețul mediu din UE 28 (7,1 euro per 100 kWh), conform datelor publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citatte de Agerpres.

Ajustat la puterea de cumpărare (PPS), cele mai mici prețuri la gazele naturale destinate consumatorilor casnici se înregistrau în Luxemburg (4 PPS per 100 kWh), Marea Britanie (5,1 PPS per 100 kWh), Estonia (5,3 PPS per 100 kWh), Belgia (5,6 PPS per 100 kWh) și Danemarca (5,7 PPS per 100 kWh), iar cele mai mari prețuri în Portugalia (12,6 PPS per 100 kWh), Spania (10,4 PPS per 100 kWh), Grecia și Suedia (ambele cu 9,2 PPS per 100 kWh), Cehia (9,1 PPS per 100 kWh) și Italia (9 PPS per 100 kWh).

Pe de altă parte, în cea de-a doua jumătate a anului trecut, taxele și cotizațiile au avut o contribuție importantă în prețul gazelor pentru consumatorii casnici în Danemarca (57% din preț), România (47%), Suedia (45%) și Olanda (44%). De cealaltă parte, cea mai mică contribuție în preț a taxelor și cotizațiilor a fost consemnată în Marea Britanie (5%), Luxemburg (14%), Bulgaria, Cehia, Irlanda, Lituania și Slovacia (17%).

Și la energia electrică destinată populației România se situează printre țările cu prețuri scăzute în UE, cu un tarif de 13,2 euro pentru 100 de kWh, prețuri mai mici fiind înregistrate doar în Bulgaria (9,6 euro pentru 100 de kWh), Ungaria (11,5 euro pentru 100 de kWh), Lituania (12,4 PPS per 100 kWh), Malta (12,7 PPS per 100 kWh), Cehia și Estonia (ambele cu 12,9 PPS per 100 kWh) și Croația (13,1 PPS per 100 kWh). Cele mai ridicate prețuri se înregistrează în Danemarca (30,4 euro pentru 100 de kWh) și Germania (29,5 euro pentru 100 de kWh).

În schimb, atunci când sunt ajustate la puterea de cumpărare, cele mai mici prețuri la energia electrică destinată populației erau în Finlanda (12,3 PPS pentru 100 de kWh), Suedia (14,6 PPS per 100 kWh), Luxemburg (14,7 PPS per 100 kWh) și Franța (15,2 PPS pentru 100 de kWh), iar cele mai mari erau în Portugalia (29,3 PPS pentru 100 de kWh), Germania (28,3 PPS pentru 100 de kWh), Spania și România (ambele cu 26,5 PPS pentru 100 de kWh).

La nivelul UE, în perioada cuprinsă între cea de-a doua jumătate a anului 2014 — și a doua jumătate a anului 2015, prețul la energia electrică destinată populației a crescut cu 2,4%, la 21,1 euro, pentru 100 de kWh.

În cazul gazelor naturale destinate consumatorilor casnici, în perioada cuprinsă între a doua jumătate a anului 2014 și a doua jumătate a anului 2015, prețul a scăzut cu 1,7%, la 7,1 euro per 100 kWh.

Tags: , , ,
index

Premiul „Managerul anului în outsourcing” a ajuns la Cluj

Aseară târziu, la București, au fost decernate premiile de excelență ale industriei de outsourcing din România, care recunosc și celebrează rezultatele excepționale și succesul în industria de outsourcing din România.

Premiul pentru Managerul Anului i-a revenit lui Mihai Nadăș, managing director al unuia din cele două Business Units Yonder.

Cariera lui Mihai Nadăș vobește despre performanță și ambiția lucrului bine făcut. A început să lucreze la Yonder acum 10 ani ca junior, urcând rapid treptele carierei: în 2011, a fost numit Chief Technology Officer (CTO), Head of Cluster Management și apoi Business Unit Director. În ianuarie 2016, a fost numit Managing Director al unuia din cele două Business Units Yonder.

Acum, la 29 de ani, el conduce o echipă de 120 de specialiști din Cluj și Utrecht care dezvoltă produse software pentru companii din Europa și Statele Unite ale Americii.
echipei.

Juriul „Romanian Outsourcing Awards for Excellence 2016” a fost format din personalități din zona guvernamentală, academică și reprezentanți ai industriei de outsourcing: Radu Puchiu, Secretar de stat; Varujan Pambuccian, Comisia IT&C din Camera Deputaților; Andrei Romanescu, Mentor; Amalia Sterescu, CEO, Outsourcing Advisor; Valerica Dragomir, Director executiv, ANIS; Mihaela Robu, Director ACCA, Europa de Sud-Est; Krzysztof Kmuk, Emerging Markets Development Manager; Dan Zaharia, Senior Leasing Consultant, EXTIND Management; Ionuț Anica-Popa, Director al Departmentului pentru Relații cu mediul socioeconomic ASE.

Tags: , , , , ,
2000px-Regiunea_Nord_Vest.svg

33,55 milioane euro pentru dezvoltarea microîntreprinderilor urbane din Transilvania de Nord

Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest anunţă lansarea, de către Autoritatea de Management, a mult-asteptatului ghid de finanţare pentru microîntreprinderi. Este vorba de Prioritatea de investiții 2.1 – Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri, Axa prioritară 2 – Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, Programul Operaţional Regional 2014-2020.

Apelul lansat va pune la dispoziţia microîntreprinderilor urbane din regiunea noastră 33,55 milioane Euro.

Microîntreprinderile pot obţine finanţare pentru construirea, modernizarea sau extinderea spațiului de producție şi prestare servicii, precum şi pentru dotarea cu active corporale, necorporale, inclusiv instrumente de comercializare on-line.

Locul de implementare a proiectelor trebuie să fie în mediul urban, iar potenţialii beneficiari vor putea depune proiectele între 27.07.2016 –  27.01.2017.

În cadrul prezentului apel de proiecte, cererile de finanțare se vor depune exclusiv prin aplicația electronică MySMIS, disponibilă la adresa web http://www.fonduri-ue.ro/mysmis.

Finanţarea nerambursabilă maximă ce poate fi obţinută de o microîntreprindere este de 200.000 euro şi poate reprezenta maxim 90% din valoarea eligibilă a proiectului.

 

Tags: , , , , ,